1. In acest caz, elementul activator a reprezentat examenul de admitere la facultatea de arte
din Cluj-Napoca, sectia foto-video. Prima examinare consta in pregatirea a doua portofolii, unul care sa contina aprox. 10 lucrari grafice, mediul fiind la alegere si un portofoliu cu 15-20 de fotografii cu diferite teme. Partea a doua era sustinerea unui interviu pe baza celor doua mape. Examenul propriu-zis era o proba de desen, pe hartie de 50x70cm, avand ca tema natura moarta sau portret dupa model. Aceasta proba dura cateva ore. 2. Consecintele rezultate din urma cognitilor avute, cu privire la elementul activator, au fost din randul celor emotionale si comportamentale. Nu imi aduc aminte sa fi simtit consecinte psihofiziologice. Concret, consecintele emotionale au fost anxietate si furie, facand parte din categoria emotiilor disfunctionale, automat au implicat si corespondentele lor functionale: frica si nemultumirea. In urma emotiilor disfunctionale simtite am adoptat un comportament dezadaptativ de evitare, am incetat sa desenez o perioada mai indelungata de timp si nu m-am prezentat la examenul de admitere. In cele din urma am ales o facultate din alt domeniu. 3. In randul cognitiilor avute se numara descrieri precum „ Mai sunt 2 saptamani pana la examen si eu nu am portofoliul de fotografii complet” sau „ Desi am talent la desen, nu am studiat intr-o scoala de arte plastice care sa imi ofere o baza stabila in domeniu”. Inferentele care au urmat descrierile mentionate anterior sunt „ Nu am portofoliul de fotografii complet pana in acest moment, asadar nu voi fi destul de pregatit pentru interviul mapei de fotografie” si „Nu am urmat o scoala care sa ma pregateasca in domeniul artelor plastice, deci nu am sanse sa promovez examenul de desen grafic”. Aceste doua inferente intra in categoria inferentelor arbitrare deoarece am tras concluzii in lipsa unor dovezi clare care sa le sustina; examenul era peste doua saptamani, nu aveam cum sa stiu modalitatea in care vor decurge lucrurile in asa fel in incat sa ajung la inferentele anterioare. Intr-un final, toate aceste descrieri si inferente au contribuit la conturarea unei evaluari globale. „Daca nu promovez examenul de admitere, inseamna ca nu sunt bun de nimic la desen grafic” reprezinta o cognitie irationala. Carcu-Baila Theodor Iacob, AN III
4. A.„Imi este folositor sa gandesc in acest mod?”
B.„Daca nu ai o pregatire in domeniul plastic si te bazezi doar pe talent, inseamna ca, automat, nu ai sanse de reusita?” C.”Ai dovezi empirice care sa afirme ca nu vei fi destul de pregatit in momentul examenului?” D.”Este parerea unui grup de evaluatori ai facultatii UAD suficienta pentru a decide intr-o maniera globala valoarea ta ca artist?” 5. Varianta rationala a cognitiilor descrise la punctul 3 sunt „Nu am portofoliul de fotografii complet pana in acest moment, asadar va trebui sa depun mai mult efort pentru a il realiza inainte de termenul limita”; „Nu am urmat o scoala care sa ma pregateasca in domeniul artelor plastice, deci am mai putine sanse decat cineva care provine dintr-un liceu de arta”; „Daca nu promovez examenul de admitere, inseamna ca inca nu am atins pragul necesar de pregatire la desen grafic”. Asadar, prin aceste cognitii rationale, am eliminat inferentele arbitrare, concentru-ma doar pe dovezile existente si pe detaliile cunoscute in momentul respectiv. Totodata am evaluat contextual posibilitatea nepromovarii, in schimbul celei globale. 6. Cognitiile rationale descrise vor inlatura caracterul disfunctional al consecintelor emotionale si comportamentale. In loc de anxietate si furie, se vor resimti doar frica si nemultumirea, care nu vor duce la abordarea unui comportament dezadaptativ precum evitarea. In schimb, frica va activa mecanismul de fight or flight iar nemultumirea, prin intermediul acestui mecanism, va contribui in proportii mari la motivarea si adoptarea unui angajament adaptativ, de continuare. Carcu-Baila Theodor Iacob, AN III
Bibliografie: 1. DAVID,D(2006), Psihologie clinica si psihoterapie, Fundamente,Iasi,Polirom 2. Suport de curs si notite