1.

Cand nu poate sa elibereze un medic formularul de deces

a. în toate morţile violente, chiar şi atunci când există o perioadă de timp mai
mare între evenimentele posibil cauzale şi decesul victimei (exemple de morţi
violente: asfixie mecanică prin spânzurare, sugrumare, ştrangulare, înec;
electrocutare; intoxicaţie; accidente indiferent de mecanismul de producere -
casnice, rutiere, de tren, la locul de muncă);
b. când nu este cunoscută cauza morţii;
c. dacă moartea este suspectă, înţelegând prin aceasta morţile subite care
survin în mod neaşteptat, în plină stare de sănătate aparentă;
d. în urma decesului unei persoane, a cărei sănătate prin natura serviciului,
este verificată perioadic din punct de vedere medical;
e. când decesul survine în incinta unei instituţii sau întreprinderi, sau în timpul
unei misiuni de serviciu;
f. pentru decesele care survin la persoanele aflate în custodie, în detenţie sau
arestate, în anchetă penală, în spitale penitenciare, când moartea este
asociată cu activităţile poliţiei sau ale armatei, când decesul survine în cursul
manifestaţiilor publice şi când există suspiciune de tortură, tratamnent violent
sau inuman.
g. decese multiple, repetate, în serie sau concomitent, în condiţii suspecte;
h. cadavre neidentificate sau scheletizate;
i. decese survenite în locuri publice sau izolate;
j. când moartea este pusă în legătură cu o deficienţă în acordarea asistenţei
medicale sau în aplicarea măsurilor de profilaxie sau de protecţie a muncii;
k. dacă decesul a survenit în timpul sau la foarte scurt timp după o intervenţie
diagnostică, terapeutică sau chirurgicală;
 2.Obligatiile unui medic cand elibereaza un certificat de deces
1.Sa existe o forma de contract intre medic si decedat (sa fie medicul de
familie al decedatului sau medicul curant vis a vis de boala de care a
decedat)
2.Medicul trebuie sa examineze cadavrul si sa constate semnele mortii (sa nu
aiba semne de moarte violenta, sa nu aiba sant pe gat, etc)
3.Medicul trebuie sa faca anamneza simptomelor de dinainte de deces.
Medicul se intereseaza de eventuale traume,accidente,operatii pe care le-a
suferit pcientul dinaintea decesului.
4.Medicul trebuie sa analizeze actele medicale de dinainte de deces
(afectiunile de care a suferit).
5.Medicul trebuie sa observe daca in jurul cadavrului nu sunt flacoane de
medicamente suspecte,recipiente cu continut neprecizat,mirosuri
neobisnuite.
Medicul poate remarca prezenta unor pete suspecte pe hainele sau lenjeria
cadavrului.
6.Indiferent de cauza mortii, decesul unei persoane sau al unui nou-nascut
nu poate fi constatat decat de un medic cu drept de libera practica
6. certificatul de deces se elibereaza numai dupa aparitia semnelor de
moarte reala si numai dupa trecerea a 24 de ore de la deces (in carte scrie 6
ore la adulti si 12 la copii)
 3.Semiologia medico-legala a leziunilor posttraumatice-1
• 1.denumirea medicala corecta a leziunii, adica: contuzie, excoriatie, plaga,
echimoza, hematom
• 2.localizarea leziunii:localiz.se face folosindu-se denumiri din anatomia
topografica si apoi raportand leziunea la unele elemente anatomice (repere)
din regiunea respectiva.Raportarea se face prin masurarea distantei in cm
de la leziune pana la reperul anatomic precizat.Se vor folosii in unele cazuri
repere ca proeminente osoase,ex:genunchi-regiunea prerotuliana; cot-
olecran; creasta iliaca- spina iliaca antero-superioara; menton,bose frontale.
• 3.forma leziunii se apreciaza prin comparare cu elemente
geometrice,ex:patrulater,romb,cilindru,stelat.
• 4.dimensiunile: apreciere in mm sau cm; se foloseste rigla transparenta sau
un centimetru.Daca leziunea e complexa se mas diametrele sau lungimea
fiecarui element al leziunii.
• 5.inclinatia lez se precizeaza in functie de axul corpului sau al unui segment
al sau folosindu-se termeni ca: orizontal,vertical,oblic dinspre,spre.
• 6.directia sau orientarea in profunzime a lez se precizeaza atunci cand cand
acestea pot fi explorate in timpul examinarii victimei sau
intraoperator.Directia se precizeaza fata de planul frontal, sagital, orizontal.
 3.Semiologia medico-legala a leziunilor posttraumatice-2
• 7.culoarea e importanta, in cazul echimozelor releva vechimea
acestora
• 8.aspectul leziunii: plaga sangeranda sau nu, lez inconjurata sau
marginita de diferite substante cum ar fi particule metalice,
funingine, subst.uleioase, diferite culori, sange prelins, cruste,
corpuri straine retinute: ciob,nisip,zgura.
• 9.marginile si extremitatile(unghiurile):in cazul plagilor, marginile
pot fi foarte netede dar uneori pot fi anfractuoase, zimtate.
Unghiul unei plagi poate fi ascutit sau rotunjit.Situatie in care se
poate aprecia forma, dimensiuni si calitatea agentului
traumatizant.
• 10.numarul leziunilor este important de precizat atunci cand este
posibil.Plagile pot fi usor numarate si trebuie precizat totdeauna
cate sunt in total. Echimozele si hematoamele sunt confluente.
• 11.tulburari functionale ce decurg din leziunile pe care le
prezinta persoana.Trebuie precizate indiferent de intensitatea
lor, de la durere, reducerea miscarilor active si pasive, impotenta
functionala, pana la paralizii, anestezii.
 4.Concluziile certificatului medico-legal si importanta lor juridica
• Concluziile care trebuie sa cuprinda:
– Dovedirea realitatii traumatismului
– Vechimea leziunilor traumatice
– Mecanismul de producer al leziunilor, directia loviturilor, tipul
agentului vulnerant
– Timpul de ingrijire medicala
• Pentru aprecierea gravitatii leziunilor corporale in vederea
incadrarii penale a faptei un criteriu de baza il constituie
timpul de ingrijire medicala pentru vindecare. Acest tip de
ingrijire medicala se refera la perioada de timp in care
pentru vindecarea leziunilor este necesara aplicarea unei
terapii si nu la timpul de vindecare anatomic si nici la
timpul de incapacitate de munca ( concediu medical).
• Pana la 90 de zile: agresiune, accident – caz civil
• Peste 90 de zile – caz penal.
 5.Partile componente ale certificatului medico-legal
A. Partea introductivă cuprinde:
• a - În preambul se consemnează:
• - numele şi calitatea medicului care face examinarea;
• - data examinării. În situaţia în care fapta s-a petrecut în urmă cu mai puţin
de 24 de ore faţă de ora examinării se va consemna obligatoriu ora şi
minutul examinării;
• b) Identificarea persoanei examinate
• c) Istoricul datelor cu caracter medical
• Se va înscrie cât mai mult cu putinţă ordinea cronologică a faptelor, tipul
suferinţei medicale, eventual locul producerii, îngrijirile medicale primite
(sau nu) până în momentul examinării medico-legale.
B.Partea descriptiva cuprinde:
– Descrierea leziunilor
– Notarea acuzelor suferite
– Rezultatele examinarilor complementare
C.Concluzii
– Dovedirea realitatii traumatismului
– Vechimea leziunilor traumatice
– Mecanismul de producer al leziunilor, directia loviturilor, tipul agentului
vulnerant
– Timpul de ingrijire medicala
 6.Rolul medicului legist in prelevarea probelor biologice
pentru stabilirea alcoolemiei sau a consumului de
substante psihotrope (droguri)
• Medicul legist completeaza formularele din
trusa de prelevare a substantelor
psihotrope,le parafeaza si se asigura de
autenticitatea celor scrise.
• Rolul esential il are examenul clinic.
 7.Problema
Am 60 kg.Am baut 3 beri si 100 ml palinca.
La ce ora voi avea alcoolemia maxima avand in
vedere ca am/nu am mancat si la ce ora voi avea
alcoolemia 0?
5% alcool in 100 ml bere
1500 ml bere=5*1500/100=75 g alcool pur
50% alcool in 100 ml palinca
100 ml palinca=50*100/100=50 g alcool pur
Total alcool pur 75+50=125
Alcoolemia=125/kg(60)=2,1 –maxim la 30 min pe
nemancate si 60 min pe mancate
Alcoolemia 0: metabolizarea alcoolului cu 0,15g/h
=>2,1/0,15=14 ore.
 8.aBauturi alcoolice-Clasificare

• Bere 4-8% (100 ml bautura contine 4-8 g alcool)

• Vin 12-18 %
• Cinzano 17 %
• Lichior 30-36%
• Spirtoase >40%
• Palinca 50%
 8b.Bauturi alcoolice-metabolizarea lor
• Metabolizarea alcoolului se desfasoara in ficat in mai multe
etape.Cea mai mare parte a alcoolului absorbit (90-95%) e
metabolizat si doar cantitati mici se elimina ca atare prin urina
si aerul expirat.
• Dinamica absorbtiei alcoolului:cu cat o bautura e ai
concentrata, cu atat alcoolul din ea se absoarbe mai
repede.Cand stomacul e gol absorbtia se face mai
rapid.Alcoolemia, adica concentratia de alcool in sange creste
liniar dupa ingestie, devine maxima la un interval intre 30
minute si 1 ora dupa consumarea unei doze unice.
• Consumul de alcool inceteaza-faza foarte scurta de platou, apoi
curba lenta descendenta a valorii alcoolemiei-faza de
eliminare.
• Scaderea alcoolemiei are o rata uniforma de 0,15 g alcool/ora.
• La barbat intre 0,11-0,22 g/ora.
• La femei in jur de 0,18 g/ora.
• La consumatorii cronici de alcool 0,27 g/ora.
 9.Intoxicatia cu monoxid de carbon-1
• Calea de pătrundere în organism este cea respira-orie, fără ca CO să
determine iritaţia căilor respiratorii superioare.
• Deoarece are o afinitate pentru hemoglobină de 220 de ori mai mare
decât a oxigenului, CO se fixează de aceasta, formând un compus stabil,
care nu se disociază la nivel celular - carboxihemoglobina (HbCO). În
condiţiile unei expuneri prelungite la CO, tot mai multă hemoglobină (Hb) se
va lega de CO; rezultatul este o scădere a concentraţiei de oxihemoglobină
(HbO2), în paralel cu creşterea ponderii HbCO. Se va produce o veritabilă
anoxie de transport, cu scădere progresivă a oxigenului care ajunge la nivel
tisular. Aşadar, acţiunea toxică principală a CO se manifestă prin blocarea
funcţiei de transportor de O2 a hemoglobinei.
• CO are şi o acţiune toxică la nivel celular (inhibând activitatea unor enzime
ca citocromoxidazele, catalazele, citocromii etc.), astfel încât există şi o
asfixie de utilizare (histotoxică). Se adaugă şi afectarea mioglobinei, cu
dereglarea proceselor oxidative musculare, care se traduce clinic prin
hipotonie musculară marcată.
• Eliminarea CO se face tot pe cale respiratorie, însă doar în condiţiile unei
presiuni parţiale crescute a O2 din aerul alveolar (mai mare decât cea a CO).
De altfel, tratamentul de elecţie al intoxicaţiei cu CO este scoaterea victimei
din mediul toxic, cu expunerea la O2 atmosferic (oxigen izobar).
Oxigenoterapia sub presiune (hiperbară) este, de asemenea, utilă,
accelerând eliminarea CO şi scurtând starea de comă. Iată de ce oxigenul
este considerat antidotul specific pentru intoxicaţia cu CO.
 9.Intoxicatia cu monoxid de carbon-2
• Efectele toxice ale CO depind de concentraţia sa în aer, precum şi de
durata expunerii; cu cât acestea sunt mai mari, cu atât se formează mai
multă HbCO, iar manifestările clinice vor fi mai grave. Gradul de
intoxicare se apreciază prin procentul de Hb care se transformă în
HbCO (%HbCO).
• Manifestările clinice ale intoxicaţiei cu CO sunt diferite în cazul
intoxicaţiei supraacute, al celei acute şi al celei cronice.
• Intoxicaţia supraacută (care survine la concentraţii mari ale CO în aer -
ca de ex. în focarele de incendiu sau în cazul exploziilor) se
caracterizează printr-o evoluţie brutală, cu pierdere rapidă a conştienţei,
apariţia de convulsii; decesul survine în câteva minute.
• Intoxicaţia acută are o evoluţie graduală, care depinde de procentul de
HbCO formată.
• Atunci când circa 15-20% din Hb totală este transformată în HbCO,
survin: cefalee, ameţeli (stare ebrioasă), greţuri, dispnee de efort, stare
euforică, tulburări senzoriale (scăderea auzului şi a văzului) etc.
• La circa 35-40% HbCO, cefaleea devine violentă, există tendinţă spre
sincopă, respiraţia devine neregulată şi se instalează hipotonie musculară
flască. Victimele sunt conştiente de pericol, dar nu mai au puterea de a
ieşi din mediul toxic; ele sunt găsite căzute lângă uşă sau la geam, fără a
avea forţa musculară pentru a le deschide.
 9.Intoxicatia cu monoxid de carbon-3
• La concentraţii mai mari ale HbCO apar convulsii intermitente,
hipotermie şi se instalează progresiv starea de comă. Coma din
intoxicaţia cu CO este liniştită sau agitată, fiind asociată cu mioză,
midriază sau anizocorie; faciesul are o culoare caracteristică, zmeurie;
apariţia hipertermiei (deter-minată de afectarea centrilor nervoşi ai
termoreglării) denotă un prognostic infaust. Pe plan biologic survine
acidoză, creşterea transaminazelor serice, leucocitoză cu creşterea
polimorfonuclearelor etc.
• Dacă expunerea la CO continuă, survine decesul; valori de 66%
HbCO sunt sigur letale.
• Intoxicaţia cronică apare la persoane expuse periodic la concentraţii
mici de CO; ponderea HbCO este permanent crescută, la valori de
circa 10-20%. Manifestările clinice includ: cefalee, ameţeli, astenie,
tulburări de somn, scăderea memoriei, tulburări audio-vizuale; pot să
apară depresii, stări de anxietate sau chiar psihoze.
• Modificările anatomo-patologice întâlnite în cadrul intoxicaţiei cu
CO sunt caracteristice. Examenul extern relevă lividităţi de culoare
roşie vie (carminată). La examenul intern se constată: sânge roşu
viu (carminat); musculatură netedă şi striată cu tentă roşie vie; edem
pulmonar marcat, carminat; hiperemie generalizată, intensă; sufuziuni
hemora-gice la nivelul pleurelor, meningelui, mucoaselor, creierului,
miocardului şi ficatului etc.
 9.Intoxicatia cu monoxid de carbon-4
• - Examenul toxicologic este esenţial pentru precizarea diagnosticului.
Acesta va fi atât calitativ (identificarea HbCO), cât şi cantitativ
(determinarea procentului de HbCO). Cea mai specifică analiză
toxicologică este examenul spectroscopic (sau spectrofotometric) al
sângelui. Această metodă are în vedere faptul că HbO2 are două benzi
de absorbţie (577 şi 540 nm), ca şi HbCO (însă acestea sunt deplasate la
569 şi 538 nm); tratarea sângelui cu reducători (ex. ditionit de sodiu)
transformă HbO2 în HbH (hemoglobină redusă), care are o singură
bandă de absorbţie, în timp ce HbCO nu este afectată, rămânând cu
două benzi de absorbţie.
• Interpretarea rezultatelor va ţine cont de faptul că în mod obişnuit în
organism există circa 0,3-2% HbCO; la fumători această valoare poate fi
chiar de 8-9%. Intoxicaţia acută cu CO poate fi afirmată la valori de
peste 20% HbCO. Decesul poate surveni la circa 30-35% HbCO, valori de
66% HbCO fiind sigur letale.
• Din punct de vedere judiciar, intoxicaţia acută cu CO este de cele mai
multe ori accidentală (accidente casnice, dar şi accidente profesionale);
aceste accidente pot fi individuale sau, adeseori, colective. Suicidul este
o eventualitate mai rară (ex. furtun legat de ţeava de eşapament,
introdus în interiorul autovehiculului). Omorul prin intoxicaţie cu CO
este rarisim.
 10.Intoxicatia cu alcool etilic-1
• Alcoolul etilic (etanolul) este cel mai răspândit toxic, fiind prezent în
băuturile alcoolice distilate sau de fermen-taţie. Conţinutul de etanol
este exprimat în grade (berea - 5-8°, vinul - 12-15°, băuturile distilate -
30-50°).
• - Calea de pătrundere în organism este, de regulă, cea digestivă, prin
ingerare de băuturi alcoolice; în condiţii industriale este posibilă şi
pătrunderea pe cale respiratorie (inhalare) sau cutanată.
• Absorbţia se face începând de la nivelul mucoasei bucale (însă la
acest nivel se absoarbe o cantitate mică, datorită timpului scurt de
staţionare). Majoritatea alcoolului ingerat se absoarbe la nivelul
mucoasei gastrice (90-95% în circa o oră) şi al mucoasei duodenale.
Viteza de absorbţie este influenţată de o multitudine de factori:
concentraţia băuturii alcoolice (con-centraţia crescută aceelerează
absorbţia), timpului de ingerare, prezenţa alimentelor în stomac
(încetineşte absorbţia), prezenţa CO2 în băuturile spumante - ex.
şampanie (creşte viteza de absorbţie) etc.
• Concentraţia alcoolului în sânge (alcoolemia) variază în timp; curba
alcoolemiei are o pantă de creştere (de absorbţie) abruptă, un vârf (un
maxim) şi o pantă de scădere (de eliminare) lentă.
• Distribuţia etanolului se face rapid, în toate ţesuturile şi organele -
datorită marii sale hidrosolubilităţi. Tropismul este maxim pentru
organele cu mare conţinut de apă (sânge, creier, rinichi, plămân,
miocard, muşchi, ficat). La nivelul ţesuturilor şi organelor bogate în
grăsimi (ţesutul celular subcutanat, măduvă osoasă etc.) concentraţia
alcoolului este mai mică.
 10.Intoxicatia cu alcool etilic-2
• Metabolizarea alcoolului se face în special la nivel hepatic (în hepatocite).
Circa 90-95% din etanolul ingerat este metabolizat, cu un ritm relativ
constant, de circa 0,15 grame la mie pe oră. Majoritatea alcoolului
(aproximativ 90%) este catabolizat pe cale oxidativă.Enzimele implicate în
biotransformare sunt:
• - alcooldehidrogeneza din citoplasma hepatocitară (80% din etanol), care
transformă etanolul în aldehidă acetică; ulterior se va forma acetat şi, prin
intermediul ciclului Krebs, CO2 şi apă;
• - enzime din microsomi (reticulul endoplasmatic neted), care oxidează
etanolul până la acetaldehidă şi apă;
• - catalaze-peroxidaze.
• Eliminarea alcoolului se face, fie ca atare (circa 5-6% din etanolul ingerat
rămâne nemetabolizat), fie sub forma metaboliţilor. Căile de eliminare sunt
mai ales cea renală (prin urină) şi cea respiratorie (alcool nemetabolizat); o
mică parte a eliminării se face prin transpiraţie, bilă, salivă, lapte matern.
• - Acţiunea toxică a alcoolului etilic este de tip narcotic, fiind manifestă mai
ales la nivelul sistemului nervos central. După o iniţială fază de excitare
cerebrală, motrică şi cerebelo-labirintică, etanolul are o acţiune deprimantă
şi paralizantă asupra sistemului nervos, putând merge până la abolirea
funcţiilor vitale.
• - Doza minimă letală (DML) este de circa 3,5-4,5 g/kg corp; aceasta
prezintă însă variaţii individuale mari (de ex. copiii şi femeile au sensibilitate
crescută la acţiunea etanolului, astfel încât DML este mai mică; în cazul
toleranţei naturale sau câştigate, DML este mai înaltă). Toxicitatea alcoolului
creşte prin asociere cu anumite medicamente (tranchilizante, hipnotice,etc
 10. SEMNE CLINICE Intoxicatia cu alcool etilic-3
• Tabloul clinic La valori mici (de sub 0,4 grame la mie) ale concentraţiei de alcool în
sânge, manifestările clinice sunt minime sau absente (uşoară logoree, încetinirea
unor reflexe etc.).
• În faza de excitaţie (beţia uşoară), la valori ale alcoolemiei de circa 0,5-1,5 grame la
mie, survine o stare de euforie, cu bună dispoziţie, optimism, expansivitate, impresie
de putere, excitarea funcţiilor intelectuale. Este acea fază în care alcoolul este, cum
spunea Simonin, „un minunat lubrefiant al relaţiilor sociale”.
• Pe de altă parte, însă, prin dezinhibiţia centrilor subcorticali (scăpaţi de sub controlul
frenator al scoarţei cerebrale), se produce o diminuare a autocontrolului, slăbirea
voinţei şi a atenţiei; survine încetinirea răspunsurilor reflexe, cu diminuarea preciziei;
individul devine impulsiv, îşi „dezleagă limbă”, îşi dezvăluie personalitatea psihică şi
morală.
• La valori între 1 şi 2,5 grame la mie ale alcoolemiei survine faza de beţie („beţia
propriu-zisă”), cu afectarea inteligenţei, conduitei şi a motricităţii (mers ebrios);
vorbirea este incoerentă, disartrică; individul devine somnolent şi prezintă grave
tulburări psihosenzoriale. Abolirea autocon-trolului îl predispune la acte agresive, în
condiţiile eliberării instinctelor primare şi dezlănţuirii pulsiunilor; în acest context,
apare ca justificată denumirea de „fază medico-legală” sau de „fază infractogenă”.
• La valori şi mai mari ale alcoolemiei (2,5-4,5 grame la mie) se produc efecte
deprimante grave asupra sistemului nervos central, cu apariţia stării de comă, cu
anestezie, hipotermie, abolirea reflexelor, încetinirea tuturor funcţiilor vitale; este faza
comatoasă („beţia comatoasă”). Evoluţia poate fi spre deces, mai ales la valori ale
alcoolemiei ce depăşesc 4 grame la mie.
• Tanatogeneza are la bază inhibarea centrilor bulbari cardio-respiratori; decesul
poate surveni şi ca urmare a aspirării de conţinut gastric regurgitat în căile respiratorii
(asfixie mecanică) sau, în condiţiile expunerii la frig, prin hipotermia favorizată de
vasodilataţia periferică dată de alcool.
 10.Intoxicatia cu alcool etilic-4
• - Modificările anatomo-patologice sunt necaracteristice. La examenul
extern se pot decela lividităţi bine exprimate, roşii-violacee, uneori cu
puncte negricioase pe suprafaţă; adeseori există cianoză marcată.
Examenul intern relevă congestie intensă la nivelul tuturor viscerelor,
dar mai ales la nivelul meningelui, plămânilor (putându-se asocia edem
pulmonar toxic) şi rinichilor. Mucoasa gastro-intestinală poate prezenta
hemoragii punctiforme (determinate de acţiunea iritativă locală a
etanolului), iar conţinutul gastric are puternic miros de alcool.
• - Examenul toxicologic este decisiv pentru stabilirea diagnosticului de
intoxicaţie acută etanolică. Valoarea cea mai mare o are determinarea
alcoolemiei (a concentraţiei alcoolului etilic în sânge); se mai utilizează
dozarea alcoolului în aerul expirat şi, mai rar, în urină.
• Metoda oficială de dozare a alcoolemiei constă în izolarea etanolului
prin distilare în mediu acid, urmată de efectuarea succesivă a două
determinări cantitative pe distilat, una prin tehnica sulfocromică (Nicloux),
iar alta prin oxidare nitrocromică (Banciu-Droc) - aceasta din urmă fiind
selectivă pentru alcoolul etilic.
• Dozarea alcoolului în aerul expirat se face cu aparate speciale
(alcoolmetre), care determină cantitatea de alcool (prin oxidare chimică)
şi, în paralel, măsoară volumul de aer expirat. Conform legii lui Henry,
alcoolul din 2100 ml aer alveolar este egal cu cel dintr-un ml de sânge în
momentul determinării, asftel încât se poate stabili cu uşurinţă
alcoolemia.
 10.Intoxicatia cu alcool etilic-5
• Din punct de vedere juridic, intoxicaţia acută etanolică în sine nu
are consecinţe deosebite. De regulă, decesele care survin astfel sunt
accidentale (pariuri care au ca obiect ingerarea rapidă de cantităţi
mari de alcool, intoxicaţii accidentale la copii, mai rar accidente de
muncă letale). Suicidul prin ingestie voluntară de alcool etilic în
cantităţi mari este rar şi greu de demonstrat, iar omorul este practic
imposibil.
• Mult mai frecvent, consumul acut de alcool joacă rol de factor
condiţional sau circumstanţial ce favorizează, în contextul beţiei
voluntare, apariţia comportamentului deviant, infractogen.
• Multe heteroagresiuni se produc pe fondul intoxicaţiei acute
etanolice, prin slăbirea autocontrolului şi augmentarea impulsivităţii.
• Alcoolul etilic este, de asemenea, un important factor de trecere la
actul suicidar datorită anulării inhibiţiei corticale, cu eliberarea
consecutivă a pulsiunilor autoagresive. Aproximativ jumătate din
sinucideri se produc pe fond de intoxicaţie acută etanolică
(Morar, 2003).
• Rolul jucat de alcoolul etilic în etiopatogenia morţilor accidentale
este, în egală măsură, cunoscut (accidente de muncă; accidente
rutiere; asfixii mecanice - prin înec, prin regurgitat gastric sau prin bol
alimentar; refrigeraţie etc.).
 11a.Definiti termenul de moarte cerebrala

• Moartea cerebrala este definita de OMS ca

fiind situatia in care:
-viata de relatie e complet pierduta
-areflexie si atonie musculara totala
-tensiunea arteriala doar sustinuta
medicamentos
-lipsa respiratiei spontane
-traseu EEG plat
-diminuarea diferentelor dintre sangele arterial
si cel venos in circulatia cerebrala.
 11b.De la cine se poate face prelevarea de organe?
• 1.donator decedat cu activitate cardiaca.-donatorul decedat
cu activitate cardiaca e persoana la care s-a constatat
incetarea ireversibila a tuturor functiilor creierului conform
prototocolului de declarare a mortii cerebrale.
• 2.cadavre umane-prin cadavru uman se intelege persoana
care nu mai prezinta nici un semn de activitate
cerebrala,cardiaca sau respiratorie si care sunt declarate
decedate din punct de vedere medical conform legii.
• O persoana aflata in moarte cerebrala trebuie considerata
decedata, deci cadavru, in momentul in care s-a efectuat a
doua diagnosticare a mortii cerebrale (a doua
electroencefalograma plata).
• 3.De la persoane in viata-parinti care doneaza la copii
(compatibilitate dpdv histo-chimic);frati care doneaza la frati,
sotie la sot si invers (ex.caz Cristi Minculescu-transplant de un
lob hepatic de la sotie)
 12.Traumatisme cranio cerebrale
• a)Hematom extradural sau epidural-intre dura mater si tablia osoasa
interna a craniului,este totdeauna posttraumatic si insotit de o fractura
a oaselor craniului, este un revarsat sangvin circumscris localiz intre
dura mater si calota subiacent unei fracture liniare nedehiscente ce
intereseaza un vas derivate din artera meningee medie care e sursa
sangerarii. Se constitue in timp,simptomatologia apare atuncfi cand
decoland treptat dura de os revarsatul sangvin devine sufficient pt a
produce simptome care se datoreaza hipertensiunii intracraniene.
Acest volum inseamna 25 ml dar el se constitue uneori dupa un
interval liber de cateva ore. Volumul poate atinge 300-350ml.Cand
sursa sangerarii e venoasa intervalul liber poate fi mai lung. Poate fi
cauza de deces daca nu se intervine chirurgical. Interventia consta in
efectuarea unei gauri de trepan, identificarea vasului de sange care
alimenetaza hematomul, hemostaza pe acest vas, evacuarea
hematomului. In situatii rare, poate sa se incapsuleze si swa se
resoarba spontan in circa 2 luni mai ales daca are dimensiuni mici.
• b)Hematom subdural: intre dura mater si arahnoida, nu e atat de
bine circumscris ca sic el extradural, deoarece ocupa mai usor
spatiul dintre cele 2 elemente anatomice,poate ocupa intreaga
suprafata a unei emisfere ajungand pana la baza craniului.E alc din
sange lichid si chiaguri brun roscate, volumul ajungand pana la 400
ml. Nu e obligatoriu posttraumatic, se poate produce prin ruperea
spontana a unui anevrism sau a unei malformtii vasculare. Cand
etiologia e traumatica,poate fi insotit dar nu obligatoriu de fractura
craniana. Sursa de alimentare cu sange este o vena emisara situate
in focarul actiunii agentului traumatic dar poate sa fie si la distanta
de acest focar. Nu are obligatoriu legatura topografica cu locul
traumatismului. Atunci cand prin cantitatea sa si viteza de acumulare
a sangelui determina apariti unei simptomatologii neurologice,
rezolvarea e chirurgicala,prin evacuarea acestuia si stoparea
hemoragiei. Simptomatologia apare cand cantitatea de sange
acumulata in hematom dpaseste 50 ml. Evolutia clinica poate fi
acuta cand simpt se manifesta in primele 72 de ore dupa
traumatism, subacuta cand manifestarile apar dupa 3-21 zile,
cronica cand simpt apare la mai mult de 21 zile dupa traumatism.
Evolutia insidioasa e periculoasa deoarece dupa trecerea uneo zile
sau swaptamani de la traumatismul suferit bolnvul si apartinatorii sai
nu mai fac legatura intre aceste 2 evenimente si uneori rezultatul
poate fi deecesul victimei.
• Trebuie stiuta evolutia histologica a hematomului pt a aprecia
vechimea sa si data producerii.
• c)Hemoragia subarahnoidiana: revarsat sanguine care
poate avea etiologie traumatica cat si netraumatica.
Poate fi parcelara acoperind cativa lobi centrali dar
poate cuprinde un emisfer sau amamndoua. H se
insinuaza si in santurile dintre circumvolutii unde este
mai evidenta,pelicula de sange avand o grosime intre 1
si 3,4 mm. Alteori se gaseste un jurul trunchiului
cerebral sau cerebelului situatie in care etiologia e
netraumatica,hemoragia fiind produsa de ruperea unul
vas patologic. Cand e insotita de contuzie cerebrala sau
dilacerare,etiologie e de natura traumatica. Un aspect
particular e Acela cand traumatisme de mica
intensitate determina o hemoragie subarahnoidiana
foarte exinsa, favorizat de afectiuni patologice
existente. In evolutie, H extinse pot duce la deces iar
cand sunt isolate se resorb nelasand sechele.
• d)Revarsate sanguine intracerebrale: hematomul
intraparenchimatos: alc din cheaguri de sange sau sange lichid
care inlocueste tesutul cerebral avand dimensiuni de pana la un ou
sau mandarina.Etiolog traum si netraumatic. In malformatii
vasc,ateroscleroza,HTA. Etiolog traumatica apar zone de
contuzie4 cerebrala si hemoragie meningee.
• Hemoragia intraventriculara:rar izolata ca leziune de sine
statatoare si insoteste alte leziuni craniene. Provine de la un
hematom intracerebral drenat in sistemul ventricular.
• Contuzia cerebrala e o leziune specifica post traumatica fiind
direct conditionata de un traumatism cranio-cerebral.Contuzia
poate fi usoara,medie sau grava.
• E o leziune de tip hemoragic dar nu implica solutii de continuitate
ale meningelui sau creierului. Vasele creierului se rup iar sangele
extravazat modifica definitiv structura neuronala a creierului.
• In cadere apar aspecte grave contuzionale.De ce? Datorita
elasticitatii creierului intr-un spatiu inchis (endocraniu).In interiorul
cutiei craniene creierul are o anumita mobilitate datorita elasticitatii
substantei cerebrale precum si a faptului ca LCR din ventricoli
produce efecte de “val” atunci cand asupra capului actioneaza un
agent traumatizant.Creierul are deci tendinta de a se lovi de
planurile dure osoase din interiorul neurocraniului.
 14.Leziuni fara solutii de continuitate-1
• a)eritem posttraumatic: congestive a teg care apare dupa actiunea unui
agent traumatic de mica intensitate.O palma pe obraz sau pe alte zone
poate lasa un eritem care dispare dupa un timp scurt sau mai lung, in
functie de particularitatile agentului traumatizantenergia sa sireactia
organismului. Dispare dupa cateva minute sau ore si de aceea descrierea
sa cand pac se prezinta pt a fi consultat medico-legal nu se mai constata
nici o leziune. Este important ca alti medici care pot examina persoana la
fosrte scurt timp dupa producerea eritemului sa il descrie ca localizare,
forma, dimensiuni, situatie in care medicul legist poate valorifica
informatia sub forma unui certificat medico-legal. Eritemul post-
traumatic nu necesita ingrijiri medicale, dar poate face dovada unei loviri
cu consecinte juridice ce decurg din aceasta.
• b)echimoza(vanataie): Cand un agent traumatic actioneaza cu o anumita
energie se produc revarsate sangvine prin rupture vaselor capilare cu
extravazarea enei cantitati de sange ce inunda tesuturile. Sunte
interesate tegumentele si tesuturile laxe subtegumentare. Se produc prin
mechanism active prin lovire cu corpuri dure, contondente sau frecvent
prin compresiune cu degetele pe diverse zone ale corpului. Se produc si
prin lovirea corpului de suprafete dure,proeminente cu care acesta poate
interactiona. Echimozele acoperite de un alt gen de leziune primara a
tegumentelor se numesc excoriatii.Forma si dimensiunea variaza.
 14.Leziuni fara solutii de continuitate-2
• Diagnostic diferential in cazul cadavrelor este cel cu lividitatile
cadaverice cu care insa se confunda,ceea ce duce la grave erori de
interpretare. Lividitatile nu au character vital deoarece nu ssunt produse
in timpul vietii. Comprimand cu degetul o lividitate in primele stadii de
evolutie aceasta dispare,iar echimoza nu dispare la digitopresiune. La
cadavru, sectiunea cu bisturiu facuta in tesuturile subiacente ale unei
echimoze evidentiaza infiltratul hematic care nu dispare sub jet de apa si
nici dupa fixare in formol. Sangele stagnant din lividitatile cadaverice se
spala sub jet de apa si dispare la fixare in formol.
• c)hematom: revarsat sangvin cu localizari diverse: subcutanat intr-o
cavitate naturala a organismului, sau una nou formata sau intr-un organ
parenchimatos.Este o colectie de sange localizata se produce datorita
ruperii unui vas sangvin de un calibru sufficient de mare capabil de a
alimenta cu sange un anumit interval de timp colectia ce se formeaza
pana la hemostaza fiziologica. Pt a rupe un astfel de vas de sange
energia cinetica a agentului vulnerant trebuie sa fie mai mare decat in
cazul producerii echimozelor. Mecanism de producere:direct cand vasul
de sange e strivit intre un plan osos si suprafata obiectului ce produce
impactul sau indirect in cazul decelatiilor cand se produc tractiuni de
vase ce se pot rupe
• Hematomul scalpului se numeste cucuie. Unele hematoame
pot provoca grave tulburari de vascularizatie cu vindecari
vicioase. Evolutie spontana spre resorbtie, trecand spre o
tranformare conjunctiva. Hematoamele mari necesita evacuare
chirurgicala.Unele H care ocupa cavitati natural ale
organismului provoaca disfunctii ale organelor din vecinatate.
Cantitatea de sange stagnanata nefunctionala din H.e atat de
mare incat produce insuficienta cardiocirculatorie
asemanatoare cu cea din masine hemoragii externe.Resorbtia
H se poate complica cu insuficienta renala.
• d)hemoragii: sunt urmare a contuziei partilor moi,subiacente
tegumentelor.Apar de-a lungul aponevrozelor si tendoanelor si
in muschi.Intereseaza tesuturile laxe din jurul diferitelor organe
care nu prezinta neaparat leziuni posttraumatice. Diagnostic
diferential cu extravagari sanguine care apar in zona gatului si a
mediastinului, in muschii temporali ca urmare a unor
mecanisme anoxice de lunga durata ca de exemplu in agonii
prelungite. Extravazarile sunt uneori impresionante ca
dimensiuni dare le sunt asimilabile lividitatilor cadaverice
nacontinanad fibrin si disparand la fixare in formol.
• 13.Leziuni cu solutie de continuitate a tegumentelor-1
• a)Excoriatiile:zgarietura: leziune superficiala a pielii cu decolarea
straturilor externe ale epidermului, nu produc sangerari, sunt umede
datorita lezarii vaselor limfatice din piele; cand sunt profunde pot interesa
vase de sange cu extravazati hematicee la suprafata care se transforma
in cruste. Se preinta liniare sau in placarde. Cele liniare se datoreaza
actiunii tangentiale a unui corp asutit asupra pielii. Placardele excoriate
se produc prin frecarea pielii cu obiecte rugoase,aspre. Dupo 48 de ore
incepe etapa de regenerare epiteliala apoi se produce granulatia
subepidermica care dureaza 5-8 zile. Remodelarea epiteliala apare la 8-
10 zile,iar leziunea dispare adesea fara nici o urma. Descrierea
amanuntita a excoriatiilor cu referire la localizarea,dimensiunea si forma
are mare importanta din punct de vedere biocriminalistic putand duce la
dovedirea mecanismul de producere.
• b)Plagile: rani, sunt solutii de continuitate a teumentelor ce depasesc in
profunzime epidermul. Clasificari in functie de:
• -profunzime:plagi superficiale-tegumente,profunde-tegumente si straturi
subiacente,penetrante-in cavitati natural ale corpului,transfixiante-un
organ parenchimatos sau diverse segmente anatomice strabatandu-le
de pe o parte pe alta.
• -evolutie: simple-vindecare per primam sau complicate cu
infectii,hemoragii interne sau externe.
• -in functie de aspect macroscopic:contuse,taiate,intepate,intepate-
taiate,despicate,taiate-despicate, muscate ,impuscate.
 13.Leziuni cu solutie de continuitate a tegumentelor-2
• Plaga contuza sau zdobita se produce prin lovire cu un corp dur
contondent sau prin lovire de un astfel de corp intr-un mechanism de
cadere.Plaga contuza are margini neregulate iar in profunzime are un
aspect anfractuos cu bride de tesuturi. Atunci cand tegumentul interest
de plaga contuza e situate pe o suprafata dura,osoasa, la niv scalpului,
plagile contuse pot avea aspect liniar si se pot confunda la o examinare
superficiala cu plagile taiate. Marginile plagii contuse pot fi acoperite de
excoriatii atunci cand agentul vulnerant a actionat tangential. Au forme si
dimesiuni variate uneori descries ca avand forma unei litere. Varietati de
plagi contuse: plaga pleznita cand pielea e situata imediat deasupra unui
plan osos la scalp,coate, genunchi,clavicula. Plaga sfasiata:agentul
vulnerant actioneaza sub un unghi ascutit iar pielea se decoleaza de pe
planurile subiacente. Se pot forma lambouri de piele cu vascularizatie
deficitara si vindecare cu complicatii. O forma particulara de plaga
sfasiata e scalparea.
• Plaga taiata: e datorata actiunii tangentiale a unui corp taios asupra
tegumentelor.Forma liniara,arcuata,margini netede,tesuturi subiacente
netede,net diferite ca aspect de cele din plaga contuza,margini
dehiscente,retractate,facilitand inspectia in profunzime a plagii. Rar
dimensiunea plagii corespunde cu cea a agentului vulnerant ce a cauzat-
o. Unghiurile plagii taiate sunt ascutite.
 13.Leziuni cu solutie de continuitate a tegumentelor-3

• Plaga intepata: aspect punctiform,circular,produs de agent vulnerant ascutit,greu

de apreciat profunzimea plagii,sau daca nu contine corpuri straine. Dg.dif cu
plaga impuscata pe care o caracterizeaza lipsa de substanta la orificiul de intrare.
• Plaga intepata-taiata: agenti cu varf ascutit si cel putin o margine
taioasa,frecventa si pericuoasa canbd are character penetrant.Marginile plagii
sunt netede iar unghiurile difera. Unde actioneaza taisul lamei unghiul este
ascutit iar unde lama e boanta,neascutita unghiul e rotunjit.
• Plaga despicata:forma liniara,rectilinie,sau arcuata.Margini anfractuaze si
contuzionate, extremitati aspect zdrentuit.profunde,cu leziuni subiacente mari.
• Plagi taiat-despicate:produse de obiecte foarte taioase dar care prin forma lor
particulara si mod de actiune produc si leziuni foare profunde care intereseaza
viscere,oase cu distrugeri tisulare mari.
• Plaga muscata:in functie de animalul care produce muscatura; de om are forma
semilunara,duble,aspect identic cu cele 2 arcade dentare.Uneori se poate
identifica persoana care a produs muscatura. Cele produse de animale,caini apar
sub forma de echimoza subiacente,evolutie nefavorabila cu apariti unei
complicatii de tipul suprainfectiilor,determinate de vascularizatia deficitara a
regiunii tesutului zdrobit in profunzime cat si de actiunea salivei animalelor.
• Muscatura produsa de cal poate dezarticula diverse segmente
anatomice.Ramane urmele dintilor iar lipsa unui sai mai multor dinti determina
discontinuitati ale plagii.
15.Cum deosebim echimoza de lividitate si care e importanta practica a dg diferential
• echimoza(vanataie): Cand un agent traumatic actioneaza cu o
anumita energie se produc revarsate sangvine prin rupture vaselor
capilare cu extravazarea enei cantitati de sange ce inunda tesuturile.
Sunte interesate tegumentele si tesuturile laxe subtegumentare. Se
produc prin mechanism active prin lovire cu corpuri dure,
contondente sau frecvent prin compresiune cu degetele pe diverse
zone ale corpului. Se produc si prin lovirea corpului de suprafete
dure,proeminente cu care acesta poate interactiona. Echimozele
acoperite de un alt gen de leziune primara a tegumentelor se numesc
excoriatii.Forma si dimensiunea variaza.
• Diagnostic diferential in cazul cadavrelor este cel cu lividitatile
cadaverice cu care insa se confunda,ceea ce duce la grave erori de
interpretare. Lividitatile nu au character vital deoarece nu ssunt
produse in timpul vietii. Comprimand cu degetul o lividitate in primele
stadii de evolutie aceasta dispare,iar echimoza nu dispare la
digitopresiune. La cadavru, sectiunea cu bisturiu facuta in tesuturile
subiacente ale unei echimoze evidentiaza infiltratul hematic care nu
dispare sub jet de apa si nici dupa fixare in formol. Sangele stagnant
din lividitatile cadaverice se spala sub jet de apa si dispare la fixare in
formol.
 16.Caracterul vital al leziunilor
• 1.Reactii vitale locale
• Hemoragia si infiltratul sanguin(echimoza)-in general apar
in timpul vietii dupa plagi si traumatisme.echimozele pot
apare si prin traumatisme la 10-15 min dupa deces.
• Coagularea-coagulabilit scade f rpd dupa deces dar sangele
isi pastreaza capacit de coagulare inca 1-3 ore postmortem.
• Retractia tesuturilor-plagile intravitale se deformeaza prin
retractia buzelor plagii.sunt si plagi post mortem care se
pot retracta pana la instalarea rigiditatii cadaverice.
• Inflamatia-e cea mai sigura reactie vitala.
• Modificari ale hemoglobinei si modificari histoenzimatice
• 2.Reactii vitale generale
• 3.Reactii vitale specifice anumitor cauze de moarte.
17.Clasificarea asfixiilor mecanice si diagnosticul diferential al leziunilor
• Spanzurarea: forma tipica de asfixie mecanica(anoxie anoxica)
produsa prin comprimarea gatului cu consecinta asupra cailor
respiratorii prin intermediul unui lat. Compresiunea se realizeaza
prin intermediul latului si greutatea corpului care atarna in lat. Se
clasifica in:completa, incomplete, tipica si atipica.
• Completa:corpul uman este suspendat in lat fara a lua contact prin
intermediul picioarelor sau altor parti ale corpului cu vreun plan.
• Incompleta:corpul suspendat in lat dar atinge solul sau alte planuri
fixe cu diverse parti ale corpului;genunchi,picioare.
• Tipica:atunci cand latul de spanzurare comprima partea anterioara
si partile laterale ale gatului, nodul latulul fiind situat la ceafa
• Atipica:nodul are alta pozitie decat cea situate la ceafa

• Tanatogeneza:-anoxia prin comprimarea cailor resp sup prin

intermediul santului
• -tulb circulatorii cerebrale prin compresiunea carotidei si jugularei
• -moartea reflexa prin compresiunea brutala a sinusului carotidian
• Strangularea: 2 modalitati clasice:cu latul si cu mana
• Strangularea cu latul: forta active care comprima gatul e alta decat
greutatea corpului. Latul este actionat manual de catre o persoana
care intentioneaza sa omoare victima. Cand latul este infasurat o data
in jurul gatului si apoi tractinat cu putere spre ceafa se va forma un
sant de strangulare complet sau incomplete care trebuie diferentiat de
santul de spanzurare.
• Diangnosticul diferential intre cele 2 santuri nu este dificil si se bazeaza
pe urmatoarele elemente:
• Sant de spanzurare: oblic ascendant spre
nod,supralaringian,discontinuu,profunzime neuniforma,mai mare de
partea opusa a nodului, obisnuit fara leziuni in jurul santului.Laringele
practice nu are leziuni, in zona intrerupta a santului nu sunt leziuni.
• Sant de strangulare: orizontal, uneori chiar descendent,
sublaringian,continuu,profunzime uniforma,cu excoriatii si echimoze
multiple in jurul santului determinat in special de miscarile de aparare
a victimei,frecvente fracture ale cartilajului laringelui si chiar ale osului
hyoid.Apar leziuni in partea opusa santului ex:excoriatii, echimoze prin
comprimarea cu degetul sau degetele agresorului la punctual de
sprijin al acestuia pe gatul victimei.
• Strangularea cu mana se numeste Sugrumare.Este
comprimarea fetei anterioare a gatului cu mana sau
antebratul agresorului.Leziunile specifice sunt situate la
niv gatului si nu au aspect de sant.Sunt echimoze
ovalare neomogene, confluente intre ele dar multe
sunt marginite de excoriatii fine,semilunare,produse de
unghiile agresorului.Apar infiltrate hemoragice in
tesuturile moi ale gatului si in planurile anatomice de
profunzime, fracturi ale cartilagile laringelui,a osului
hyoid cu infiltrate hematice massive pana la muschii de
la baza limbii. Apar leziuni specifice compresiuni
toraco-abdominale sau leziuni de aparare pe antebrate
precum si leziuni de cadere la genunchi si coate.
18.Cum evitam situatia malpraxisului/cum completam corect actele medicale

• 1.scris citet sau utilizand o forma moderna de

tehnoredactare.
• 2.orice activitate medicala chiar aparent de mica
insemnatate trebuie inregistrata in registru de consultatii.
• 3.orice act medical trebuie obligatoriu datat.
• 4.medicul sa completeze toate datele de identitate ale
pacientului (cu nume, prenume, adresa si mai ales CNP).
• 5.actul medical sa poata fi identificat ca provenind de la o
institutie medicala (cu stampila institutiei) si obligatoriu
parafa si semnatura medicului (pusa astfel incat sa fie
vizibila)
• 6.cand pacientul are mai multe diagnostice se noteaza
toate
• 7.medicul trebuie sa scrie la ce ii foloseste actul medical
• 8. la examenul clinis medicul trebuie sa scrie tot
 19.Tipurile de expertiza ML psihiatrica
• 1.EMLP in cauze penale:in caz de omor-victima sub 1 an;-omor-
faptuitorul peste 65 ani;-in caz de violenta la recidivisti cu antecedente
penale pt infract sexuale severe;-in caz de consum de druguri anterior
sau la mom comiterii faptei;-in caz ca subiectii au prezentat tentative de
suicid anterior comiterii faptei.
• Obiectivele la care trebuie sa rasp EML: dg reconstit pt moment comit
faptei,discernamantul din mom comit fpt,dg psiiatric actaula,necesit
aplic masur de siguranta cu caracter medical, orice alte aspecte
constatate.
• 2.EMLP in cauze civile: anularea casat, incredintarea de minori, punerea
sub interdictie, instit de tutela la pers cu handicap, schimbare de
sex,pers care vor sa intocm acte >65 ani sau cu antecedente
psihiatrice;recomandat celor care vor sa infieze.
• Obiectivele:prez capacit psihice de exercitiu la mom exercit unui drept
civil-daca e in cunostinta de cauza cand incheie si semneaza acte;capacit
psihica de a se autoingriji-puner sub interdict;capacit psihica de a educa
si ingriji minorul-incredintare de minori;capacit psihica de a intelege
consecint biologice ireversibile in schimbare de sex
• 3.EMLP la cererea persoanei interesate
• 4.EMLP in cauze civile cu defunct- pe acte-analiza dosarului defunctului
 26. 2.EMLP

• Obiectivele generale ale unui EMPL: diagn tulb psihice si incadrarea

simptom cl pe care o prez subiectul intr o afect codifitabila.
• - aprec discernamantului raportat in specialla moomentul comiterii faptei-
• - precizarea unor masuri de siguranta medicala prevazute de lege atunci
cand este cazul.
• -5. EMLP la minori: cele mai frecv afect psihice pe care le intalnim in
EMLP:
• - deficiente psihice, psihopatiile,psihozele, afect psihice asoc unor boli
neurologice.
20.Dg dif in situatia nou nascutului omorat dupa nastere si nou nascutul mort
• Cel mai important criteriu obiectiv în acest sens este
demonstrarea instalării respiraţiei pulmonare.
• Din punct de vedere macroscopic, plămânul nerespirat este mic
de volum, colabat în sinusurile costo-diafragmatice, are suprafaţă
netedă, culoare roşie-vişinie, consistenţă parenchimatoasă,
cărnoasă, crepitaţiile lipsesc, iar la secţiune are aspect omogen,
scurgându-se sânge negricios.
• Plămânul respirat, dimpotrivă, este expansionat, umple cavităţile
pleurale, acoperind parţial cordul, are suprafaţa uşor neregulată,
culoare roz-roşie, consistenţă elastică, prezintă crepitaţii
decelabile palpatoriu, iar la secţiune se scurge o spumă fină,
rozată.
• Proba docimaziei hidrostatice pulmonare completează examenul
macroscopic. Aceasta constă în introducerea în apă a piesei buco-
cervico-toracice, a fiecărui plămân în parte şi apoi a unor
fragmente pulmonare mici şi mari (recoltate din diferite zone).
Plămânul nerespirat, având o densitate de 1,059 (mai mare decât
a apei), se va scufunda, pe când cel respirat, cu o densitate
inferioară apei (de doar 0,638), va pluti.
• Proba decisivă, cu valoare de certitudine în aprecierea
instalării respiraţiei şi a vieţii extrauterine, este aşa-numita
docimazie histologică pulmonară. Aceasta constă în
examenul microscopic al fragmentelor pulmonare recoltate
din mai multe zone ale ambilor plămâni.
• Plămânul nerespirat are histologic un aspect compact,
omogen, cu pereţi alveolari groşi, tapetaţi cu celule cubice,
cu puţine capilare; alveolele sunt nedestinse; bronhiile au
lumen redus, cu epiteliul plicaturat; bronhiolele au lumen
stelat, cartilajele bronşice fiind aparent la distanţă de
lumen; fibrele elastice, evidenţiabile cu coloraţii speciale
(orceină), sunt ondulate.
• În cazul plămânului respirat se constată alveole destin-se,
cu contur poligonal, tapetate de celule alveolare turtite, cu
nucleu ovalar; septele interalveolare sunt subţiri; bronhiile
apar deplisate, bronhiolele sunt destinse, iar cartilajele
bronşice sunt apropiate de lumen; fibrele elastice apar
întinse, fiind dispuse în lamele sau în semicerc.
Certificatul medico-legal (CML)
CML sunt folosite in fata organelor de urmarire penala sau a instantelor de judecata.
Pentru eliberarea CML se percept axe care sunt fixate cu avizul MS.
CML se timbreaza cu timbre fiscal.
Partile component ale CML sunt:
1. Partea introductiva care cuprinde
a. Preambulul cu :-date despre examinator,numar de inregistrare, nr de
chitanta de plata,locul si data examinarii eventual ora daca examinarea se face sub
24 de la eveniment,date de identificare ale pers examinate
b. Istoricul faptelor cuprinde felul si data traumatismului suferit (accidente
de circulatie sau munca, agresiune, violent). Este o parte afirmativ declarativa –
urmeaza a fi probat in concluzii.
2. Partea descriptiva cuprinde:
a. Descrierea leziunilor
b. Notarea acuzelor suferite
c. Rezultatele examinarilor complementare care pot fi:Anterioare examinarii
medico-legale, acestea se fac la solicitarea medicului legist atunci cand tabloul
lezional sau simptomatologia o impune.
 La descrierea leziunilor trebuie sa mentionam:
-felul leziunilor: echimoze, hematom, contuzie, escoriatii, plaga, fractura, luxatii
-localizarea leziunilor: pe regiune anatomica sau segment al corpului. Se raporteaza la un reper
osos.
-nr leziunilor, cand nr leziunilor este mare si ele sunt situate la distante foarte mici se face o
descriere in ansamblu raportandu-se la o regiune anatomica de ex pe spate se gasesc numeroase
echimoze cu diametre cuprinse intre 4/3 si 8/6 cm.
-culoarea leziunilor “(indica vechimea lor)
-forma leziunilor – se raporteaza la forme geometrice curente, uneori forma leziunilor reproduce
fidel forma agentului vulnerant.
-dimensiunile leziunilor: pentru leziunile fara solutie de continuitate intereseaza lungimea si
latimea.; pentru plagi – adancimea se apreciaza prin descrierea planului anatomic ce formeaza
fundul bazelor dar nu se sondeaza; inclinarea axului mare al leziunilor (transversal –
longitudinal); la plagi prezenta si aspectul unghiurilor precum si aspectul marginilor; continutul
plagilor (cioburi de sticla, pamant), eventuale semne de tratament(suturi).
• Descrierea corecta a leziunilor ne va permite sa facem:
• Concluziile care trebuie sa cuprinda:
– Dovedirea realitatii traumatismului
– Vechimea leziunilor traumatice
– Mecanismul de producer al leziunilor, directia loviturilor, tipul agentului
vulnerant
– Timpul de ingrijire medicala
• Metoda de examinare medico-legala difera de ale medicului clinician.
• Pentru aprecierea gravitatii leziunilor corporale in vederea incadrarii
penale a faptei un criteriu de baza il constituie timpul de ingrijire medicala
pentru vindecare. Acest tip de ingrijire medicala se refera la perioada de
timp in care pentru vindecarea leziunilor este necesara aplicarea unei
terapii si nu la timpul de vindecare anatomic si nici la timpul de
incapacitate de munca ( concediu medical).Pana la 90 de zile: agresiune,
accident – caz civil.Peste 90 de zile – caz penal.
•
 Lez in accidente de circulatie
• 1.Victima- pieton-lez tipice de lovire, cadere, lovire-cadere,
lovire-proiectare. Caracteristici:
• Mec de producere sunt complexe(polimorfism). Majoritatea
accidentelor de circ sunt cu lez usoare si medii
• 2. ocupantii autovehiculelor: locul din dr, din stanga. Pot
aparea lez prin decelare-decelerare . Este brusca, brutala;
Lez la niv abdom- lez ale rinichilor, ficat, splina; Leziuni la niv
toracelui-aorta; impactul de la 90km- 0km este echivalent cu
caderea de la etajul 7.
• Tetierele: rolul lor: prevenirea lez prin acceleratie/dceleratie;
• Participantii la trafic cu biciclete, motociclete.
 Semnele mortii reale
• A) semne precoce: racirea capului se dat faptului ca termogeneza fiziol sau
poate este abolita ca urmare a suspendarii react metabolice ale organsim.
• - deshidratarea- evaporarea apei din organism respectiv de pe supraf
corpului este un fenom fixic influentat de temp ambientala, umidit
mediului si intensitatea curentilor de aer.
• -autoliza- proces de distrugere, descompunere cel; este favor de caldura,
umiditate sau septicemii, stari toxice.
• Lividitatatile cadeverice se obt opririi circ sgv- sangele stagneaza in vase si
sub act gravitatiei coboara in reg cele mai declive ale cadavrului; apar ca
niste pete albastrui mari neomogene confluente
• -rigiditatea cadaverica- este obt modif din struct fibrei musc, cresterea
consist niv proteinei contractile, actina si miozina; se prod scaderea
elasticitatii , crest consist masei musc cu efect pe mobilitatea artic care
scade progresiv pana la rigiditate
 2 semne mortii reale
• B) semne tardive:>24h de la deces: modif distructive- putrefactia este un
proces biochimic complex ce consta in transf prote, glucidelor, lipidelor in
elem chimice de baza anorganice; semnul precoce- pata verde ce apare
de obiceei in fosa il dr. Orele de putrefactie, vara sunt echivalente cu 9 zile
de putrefactie. O sapt in aer egala cu 2 sapt in apa si 8 sapt in sol.
Actiunea unor animale sau insecte.
• -modif conservatoare- mumifierea- apare cand cadavrul este expus la
temp inalta dar mai ales umiditate scaz si curent de aer crescut
• Soponificarea- transf in sapun a grasimilor din org; este posibila doar la
pers mai obeze.; lignificarea- posibila in medii cu pH acid, vol cadavrului
scade, pielea capata cul maronie-negriciosa; pietrificarea –cand este
scufundat in mediu lichid, in saruri minerale; dupa ani seamana cu o
statuie; congestia naturala- poate conderva cadavrul sute dau mii de ani
Cand este obliogatorie autopsia in ML?
• Morti violente sau suspecte(omucideri, sinucideri, accidente)
• Morti suspecte: subita( moarte in abs unor semne de boala caract)
• - decesul unei pers a carei sanatatee prin natura, este verificata periodic
dpv medical
• -deces care survine in timpul serviciului, in incinta unei institutii.
• Deces care survine in custodie( pers aflate in detententie sau private de
libertate in spitale psihiatruce, in inchisori sau arestul politiei.
• - multiple decese repetate in serie
• -cadavre preidentificate sau scheletizate
• -in cazul decesului pac in timpul sau la scurt timp dupa o interv medico-
chir
 Intoxicatia metanolica
• Se manif dpv clinic diferit fata de intoxic cu etanol. Alc metelic nu prod stare
ebrioasa caracteristica intox cu a etilic decat in f mica masura. La inceout dupa
ingestie, trece o per de latenta pana la aparitia primelor simp care dureaza de
la 40 min la 72h. Apar tulb digestive cu dureri abdom, varsaturi uneori sangv,
tulb respir, CV, renale si neuropsihice(agitatie, delir, confuzie) In timp se instal
tulb oculare(midriaza, fotofobie, scad acuitatii vizuale, dureri globi ocul) care
pot culmina brusc sau treptat cu orbire temporara sau definitiva. Intox cronica
se manif prin: cefalee, vertiji, tulb digest si vizuale, tremor. Calea de
patrundere in org este in special digestiva prin ingestie cel mai adesea
voluntara, confundadu-se cu alc etilic. Alc metilic se distrib in toate tesuturile
dar mai ales in lichidele oculare ce contin >99%apa. Metabolizarea la niv
ficatului se face prin oxidarea metanolului la formaldehida sub actiunea alcool-
degridrogenazei. Toti produsii sunt toxici. Alc etlic adm la cei inotxicati cu alc
metilic are rol benefic realizandu se o competitie metabolica intre cele 2 subs,
competitie pt enzima alcool-dehidrogenaza cate metab de 4-5x mai rapid alc
etilic asa incat alc metilic ramane nematebolizat si mai putin toxic. Elim
metanolului se face p cale resp(75%), restul pe alte cai in special cea urinara
 ASPECTE legislative refer la consumul de alcool privind circ pe
drum publice

• Legea actuala stipuleaza ca un conducator auto care are o val a

alcoolemiei de pana la 0,80 g% are raspundere contraventionala iar cel
care are o alcool >0,80% are o rasp penala ptc a comis o infractiune a carei
periculozitate este deosebita. Pe drumurile publice din tara noastra
conduc auto pt a se afla in legalitate trebuie sa aibe alcoolemia de 0g%;
orice val peste 0g% este o ilegalitate cu mentiunea ca pana la 0,8% constit
contraventie iar >0.8g% infractiune( de la 1-5 ani inchisoare sau amenda)
• - o pers care are o val a concentratie vaporilor de alcool in aerul expirat de
pana la 0.4 mg/l comite o contraventie iar cea care are peste aceasta val,
comite o infractiune. La val de 0,4mg/l alcool pur in aerul expirat
corepunde o alcoolemie de o,8g/l; sunt situatii cand ceke 2 val nu sunt in
perfecta concordanta de ½.
 Obligatiile medicului care face recoltarea probelor
biologice in vederea stabilirii alcoolemiei
• Se intocmeste buletinul de examinare clinica a persoanei careia se
recolteaza sangele. – se recolteaza 2 probe de sg la 1 ora interval. –
imediat dupa sosirea subiectlui se face indentific acestuia si apoi in f scurt
timp, se recolt prima proba de sg in interval de 1h intre cele 2 probe,
medicul are timp pt a efectua ex clinic si pt a intocmi toate formularele
curpinse in trusa de recoltare. Cand ajunge la concluziile buletinului de
exam clinic trebuie obligatoriu sa opteze pt una din cele 2 variante : este
/nu este/ pare/ nu pare sub influenta alcoolului. Rubricile trebuie
completate In totalitate ptc acest buletin ajunge adesea in justitie ca o
proba. Se anexeaza buletinul de ex clinic cu ocazia recoltarii probelor de sg
si pt stabilirea alcoolemiei.
 10.Alcoolul etilic, alcoolemia- def de ce este influentata

• Intoxicatia presupune consumul zilnic timp de ani de zile a unei cantir de

peste 30g alcool pur /zi. Clinic se manif prin polinevrita, nevrita optica
retrobulbara, tulb de comportam, insomnie, delirum tremor, tulb CV, tulb
hepatice, tulb dispetice. Diferite bauturi alcoolice au tarii diferite, berea 4-
8%, vinul 12-18%, bauturile spirtoase 30-50%. Cu cat bautura alcoolica
este mai concentrata cu atat alcoolul din ea se abs mai repede. Cand
stomacul este gol, abs se face mai rapid. Alim bogata in prot si lipide det o
abs mai lenta a alc. Alcoolul se abs 2-% in stomac si 80% in rpima port a
intestinului subt. Alcoolemia creste liniar dupa ingestie, astfel ca ea devine
max la uninterv de timp curpins intre 30min-1h dupa consumarea unei
doze unice. Daca consumul inceteaza dupa atingerea pct max al
alcoolemiei urm at. O faza f neutra de platou prin intrarea in act a mec de
metabolizare a alcoolului, apoi o urm curba lenta descendenta-faza de
elim. Scaderea alcoolemiei are o rata de 0,15g alcool/h, la consumatori cr-
0,27g/h.
 Sintagma ,, zile de ingrijri medicale’’

• este un obiectiv esential si obligatoriu al expertizelor potstraumatice.

Notiunea de ingrijiri medicale este una mai degraba juridica decat pur
medicala. Nr zilelor de ingrijiri medica este o cuantificare a gravitatii
leziunilor suferite. Valoarea sa este insa in primul rand juridica pt ca in
fctie de nr zilelor de ingrijir medic se face incadrarea faptei ca atare in
conformitate cu prevederile codului penal. Pana la 90zile – caz civil; dupa
90zile –caz penal.
 16.Sintagma ‘’viata pusa in primejdie’’
• Viata pusa in primejdie = cand exista elem medicale indubitabile ca doar
trat medical a salvat viata unei victime ceea ce duce la incadrarea faptei in
prevederile codului penal de leziuni ce pun in primejdie viata victimei(
exemplu)
• Traumatisme cranio-cerebr si vertebro-medulare grave ce necesita
interventie chir sau trat complex de reanimare soldate cu madif
neurologice evidente- coma.
• -traum abdom- hemoperitoneu sau peritionita
• - lez vasc ce necesita hemostaza chir cu soc hipovolemic
• -politraumatisme cu stare de soc