Medicina Legala

1.Cand nu poatesaeliberezeun medic formularul de deces a. în toate morţile violente, chiar şi atunci
când există o perioadă de timp mai mare între evenimentele posibil cauzale şi decesul victimei
(exemple de morţi violente: asfixie mecanică prin spânzurare, sugrumare, ştrangulare, înec;
electrocutare; intoxicaţie; accidente indiferent de mecanismul de producere casnice, rutiere, de
tren, la locul de muncă); b. când nu este cunoscută cauza morţii; c. dacă moartea este suspectă,
înţelegând prin aceasta morţile subite care survin în mod neaşteptat, în plină stare de sănătate
aparentă; d. în urma decesului unei persoane, a cărei sănătate prin natura serviciului, este verificată
perioadic din punct de vedere medical; e. când decesul survine în incinta unei instituţii sau
întreprinderi, sau în timpul unei misiuni de serviciu; f. pentru decesele care survin la persoanele
aflate în custodie, în detenţie sau arestate, în anchetă penală, în spitale penitenciare, când moartea
este asociată cu activităţile poliţiei sau ale armatei, când decesul survine în cursul manifestaţiilor
publice şi când există suspiciune de tortură, tratamnent violent sau inuman. g. decese multiple,
repetate, în serie sau concomitent, în condiţii suspecte; h. cadavre neidentificate sau scheletizate; i.
decese survenite în locuri publice sau izolate; j. când moartea este pusă în legătură cu o deficienţă în
acordarea asistenţei medicale sau în aplicarea măsurilor de profilaxie sau de protecţie a muncii; k.
dacă decesul a survenit în timpul sau la foarte scurt timp după o intervenţie diagnostică, terapeutică
sau chirurgicală;

2.Obligatiile unuimedic cand elibereazaun certificat de deces 1.Sa existeo forma de contract
intremedic si decedat (sa fie medicul de familieal decedatului sau medicul curant visa visde boala de
care a decedat) 2.Medicul trebuie sa examineze cadavrulsi sa constate semnele mortii (sa nu aiba
semne de moarte violenta, sa nu aiba sant pe gat, etc) 3.Medicul trebuie sa faca anamneza
simptomelor de dinaintede deces. Medicul se intereseaza de eventuale traume,accidente,operatii
pecare le-a suferit pcientul dinaintea decesului. 4.Medicul trebuie sa analizeze actele medicale de
dinaintede deces (afectiunile de care a suferit). 5.Medicul trebuie sa observe daca in jurul cadavrului
nu sunt flacoane de medicamente suspecte,recipiente cu continut neprecizat,mirosuri neobisnuite.
Medicul poateremarca prezenta unor pete suspecte pe hainele saulenjeria cadavrului. 6.Indiferent
de cauza mortii, decesul unei persoane sau al unui nou-nascut nu poate fi constatatdecat de un
medic cu drept de libera practica 6. certificatulde deces se elibereaza numai dupa aparitiasemnelor
de moarte reala si numai dupa trecerea a 24 de ore de la deces (in carte scrie 6 ore la adultisi 12 la
copii)

3.Semiologia medico-legalaa leziunilorposttraumatice-1 • 1.denumirea medicala corecta a leziunii,

adica: contuzie, excoriatie, plaga, echimoza, hematom • 2.localizarea leziunii:localiz.se face
folosindu-se denumiri din anatomia topografica siapoi raportand leziunea la unele elemente
anatomice (repere) din regiunea respectiva.Raportarea se face prinmasurarea distantei in cm de la
leziune pana la reperul anatomic precizat.Se vor folosii in unele cazuri repere caproeminente
osoase,ex:genunchi-regiunea prerotuliana; cotolecran; creasta iliaca-spina iliacaantero-superioara;
menton,bose frontale. • 3.forma leziunii se apreciaza princomparare cu elemente
geometrice,ex:patrulater,romb,cilindru,stelat. • 4.dimensiunile: apreciere in mm saucm; se foloseste
riglatransparenta sau un centimetru.Daca leziunea e complexa se mas diametrele saulungimea
fiecarui element al leziunii. • 5.inclinatia lezse precizeaza in functie de axulcorpului sau al unui
segment al sau folosindu-se termeni ca: orizontal,vertical,oblic dinspre,spre. • 6.directia sau
orientarea in profunzime a lezse precizeaza atunci cand cand acestea pot fi exploratein timpul
examinarii victimei sau intraoperator.Directia se precizeaza fata de planul frontal, sagital, orizontal.
3.Semiologia medico-legalaa leziunilorposttraumatice-2 • 7.culoarea e importanta, in
cazulechimozelor releva vechimea acestora • 8.aspectul leziunii: plaga sangeranda saunu,
lezinconjurata sau marginitade diferite substantecum arfi particulemetalice, funingine,
subst.uleioase, diferite culori, sangeprelins, cruste, corpuri straineretinute: ciob,nisip,zgura. •
9.marginile si extremitatile(unghiurile):in cazul plagilor, marginile pot fi foarte netede daruneori pot
fi anfractuoase, zimtate. Unghiul unei plagipoate fi ascutit saurotunjit.Situatie in care se poate
apreciaforma, dimensiuni si calitateaagentului traumatizant. • 10.numarul leziunilor esteimportant
de precizat atunci candeste posibil.Plagilepot fi usor numarate sitrebuie precizat totdeauna
catesuntin total. Echimozele sihematoamele sunt confluente. • 11.tulburari functionale ce decurg
din leziunilepe care le prezintapersoana.Trebuie precizate indiferent de intensitatea lor, de la
durere, reducerea miscariloractive sipasive, impotenta functionala, pana la paralizii, anestezii.

4.Concluziile certificatului medico-legal siimportantalorjuridica • Concluziile care trebuiesacuprinda:

– Dovedirearealitatii traumatismului – Vechimealeziunilor traumatice – Mecanismulde producer al
leziunilor, directialoviturilor, tipul agentuluivulnerant – Timpulde ingrijiremedicala •
Pentruapreciereagravitatii leziunilor corporalein vederea incadrariipenalea fapteiun criteriude baza
ilconstituie timpulde ingrijiremedicala pentruvindecare. Acesttip de ingrijiremedicala se referala
perioadade timp in care pentruvindecarealeziunilorestenecesaraaplicareaunei terapiisi nu la
timpulde vindecareanatomic si nici la timpulde incapacitate de munca( concediumedical). • Panala
90 de zile: agresiune, accident –cazcivil • Peste90 de zile –caz penal.

5.Partile componenteale certificatului medico-legal A. Partea introductivă cuprinde: • a - În

preambul se consemnează: • - numele şi calitateamediculuicare face examinarea; • - data
examinării. Însituaţiaîn care fapta s-a petrecutîn urmă cu mai puţin de 24 de ore faţăde ora
examinării se va consemnaobligatoriuora şi minutul examinării; • b)
Identificareapersoaneiexaminate • c) Istoricul datelorcu caractermedical • Se va înscrie cât mai mult
cu putinţăordineacronologicăa faptelor, tipul suferinţeimedicale, eventual locul producerii, îngrijirile
medicale primite (saunu) până în momentulexaminării medico-legale. B.Parteadescriptivacuprinde: –
Descrierealeziunilor – Notareaacuzelorsuferite – Rezultateleexaminarilor complementare C.Concluzii
– Dovedirearealitatiitraumatismului – Vechimea leziunilortraumatice – Mecanismulde producer al
leziunilor, directialoviturilor, tipul agentului vulnerant – Timpul de ingrijiremedicala

6.Rolul mediculuilegist in prelevareaprobelorbiologice pentrustabilireaalcoolemiei saua

consumuluide substantepsihotrope(droguri) • Medicullegist completeazaformulareledin trusade
prelevarea substantelor psihotrope,leparafeazasise asigurade autenticitateacelorscrise. •
Rolulesentialilare examenulclinic.

7.Problema Am 60 kg.Am baut3 berisi100 ml palinca. La ce oravoiavea alcoolemia maxima avand in

vederecaam/nu am mancatsi la ceoravoiavea alcoolemia 0? 5% alcool in 100 ml bere 1500 ml
bere=5*1500/100=75 g alcoolpur 50% alcool in 100 ml palinca 100 ml palinca=50*100/100=50 g
alcool pur Total alcoolpur75+50=125 Alcoolemia=125/kg(60)=2,1 –maxim la 30 min pe
nemancatesi60 min pemancate Alcoolemia 0: metabolizareaalcoolului cu 0,15g/h =>2,1/0,15=14
ore.

8.aBauturi alcoolice-Clasificare

• Bere4-8% (100 ml bauturacontine4-8 g alcool) • Vin 12-18 % • Cinzano17 % • Lichior30-36% •

Spirtoase>40% • Palinca50%

8b.Bauturi alcoolice-metabolizarealor • Metabolizarea alcoolului se desfasoara in ficatin mai multe

etape.Cea mai mare parte a alcoolului absorbit (90-95%) e metabolizat sidoar cantitatimici se
elimina ca atareprinurina siaerul expirat. • Dinamica absorbtiei alcoolului:cu cat o bautura e ai
concentrata, cu atatalcoolul din ea se absoarbe mai repede.Cand stomacul e golabsorbtia se face
mai rapid.Alcoolemia, adicaconcentratia de alcool in sangecreste liniardupa ingestie, devine maxima
la un interval intre30 minute si1 ora dupa consumarea unei doze unice. • Consumul de alcool
inceteaza-faza foartescurta de platou, apoi curba lenta descendenta a valoriialcoolemiei-faza de
eliminare. • Scaderea alcoolemiei are o rata uniforma de 0,15 g alcool/ora. • La barbat intre0,11-
0,22 g/ora. • La femei in jurde 0,18 g/ora. • La consumatorii cronici de alcool 0,27 g/ora.

9.Intoxicatia cu monoxid de carbon-1 • Calea de pătrundereîn organism este cea respira-orie, fără ca
CO să determine iritaţia căilor respiratorii superioare. • Deoarece are o afinitate pentru hemoglobină
de 220 de ori mai mare decât a oxigenului, CO se fixează de aceasta, formând un compus stabil, care
nu se disociază la nivel celular - carboxihemoglobina(HbCO). În condiţiile unei expuneri prelungite la
CO, tot mai multă hemoglobină (Hb) se va lega de CO; rezultatul este o scădere a concentraţiei de
oxihemoglobină (HbO2), în paralel cu creşterea ponderii HbCO. Se va produce o veritabilă anoxie de
transport, cu scădere progresivă a oxigenului care ajunge la nivel tisular. Aşadar, acţiunea toxică
principală a CO se manifestă prin blocarea funcţiei de transportor de O2 a hemoglobinei. • CO are şi
o acţiune toxică la nivel celular (inhibând activitatea unor enzime ca citocromoxidazele, catalazele,
citocromii etc.), astfel încât există şi o asfixie de utilizare(histotoxică). Se adaugă şi afectarea
mioglobinei, cu dereglarea proceselor oxidative musculare, care se traduce clinic prin hipotonie
musculară marcată. • EliminareaCO se face tot pe cale respiratorie, însă doar în condiţiile unei
presiuni parţiale crescute a O2 din aerul alveolar (mai mare decât cea a CO). De altfel, tratamentul
de elecţie al intoxicaţiei cu CO este scoaterea victimei din mediul toxic, cu expunerea la O2
atmosferic (oxigen izobar). Oxigenoterapia sub presiune (hiperbară) este, de asemenea, utilă,
accelerând eliminarea CO şi scurtând starea de comă. Iată de ce oxigenul este considerat antidotul
specific pentru intoxicaţia cu CO.

9.Intoxicatia cu monoxid de carbon-2 • Efectele toxiceale CO depind de concentraţia sa în aer,

precum şi de durata expunerii; cu cât acestea sunt mai mari, cu atât se formează mai multă HbCO,
iar manifestările clinice vor fi mai grave. Gradul de intoxicare se apreciază prin procentul de Hb care
se transformă în HbCO(%HbCO). • Manifestările cliniceale intoxicaţiei cu CO sunt diferite în cazul
intoxicaţiei supraacute, al celei acute şi al celei cronice. • Intoxicaţia supraacută(care survine la
concentraţii mari ale CO în aer ca de ex. în focarele de incendiu sau în cazul exploziilor) se
caracterizează printr-o evoluţie brutală, cu pierdere rapidă a conştienţei, apariţia de convulsii;
decesul survine în câteva minute. • Intoxicaţia acută are o evoluţie graduală, care depinde de
procentul de HbCO formată. • Atunci când circa 15-20% din Hb totală este transformată în HbCO,
survin: cefalee, ameţeli (stare ebrioasă), greţuri, dispnee de efort, stare euforică, tulburări senzoriale
(scăderea auzului şi a văzului) etc. • La circa 35-40% HbCO, cefaleea devine violentă, există tendinţă
spre sincopă, respiraţia devine neregulată şi se instalează hipotonie musculară flască. Victimele sunt
conştiente de pericol, dar nu mai au puterea de a ieşi din mediul toxic; ele sunt găsite căzute lângă
uşă sau la geam, fără a avea forţa musculară pentru a le deschide.

9.Intoxicatia cu monoxid de carbon-3 • La concentraţii mai mari ale HbCO apar convulsii
intermitente, hipotermie şi se instalează progresiv starea de comă. Coma din intoxicaţia cu CO este
liniştită sau agitată, fiind asociată cu mioză, midriază sau anizocorie; faciesul are o culoare
caracteristică, zmeurie; apariţia hipertermiei (deter-minată de afectarea centrilor nervoşi ai
termoreglării) denotă un prognostic infaust. Pe plan biologic survine acidoză, creşterea
transaminazelor serice, leucocitoză cu creşterea polimorfonuclearelor etc. • Dacă expunerea la CO
continuă, survine decesul; valori de 66% HbCO sunt sigur letale. • Intoxicaţia cronică apare la
persoane expuse periodic la concentraţii mici de CO; ponderea HbCO este permanent crescută, la
valori de circa 10-20%. Manifestările clinice includ: cefalee, ameţeli, astenie, tulburări de somn,
scăderea memoriei, tulburări audio-vizuale; pot să apară depresii, stări de anxietate sau chiar
psihoze. • Modificările anatomo-patologiceîntâlnite în cadrul intoxicaţiei cu CO sunt caracteristice.
Examenul externrelevă lividităţi de culoare roşie vie (carminată). La examenul intern se constată:
sânge roşu viu (carminat); musculatură netedă şi striată cu tentă roşie vie; edem pulmonar marcat,
carminat; hiperemie generalizată, intensă; sufuziuni hemora-gice la nivelul pleurelor, meningelui,
mucoaselor, creierului, miocardului şi ficatului etc.

9.Intoxicatia cu monoxid de carbon-4 • - Examenul toxicologic este esenţial pentru precizarea

diagnosticului. Acesta va fi atât calitativ (identificarea HbCO), cât şi cantitativ (determinarea
procentului de HbCO). Cea mai specifică analiză toxicologică este examenul spectroscopic (sau
spectrofotometric) al sângelui. Această metodă are în vedere faptul că HbO2 are două benzi de
absorbţie (577 şi 540 nm), ca şi HbCO (însă acestea sunt deplasate la 569 şi 538 nm); tratarea
sângelui cu reducători (ex. ditionit de sodiu) transformă HbO2 în HbH (hemoglobină redusă), care
are o singură bandă de absorbţie, în timp ce HbCO nu este afectată, rămânând cu două benzi de
absorbţie. • Interpretarea rezultatelorva ţine cont de faptul că în mod obişnuit în organism există
circa 0,3-2% HbCO; la fumători această valoare poate fi chiar de 8-9%. Intoxicaţia acută cu CO poate
fi afirmată la valori de peste 20% HbCO. Decesul poate surveni la circa 30-35% HbCO, valori de 66%
HbCO fiind sigur letale. • Din punct de vedere judiciar, intoxicaţia acută cu CO este de cele mai multe
ori accidentală (accidente casnice, dar şi accidente profesionale); aceste accidente pot fi individuale
sau, adeseori, colective. Suiciduleste o eventualitate mai rară (ex. furtun legat de ţeava de
eşapament, introdus în interiorul autovehiculului). Omorulprin intoxicaţie cu CO este rarisim.

10.Intoxicatia cu alcool etilic-1 • Alcoolul etilic (etanolul) este cel mai răspândit toxic, fiind prezent în
băuturile alcoolice distilate sau de fermen-taţie. Conţinutul de etanol este exprimat în grade (berea -
5-8°, vinul - 12-15°, băuturile distilate 30-50°). • - Calea de pătrundereîn organism este, de regulă,
cea digestivă, prin ingerare de băuturi alcoolice; în condiţii industriale este posibilă şi pătrunderea pe
cale respiratorie (inhalare) sau cutanată. • Absorbţiase face începând de la nivelul mucoasei bucale
(însă la acest nivel se absoarbe o cantitate mică, datorită timpului scurt de staţionare). Majoritatea
alcoolului ingerat se absoarbe la nivelul mucoasei gastrice (90-95% în circa o oră) şi al mucoasei
duodenale. Viteza de absorbţie este influenţată de o multitudine de factori: concentraţia băuturii
alcoolice (con-centraţia crescută aceelerează absorbţia), timpului de ingerare, prezenţa alimentelor
în stomac (încetineşte absorbţia), prezenţa CO2 în băuturile spumante - ex. şampanie (creşte viteza
de absorbţie) etc. • Concentraţia alcoolului în sânge (alcoolemia) variază în timp; curba
alcoolemieiare o pantă de creştere (de absorbţie) abruptă, un vârf (un maxim) şi o pantă de scădere
(de eliminare) lentă. • Distribuţiaetanolului se face rapid, în toate ţesuturile şi organele datorită
marii sale hidrosolubilităţi. Tropismul este maxim pentru organele cu mare conţinut de apă (sânge,
creier, rinichi, plămân, miocard, muşchi, ficat). La nivelul ţesuturilor şi organelor bogate în grăsimi
(ţesutul celular subcutanat, măduvă osoasă etc.) concentraţia alcoolului este mai mică.

10.Intoxicatia cu alcooletilic-2 • Metabolizareaalcoolului se face în special la nivel hepatic (în

hepatocite). Circa 90-95% din etanolul ingerat este metabolizat, cu un ritm relativ constant, de circa
0,15 grame la mie pe oră. Majoritatea alcoolului (aproximativ 90%) este catabolizat pe cale
oxidativă.Enzimele implicate în biotransformare sunt: • - alcooldehidrogenezadin citoplasma
hepatocitară (80% din etanol), care transformă etanolul în aldehidă acetică; ulterior se va forma
acetat şi, prin intermediul ciclului Krebs, CO2 şi apă; • - enzime din microsomi(reticulul
endoplasmatic neted), care oxidează etanolul până la acetaldehidă şi apă; • - catalaze-peroxidaze. •
Eliminareaalcoolului se face, fie ca atare (circa 5-6% din etanolul ingerat rămâne nemetabolizat), fie
sub forma metaboliţilor. Căile de eliminare sunt mai ales cea renală (prin urină) şi cea respiratorie
(alcool nemetabolizat); o mică parte a eliminării se face prin transpiraţie, bilă, salivă, lapte matern. •
- Acţiunea toxicăa alcoolului etilic este de tip narcotic, fiind manifestă mai ales la nivelul sistemului
nervos central. După o iniţială fază de excitare cerebrală, motrică şi cerebelo-labirintică, etanolul are
o acţiune deprimantă şi paralizantă asupra sistemului nervos, putând merge până la abolirea
funcţiilor vitale. • - Doza minimă letală (DML) este de circa 3,5-4,5 g/kg corp; aceasta prezintă însă
variaţii individuale mari (de ex. copiii şi femeile au sensibilitate crescută la acţiunea etanolului, astfel
încât DML este mai mică; în cazul toleranţei naturale sau câştigate, DML este mai înaltă). Toxicitatea
alcoolului creşte prin asociere cu anumite medicamente (tranchilizante, hipnotice,etc

10. SEMNE CLINICE Intoxicatiacu alcooletilic-3 • Tabloul clinic La valori mici (de sub 0,4 grame la mie)
ale concentraţiei de alcool în sânge, manifestările clinice sunt minime sau absente (uşoară logoree,
încetinirea unor reflexe etc.). • În faza de excitaţie (beţia uşoară), la valori ale alcoolemiei de circa
0,5-1,5 grame la mie, survine o stare de euforie, cu bună dispoziţie, optimism, expansivitate,
impresie de putere, excitarea funcţiilor intelectuale. Este acea fază în care alcoolul este, cum spunea
Simonin, „un minunat lubrefiant al relaţiilor sociale”. • Pe de altă parte, însă, prin dezinhibiţia
centrilor subcorticali (scăpaţi de sub controlul frenator al scoarţei cerebrale), se produce o diminuare
a autocontrolului, slăbirea voinţei şi a atenţiei; survine încetinirea răspunsurilor reflexe, cu
diminuarea preciziei; individul devine impulsiv, îşi „dezleagă limbă”, îşi dezvăluie personalitatea
psihică şi morală. • La valori între 1 şi 2,5 grame la mie ale alcoolemiei survine faza de beţie („beţia
propriu-zisă”), cu afectarea inteligenţei, conduitei şi a motricităţii (mers ebrios); vorbirea este
incoerentă, disartrică; individul devine somnolent şi prezintă grave tulburări psihosenzoriale.
Abolirea autocon-trolului îl predispune la acte agresive, în condiţiile eliberării instinctelor primare şi
dezlănţuirii pulsiunilor; în acest context, apare ca justificată denumirea de „fază medico-legală” sau
de „fază infractogenă”. • La valori şi mai mari ale alcoolemiei (2,5-4,5 grame la mie) se produc efecte
deprimante grave asupra sistemului nervos central, cu apariţia stării de comă, cu anestezie,
hipotermie, abolirea reflexelor, încetinirea tuturor funcţiilor vitale; este faza comatoasă („beţia
comatoasă”). Evoluţia poate fi spre deces, mai ales la valori ale alcoolemiei ce depăşesc 4 grame la
mie. • Tanatogeneza are la bază inhibarea centrilor bulbari cardio-respiratori; decesul poate surveni
şi ca urmare a aspirării de conţinut gastric regurgitat în căile respiratorii (asfixie mecanică) sau, în
condiţiile expunerii la frig, prin hipotermia favorizată de vasodilataţia periferică dată de alcool.

10.Intoxicatia cu alcool etilic-4 • - Modificările anatomo-patologicesunt necaracteristice. La

examenul externse pot decela lividităţi bine exprimate, roşii-violacee, uneori cu puncte negricioase
pe suprafaţă; adeseori există cianoză marcată. Examenul internrelevă congestie intensă la nivelul
tuturor viscerelor, dar mai ales la nivelul meningelui, plămânilor (putându-se asocia edem pulmonar
toxic) şi rinichilor. Mucoasa gastro-intestinală poate prezenta hemoragii punctiforme (determinate
de acţiunea iritativă locală a etanolului), iar conţinutul gastric are puternic miros de alcool. • -
Examenul toxicologiceste decisiv pentru stabilirea diagnosticului de intoxicaţie acută etanolică.
Valoarea cea mai mare o are determinarea alcoolemiei(a concentraţiei alcoolului etilic în sânge); se
mai utilizează dozarea alcoolului în aerul expiratşi, mai rar, în urină. • Metoda oficială de dozare a
alcoolemiei constă în izolarea etanolului prin distilare în mediu acid, urmată de efectuarea succesivă
a două determinări cantitative pe distilat, una prin tehnica sulfocromică (Nicloux), iar alta prin
oxidare nitrocromică (Banciu-Droc) - aceasta din urmă fiind selectivă pentru alcoolul etilic. • Dozarea
alcoolului în aerul expirat se face cu aparate speciale (alcoolmetre), care determină cantitatea de
alcool (prin oxidare chimică) şi, în paralel, măsoară volumul de aer expirat. Conform legii lui Henry,
alcoolul din 2100 ml aer alveolar este egal cu cel dintr-un ml de sânge în momentul determinării,
asftel încât se poate stabili cu uşurinţă alcoolemia.
10.Intoxicatia cu alcool etilic-5 • Din punct de vedere juridic, intoxicaţia acută etanolică în sine nu
are consecinţe deosebite. De regulă, decesele care survin astfel sunt accidentale(pariuri care au ca
obiect ingerarea rapidă de cantităţi mari de alcool, intoxicaţii accidentale la copii, mai rar accidente
de muncă letale). Suicidul prin ingestie voluntară de alcool etilic în cantităţi mari este rar şi greu de
demonstrat, iar omorul este practic imposibil. • Mult mai frecvent, consumul acut de alcool joacă rol
de factor condiţional sau circumstanţial ce favorizează, în contextul beţiei voluntare, apariţia
comportamentului deviant, infractogen. • Multe heteroagresiuni se produc pe fondul intoxicaţiei
acute etanolice, prin slăbirea autocontrolului şi augmentarea impulsivităţii. • Alcoolul etilic este, de
asemenea, un important factor de trecere la actul suicidar datorită anulării inhibiţiei corticale, cu
eliberarea consecutivă a pulsiunilor autoagresive. Aproximativ jumătate din sinucideri se produc pe
fond de intoxicaţie acută etanolică (Morar, 2003). • Rolul jucat de alcoolul etilic în etiopatogenia
morţilor accidentale este, în egală măsură, cunoscut (accidente de muncă; accidente rutiere; asfixii
mecanice - prin înec, prin regurgitat gastric sau prin bol alimentar; refrigeraţie etc.).

11a.Definiti termenulde moarte cerebrala • Moarteacerebralaestedefinitade OMS ca fiindsituatiain

care: -viatade relatiee completpierduta -areflexiesiatoniemuscularatotala -
tensiuneaarterialadoarsustinuta medicamentos -lipsarespiratieispontane -traseuEEG plat -
diminuareadiferentelordintresangelearterial sicelvenosin circulatiacerebrala.

11b.De la cine se poateface prelevareade organe? • 1.donator decedat cu activitatecardiaca.-

donatorul decedat cu activitatecardiacae persoana la care s-a constatat incetarea ireversibilaa
tuturor functiilor creieruluiconform prototocolului de declarare a mortii cerebrale. • 2.cadavre
umane-prin cadavruuman se intelegepersoana care nu mai prezintaniciun semn de activitate
cerebrala,cardiaca saurespiratoriesi care sunt declarate decedate din punct de vedere medical
conform legii. • O persoana aflatain moartecerebrala trebuie considerata decedata, deci cadavru, in
momentul in care s-a efectuat a doua diagnosticarea mortii cerebrale (a doua electroencefalograma
plata). • 3.De la persoane in viata-parinticare doneaza la copii (compatibilitatedpdv histo-
chimic);frati care doneaza la frati, sotiela sot siinvers (ex.caz CristiMinculescu-transplant de un lob
hepatic de la sotie)

12.Traumatisme cranio cerebrale • a)Hematomextradural sauepidural-intredura mater si

tabliaosoasa internaa craniului,estetotdeaunaposttraumatic siinsotitde o fractura a oaselorcraniului,
este un revarsatsangvin circumscrislocalizintre dura mater si calotasubiacentunei fracture liniare
nedehiscentece intereseazaun vas derivate din arterameningeemedie care e sursa sangerarii. Se
constituein timp,simptomatologiaapareatuncficand decoland treptatdurade os revarsatul sangvin
devine sufficient pt a produce simptomecare se datoreaza hipertensiuniiintracraniene. Acestvolum
inseamna25 ml dar el se constitueuneoridupa un interval liber de cateva ore. Volumul poate
atinge300-350ml.Cand sursasangerarii e venoasaintervalul liber poatefi mai lung. Poate fi cauza de
deces daca nu se intervine chirurgical. Interventiaconstain efectuareaunei gauri de trepan,
identificareavasuluide sangecare alimenetaza hematomul, hemostazape acestvas, evacuarea
hematomului. In situatiirare, poatesase incapsulezesi swa se resoarbaspontanin circa 2 luni mai ales
daca are dimensiunimici.

• b)Hematomsubdural: intredura mater si arahnoida, nu e atatde bine circumscriscasic el extradural,

deoareceocupamai usor spatiuldintre cele 2 elementeanatomice,poateocupaintreaga suprafataa
unei emisfere ajungandpana la baza craniului.Ealc din sange lichidsi chiaguribrunroscate, volumul
ajungand pana la 400 ml. Nu e obligatoriuposttraumatic, se poate produce prinruperea spontanaa
unui anevrismsau a unei malformtii vasculare. Cand etiologia e traumatica,poatefi insotitdar nu
obligatoriu de fractura craniana. Sursa de alimentarecu sangeeste o vena emisarasituate in focarul
actiunii agentuluitraumatic dar poate sa fie si la distanta de acest focar. Nu are
obligatoriulegaturatopograficacu locul traumatismului. Atuncicandprin cantitateasasi viteza de
acumulare a sangelui determina apariti unei simptomatologiineurologice, rezolvarea e
chirurgicala,prinevacuareaacestuiasi stoparea hemoragiei. Simptomatologiaaparecandcantitateade
sange acumulatain hematom dpaseste50 ml. Evolutia clinica poatefi acutacand simpt se manifesta in
primele 72 de ore dupa traumatism, subacutacandmanifestarileapar dupa 3-21 zile,
cronicacandsimpt apare la mai mult de 21 zile dupatraumatism. Evolutia insidioasae
periculoasadeoarecedupa trecereauneozile sauswaptamanide la traumatismulsuferit bolnvul
siapartinatoriisai nu mai fac legatura intreaceste2 evenimentesi uneorirezultatul poate fi
deecesulvictimei. • Trebuie stiutaevolutiahistologicaa hematomului pt a aprecia vechimea sa si data
producerii.

• c)Hemoragiasubarahnoidiana: revarsatsanguine care poateavea etiologie traumaticacat si

netraumatica. Poatefi parcelaraacoperindcativa lobi centralidar poatecuprindeun
emisfersauamamndoua. H se insinuaza si in santuriledintrecircumvolutii undeeste
maievidenta,pelicula de sangeavand o grosimeintre1 si3,4 mm. Alteorise gasesteun jurultrunchiului
cerebral saucerebeluluisituatiein care etiologia e netraumatica,hemoragiafiind produsade
rupereaunul vas patologic. Cande insotitade contuziecerebralasau dilacerare,etiologiee de
naturatraumatica. Un aspect particular e Acela candtraumatismede mica intensitatedeterminao
hemoragiesubarahnoidiana foarteexinsa, favorizat de afectiuni patologice existente. In evolutie, H
extinse pot duce la decesiar candsuntisolate se resorb nelasandsechele.

• d)Revarsate sanguine intracerebrale: hematomul intraparenchimatos: alc din cheaguri de sange

sau sange lichid care inlocueste tesutul cerebral avand dimensiuni de pana la un ou sau
mandarina.Etiolog traum si netraumatic. In malformatii vasc,ateroscleroza,HTA. Etiolog traumatica
apar zone de contuzie4 cerebrala si hemoragie meningee. • Hemoragia intraventriculara:rar izolata
ca leziune de sine statatoare si insoteste alte leziuni craniene. Provine de la un hematom
intracerebral drenat in sistemul ventricular. • Contuzia cerebrala e o leziune specifica post
traumatica fiind direct conditionata de un traumatism cranio-cerebral.Contuzia poate fi
usoara,medie sau grava. • E o leziune de tip hemoragic dar nu implica solutii de continuitate ale
meningelui sau creierului. Vasele creierului se rup iar sangele extravazat modifica definitiv structura
neuronala a creierului. • In cadere apar aspecte grave contuzionale.De ce? Datorita elasticitatii
creierului intr-un spatiu inchis (endocraniu).In interiorul cutiei craniene creierul are o anumita
mobilitate datorita elasticitatii substantei cerebrale precum si a faptului ca LCR din ventricoli
produce efecte de “val” atunci cand asupra capului actioneaza un agent traumatizant.Creierul are
deci tendinta de a se lovi de planurile dure osoase din interiorul neurocraniului.

14.Leziuni fara solutiide continuitate-1 • a)eritem posttraumatic: congestive a teg care aparedupa
actiunea unui agent traumatic de mica intensitate.O palma pe obraz sau pe altezone poatelasa un
eritem care dispare dupa un timpscurt sau mai lung, in functie de particularitatileagentului
traumatizantenergia sa sireactia organismului. Disparedupa catevaminute sauore si de aceea
descrierea sa cand pacse prezinta pta fi consultat medico-legal nu se mai constata nici o leziune. Este
important ca altimedici care pot examina persoana la fosrte scurt timpdupa producerea eritemului
sa ildescrie ca localizare, forma, dimensiuni, situatiein care medicul legist poatevalorifica informatia
sub forma unui certificatmedico-legal. Eritemul posttraumatic nu necesita ingrijirimedicale,
darpoateface dovada unei loviri cu consecinte juridice ce decurg din aceasta. •
b)echimoza(vanataie): Cand un agent traumatic actioneaza cu o anumita energie se produc
revarsatesangvine prinrupture vaselor capilarecu extravazarea enei cantitatide sangece inunda
tesuturile. Sunte interesatetegumentele si tesuturile laxesubtegumentare. Se produc prin
mechanism active prinlovirecu corpuri dure, contondente sau frecvent princompresiune cu degetele
pediverse zone ale corpului. Se produc si prinlovirea corpului de suprafete dure,proeminente cu care
acesta poate interactiona. Echimozele acoperite de un alt gen de leziune primara a tegumentelor se
numesc excoriatii.Forma si dimensiunea variaza.

14.Leziuni fara solutiide continuitate-2 • Diagnostic diferential in cazul cadavrelor estecel cu

lividitatile cadaverice cu care insa se confunda,ceea ce duce la grave erori de interpretare.
Lividitatilenu au character vital deoarece nu ssunt produse in timpul vietii. Comprimand cu degetul o
lividitatein primele stadiide evolutie aceasta dispare,iar echimoza nu dispare la digitopresiune. La
cadavru, sectiunea cu bisturiufacuta in tesuturile subiacente ale unei echimoze evidentiaza
infiltratulhematic care nu dispare sub jet de apa si nici dupa fixarein formol. Sangele stagnant din
lividitatilecadaverice se spala sub jet de apa si disparela fixarein formol. • c)hematom: revarsat
sangvincu localizari diverse: subcutanat intr-o cavitatenaturala a organismului, sauuna nouformata
sauintr-un organ parenchimatos.Este o colectie de sange localizatase produce datorita ruperii unui
vas sangvinde un calibrusufficient de mare capabil de a alimenta cu sange un anumit interval de
timpcolectia ce se formeaza pana la hemostaza fiziologica. Pt a rupe un astfel de vas de sange
energia cinetica a agentului vulnerant trebuie sa fie maimare decat in cazul producerii echimozelor.
Mecanism de producere:direct cand vasul de sangee strivitintreun plan osos sisuprafata obiectului
ce produce impactul sau indirect in cazul decelatiilor candse produc tractiuni de vase cese pot rupe

• Hematomul scalpuluise numeste cucuie. Unele hematoame pot provoca grave tulburari de
vascularizatiecu vindecari vicioase. Evolutie spontana spreresorbtie, trecandspreo tranformare
conjunctiva. Hematoamele marinecesita evacuare chirurgicala.UneleH care ocupa cavitatinatural ale
organismului provoaca disfunctii ale organelor din vecinatate. Cantitateade
sangestagnanatanefunctionala din H.e atatde mare incatproduce insuficienta cardiocirculatorie
asemanatoare cu cea din masine hemoragii externe.Resorbtia H se poate complica cu insuficienta
renala. • d)hemoragii: sunt urmarea contuziei partilor moi,subiacente tegumentelor.Apar de-a
lungul aponevrozelor sitendoanelor si in muschi.Intereseaza tesuturile laxedin jurul diferitelor
organe care nu prezintaneaparat leziuni posttraumatice. Diagnostic diferential cu extravagari
sanguine care apar in zona gatuluisi a mediastinului, in muschii temporali caurmare a unor
mecanisme anoxice de lunga durata cade exemplu in agonii prelungite. Extravazarile sunt uneori
impresionante ca dimensiuni dare le suntasimilabilelividitatilorcadaverice nacontinanad fibrin
sidisparand la fixarein formol.

• 13.Leziuni cu solutie de continuitate a tegumentelor-1 • a)Excoriatiile:zgarietura: leziune

superficiala a pielii cu decolarea straturilor externe ale epidermului, nu produc sangerari, sunt
umede datorita lezarii vaselor limfatice din piele; cand suntprofunde pot interesa vase de sange cu
extravazati hematicee la suprafata care se transforma in cruste. Se preinta liniare sau in placarde.
Cele liniare se datoreaza actiunii tangentiale a unui corp asutit asupra pielii. Placardele excoriate se
produc prin frecarea pielii cu obiecte rugoase,aspre. Dupo 48 de ore incepe etapa de regenerare
epiteliala apoi se produce granulatia subepidermica care dureaza 5-8 zile. Remodelarea epiteliala
apare la 810 zile,iar leziunea dispare adesea fara nici o urma. Descrierea amanuntita a excoriatiilor
cu referire la localizarea,dimensiunea si forma are mare importanta din punct de vedere
biocriminalistic putand duce la dovedirea mecanismul de producere. • b)Plagile: rani, sunt solutii de
continuitate a teumentelor ce depasesc in profunzime epidermul. Clasificari in functie de: • -
profunzime:plagi superficiale-tegumente,profunde-tegumente si straturi subiacente,penetrante-in
cavitati natural ale corpului,transfixiante-un organ parenchimatos sau diverse segmente anatomice
strabatandu-le de pe o parte pe alta. • -evolutie: simple-vindecare per primam sau complicate cu
infectii,hemoragii interne sau externe. • -in functie de aspect
macroscopic:contuse,taiate,intepate,intepatetaiate,despicate,taiate-despicate, muscate ,impuscate.
13.Leziuni cu solutie de continuitate a tegumentelor-2 • Plaga contuza sau zdobita se produce
prinlovirecu un corp dur contondent sauprinlovirede un astfel de corp intr-un mechanism de
cadere.Plaga contuza are margini neregulate iarin profunzime are un aspect anfractuos cu bride de
tesuturi. Atunci cand tegumentul interest de plaga contuza e situate peo suprafata dura,osoasa, la
nivscalpului, plagilecontuse pot avea aspect liniarsi se pot confunda la o examinare superficiala cu
plagiletaiate. Marginileplagiicontuse pot fi acoperite de excoriatiiatunci cand agentulvulnerant a
actionat tangential. Au forme si dimesiuni variateuneori descries ca avandforma unei litere.
Varietatide plagicontuse: plaga pleznita candpielea e situataimediat deasupra unui plan osos la
scalp,coate, genunchi,clavicula. Plaga sfasiata:agentul vulnerant actioneaza sub un unghi ascutit
iarpielea se decoleaza de pe planurilesubiacente. Se pot forma lambouri de piele cu vascularizatie
deficitara si vindecare cu complicatii. O forma particulara de plaga sfasiata e scalparea. • Plaga
taiata: e datorataactiunii tangentialea unui corptaiosasupra tegumentelor.Forma
liniara,arcuata,margini netede,tesuturi subiacente netede,net diferiteca aspect de cele din plaga
contuza,margini dehiscente,retractate,facilitand inspectia in profunzime a plagii. Rar dimensiunea
plagiicorespunde cu cea a agentului vulnerant ce a cauzato. Unghiurile plagiitaiatesunt ascutite.

13.Leziuni cu solutiede continuitatea tegumentelor-3

• Plagaintepata: aspect punctiform,circular,produs de agent vulnerant ascutit,greu de apreciat

profunzimeaplagii,saudacanu contine corpuri straine. Dg.difcu plagaimpuscatapecare o
caracterizeazalipsade substantala orificiul de intrare. • Plagaintepata-taiata: agenticu varfascutitsicel
putino margine taioasa,frecventasipericuoasa canbdare character penetrant.Marginile plagii
suntnetede iarunghiurile difera. Unde actioneazataisullameiunghiuleste ascutitiarundelama e
boanta,neascutitaunghiule rotunjit. • Plagadespicata:formaliniara,rectilinie,sau
arcuata.Marginianfractuazesi contuzionate, extremitatiaspect
zdrentuit.profunde,culeziunisubiacentemari. • Plagitaiat-despicate:produsede obiectefoarte
taioasedarcare prin forma lor particulara simod de actiuneproduc sileziunifoare profundecare
intereseaza viscere,oasecu distrugeritisularemari. • Plagamuscata:infunctie de animalulcare produce
muscatura; de om are forma semilunara,duble,aspectidentic cu cele 2 arcade dentare.Uneorise
poate identifica persoanacare a produsmuscatura. Cele produsede animale,cainiapar sub forma de
echimozasubiacente,evolutienefavorabila cu aparitiunei complicatiide
tipulsuprainfectiilor,determinate de vascularizatiadeficitara a regiuniitesutuluizdrobitin
profunzimecat side actiunea saliveianimalelor. • Muscaturaprodusade calpoatedezarticuladiverse
segmente anatomice.Ramaneurmeledintilor iarlipsaunuisaimaimultordintidetermina
discontinuitatiale plagii.

15.Cum deosebimechimozade lividitatesicare e importantapracticaa dg diferential •

echimoza(vanataie): Cand un agent traumatic actioneaza cu o anumita energie se produc
revarsatesangvine prinrupture vaselor capilarecu extravazarea enei cantitatide sange ceinunda
tesuturile. Sunte interesatetegumentele si tesuturile laxesubtegumentare. Se produc prinmechanism
active prinlovirecu corpuri dure, contondente saufrecvent princompresiune cu degetele pe diverse
zone ale corpului. Se produc si prinlovirea corpului de suprafete dure,proeminente cu care acesta
poateinteractiona. Echimozele acoperite de un alt gen de leziune primara a tegumentelor se numesc
excoriatii.Forma si dimensiunea variaza. • Diagnostic diferential in cazul cadavrelor estecel cu
lividitatile cadaverice cu care insa se confunda,ceea ce duce la grave erori de interpretare.
Lividitatilenu au character vital deoarece nu ssunt produse in timpul vietii. Comprimand cu degetul o
lividitatein primele stadiide evolutie aceasta dispare,iar echimoza nu dispare la digitopresiune. La
cadavru, sectiunea cu bisturiufacuta in tesuturile subiacente ale unei echimoze evidentiaza
infiltratulhematic care nu dispare sub jet de apa si nici dupa fixarein formol. Sangele stagnant din
lividitatilecadaverice se spala sub jet de apa si dispare la fixarein formol.

16.Caracterul vital al leziunilor • 1.Reactii vitalelocale • Hemoragia si infiltratulsanguin(echimoza)-in

general apar in timpul vietiidupa plagisi traumatisme.echimozele pot aparesiprintraumatisme la 10-
15 min dupa deces. • Coagularea-coagulabilit scadef rpddupa deces dar sangele isipastreaza capacit
de coagulareinca 1-3 ore postmortem. • Retractia tesuturilor-plagileintravitalese deformeaza prin
retractiabuzelor plagii.sunt siplagipost mortem care se pot retractapana la
instalarearigiditatiicadaverice. • Inflamatia-e cea mai sigurareactie vitala. • Modificari ale
hemoglobinei simodificari histoenzimatice • 2.Reactii vitalegenerale • 3.Reactii vitalespecifice
anumitor cauze de moarte.

17.Clasificarea asfixiilormecanicesi diagnosticuldiferentialal leziunilor • Spanzurarea: forma tipica de

asfixie mecanica(anoxie anoxica) produsa prin comprimarea gatului cu consecinta asupra cailor
respiratorii prin intermediul unui lat. Compresiunea se realizeaza prin intermediul latului si greutatea
corpului care atarna in lat. Se clasificain:completa, incomplete, tipica si atipica. • Completa:corpul
uman este suspendat in lat fara a lua contact prin intermediul picioarelor sau altor parti ale corpului
cu vreun plan. • Incompleta:corpul suspendat in lat dar atinge solul sau alte planuri fixe cu diverse
parti ale corpului;genunchi,picioare. • Tipica:atunci cand latul de spanzurare comprima partea
anterioara si partile laterale ale gatului, nodul latulul fiind situat la ceafa • Atipica:nodul are alta
pozitie decat cea situate la ceafa

• Tanatogeneza:-anoxia prin comprimarea cailor resp sup prin intermediul santului • -tulb
circulatorii cerebrale prin compresiunea carotidei si jugularei • -moartea reflexa prin compresiunea
brutala a sinusului carotidian

• Strangularea: 2 modalitaticlasice:cu latulsi cu mana • Strangularea cu latul: forta active care

comprima gatul e altadecat greutatea corpului. Latuleste actionat manual de catreo persoana care
intentioneaza sa omoare victima. Cand latuleste infasurat o data in jurul gatuluisi apoi tractinat cu
putere spre ceafa se va forma un sant de strangulare complet sauincomplete care trebuie diferentiat
de santul de spanzurare. • Diangnosticul diferential intrecele 2 santuri nu este dificilsi se bazeaza pe
urmatoarele elemente: • Sant de spanzurare: oblicascendant spre
nod,supralaringian,discontinuu,profunzime neuniforma,mai mare de partea opusa a nodului,
obisnuit fara leziuni in jurul santului.Laringele practice nu are leziuni, in zona intrerupta a santului nu
sunt leziuni. • Sant de strangulare: orizontal, uneori chiar descendent,
sublaringian,continuu,profunzime uniforma,cu excoriatiisi echimoze multiple in jurul santului
determinat in special de miscarile de aparare a victimei,frecvente fracture ale cartilajuluilaringeluisi
chiarale osului hyoid.Apar leziuni in partea opusa santului ex:excoriatii, echimoze prin comprimarea
cu degetul saudegetele agresorului la punctual de sprijinal acestuia pe gatul victimei.

• Strangulareacu manase numesteSugrumare.Este comprimareafeteianterioarea gatuluicu manasau

antebratulagresorului.Leziunilespecifice suntsituate la niv gatuluisi nu au aspect de
sant.Suntechimoze ovalareneomogene, confluenteintreeledarmulte suntmarginitede excoriatii
fine,semilunare,produsede unghiileagresorului.Aparinfiltrate hemoragicein tesuturilemoi ale gatului
siin planurileanatomicede profunzime, fracturiale cartilagile laringelui,a osului hyoid cu infiltrate
hematicemassive panala muschii de la baza limbii. Aparleziuni specifice compresiuni toraco-
abdominalesauleziunide apararepeantebrate precumsileziuni de caderela genunchisi coate.

18.Cum evitamsituatia malpraxisului/cum completam corect actele medicale

• 1.scris citet sauutilizand o forma moderna de tehnoredactare. • 2.orice activitatemedicala chiar
aparent de mica insemnatate trebuie inregistratain registrude consultatii. • 3.orice act medical
trebuie obligatoriudatat. • 4.medicul sa completeze toatedatele de identitateale pacientului (cu
nume, prenume, adresa simai ales CNP). • 5.actul medical sapoata fi identificatca provenind de la o
institutiemedicala (cu stampila institutiei) siobligatoriu parafa sisemnatura medicului (pusa astfel
incat safie vizibila) • 6.cand pacientul are mai multe diagnosticese noteaza toate • 7.medicul trebuie
sa scriela ceii foloseste actul medical • 8. la examenul clinis medicul trebuie sascrietot

19.Tipurile de expertizaML psihiatrica • 1.EMLP in cauze penale:in caz de omor-victima sub 1 an;-
omorfaptuitorul peste 65 ani;-in caz de violenta la recidivisti cu antecedente penale pt infract
sexuale severe;-in caz de consum de druguri anterior saula mom comiterii faptei;-in caz casubiectii
au prezentat tentative de suicidanterior comiterii faptei. • Obiectivele la care trebuie sa rasp EML:
dg reconstit pt moment comit faptei,discernamantul din mom comit fpt,dg psiiatricactaula,necesit
aplicmasur de siguranta cu caracter medical, orice alteaspecte constatate. • 2.EMLP in cauze civile:
anularea casat, incredintarea de minori, punerea sub interdictie, institde tutela la pers cu handicap,
schimbare de sex,pers care vorsa intocmacte >65 anisau cu antecedente psihiatrice;recomandat
celor care vorsa infieze. • Obiectivele:prez capacitpsihice de exercitiula mom exercit unui drept civil-
daca e in cunostinta de cauza candincheie sisemneaza acte;capacit psihica de a se autoingriji-puner
sub interdict;capacit psihica de a educa si ingrijiminorul-incredintare de minori;capacit psihica de a
intelege consecint biologiceireversibile in schimbare de sex • 3.EMLP la cererea persoanei interesate
• 4.EMLP in cauze civilecu defunct- pe acte-analiza dosarului defunctului

26. 2.EMLP

• Obiectivele generale ale unuiEMPL: diagntulbpsihice siincadrarea simptomcl pe care o

prezsubiectulintro afect codifitabila. • -aprec discernamantuluiraportat in
speciallamoomentulcomiteriifaptei• -precizareaunormasuride sigurantamedicalaprevazutede
legeatunci candestecazul. • -5. EMLP la minori: cele maifrecv afectpsihice pecare le intalnimin EMLP:
• -deficientepsihice, psihopatiile,psihozele, afect psihice asocunor boli neurologice.

20.Dg difin situatianounascutuluiomorat dupanasteresinounascutulmort • Cel maiimportant

criteriuobiectiv înacest sens este demonstrarea instalării respiraţiei pulmonare. • Din punct de
vedere macroscopic, plămânul nerespirateste mic de volum, colabatînsinusurilecosto-diafragmatice,
are suprafaţă netedă, culoareroşie-vişinie, consistenţă parenchimatoasă, cărnoasă,
crepitaţiilelipsesc, iarla secţiune are aspect omogen, scurgându-se sângenegricios. • Plămânul
respirat, dimpotrivă, este expansionat, umple cavităţile pleurale, acoperind parţialcordul, are
suprafaţa uşor neregulată, culoareroz-roşie, consistenţă elastică, prezintăcrepitaţii decelabile
palpatoriu, iarla secţiune se scurgeo spumă fină, rozată. • Probadocimaziei hidrostatice
pulmonarecompletează examenul macroscopic. Aceasta constă înintroducerea înapă a piesei
bucocervico-toracice, a fiecărui plămân înparte şiapoi a unor fragmente pulmonare mici
şimari(recoltatedin diferite zone). Plămânul nerespirat, având o densitatede 1,059 (mai mare decât a
apei), se vascufunda, pe cândcelrespirat, cu o densitate inferioară apei (de doar 0,638), vapluti.

• Proba decisivă, cu valoare de certitudine în aprecierea instalării respiraţiei şi a vieţii extrauterine,

este aşa-numita docimazie histologică pulmonară. Aceasta constă în examenul microscopic al
fragmentelor pulmonare recoltate din mai multe zone ale ambilor plămâni. • Plămânul nerespiratare
histologic un aspect compact, omogen, cu pereţi alveolarigroşi, tapetaţi cu celule cubice, cu puţine
capilare; alveolelesunt nedestinse; bronhiile au lumen redus, cu epiteliul plicaturat; bronhiolele au
lumen stelat, cartilajelebronşice fiindaparent la distanţă de lumen; fibrele elastice, evidenţiabile cu
coloraţiispeciale (orceină), suntondulate. • În cazul plămânuluirespiratse constată alveoledestin-se,
cu contur poligonal, tapetatede celule alveolareturtite, cu nucleu ovalar; septele interalveolaresunt
subţiri; bronhiile apar deplisate, bronhiolele suntdestinse, iarcartilajele bronşice sunt apropiate de
lumen; fibreleelasticeapar întinse, fiinddispuse înlamele sauînsemicerc.

Certificatul medico-legal (CML) CML sunt folosite in fata organelor de urmarire penala sau a
instantelor de judecata. Pentru eliberarea CML se percept axe care sunt fixate cu avizul MS. CML se
timbreaza cu timbre fiscal. Partile component ale CML sunt: 1. Partea introductiva care cuprinde a.
Preambulul cu :-date despre examinator,numar de inregistrare, nr de chitanta de plata,locul si data
examinarii eventual ora daca examinarea se face sub 24 de la eveniment,date de identificare ale
pers examinate b. Istoricul faptelor cuprinde felul si data traumatismului suferit (accidente de
circulatie sau munca, agresiune, violent). Este o parte afirmativ declarativa – urmeaza a fi probat in
concluzii. 2. Partea descriptiva cuprinde: a. Descrierea leziunilor b. Notarea acuzelor suferite c.
Rezultatele examinarilor complementare care pot fi:Anterioare examinarii medico-legale, acestea se
fac la solicitarea medicului legist atunci cand tabloul lezional sau simptomatologia o impune.

La descrierea leziunilor trebuie sa mentionam: -felul leziunilor: echimoze, hematom, contuzie,

escoriatii, plaga, fractura, luxatii -localizarea leziunilor: pe regiune anatomica sau segment al
corpului. Se raporteaza la un reper osos. -nr leziunilor, cand nr leziunilor este mare si ele sunt situate
la distante foarte mici se face o descriere in ansamblu raportandu-se la o regiune anatomica de ex
pe spate se gasesc numeroase echimoze cu diametre cuprinse intre 4/3 si 8/6 cm. -culoarea
leziunilor “(indica vechimea lor) -forma leziunilor – se raporteaza la forme geometrice curente,
uneori forma leziunilor reproduce fidel forma agentului vulnerant. -dimensiunile leziunilor: pentru
leziunile fara solutie de continuitate intereseaza lungimea si latimea.; pentru plagi – adancimea se
apreciaza prin descrierea planului anatomic ce formeaza fundul bazelor dar nu se sondeaza;
inclinarea axului mare al leziunilor (transversal – longitudinal); la plagi prezenta si aspectul
unghiurilor precum si aspectul marginilor; continutul plagilor (cioburi de sticla, pamant), eventuale
semne de tratament(suturi).

• Descriereacorecta a leziunilorne vapermitesafacem: • Concluziilecare trebuiesacuprinda: –

Dovedirearealitatiitraumatismului – Vechimealeziunilortraumatice – Mecanismulde producer al
leziunilor, directialoviturilor, tipulagentului vulnerant – Timpulde ingrijiremedicala • Metodade
examinaremedico-legaladifera de ale medicului clinician. • Pentru aprecierea gravitatiileziunilor
corporale in vedereaincadrarii penale a faptei un criteriu de bazailconstituietimpulde ingrijire
medicala pentruvindecare. Acesttip de ingrijire medicalase refera la perioadade timpin care
pentruvindecarea leziunilorestenecesara aplicareaunei terapii sinu la timpulde vindecareanatomic
sinici la timpulde incapacitate de munca( concediumedical).Panala 90 de zile: agresiune, accident –
cazcivil.Peste90 de zile– cazpenal. •

Lezin accidentede circulatie

• 1.Victima-pieton-leztipice de lovire, cadere, lovire-cadere, lovire-proiectare. Caracteristici: •

Mecde producere suntcomplexe(polimorfism). Majoritatea accidentelor de circsuntcu lezusoare
simedii • 2. ocupantiiautovehiculelor: locul din dr, din stanga. Pot aparealezprin decelare-decelerare
. Este brusca, brutala; Lezla nivabdom- lezale rinichilor, ficat, splina; Leziunila niv toracelui-aorta;
impactulde la 90km-0km esteechivalentcu cadereade la etajul7. • Tetierele: rolullor:
prevenirealezprinacceleratie/dceleratie; • Participantii la trafic cu biciclete, motociclete.

Semnelemortiireale

• A) semneprecoce: racirea capuluise datfaptului catermogenezafiziolsau poateesteabolitaca

urmarea suspendariireact metaboliceale organsim. • -deshidratarea-evaporarea apeidin organism
respectiv de pesupraf corpului esteun fenom fixicinfluentatde temp ambientala, umidit
mediuluisiintensitateacurentilor de aer . • -autoliza-procesde distrugere, descompunerecel;
estefavor de caldura, umiditatesausepticemii, staritoxice. • Lividitatatilecadevericese obtopririi circ
sgv-sangelestagneazain vase si sub act gravitatieicoboara in regcele maideclive ale cadavrului; aparca
nistepete albastruimarineomogeneconfluente • -rigiditateacadaverica-esteobtmodifdin structfibrei
musc, cresterea consist nivproteinei contractile, actinasimiozina; se prod scaderea elasticitatii, crest
consist maseimusccu efect pe mobilitateaartic care scade progresivpanala rigiditate

2 semnemortiireale

• B) semnetardive:>24h de la deces: modifdistructive- putrefactia esteun procesbiochimic complex

ceconstain transfprote, glucidelor, lipidelor in elemchimice de bazaanorganice; semnulprecoce-
pataverde ceapare de obiceei in fosaildr. Orele de putrefactie, varasuntechivalentecu 9 zile de
putrefactie. O saptin aer egalacu 2 saptin apasi8 saptin sol. Actiuneaunoranimalesauinsecte. • -
modifconservatoare-mumifierea-aparecandcadavrulesteexpusla temp inaltadarmaiales
umiditatescazsicurentde aercrescut • Soponificarea- transfin sapuna grasimilordin org;
esteposibiladoar la persmaiobeze.; lignificarea- posibilain mediicu pH acid, volcadavrului scade,
pielea capatacul maronie-negriciosa; pietrificarea –candeste scufundatin mediulichid, in
saruriminerale; dupaaniseamanacu o statuie; congestianaturala-poateconderva cadavrulsutedaumii
de ani

Cand esteobliogatorie autopsiain ML?

• Mortiviolente saususpecte(omucideri, sinucideri, accidente) • Mortisuspecte: subita( moartein abs

unor semnede boalacaract) • -decesul uneipersa careisanatateeprinnatura, esteverificataperiodic
dpvmedical • -deces care survine in timpulserviciului, in incintauneiinstitutii. • Deces care survine in
custodie( persaflatein detententiesauprivate de libertatein spitalepsihiatruce, in inchisori
sauarestulpolitiei. • -multiple decese repetatein serie • -cadavrepreidentificate sauscheletizate • -in
cazuldecesului pacin timpulsaula scurttimpdupao interv medicochir

Intoxicatiametanolica • Se manif dpv clinic diferit fata de intoxiccu etanol. Alc metelic nu prod stare
ebrioasa caracteristicaintox cu a etilicdecat in f mica masura. La inceout dupa ingestie, trece o per de
latenta pana la aparitia primelor simpcare dureaza de la 40 min la 72h. Apar tulb digestive cu dureri
abdom, varsaturi uneori sangv, tulb respir, CV, renale sineuropsihice(agitatie, delir, confuzie) In timp
se instal tulb oculare(midriaza, fotofobie, scadacuitatii vizuale, dureri globi ocul) care pot culmina
bruscsautreptat cu orbire temporara saudefinitiva. Intox cronica se manif prin: cefalee, vertiji, tulb
digest si vizuale, tremor. Calea de patrundere in org este in special digestivapriningestie cel mai
adesea voluntara, confundadu-se cu alcetilic. Alc metilic se distribin toate tesuturile dar mai ales in
lichideleoculare cecontin>99%apa. Metabolizarea la niv ficatuluise face prinoxidarea metanolului la
formaldehida sub actiunea alcooldegridrogenazei. Toti produsii sunttoxici. Alc etlic admla cei
inotxicati cu alc metilic are rolbenefic realizandu se o competitie metabolica intrecele 2 subs,
competitie ptenzima alcool-dehidrogenaza catemetab de 4-5x mai rapid alc etilic asa incatalc metilic
ramane nematebolizat simaiputin toxic. Elim metanolului se face p caleresp(75%), restul pe alte caiin
special cea urinara

ASPECTE legislative refer la consumul de alcoolprivind circ pe drum publice

• Legeaactualastipuleazacaun conducatorauto care are o vala alcoolemiei de panala 0,80 g% are

raspundere contraventionalaiarcel care are o alcool >0,80% are o rasp penala ptca comiso
infractiune a carei periculozitateestedeosebita. Pe drumurilepublice din taranoastra conducauto pta
se aflain legalitatetrebuiesaaibealcoolemiade 0g%; orice valpeste0g% esteo ilegalitatecu
mentiuneaca panala 0,8% constit contraventieiar >0.8g% infractiune( de la 1-5
aniinchisoaresauamenda) • -o pers care are o vala concentratie vaporilorde alcoolin aerul expiratde
panala 0.4 mg/l comiteo contraventie iarcea care are peste aceastaval, comiteo infractiune. La valde
0,4mg/l alcoolpurin aerulexpirat corepunde o alcoolemiede o,8g/l; suntsituatii candceke 2 valnu
suntin perfecta concordantade ½.

Obligatiile medicului care face recoltareaprobelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei

• Se intocmestebuletinulde examinareclinica a persoaneicareiase recolteazasangele. – se

recolteaza2 probe de sgla 1 orainterval. – imediatdupasosireasubiectluise face indentific
acestuiasiapoiin f scurt timp, se recolt prima probade sgin interval de 1h intre cele 2 probe,
mediculare timppta efectua ex clinic sipta intocmitoateformularele curpinse in trusade recoltare.
Candajungela concluziilebuletinuluide exam clinic trebuie obligatoriusaoptezeptuna din cele 2
variante: este /nu este/ pare/ nu pare sub influentaalcoolului. Rubriciletrebuie completateIn
totalitateptcacestbuletin ajunge adeseain justitiecao proba. Se anexeazabuletinulde ex clinic cu
ocaziarecoltarii probelor de sg siptstabilireaalcoolemiei.

10.Alcoolul etilic, alcoolemia-defde ce esteinfluentata

• Intoxicatiapresupuneconsumulzilnic timpde anide zilea uneicantirde peste30g alcoolpur /zi. Clinic

se manifprinpolinevrita, nevrita optica retrobulbara, tulb de comportam, insomnie, delirum tremor,
tulbCV, tulb hepatice, tulb dispetice. Diferite bauturialcoolice au tariidiferite, berea 48%, vinul12-
18%, bauturile spirtoase30-50%. Cu cat bautura alcoolica estemaiconcentratacu atatalcooluldin ea
se abs mairepede. Cand stomaculestegol, abs se face mairapid. Alimbogatain protsilipide deto abs
mailentaa alc. Alcoolul se abs 2-% in stomacsi80% in rpimaport a intestinuluisubt.
Alcoolemiacresteliniar dupaingestie, astfelca ea devine max la uninterv de timpcurpinsintre30min-1h
dupaconsumareaunei doze unice. Dacaconsumulinceteazadupaatingereapct max al alcoolemiei
urmat. O fazaf neutra de platouprinintrarea in act a mecde metabolizarea alcoolului, apoio urmcurba
lentadescendenta-fazade elim. Scadereaalcoolemiei are o rata de 0,15g alcool/h, la
consumatoricr0,27g/h.

Sintagma ,, zilede ingrijri medicale’’

• esteun obiectiv esentialsiobligatoriual expertizelor potstraumatice. Notiuneade ingrijiri

medicaleesteunamaidegrabajuridica decatpur medicala. Nr zilelor de ingrijiri medicaesteo
cuantificare a gravitatii leziunilor suferite. Valoarea saesteinsain primulrand juridica ptca in fctie de
nr zilelor de ingrijir medic se face incadrarea faptei ca atarein conformitatecu prevederile
coduluipenal. Panala 90zile –cazcivil; dupa 90zile –cazpenal.

16.Sintagma ‘’viata pusain primejdie’’

• Viatapusain primejdie= candexistaelemmedicale indubitabileca doar tratmedical a salvatviataunei

victimeceea ceduce la incadrarea faptei in prevederile coduluipenal de leziunicepun in primejdie
viatavictimei( exemplu) • Traumatismecranio-cerebr sivertebro-medulare grave cenecesita
interventie chir sautratcomplex de reanimaresoldatecu madif neurologice evidente-coma. • -
traumabdom-hemoperitoneu sauperitionita • -lezvascce necesitahemostazachircu sochipovolemic •
-politraumatismecu stare de soc