Discriminarea în școli

Numărul cazurilor care privesc discriminarea copiilor pe diverse criterii a ajuns la cote
alarmante în şcoli.

Discriminarea reprezintă adoptarea unui comportament în acord cu stereotipurile și

prejudecățile individuale și presupune untratament diferit aplicat indivizilor sau grupurilor pe
baza apartenenței lor etnice, rasiale, religioase, sexuale, politice, de clasăetc.

Termenul este folosit pentru a descrie acțiunea unei majorități dominante în raport cu o
minoritate dominată și implică un prejudiciuadus unei persoane sau unui grup.

În România, potrivit legii nr. 324 din 14 iulie 2006, prin discriminare se înțelege orice
deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bazăde rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie,
categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică
necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt
criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau
exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a
drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte
domenii ale vieții publice.

Putem vorbi despre mai multe tipuri de discriminare :

Discriminarea directă
 are loc atunci când o persoană refuză unei alte persoane un drept sau îi limitează
acesteia accesul la informații, servicii, accesarea unor drepturi pe baza
apartenenței la o anumită categorie.
Exemple:
 elevă este exmatriculată după ce se află că este infectată cu virusul HIV;
 Unui copil cu dizabilități îi este refuzatăînscrierea într-o școalăde masă, deși nivelulsău
intelectual i-ar permite sfacăfațăcerințelor școlare;

Discriminarea indirectă

 intervine atunci când o prevedere, un criteriu, o practică aparent neutră pune într-o
situație de dezavantaj persoane aparținând unui grup vulnerabil, față de alte
persoane aparținând grupului majoritar

Exemple:

 Accesul în școală este permis doar elevilor care poartă uniforma școlii, ceea ce ar putea
reprezenta o problem pentru elevii din medii defavorizate, care nu își permit
achiziționarea uniformei respective;
 Evaluarea performanțelor elevilor ia în considerare criteria precum contribuția la fondul
clasei /școlii sau achiziționarea anumitor materiale didactice

 Hăruirea, definită ca fiind un comportament nedorit în legătură cu un criteriu de

discriminare (apartenență etnică, gen, dizabilitate, orientare sexualăetc.), care are ca scop
sau personale a persoanei sau crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant, umilitor
sau ofensiv, în mod intenționat sau neintenționat.

Exemplu:

 Un elev este în mod repetat ridiculizat de ceilalți colegi pe seama apartenenței etnice sau
orientării sexuale, însăacest lucru este ignorat de cadrele didactice și conducerea școlii.

Victimizarea
 se referăla protejarea indivizilor de la orice formăde tratament advers (ex.:
exmatricularea, concedierea etc) ca reacție la o plângere, acțiune sau alte proceduri prin
care se urmărește respectarea principiului egalității de tratament.

Exemple:

 Mama unui elev cu dizabilități, sătulă de hărțuielile la care era supus fiul său în mediul
școlar,decide săfacăo plângere la Inspectoratul școlar. La scurtă vreme după realizarea
anchetei și sancționarea persoanelor resposabile, elevului în cauzăi se scade nota la
purtare sub un pretext inventat, iar ulterior este exmatriculat. Alți elevi care se
confruntăcu discriminarea sunt astfel intimidați și nu mai îndrăznesc săsemnaleze
eventualele abuzuri ale colegilor sau cadrelor didactice.

Discriminarea structurală

 are loc atunci când refuzarea unui drept al unei persoane este un efect al
modului în care sistemele sociale sunt organizate.

Exemple:

 Criteriile avute în vedere pentru accesibilizarea instituțiilor pentru accesul persoanelor

cu dizabilități nu sunt suficient de relevante, de aceea accesibilizarea se reduce la
construirea unei rampe de acces care de multe ori este impracticabilă, fiind prea abruptă;

 Curriculumul școlar nu include referiri la istoria și originile minorităților entice sau

activități care să vizeze explorarea și demontarea stereotipurilor.

Stigmatizarea are un impact dramatic asupra persoanelor vizate de aceste

comportamente și asupra comunităților din care acestea fac parte, mai aleatunci când acest
lucru se întâmplăîn școală, loc care ar trebui săfie sigur și sa încurajeze valorificarea
potențialului fiecărui elev. Problemele cele mai frecventcu care se confuntă elevii în situații
de discriminare sunt:
 stimăde sine scăzută

 auto-izolare

 dezinteres fațăde activitățile școlare

 abandon școlar

 probleme de sănătate

 depresie sau chiar suicid

Stigmatizarea este de multe ori însoțităde auto-stigmatizare, adică internalizare de către

persoana vizatăa credinței căeste mai prejos de ceilalți și că nu își poate depăși condiția.

http://www.actored.ro/file_comp/documente/ActorED_Ghid_de_bune_practici.pdf
http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/invatamant/discriminarea-in-scoli-este-in-crestere--217310725.html