Sunteți pe pagina 1din 6

Tema 3 Activitatea investiţională a firmelor firmelor.

Investiţiile brute includ investiţiile nete şi amortizarea destinată înlocuirii


1. Noţiune de investiţie. Clasificarea investiţiilor. capitalului fix uzat.
2. Etapele activităţii investiţionale După direcţia de finanţare, investiţiile pot fi clasificate în investiţii proprii, constituie
3. Eficienţa economică a investiţiilor baza acumulării capitalului propriu, şi investiţii împrumutate de la bănci în formă de credite,
4. Eficienţa comparativă a investiţiilor sau surse împrumutate în altă forme de la diferite organizaţii şi agenţi economici.
1. Noţiune de investiţie. Clasificarea investiţiilor După provenienţa direcţiilor de finanţare, investiţiile pot fi clasificate în investiţii
Investiţiile se fac din cele mai vechi timpuri şi actualmente ele sunt o parte componentă autohtone şi investiţii străine.
a activităţii economice a tuturor agenţilor economici, care alocă sume importante din Pentru orice firmă, investiţiile reprezintă acumularea capitalului fix şi a celui circulant,
veniturile obţinute pentru extinderea şi modernizarea mijloacelor de producţie. precum şi creşterea patrimoniului firmei. Din punct de vedere financiar, investiţiile
Investiţiile reprezintă una dintre cele mai dificile resurse, care asigură perfecţionarea reprezintă îngheţarea capitalului pentru un termen oarecare în scopul obţinerii unor venituri
producţiei, creşterea economică, în cele din urmă, contribuie la creşterea nivelului de trai a suplimentare în perioadele viitoare.
populaţiei.
Investiţiile reprezintă plasamentul de capital în diferite sfere de activitate în scopul
obţinerii profitului sau a altui rezultat util. Investiţiile pot fi: active financiare şi active reale, 2. Etapele activităţii investiţionale
brute şi nete, de modernizare şi noi, autohtone şi străine etc. Orice firmă îşi poate asigura dezvoltarea continuă şi stabilă numai pe baza investiţiilor.
După forma lor de alocare pot fi financiare şi materiale. Investiţiile alocate în Resursele principale pentru investiţii pot fi acumulate pe baza economisirii, modernizării
imobilizări financiare-cumpărarea de acţiuni sau titluri de valoare, plasamente la bănci tehnice a produselor de producţie. Activitatea de modernizare este un proces dinamic şi
etc.-în scopul obţinerii profitului sub formă de dividende şi dobânzi, se numesc investiţii continuu, cu ajutorul căruia poate fi asigurată creşterea permanentă a performanţei
financiare sau de portofoliu. producţiei. Modernizarea proceselor de producţie în cadrul firmelor trebuie să prevadă
Investiţiile alocate în imobilizări corporale – terenuri, clădiri, construcţii speciale, implementarea celor mai progresive sisteme de organizarea muncii, precum şi înzestrarea
maşini şi utilaje, diferite instalaţii – se numesc investiţii materiale sau reale. Deci, investiţiile proceselor de producţie cu tehnică modernă. Orice modernizare, mai ales construirea unor
reale reprezintă totalitatea resurselor financiare şi materiale alocate pentru reproducerea obiective noi, trebuie să asigure creşterea eficienţei economice a activităţii firmelor.
mijloacelor de producţie fixe. Orice investiţie se realizează pe baza capitalului acumulat. Orice investiţie, atât în construcţia obiectivelor noi, cât şi modernizarea celor existente,
Capitalul necesar pentru efectuarea investiţiilor se formează în baza persoanelor fizice şi este o îngheţare a capitalului în vederea recuperării, în viitor, a cheltuielilor. Dar viitorul
juridice, rezultate ca diferenţă dintre veniturile obţinute ţi cheltuielilor de consum. Prin niciodată nu poate fi prognozat precis. Deci, orice investiţie conţine şi elemente de
urmare, sursa investiţiilor reprezintă suma economisită pentru lărgirea activităţilor incertitudine, de risc.
economice în scopul obţinerii profitului. De aceea, orice firmă, înainte de a iniţia o investiţie, va stabili exact: ce trebuie să facă,
Se ştie că evoluţia consumului este mai lentă decât cea a veniturilor. Astfel se formează cu ce să facă şi care vor fi rezultatele, în primul rând, vor fi bine studiate posibilităţile de
economii, care, fiind acumulate, pot fi transformate în investiţii de capital. Economiile de comercializare a produselor fabricate de obiectivele nou – create ori modernizate. Anume
venituri, care se materializează în capitel fix, sunt investiţii reale. cererea pieţei trebuie să fie factorul decisiv în iniţierea investiţiei corespunzătoare.
Investiţiile reale reprezintă nu numai capitalul folosit pentru construcţia de noi Prin urmare, la iniţierea unei investiţii, orice firmă, îndeosebi firmele mare, care
obiective, ci şi cel folosit pentru modernizarea obiectivelor existente. Astfel, investiţiile reale dispun de posibilităţi mai mari de investire, trebuie să se bazeze pe cercetări prealabile bine
pot fi definite ca totalitatea cheltuielilor de capital pentru crearea şi achiziţionarea noilor argumentate şi pe calcule concrete privind necesitatea şi eficienţa efectuării ei.
mijloace de producţie şi modernizarea celor existente. Pentru a evita deciziile neeficiente, chiar greşite, privind iniţierea unor investiţii,
Viitorul oricărei firme depinde de strategia ei investiţională. Creşterea continuă şi firmele îşi elaborează strategii investiţionale.
stabilă a producţiei poate fi asigurată numai pe baza modernizării reutilării tehnice a Strategia investiţională este o parte componentă a strategiei de dezvoltare a firmei, în
producţiei. strategia investiţională fiecare firmă stabileşte, pe baza studiilor analizelor, obiectivele
Astfel, investiţiile firmelor, după direcţia de utilizare, pot fi clasificate în: investiţii în principale pentru construire ori pentru modernizare, eşalonând în timp efectuarea
obiective noi şi investiţii în modernizare, reutilare sau reprofilare, în perioada tranziţiei la investiţiilor.
economia de piaţă, o deosebită importanţă în Republica Moldova o au investiţiile în Totodată, se indică metodele de realizare a obiectivelor, sursele de finanţare a fiecărei
modernizare şi reutilare tehnică – direcţia principală de restructurare a producţiei firmelor investiţie aparte şi rezultatele aşteptate.
existente. Toate acestea subliniază faptul că elaborarea şi acceptarea strategiei investiţionale este
După modul de constituire a capitalului, investiţiile pot fi clasificate în investiţii nete o măsură de mare importanţă. Să luăm în consideraţie că orice investiţie este ireversibilă.
şi investiţii brute. Investiţiile nete sunt constituite din capital acumulat din economiile Odată ce a fost efectuată, nu mai poate fi reconstituită.
Profesor discipline economice, GDI, Olga Scobiola 1 Disciplina Economia ramurei
Schimbarea sferei de activitate a unei firme, a unei secţii de producţie, a proceselor lucrărilor, deoarece calitatea înaltă asigură eliminarea cheltuielilor suplimentare la etapa
tehnologice necesită noi investiţii. Ba mai mult, demolarea obiectivului creat, dacă se funcţionării obiectivului.
dovedeşte a fi ineficient, cere noi investiţii. După finalizarea tuturor lucrărilor investiţionale, obiectivul este pus în funcţiune.
Astfel, elaborarea strategiei investiţionale a fiecărei firme reprezintă o necesitate De regulă, la această etapă participă executantul lucrărilor de investiţie. Este important ca
primordială în asigurarea dezvoltării economice. Această strategie trebuie să reflecte toate perioada punerii în funcţiune a obiectivului să fie cât mai scurtă, astfel să fie asigurată
etapele necesare în vederea investiţiilor. Căci orice investiţie se face într-o perioadă relativ folosirea integrală a capacităţilor de producţie, ceea ce contribuie la recuperarea investiţiilor
îndelungată, pe parcursul căreia firma investeşte capital fără să obţină rezultate. Eficienţa într-un termen redus.
investiţiei depinde de utilizarea ei corectă pe parcursul tuturor etapelor. Etapele desfăşurării Urmează perioada de funcţionare a obiectivului. Pe parcursul acestei etape firma
unei investiţii pot fi expuse astfel: organizează activitatea economică în vederea obţinerii efectelor dorite. Durata de funcţionare
Argumentarea necesităţii unei investiţii a obiectivelor diferă. Ea este stabilită de firmă în funcţie de mai mulţi factori, în primul rând,
Adoptarea deciziei de investi de gradul de uzură a utilajelor instalate şi de eficienţa economică a activităţii. Prin urmare,
Elaborarea documentaţiei necesare pentru iniţierea investiţiei şi aprobarea ei această durată este limitată în timp, deoarece utilajele se uzează şi la un moment sunt
Efectuarea investiţiei necesare cheltuieli suplimentare. Astfel, eficienţa exploatării obiectivului devine tot mai
Punerea în funcţiune a obiectivului creat mică, firma activând în pierdere. De aceea, ea trebuie să stabilească o durată optimă de
Funcţionarea obiectivului creat exploatare a fiecărui obiectiv, după expirarea căreia obiectivul urmează să fie scos din
Planul desfăşurării unei investiţii conţine şase etape consecutive. Dar fiecare etapă funcţiune.
poate fi divizată în alte etape mai mici.
Necesitatea unei investiţii apare, de regulă, în cadrul unei firme. De aceea, la prima 3. Eficienţa economică a investiţiilor
etapă, firma studiază minuţios necesităţile şi condiţiile investiţiei. În acest scop, ea Capitalul necesar pentru investiţie este limitat. De aceia firmele nu pot fi indiferente
acumulează şi prelucrează informaţia cu privire la evoluţia cererii în produsele propuse faţă de modul în care se utilizează capitalul destinat pentru investiţii. Fiecare firmă are drept
pentru fabricare, a preţurilor de comercializare, a costurilor de producţie şi a volumelor scop să obţină un profit cât mai mare la volumul resurselor consumate. Acest principiu este
necesare de investiţii. Dacă firma doreşte să investească în procurarea unor utilaje, atunci ea valabil şi în cazul estimării utilizării investiţiilor: obţinerea unui efect cât mai mare la fiecare
acumulează informaţii despre preţurile posibile a acestora şi costurile de instalare a acestor unitate de investiţie.
utilaje. În cazurile în care firma doreşte să construiască un obiectiv nou, ea acumulează Orice program de investiţie poate avea mai multe variante de realizare, fiecare
informaţia despre proiectarea unor astfel de obiective, ori despre organizaţia capabilă să dintre ele caracterizându-se prin diferite necesităţi. Astfel, pentru a alege varianta optimă,
elaboreze un asemenea proiect şi stabileşte volumul investiţiilor necesare pentru apare necesitatea estimării eficienţei economice a fiecărei variante de investiţie.
implementarea proiectului. La analiza şi aprecierea variantelor de investiţii pot fi folosiţi diferiţi indicatori şi
Pe baza informaţiei acumulate şi prelucrate, firma determină în doua etape eficienţa anume:
economică a investiţiei. În urma calculelor efectuate şi conform posibilităţilor de finanţare Indicatorii care reflectă rezultatele obţinute în urma realizării proiectelor de
din resursele proprii ori împrumutate, firma adoptă decizia de iniţiere a investiţiei. investiţii: capacitatea de producţie, volumul anual de producţie, profitul anual etc;
O dată cu adoptarea deciziei privind investiţia, firma elaborează documentaţia Indicatorii care exprimă eforturile necesare pentru realizarea proiectului de investiţii
necesară. Orice investiţie se execută pe baza proiectului care include un ansamblu de şi funcţionarea obiectului: volumul investiţiei, durata de execuţie a lucrărilor de investiţii,
documenta privind obiectivul-calcule, dar, de regulă, ele sunt întocmite de organizaţii cheltuielile anuale de producţie, numărul lucrătorilor etc;
specializate în proiectare. Este evident că fiecare firmă doreşte ca durata proiectării să fie cât Indicatorii eficienţei economice a investiţiei: coeficientul de eficienţă economică a
mai scurtă. Totodată, proiectele elaborate trebuie să se bazeze pe utilizarea celor mai investiţiei, termenul de recuperare a investiţiei, investiţia specifică etc.
raţionale metode de organizare a procesului de producţie şi a celor mai progresive materiale În practica estimării eficienţei economice a investiţiilor poate fi determinată eficienţa
şi utilaje. absolută şi eficienţa comparabilă.
În cazul construcţiei obiectivului ori reconstrucţiei pentru iniţierea investiţiei, firma Când este estimată eficienţa realizării unei singure variante de investiţie, se
trebuie să coordoneze acest proiect cu organele administrative respective şi să obţină determină eficienţa economică absolută, iar în cazurile estimării mai multor variante
permisiunea desfăşurării lucrărilor. posibile se determină eficienţa comparabilă.
În următoarea etapă încep lucrările investiţionale de construcţie a obiectivului Menţionăm că şi în cazurile estimării eficienţei economice absolute pot fi examinate
proiectat. Aceste lucrări pot fi efectuate de firmă sau de alte firme specializate în construcţie diferite variante de utilizare a investiţiilor. Aceste variante, însă, diferă principial. Ele
ori în instalarea utilajelor tehnice. La această etapă firma urmăreşte atent desfăşurarea tuturor prevăd posibilitatea utilizării investiţiilor în construcţia unor obiecte diferite pe când în
acestor lucrări în corespundere cu proiectul adoptat. O deosebită atenţie se va acorda calităţii
Profesor discipline economice, GDI, Olga Scobiola 2 Disciplina Economia ramurei
cazurile estimării eficienţei comparabile se supun analizei diferite variante posibile pentru mari, se poate obţine acelaşi efect. Prin urmare, la estimarea proiectelor de investiţii în
construcţia unuia şi aceluiaşi obiect. astfel de cazuri se va lua în consideraţie nu numai volumele de investiţii, ci şi
În scopul estimării eficienţei economice a investiţiilor se calculează următorii cheltuielile de producţiei. Investiţiile, însă nu pot fi însumate direct cu cheltuielile de
indicatori: producţie, deoarece ele se fac o singură dată, asigurând funcţionarea obiectului construit
ori montat pe o durată de mai mulţi ani, pe când cheltuielile de producţie se repetă
a. Termenul de recuperare a investiţiilor (T). Acest indicator exprimă perioada în care anual.
investiţia se recuperează din profitul obţinut în urma punerii în funcţiune şi exploatării În asemenea cazuri variantele ce prevăd volume mai mari de investiţie trebuie să
obiectivului construit. Practic termenul de recuperare se calculează ca raportul dintre asigure un efect suplimentar pe baza reducerii costurilor de producţie. Deci, este
volumul investiţiilor şi volumul profiturilor obţinute anual. necesar de comparat efectele suplimentare obţinute în urma reducerii costurilor (C 1-C2)
T k pe baza efectuării investiţiilor suplimentare (K 1-K2), presupunând că varianta a doua
PNA necesită un volum mai mare de investiţii comparativ cu prima variantă.
Unde: k – volumul investiţiei; În aşa mod apare necesitatea estimării comparative a eficienţei economice a
PNA – profitul net anual. diferitor variante de investiţii, care se efectuează ca raportul efectelor suplimentare pe
Aşadar cu cât va fi mai mic termenul de recuperare a investiţiei, cu atât mai înaltă un proiect faţă de altul către investiţiile suplimentare. Astfel, eficienţa economică
va fi eficienţa proiectului de investiţie. comparativă, En, se calculează:
b. Coeficientul de eficienţă economică a investiţiei (E) – care se determină ca raport
dintre profitul net anual şi volumul de investiţii şi este egal după formulă cu:
Ec 
 C1  C2 
E  PNA  K1  K 2 
k Unde C1 şi C2sunt cheltuielile anuale de producţie în proiectele 1 şi 2, K 1 şi K2 –
După cum se vede coeficientul eficienţei economice reprezintă mărimea inversă a volumele de investiţii necesare în proiecte 1 şi respectiv 2.
trermenului de recuperare a investiţiilor, astfel acest coeficient va exprima profitul anual La compararea acestor două variante se presupune că varianta 2 cere un volum mai
obţinut la o unitate de investiţie şi reprezintă rentabilitatea capitalului investit. mare de investiţii faţă de varianta 1, în schimb cheltuielile de producţie pe varianta 2
c. Investiţia specifică (I ) – exprimă necesitatea de investiţie pe o unitate de capacitate de
S
sunt mai mici decât în varianta 1.
Astfel eficienţa comparativă se bazează pe compararea economisirii cheltuielilor de
producţie.
producţie cu investiţiile necesare pentru realizarea proiectului.
IS  k Decizia privind alegerea celei mai eficiente variante se ia după valoarea eficienţei
q economice comparative. Dacă această valoare este mai mare decât cea normată (Ec >
Unde q – capacitatea anuală de producţie. En), atunci investiţiile suplimentare necesare pe varianta 2 sunt efiiciente, deci şi
Acest indicator asigură comparabilitatea diferitelor variante de investiţii, din investiţiile pentru varianta 2 sunt mai eficiente decât pe varianta 1.
punctul de vedere al eforturilor investiţionale pentru crearea unei unităţi de producţie. Deci, În acest caz se va calcula şi termenul de recuperare a investiţiilor, Tc, ca valoare
indicatorul respectiv se calculează în cazurile în care există mai multe variante de investiţii inversă a eficienţei economice comparative:
pentru construire unui obiect.
Tc 
 K 2  K1 
d. Eficienţa comparativă a investiţiilor (Ec). Indicatorul de bază al estimării eficienţei
economice absolute a investiţiilor este coeficientul eficienţei economice (rentabilitatea
 C1  C2 
investiţiilor). În realitatea în cele mai multe cazuri, firmele dispun de mai multe proiecte Având în vedere că Ec > En, obţinem următoarea inegalitate:
posibile de investire. Alegerea variantei optime numai după coeficientul eficienţei  C1  C2 
economice a investiţiilor nu înseamnă întotdeauna decizie corectă. În aşa cazuri trebuie
să avem în vedere că variantele examinate pot să difere nu numai după volumul de
 K 2  K1   En
investiţii necesar, ci şi după volumul de cheltuieli de producţie. Practic un anumit efect Înmulţind ambele părţi ale inegalităţii prin (K 2 – K1) şi efectuând transformările
economic se poate obţine pe baza realizării unui proiect care prevede un volum mai respective, obţinem:
mare de investiţii, dar cu cheltuieli de producţie mai mici, în urma implementării unui C1+EnK1 > C2+EnK2
alt proiect ce conţine un volum mai mic de investiţie, dar cu cheltuieli de producţie mai

Profesor discipline economice, GDI, Olga Scobiola 3 Disciplina Economia ramurei


Inegalitatea obţinută ne confirmă că din cele două variante se va alege varianta a __________________________________________________________________________
doua, căreia îi corespund cele mai mici cheltuieli, deoarece investiţiile sunt însumate cu __________________________________________________________________________
cheltuielile de producţie. ______________________________________________________________.
În cazurile estimării a mai multor variante posibile de investire, varianta optimă 5. Problemă: Să se determine varianta optimă de investire dacă se cunoaşte:
poate fi aleasă după minimul cheltuielilor, Zi: Coeficientul eficienţei normative este de 0,15
Zi = Ci+EnKi I II
Unde: Investiţii ( mii lei) 45 40
Ci - sunt cheltuielile anuale de producţie pe varianta i; Cheltuieli anuale de
Ki – volumul total de investiţii necesare pentru realizarea proiectului i; 50 45
producţie (mii lei)
En – coeficientul normativ al eficienţei investiţiilor, care poate fi stabilit în fiecare Volumul producţiei
firmă, dar nu poate fi mai mic ca rata dobânzii la creditele bancare. 70 60
(mii lei)

Lucrare de control
Disciplina: “ Economia Imobilului”
Tema: Economia investiţiilor
Studentul____________________
1. Daţi noţiunea de investiţie: _____________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________.
2. Investiţiile se clasifică în:
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
______________________________________________.
3. În care cazuri investitorul va determina eficienţa absolută a proiectelor investiţionale şi în
care caz se va determina eficienţa comparativă?
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________.
4. Prin ce este importantă etapa: Argumentarea necesităţii unei investiţii?
Profesor discipline economice, GDI, Olga Scobiola 4 Disciplina Economia ramurei
PROIECT DIDACTIC

Disciplina: „Economia imobilului”


Grupa:
Numele, prenumele profesorului: Olga Marcu
Tema lecţiei:

O1
O2
O3
O4
O5

Resurse informaţionale şi metodologice (literatura utilizată, metode, tehnici,


procedee, forme de organizare a procesului de învăţare):
O. Nicolescu, „Management”, A. Cojuhari, „Teoria Economică”, conspect.
Activitate în grup, test, discuţie dirijată, brainstorming.

Profesor discipline economice, GDI, Olga Scobiola 5 Disciplina Economia ramurei


Obiec-
Activitatea profesorului Activitatea studentului Timp Metode
Componente tive
1. Evocare .
- valorificarea
cunoştinţelor
anterioare;
- implicarea activă a
studenţilor;
- motivarea;
- crearea condiţiilor
pentru formularea
scopurilor proprii de
învăţare.

2. Realizarea
sensului
- contactul cu informaţia
nouă şi prelucrarea ei;
- menţinerea implicării şi
a motivaţiei.

3. Reflecţii
- Schimb de idei cu
referinţă la cele
studiate;
- Crearea condiţiilor
pentru manifestarea
atitudinilor faţă de cele
studiate pe parcursul
perechii (utilitate,
aplicare), adică
realizarea învăţării
durabile;
- tema pentru acasă.

Profesor discipline economice, GDI, Olga Scobiola 6 Disciplina Economia ramurei