1. Definiţia şi ramurile dreptului public şi ale dreptului privat.

Dreptul pulbic se ocupa de constituirea si functionarea statului si a puterilor

publice.El determina raporturile care exista intre particulari, stat, puteri publice si
administratii. Dreptul public cuprinde ramurile:
-dreptul constitutional- reprezinta o totalitate de norme juridice care reglementeaza
relatiile cu privire la organizarea functionarii statului , a puterilor politice, drepturile si
obligatiile constitutionale.
-dreptul administrativ-o totalitate de norme juridice care reglementeaza raportul,
determina rolul si organizarea puterilor publice.
-dreptul financiar- o totalitate de norme juridice care reglementeaza relatiile
financiare si bugetare
-dreptul fiscal- o totalitate de norme juridice care reglementeaza relatiile privind
drepturile si obligatiile contribuabililor.
-dreptul penal – o totalitate de norme juridice care califica si sanctioneaza
infractiunile protejind societatea de fapte infractionale ce pun in pericol ordinea de
drept .
-dreptul procesual- o totalitate de norme juridice care reglementeaza relatiile privind
organizarea judecatoreasca si relatiile legate de desfasurarea procesului judiciar si
distingindu-se penale, civile si administrative.
Dreptul privat reprezinta totalitatea de norme juridice care determina relatiile dintre
particulari, raporturile de drept privat sunt raporturi de egalitate juridică, în sensul că
nici una dintre părți nu își poate impune voința juridică celelaltei părți. Dreptul privat
cuprinde ramurile:
-dreptul civil – cuprinde totalitatea normelir juridice cu caracter comun care
reglementeaza , raporturile patrimoniale si personale nepatrimoniale dintre persoane
fizice si juridice
-dreptul afacerilor- o totalitate de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale
patrimoniale si nepatrimoniale ce apar intre persoane in legatura cu desfasurarea
activitatii de intreprinzator precum si relatiile care apar interventiei statului in aceasta
activitate.
-dreptul familiei- o totalitate de norme juridice care reglementeaza raporturile
patrimoniale dintre soti, copii si parinti,institutia adoptiei avind ca obiectiv productia
si consolidarea familiei.
-dreptul muncii- o totalitate de norme juridice care reglementeaza relatiile de munca
intre patroni si salariati si cele de protectie sociala intre persoane asigurate si dintre
organismele de securitate sociala.

2. Caracteristica generală a dreptului civil.

Dreptul civil cuprinde totalitatea de norme juridice cu caracter comun care
reglementeaza raporturile patrimoniale si personale nepatrimoniale dintre pesoanele
fizice si juridice. Obiectul dreptului civil este format dintre relatiile juridice
patrimoniale si nepatrimoniale care se stabilesc intre persoane fizice si persoane
juridice .
Dreptul civil- reglementeaza relatia dintre parti pe pozitii egale de juridica. Subiectii
raporturilor juridice civile care pot fi persoana juridica care nu poate sa subordoneze
celeilalte parti .
Principiile dreptului civil:
1. Principiile fundamentale a drepturilor R.M- Ele se aplica si se regasesc in orice
ramura de drepturi (a.principiul democratiei; b.principiul egalitatii ; c.principiul
egalitatii in fata legii; d.principiul separarii puterii de stat)
2.Principiile generale ale dr.civile a R.M- Aceste principia au o vocative generale
pentru intreaga ramura de drept civil ,ele patrund in toata legislatia civila si ne
conducem mereu de ele pentru a aplica correct ele sunt in codul civil a R.M
(1.principiul protectiei si inviolabilitatii ,proprietatea private este ocrotita indifferent
de titular, averea nu poate fi consacrata(art27); 2.principiul egalitatii in fata legii civile
(art16), aici toti suntem egali; 3.principiul inadmisibilitatii interventiei in viata
privata(art28) din Constitutie , orice persoana are dreptul la viata sa ; 4.principiul
garantarii si ocrotirii drepturilor subiective civile este consacrat in (art10)-apararea
drepturilor civile inculcate se face pe cale judiciara, (art11)-apararea drepturilor civile
se face prin mai multe metode.
3.Principiile a unei sau mai multe insitutii de drept civil-
1.Principiul consensualitatii privind forma actului juridic civil (manifestarea de vointa
este elemental fundamental al actului juridic care sa produca efecte juridice)
2.Principiul libertatii contractual (libertatea de a incheia sau a refuza incheierea
contractului; 3.Principiul libertatii exercitarii drepturilor civile ( este in art.9 subiectii
dreptului civil trebuie sa-si exercite drepturile conform contractelor; 4.Principiul fortei
obligatorii a contractului;5-Principiul executarii in natura a obligatiilor civile;6-
Principiul chemarii la mostenire in ordinele claselor de mostenitori egali (este in
art.1500 Cercul de personae pentru mostenire)

3. Noţiunea şi obiectul dreptului afacerilor,

Dreptul afacerilor reprezinta un ansamblu de norme juridice care reglementeaza
relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale care apar intre persoane in legatura cu
desfasurarea actvitatii de intreprinzator precum si relatiile care apar in cazul
interventiei statului in activitate.
Obiectul dreptului afacerilor reprezinta relatiile care apar in legatura cu activitatea
economica aducatoare de profit intre persoanele fizice si juridice care au calitate de
intreprinzator:
a)raporturile care apar in legi cu dobindirea , mentinerea si incetarea de catre
intreprinzator inclusiv relatiile corporative;
b) relatiile care apar in activitatea de intreprinzator si in obinerea de profit ,incheierea
si executarea diferitor contracte,extragerea si producerea de bunuri, executarea si
prestarea serviciilor;
c)relatiile care apar intre autoritatile publice si personale care au calitatea de
intreprinzator.

4. Izvoarele dreptului afacerilor.

Prin izvor de drept în sens formal se subînţelege sistemul de acte normative aranjate
într-o anumită ierarhie după forţa lor juridică.
Sunt considerate izvor al dreptului afacerilor actele normative cu prevederi care
reglementează raporturile dintre întreprinzători. După forţa lor juridică, actele
normative au următoarea ierarhie: Constituţia, Codul civil,legile (organice şi
ordinare), ordonanţele şi hotărârile Guvernului, actele Băncii Naţionale a Moldovei şi
ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, actele autorităţilor publice centrale
(ministere, departamente etc), actele autorităţilor publice locale şi actele corporative.

5. Principiile dreptului afacerilor.

Un loc importatn in reglementarea activitatii de intreprinzator il ocupa principiile
dreptului care sunt niste ideii directare si carora le sunt subordonate structura si
sistemul de drept. Astfel deosebin principiile generale ale dretului: legalitaii; egalitaii
in fata legii; exercitarii dreptului cu buna credinta. Principii speciale ale dreptului
afacerilor: libertatii activitatii de intreprinzator; concurentei loaiale; inviolabilitatii
investitiilor persoanelor fizice si juridice.

6. Definiţia şi elementele activităţii de întreprinzător.

Activitatea de intreprinzator este activitatea de fabricare a productiei, de executarea
a lucrarilor si de prestare a serviciilor, aceste activitati fiind desfasurate de catre
cetateni si de asociatiie lor in mod independent, din propria initiativa, in nume si pe
riscul propriu, sub raspunderea patrimoniala proprie in scopul obtinerii unui profit
permanent.(art.1 ,Legea nr.845/1992)
In calitate de intreprinzator poate activa o persoana juridica sau fizica care efectueaza
orice gen de activitate economica neinterzisa de lege: (producerea bunurilor materiale
, intermedierea comerciala,activitatea de comert si operatiile cu valorile mobiliare.
Persoana fizica fara a constitui o persoana juridica poate desfasura activitatea daca:
1.daca a obtinut o patenta de intreprinzator; 2. daca a inregistrat o intreprindere
individuala; 3. daca inregistreaza o gospodarie taraneasca.
Elementele activitatii de intreprinzator- Activitatea practicata de cetateni si
asociatiile lor ; activitatea independenta (care presupune libertatea intreprinzatorului
la legea formelor juridice la organizarea a viitoarei activitati a genului si locul unde va
fi desfasurata activitatea); Indeplineste preturile si tarifele ; Garantie a independentei
intreprinzatorului serveste patrimoniul propriu si interdictia imixtiunii a autoritatilor
publice , in activitatea acestuia, are dreptul de posesiune folosinta si posibilitatea de a
alege ; Activitatea din proprie initiativa –care se exercita din propria vointa
(Initiativa-rationala,reala,legala); Activitatea in nume propriu (firma proprie- daca
este persoana juridica cu scop lucrativ); Activitatea pe riscul propriu sub
raspunderea patrimoniala proprie –raspunderea patrimoniala intervine cind
activitatea este ineficienta sau cind intreprinzatorul isi incalca obligatiile;persoana
juridica si persoana fizica raspund pentru aceasta cu tot patrimoniul pe care il au
proprietate; Activitatea permanenta- rezulta din definitia care revede ca activitatea
trebuie sa asigure o sursa permanenta de venituri ce nu se obtin din activitati
ocazionale; Activitatea aducatoare de beneficii- intreprinzatorul poate obtine din
activitatea sa beneficii nelimitate , realizarea profitului depinde de eficienta activiatii.

7. Genurile activităţii de întreprinzător.

Conform legii nr.845/1992 , sunt consacrate anumite genuri: fabricarea productie ;
executarea lucrarilor ; prestarea serviciiilor;comercializarea marfurilor si a produselor.
 Fabricarea productiei-activiatatea economica cu caracter general care are ca
obiect transformarea materiei prime si a materialelor in produse cu o valoare mai
mare;
 Executarea lucrarilor-activitatea economica prin care intreprinzatorul se obliga
sa indeplineasca intr-un termen stabilit o anumita lucrare fie din propria materie fie
din materialul benificiarului;
 Prestarea serviciilo-activitatea economica destinata satesfacerii necesitatilor
persoanelor fizice si juridice prin acordarea diferitor servicii
consultative,informationale, de transport de persoane prin deservire sociala,servicii de
marketing ,etc.
 Comercializarea marfurilor si produselor-destinata in general consumatorilor
si care poate fi facuta direct si nemijlocit de catre producator prin magazine sau
depozite ori intermediari.
8. Tipurile activităţi antreprenoriale.
Dupa importanta pentru societate tipurile activității de întreprinzător se clasifica:
activități interzise; activitatile Monopol de stat; activități Monopol natural; activități
Supuse licentierii; activități Practicate pe baza patentei de intreprinzator; activități
Care pot fi practicate liber fara autorizatie speciala.
.... Legislatia nu contine o lista a activitatii economice interzise in lipsa unor
reglementari exprese se includ activitati care pot sa aduca un profit material si pentru
care este prevazuta o pedeapsa penala sau conventionala.1)Este sanctionat: este
interzis activitatea mercenara , traficul de fiinte umane (art.165), de copii (art.206) ,
munca fortata , practicarea ilegala a medicinei. Hotarirea nr.584 (17.08/1995)-
Activitati monopol de stat-sunt desfasurate exclusiv de organe ale statului sau de
persoane juridice constituite de stat.2) Monopolul de stat-este definit ca situatiile in
care un numar limitat de agenti economici sunt investiti de catre autoritatile
administrative publice cu dreptul exclusiv de desfasurare a unei anumite activitati
aducatoare de profit. Legea nr.845-Lista activitatilor de monopol de stat (art.10) cu
privire la intreprenoriat si intreprinderi. Exemple: prepararea si vinzarea substantelor
narcotice,cultivarea, etc; tratamentul prin interventii chirurgicale ,supravegherea
bolnavilor ce sufera de naromanie ; confectionarea ordinelor si medaliilor; prestarea
serviciilor postale;servicii de telecomunicatii;confectionarea timbrelor
postale.Activitati monopol natural- prin acest monopol legea prevede situatia in care
producerea ,transportarea ,procurarea marfurilor si grupurilor de marfuri fugibile adica
care pot fi inlocuite, precum si prestarea anumitor tipuri de servicii in virtutea unor
factori tehnologici se afla sub controlul direct al unuia sau a mai multor agenti
economici.-Lista act.de monopol natural se constituie in hotarirea guvern.
Nr.582/1995, cu privire la regl,monopolului. Ele sunt : act.legate de exploatarea
garilor,autostrazilor,cailor feroviare,navigabile si artificiabile, retele magistrale de
telecomunicatii , retele de televiziune si radiofuziune pentru difuzarea radiourilor de
stat,retele de telecomunicatii internationale ,retele electrice ,de colectarea gunoaielor
si zapezilor aeroporturilor si a sistemelor de dirijare a circulatiei aeriene.Act. supuse
licentierii – ele sunt astfel care implica utilizarea resurselor limitate ale statului
necesita stabilirea cerintelor precum si verificarii pe parcursul activitatii pentru
excluderea prejudicierii drepturilor si intereselor mediului ambiant si securitatii
statului. Activ.practicate in baza patentei de intreprinzator(Legea
nr.93/1998).Activ.care pot fi practicate fara autorizatii speciale ,persoane fizice si
juridice pot sa-si desfasoare activitatea.
9. Obligaţiile întreprinzătorului.
 Obligatia de a obtine licenta pt activitatile supuse licentierii
 Obligatia intreprinzatorului de a desfasura activitatea in limitele concurentei
loaiale,conform art.112, art.126,al.2; Statul trebuie sa asigure protectia—o competitie
libera intre agentii economici ,producatori si comerctianti pentru atragerea
clientei.Conditiile pentru existenta concurentei loiale:1.liberalizarea
comertului;2.existenta unui nr.suficient de agenti economici privati;3.liberalizarea
preturilor si tarifelor;4.asigurarea unui cadru legal care sa previna si sa sanctioneze
concurenta elicita . Concurenta- un regulator a cererii si a ofertei ,un factor
determinat la stabilirea preturilor marfuri si servicii ,este un mecanism al repartizarii
profitului intre agentii economici implicati in productia marfurilor.
 Obligatia de tinere si organizare a contabilitatii(Legea Contb.nr.113/2007)
 Obligatia intreprinzatorului de a nu polua mediul ambiant,sunt obligati sa
respecte un sir de masuri cu privire la poluarea aerului,apelor,solului si subsolului.
 Obligatia de a contribui cu taxe si impozite la cheltuielile publice.
Institutiile: BNM elibereaza licentele; Ministerul Justitiei;Comisia Nationala a
valorilor; Agentia Nationala pentru reglementarea energetica; Consiliul Coordonator
al audiovizualilor;Agentia Nationala in telecomunicatii si informatice;

10. Noţiuni generale de subiect al dreptului afacerilor.

Subiecti ai dreptului afacerilor sunt persoanele fizice si juridice care desfasoara
activitate de intreprinzator adica au dobindit prin inregistrare calitatea de
intreprinzator.

11. Persoana fizică - subiect al dreptului afacerilor. Capacitatea de folosinţă şi

de exerciţiu.
Pentru ca persoana fizica sa fie recunoscuta ca subiect a dreptului afacerilor ea trebuie
sa dispuna de capacitate juridica , care se imparte in capacitate de folosinta si de
exercitiu.Capacitatea de folosinta este capacitatea de a avea drepturi si obligatii
civile, ea este recunoscuta tuturor persoanelor fizice in egala masura. Ea apare de la
nastere si inceteaza odata cu decesul .Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice este
aptitudinea persoanei de a dobindi prin fapta propie si de a exercita drepturi civile, de
a-si asuma personal obligatii si de a le exercita. Aceasta capacitate apare dupa18 ani.
Cind poate fi dobindita:1.cind minorul dobindeste prin casatorie cap.deplina de exer;
minorul are 16 ani si lucreaza in baza unui contratc de munca; cu acordul parintilor,
curatorului , adaptorului , el poate practica cap.de exercitiu.Cind poate fi lipsita de
cap de exercitiu: cind este o boala patologica (art.24); poate fi declarata numai de
instanta de judecata.

12. Activitatea în bază de patentă de întreprinzător.

Patenta de întreprinzător Este un certificat de stat nominativ care atesta dreptul de a
desfasura genul de activitate de intreprinzator indicata in ea in decursul unei perioade
de timp. In baza patentei de intreprinxator pot fi desfasurate activitatile care sunt in
anexa legii nr93 din 1988 cu privire la patenta de intreprinzator. Pentru a obtine
patenta persoanele fizice trebuie sa adreseze o cerere la inspectoratul fiscal teritorial
de la domiciliu sau de la locul in care intentioneaza de a desfasura activitatea de
intreprinzator. Obligatiile titularului patentei: sa desfasoare activitatea in locul permis
numai de autoritatile publice locale; sa reflecte drepturile si interesele consumatorului;
sa afiseze patenta sau copia autentificata notarial si sa respecte normele sanitare si
autoincendiare.

13. întreprinderea individuală. Definiţia şi procedura de înregistrare.

Intreprinderea individuala – este persoana fizica cu capacitatea plina de
exrcitiu,cetatean al R.M, cetatean strain, cetatean fara nici o cetatenie ,cetatean care
practica activitatea de intreprinzator din cont propriu, administreaza personal
afacerile,emite independent decizii, asigura Intrepr.Individ. cu cele necesare si poarta
raspundere pentru rezultatele ei.Procedura inregistrarii II ,nr.220 XXI,luna 10-a
,2007,art.28 ,procedura de inregistrare la camera inregsitrarii (o cererea de
inregistrare; buletinul de indentiatea a fondatorului; documentul ce confirma achitarea
fazei de inregistrare). In timp de 3 zile se inregistreaza II.

14. Gospodăria ţărănească. Definiţia şi procedura de înregistrare.

Gospodăria ţărănească este o intreprindere individuala, bazat pe proprietate privata
asupra terenurilor agricole si asupra altor bunuri pe munca personala a membrilor unei
familii care sunt memrii unei gospodarii taranesti,avind ca scop obtinerea de produse
agricole,prelucrarea lor primara, comercializarea cu preponderenta a propiei productii
agricole. Gospodăria ţărănească pote fi constituita si dintr-o singura persoana
.Pentru constituire fondatorul intemeiaza o declarie in care sunt indicate: denumirea si
sediul GT; datele de idenitate a fondatorului; numele de inregistrare,amplasarea
terenurilor; componenta altor bunuri imobiliare.

15. Licenţa, definiţia şi instituţiile împuternicite de a elibera licenţa.

Licența – este un act oficial emis de organul de licențiere ce confirmă dreptul
titularului licenței de practicare a genului de activitate indicat în acesta pe parcursul
unui termen stabilit și în condițiile respectării obligatorii condițiilor licenței.
Camera Licențierii este organul de stat abilitat cu eliberarea licențelor. Alte autorități
de stat cărora li se permite de a elibera licențe: Ministerul Justiției; Comisia Naționale
a Pieței Financiare; Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică; Agenția
Națională pentru reglementare în domeniul telecomunicațiilor și informaticii.

16 . Obligaţia întreprinzătorului de a obţine licenţa.

Licențierea – o intervenție a statului în activitatea economică, o limitare a dreptului la
activitatea de întreprinzător și o restrângere a capacității civile a subiecților fiind o
activitate a statului, licențierea nu numai că autorizează întreprinzătorul să practice o
anumită activitate economică la un anumit gen de activitate, dar și exercită față de el o
funcție de control, asigurând astfel respectarea legalității, protecția drepturilor,
intereselor și sănătății cetățenilor, apărarea și securitatea statului, ocrotirea moștenirii
culturale a poporului și a altor interese publice.

17. Activităţi monopol de stat.

Activiatile monopol de stat sunt desfasurate numai de oragane ale statului sau de
persoane juridice constituite de stat. Monopol de stat este definit ca situatia in care un
numar limitat de agenti economici sunt investiti de catre autoritatile administratiei
publice cu dreptul exclusiv de a desfasurare a unei anumite activitati aducatoare de
profit (legea 845 art10)

18. Activităţi monopol natural.

Prin monopol natural legiuitorul desemneaza situatia in care producerea,
transformarea , comercializarea, procurarea mafurilor si grupurilor de marfuri
fungibile (adica lucrurile care se consuma prin folosinta si pot fi substituite cu lucruri
similare) precum si prestarea anumitor tipuri de servicii in baza unor factori de ordin
natural, economic sau tehnologic si se afla sub controlul direct a unuia sau a mai
multor agenti economici. Lista activitatilor monopol natural este aprobata prin
hotarirea Guvernului nr 582 din 1995 cu privire la reglementarea monopolurilor.

19. Persoana juridică - subiect al dreptului afacerilor.

Persoana juridică este organizatia caкe are un patrimoniu distinct si rapunde pt
obligatiile sale cu acest patrimoniu,poate sa dobindeeasca si sa exercite in nume popiu
drepturi patrimoniale si personal nepatrimoniale, sa-si asume obligatii, poate fi
reclamant si pirimit in instanta de judecata.Conform art 57 cod civil persoanele
juridice sunt de drept public si de drept privat situate pe pozitii de egalitate juridica in
raporturile civile. Persoanele juridice de drept public sint: statul si unitatile
administrativ teritoriale.Persoanele juridice de drept privat pot fi constituite cu scop
lucativ sau nelucratic. Cele cu scop lucrativ sunt: societatile comerciale,
intreprinderile de stat , municipale si cooperativele de productie si de intreprinzator.
Cele cu scop nelucrativ sunt organizatiile necomerciale contituite in forma de asociatii
,institutii,sindicate, partide etc.

20. Noţiunea şi natura juridică a societăţilor comerciale.

Societate comerciala- organizatia comerciala cu capital social constituit din
participarea fondatorilor.+contract de societate prin care acestia se obliga sa puie in
comun anumite bunuri pt exercitarea activitatilor comerciale in scopul realizarii
profitului.Literatura juridica difineste Societate comerciala ca o grupare de persoane,
constituita in baza unui cotract de societate in care, asociatii se inteleg sa puna in
comun anumite bunuri pentru executarea unor activitati comerciale in scopul realizarii
si partajarii beneficiilor rezultate.
21. Clasificarea societăţilor comerciale,
1.Dupa natura lor : Societate de persone-nr mic de personae pe baza cunoasterii si
increderii reciproce;SNC,SC…,Societate de capital-nr mare de asociatii impus de
necesitatile cap social fara sa prezinte interes(SA,SRL) ;
2. Dupa extinderea responsabilitatilor-cu rasp limitata SA si nelimitata;SNC
3.Dupa structura capital.social si modul de impartire:Societate in care capitalul
social este divizat in parti sociale-SRL si societatea in care cap social –se inparte in
actiuni SA,
4. Dupa provenienta a capitalului social –societate cu capital autohton,societate cu
participare straina.
5.Dupa posibilitatea emiterii titlurilor de valoare: care emit titluri de valoare(SA si
SRL) si care nu pot emite titluri de vsloare (SNC si societate in comandita).

22. Funcţiile societăţilor comerciale.

1.De organizare a societatii comerciale - stabilirea structurilor interne, numirea
organelor de conducere şi control, precizarea modului de constituire şi a competenţei
acestora.
2.De concentrare a capitalului necesar unei activităţi profitabile . Volumul
capitalului social necesar se dimensionează de fondatori în funcţie de obiectul de
activitate, de condiţiile impuse de lege etc.
3.De garantare a drepturilor creditorilor prin cap social . Gajul creditorilor este
asigurat de capitalul social, iar distribuirea de beneficii nu poate afecta capitalul
social, astfel încât creditorii au asigurată satisfacerea creanţelor lor.
4.De satisfacere a intereselor economice şi sociale ale asociaţilor . Scopul de bază
al asociaţilor la crearea societăţilor comerciale constă în obţinerea de beneficiu, pentru
care aceştia îşi unesc bunurile şi desfăşoară activitatea aducătoare de profit.
5. lucrativă-presupune realizarea unor activităţi specifice: comerţul, producţia,
prestarea de servicii, executarea de lucrări etc.

23. Condiţii generale de constituire a persoanelor juridice cu scop lucrativ.

Conditiile generale cerute pentru valabilitatea actelor de constituire-cerintele impuse
de lege pt a produce efecte juridice fata de pers care l-au semnat.Contractul de
costituire – un act bi sau multilateral pt incheierea valabila a caruia trebuie sa fie
respectate conditiile de fond si forma.
*Cond de fond:1.capacitatea; 2.consemtamintul 3.obiectul contractului de societate 4.
Cauza contractului de societate.
*Condiţiile de formă - societatea comercială se fondează prin act de constituire
perfectat în formă scrisă şi autentificat notarial. Nerespectarea formei autentice a
actului constitutiv duce la respingerea cererii de înregistrare a societăţii de către
Camera înregistrării de Stat.

24. Fondatorii societăţilor comerciale.

In conformitate cu legislatia in vigoare fondatori ai societăţilor comerciale pot fi:
Cetateni ai RM; cetateni straini si apatizi; persoane juridice nationale si straine; statul;
unitatile administrativ-teritoriale.
In drept.afac prin asociat se subintelege orice pers fiz care participa ca parte in
societatea comerciala. Calitatea de asociat decurge din următoarele elemente:
- Participă la actele constituitive ale viitoarei entități ca fondator
- Își rezervă dreptul la dividende care reprezintă o cotă determinată din beneficiul
societății
- Își asumă riscurile pentru eventualitatea unor pierderi intervenite în activitatea
comună
Răspunde în limitele statutare sau legale pentru datoriile față de creditorii sociali.

25. Actul de constituire al societăţii comerciale.

Actul SC cuprinde:
Clauzele obligatorii - cele indicate în normele legale:1.Clauzele privind identificarea
fondatorilor; 2.privind individualizarea viitoarei societăţi comerciale.;3. privind
caracteristicile societăţii comerciale privesc obiectul de activitate a societatii.
Clause aleatorii: 1.Privind drepturile si obligatiile fondatorilor; 2.Privind structura,
atributiile, modul de constituire si de functionare; 3.Privind modul de organizare;
4.Privind reorganizarea si lichidarea SCom.

26. Inregistrarea societăţilor comerciale.

Inregistrare de stat se intelege certificarea din partea organului inregistrarii de stat, a
crearii, reorganizarii precum si a modificarii lor si completarilor din documentele de
constituire a acestuia.Institutia publica care se ocupa de aceasta este: Camera
inregistrarii de stat. Pentru inregistrare persoanele juridice prezinta urmatoarele
documente: cererea de inregistrare; actul de constiture; actele de indentitate a
fondatorului si a managerului societati; si bonul de plata a taxei de inregistrare.

27. Drepturile şi obligaţiile asociaţilor societăţilor comerciale.

Drepturile sunt: dreptul la egalitatea tratamentului; la benificiu; de participare la
conducerea societatii;la informatie si control asupra gestiunii societatii; de
transmitere,cedare si donare a partii sociale.
Obligatiile sunt:sa depuna aportul la care sa angajat; sa nu divulge informatia
confedentiala a societatii; sa nu faca concurenta societatii; sa nu foloseasca bunurile
societatii in scpuri proprii.

28. Organele societăţilor comerciale.

Societatea comerciala isi modifica vointa prin organele sale care sunt:
Adunarea generala care este organul suprem de conducere:aproba statutul
soc;hotaraste cu privire la modificarea cap social;aproba regulamentul consiliului si a
comisiei de cenzori; alege membrii consiliului si a comisiei de cenzori; hotaraste cu
privire la lichidarea si reorganizarea societatii. Administratorii sunt desemnati prin
actul de constituire: organizeara evidenta contabila si statistica; asigura pastrarea
actelor si registrelor; emite ordine si dispozitii; indeplineste hotaririle Adunarii
Generale.
Cenzorii sunt persoanele investite de Adunarea Generala sau prin actul de constituire
si pot fi desemnati din rindul asociatilor di persoanelor terte. Sunt specialisti in
contabilitate,economie si finante. Ei intocmesc in urma controlului gestiunii soc un
raport care ilprezinta AG.

29. Atribuţiile Adunării generale a asociaţilor.

Adunarea generala care este organul suprem de conducere:aproba statutul
soc;hotaraste cu privire la modificarea cap social;aproba regulamentul consiliului si a
comisiei de cenzori; alege membrii consiliului si a comisiei de cenzori; confima
organizatia de audit;hotaraste incheierea tranzactiilor si cu privire la repartizarea
profitului anual;hotaraste cu privire la lichidarea si reorganizarea societatii.

30. Regimul juridic şi componenţa patrimoniului societăţii comerciale.

Societatea comerciala este organizatia comerciala cu capital social constituit din
participatiuni ale fondatorilor.Patrimoniul creat din aportul fondatorilor in proces de
activitate apartine acesteia cu drept de proprietate.SC poate fi constituita sub forma de
SNC,SRL si SA.In calitate de aport la patrimoniul societatii comerciale pot servi
mijloacele banesti,valorile mobiliare,alte bunuri sau drepturi patrimoniale.Deosebim
Sc de persoane(se constituie dintr-un nr mic de persoane pe baza cunoasterii si
increderii reciproce a asociatilor) si de capital.(se constituie dintr-un nr mare de
asociati impus de necesitatile capitalului social fara sa prezinte interes a calitatilor
personale a asociatilor.)
31. Capitalul social. Funcţiile capitalului social.
Capitalul social este expresia valorica a totalitaii aporturilor in numerar sau in natura
cu care participantii contribuie la constituirea patrimoniului societatii comerciale
pentru a asigura mijloacele materiale necesare desfasurarii activitatii de intreprinzator
si realzarii scopurilor statutareCapitalul social se varsa integral in cel mult 6 luni de la
data inregistrarii societatii comerciale..Functiile Capitalului Social :Baza materiala a
societatii; 2.Garantie a creditorilor societatii; 3.Legatura dintre asociati si societate.

32. Noţiunea şi formele reorganizării societăţilor comerciale.

Reorganizarea:operatiune juridica ,complexa de transmitere a drepturilor si
obligatiilor prin succesiune de la o pers juridica existenta la o pers jurid
succesoare,care exista sau ia nastere prin reorganizare.
Reorg.benevola-se efectueaza in baza hotaririi generale a societatii cu acordul
majoritatii asociatilor.
Reorg.fortata-se efectueaza in temeiul hotaririi instantei de judecata sau organul
administratiei.
Reorganizarea cuprinde cel putin 2 persoane juridice si produce efecte
creatoare,modificatoare,ori de incetare. Nu pot fi supuse reorganizarii intreprinzatorii
individuali deoarece ei, fiind persoane fizice, dispun de calităţile personalităţii umane
şi nu pot fi transformaţi într-o altă formă

33.Fuziunea societăţilor comerciale.

Este o opreratiune tenhico-jurid de reorganizare prin care 2 sau mai multe
societati comerciale sau pers juridice cu scop lucrativ isi unesc patrimoniile intr-
o singura pers juridica pentru concentrarea capitalului si sporirea rentabilitatii.
Fuziunea are 2 forme: Absorbtia-operatiune jurid prin care societatea
comerciala incorporeaza una sau mai multe socitati,care in consecinta se dizolva
si sunt radiate din Registrul de Stat. Contopirea-este o operatie juridica prin
care 2 sau m multe societati comerciale se unesc pt a constiutui o noua societate
comerciala.
Procedura de reorganizare prin fuziune parcurge etapele: 1.pregatirea
contractului de fuziune2.aprobarea contarctului de fuz de Adun
Generala;3.inform. camerei inregistrate de stat 4.informarea creditorilor;
5.infaptuirea inventarierii 6.transmiterea actelor necesare inregistrarii fuziunii.

34. Dezmembrarea societăţilor comerciale. Definiţia, formele şi etapele.

Este o operatiune tehnico-juridica prin care o sociatete comerciala se imparte in 2 sau
mai multe societati independente. Dezmbrarea persoanei juridice se face: Divizarea-o
preocedura de reorganizare prin care soc.com. se divizeaza in 2 sau m multe soc.com.
Separarea-operatiune jur prin care din componenta unei SC care nu se dizolva si nu-
si pierde personalitatea jur se desprinde si i-au fiinta una sau mai multe persoane
juridice.
Etapele dezmembrarii:1.negocierea si elaborarea planului de
dezmembrare;2.aprobarea acestui plan de organele supreme;3.informarea camerei
inregistr de stat 4.informarea creditorilor
5.inventarierea 6.prezentarea actelor necesare 7.inregistr dezmembrarii

35. Transformarea societăţilor comerciale. Definiţia, formele şi etapele.

Transformarea este o operatiune juridica care societatea comerciala isi schimba
forma organizatorico-juridica a activitatii sale. Etapele:1negocierea si elaborarea
planului de trasformare; 2aprobarea planului de Adunarea Generala; 3informarea
camerii inregistrarii de stat si informarea creditorilor; 4.inventarierea; 5.prezentarea
actelor necesare; 6.inregistrarea transformarii.Formele:societ.de persoane,de
capital,cu raspundere limitata,cu raspundere nelimitata.
36. Dizolvarea societăţilor comerciale. Definiţia, motivele şi modalităţile de
dizolvare.
Dizolvare-operatiune juridica prin care socitatea comerciala inceteaza activitatea sa
de ntreprinzator fiind privata de dreptul de a incheia noi contracte juridice.
Modalitatile de dizolvare sunt: Dizolvare voluntara-la initiativa societatii ,in cazul
expirarii termenului stabilit in actul de contituire,Atingerea scopului prorpus,hotaririi
organului ei competent,insolvabilitatii sau incetarea procesului de insolvabilitate.
Dizolvare fortata-la decizia instantei de judecata atunci cind contituirea societatii
comerciale este viciata,actul de constituire nu corespunde legii,activitatea ei
contravine ordinii publice,nu se incadreaza in prevedrile legale.

37. Lichidarea societăţilor comerciale. Definiţia şi operaţiile procedurii de

lichidare. Lichidarea-este o perioada de durata variabila pe care o traverseaza
societatea comerciala de la o dizolvarea sa si pina la distribuirea catre asociati a
activului disponibil.Pentru efectuarea acestui şir de operaţii, pe întreaga perioadă a
lichidării societatea, deşi dizolvată, va continua să-şi păstreze personalitatea juridică.
În acest scop este înscrisă obligaţia pentru lichidatori ca în toate actele ce vor urma
dizolvării să se facă menţiunea, după indicarea numelui societăţii, a sintagmei „în
lichidare”. Lichidatorul poate fi persoana desemnată de către adunarea generală a
societăţii sau de către instanţa de judecată în vederea efectuării operaţiunilor de
lichidare a societăţii comercial
. Operatiilie sunt: 1)inlocuirea organelor de administrare curenta si predarea
gestiunii.2)Informarea creditorilor cu privire la lichidarea societatii
comerciale.3)Elaborarea proiectului de lichidare a societatii comerciale.4)lichidarea
activului si pasivului a sc.5)Radierea societatii ccomerciale din registru de stat.

38. Obligaţiille lichidatorului.

În desfăşurarea operaţiunii de lichidare, lichidatorii au următoarele drepturi:
 Valorifică creanţele;
 Transformă în bani bunurile societăţi;
 Execută şi termină operaţiunile de comerţ;
Lichidatorii au următoarele obligaţii:
 Să facă un inventar şi să încheie un bilanţ care să constate situaţia exactă a
activului şi pasivului societăţii;
 Să păstreze patrimoniul societăţii, registrele ce li s-au încredinţat de
administratori;
 Să întocmească un registru cu toate operaţiunile lichidării în ordinea lor
cronologică;
39. Insolvabilitatea societăţilor comerciale. Definiţia, motivele şi subiecţii
insolvabilităţii. Insolvabilitate-rerezinta situaita financiare a debitorului ,caractrizata
prin incapacitatea de-asi onora obligatiile de plata ajunse la scadenta.Modalitatile de
realizare a insolvabilitatii:procedura de restructurare si
falimentului.Subiectii:debitorul,instanta de nsolvabilitate, administratorul
,lichidatorul,creditorii, adunarea creditorului,comitetul creditorilor.
Procesul de insolvabilitate ale societăţilor comerciale.Procesul de insolvabilitate se
intenteaza doar in termenul unei cereri de inventare a procesului de insolvabilitate
denumita cerere introductiva. Temeiurile de intntare a procesului de insolvabilitate
sunt:1)temeiul general-consta in incapacitatea de plata a debitorului.2)Temeiul
special-indatorarea debitorului in cazul in care aceasta persoana juridica responsabila
de creantele creditorului

40. Caracteristica procedurii de restructurare a persoanei juridice cu scop

lucrativ
Procedura de restructurare - reprezinta, elaborarea,aprobarea, emplementarea si
respectarea unui plan conmplex de masuri in vederea remedierii financiare si
economice a debitorului, si achitarii datoriilor conform programului de plata a
creantelor.
Restructurarea activitatii debitorului poate avea doua forme :
- Restructurarea operationala sau financiara;(masuri de redimensionare a activului)
- Restructurarea corporativa. (masuri de majorarea a capitalului social pt a atrage
aporturi in numerar si in natura ).
Executarea planului procedurii de restructurare nu va depasi 3 ani. Calculat de la data
confirmarii.

41. Caracteristica procedurii de faliment a persoanei juridice cu scop lucrativ

Procedura falimentului- reprezinta o procedura de insolvabilitate concursala,
colectiva si egalitara care se aplica debitorului in scopul lichidarii patrimoniului
acestuia pt a acoperi pasivul.
Procedura simplificata a falimentului – reprezinta o procedura prin care debitorul
intra direct in faliment, dupa o perioada de observatie sau in acelasi timp cu intentia
procedurii de insolvabilitate, ea se apliuca debitorilor care se afla in stare de
insolvabilitate.Se intra imediat in faliment daca:debitorul nu a inaintat intentia sa de a
se restucutra si nici creditorii nu a propus un plan de restructurare,obligatiile de plata
si celalalte indatoriri asumate nu sunt indeplinite in conditiile din planul confirmat.

42. Societăţile de persoane. Definiţia şi particularităţile societăţii de personae.

Societatea in nume colectiv-societate comerciale membrii careia desfasoara in
conformitate cu actul de constituire activitatea d eintreprinzator in numele societatii si
raspunde solidar si nelimitat pentru obligatiuni. Particularitatile:1)are personalitate
juridica 2)asocierea are la baza increderea deplina a asociatilor 3)toti asociati societatii
in nume colectiv participa nemijlocit la activitate acesteai 4)capitalu sociale este
divizat in particiaptiuni;
Societa in comandita-societate comercila in care de rind cu membrii care desfasoara
in numele societatii activitate de intreprinzator si poarta raspundere solidara si
nelmitata pentru oblgatiunile acesteia. Particularitati:1)personalitate juridica
2)asocierea se bazeaza pe increderea deplina a asociatilor camanditari si
comandidati.2)numarul asociatilro nu poate fi mai mic de 2 si mai mare de
20.3)capitalul social este divizat in participatiuni.

43. Societatea în nume colectiv. Definiţia şi particularităţile societăţii.

Societatea in nume colectiv-societate comerciale membrii careia desfasoara in
conformitate cu actul de constituire activitatea d eintreprinzator in numele societatii si
raspunde solidar si nelimitat pentru obligatiuni. Particularitatile:1)are personalitate
juridica 2)asocierea are la baza increderea deplina a asociatilor 3)toti asociati societatii
in nume colectiv participa nemijlocit la activitate acesteai 4)capitalu sociale este
divizat in particiaptiuni;

44. Societatea în comandită. Definiţia şi particularităţile.

Societa in comandita-societate comercila in care de rind cu membrii care desfasoara
in numele societatii activitate de intreprinzator si poarta raspundere solidara si
nelmitata pentru oblgatiunile acesteia. Particularitati:1)personalitate juridica
2)asocierea se bazeaza pe increderea deplina a asociatilor camanditari si
comandidati.2)numarul asociatilro nu poate fi mai mic de 2 si mai mare de
20.3)capitalul social este divizat in participatiuni.

45. Drepturile şi obligaţiile asociaţiilor comanditaţi şi comanditari.

Drepturi comandidati:1)de-a conduce societatea si a particia la activitatea ei. 2)la
administrare si reperezentare 3)la beneficiu,la infoamrtie,la retragerea din societate.
Obligatiuni comandidati:1)de efctuare a aportului promis 2)de participare la
pierderile societatii 3)de confedentialitate si neconcurenta.Drepturi comanditari:1)la
beneficiu 2)la iтformare si control asupra activitatii asociatilor comanditati. 3)dreptul
la retragerea din societate 4)dreptul la active in caz de dizolvare a societatii. Obligatiii
comanditari:1)sa nu se implice in administrarea soccietatii 2)de-a transmite aportul la
care s-a obligat in momentul inregistrarii cel putin 60%.

46. Notiunea si contituirea societăţii cu răspundere limitată.

SRL-o persoana juridica creata prin vointa uneia sau a mai multor persoane,in cфre
acestea convin de-a uni in comun anumite bunuri pentru a desfasura o activitate de
intreprinzator a realiza si partaja beneficii,fiind responsabil de obligatiuni.
Particularitati:1)persoana juridica 2)asocierea se bazeaza pe increderea deplina a
asociatilor 3)la baza sta actul de constituire. 4)poate fi construita din 1 sau mai mutle
persoame ,nr maxim este de 50 pers.

47Funcţionarea societăţii cu răspundere limitată.

SRL este societatea comerciala al carei capital social este divizat in parti sociale
conform actului de constituire si ale carei obligatii sint garantate cu patrimonial
societatii.Actul de constituire include:cuantumul capitalului social,valoarea nominal a
participatiunilor.Organele SRL sunt: Adunarea generala a asociatilor; Comitetul
societatii; Administratorul societatii; Comisia de cenzori.SRL este obligata sa formeze
un capital de rezerva de cel putin 10% din cuantumul capitalului social.Asociatii pot fi
exclusi din SRL daca:nu a varsat integral aprotul subscris in perioada
suplimentara,comide fraude ,foloseste bunurile societatii in scop personal.Acesta
poate fi exclus numai de instant de judecata.

48.Organele de conducere a societăţii cu răspundere limitată.

Adunarea generala: modifacrea si completarea actului de cosititurie,modificarea
marimii capitalului social,aprobarea bilantului contabil anual,adoptarea hotaririi
privind reorganizarea si lichidarea societatii.
Atributile consiliului societatii:desemnarea si eliberarea inainte de termen a
adiministratorului, urmarirea pe cale juridica a administratorului pentru prejudiciile
cauzate societatii,aprobarea marimii si modului de achiare a remuneratie
adiministratorului, aprobarea planurlor de afaceri ale societatii.
Atributile administratoruliui: sa gestioneze activiatatea astfel incit scopurile sa
fie realizate cit mai eficient. sa executa hotaririle adunarii genereale si a consiliului, sa
cnvoace adunarea generala a asociatilor, sa asigure tinerea eficientii contabile.

49. Societatea pe acţiuni. Definiţia şi particularităţile.

Societate pe actiuni -societate comerciala al carei capital social este divizat in actiuni
si ale carei obligatiuni sunt garantate cu patrimoniul societatii. Particularitatile:este
personaa juridica,poate fi constituita din una sau mai multe persoane,capitalul social
este divizat in actiuni si trebue sa fie nu mai mare de 20000,raspunderea ascociatilor
este limitata.

50. Organele de conducere şi control ale societăţii pe acţiuni.

Atributiile adunarii generale:aproba actul de constituire al societatii,hotaraste
modificarea capitalulu social, arpoba regulamentul consiliului societatii, examineaza
si aproba darile de seama anuale ale societatii ,hotaraste cu repartizarea profitului
anual sau acoperirea pierderilor societatii
.Atributiile consiliului:decide cu privire la convocarea adunarii generale,aproba
valoarea de piata a bunurilor care constituie obiectul unei tranzactii, inchierea
contracte cu organizatia gestionara a societatii.
Atributile organului executiv:aproba structura organizatorica a
societatii;elaboreaza,aproba programul de activiate a societatii;inchie contracte de
munca cu salariatii;organizeaza tinerea evidenti contabile si statisitce. Cenzorii-
controleaza si supravegheaza respecarea legalitatii in actele de gestiune,cenzorul este
desemnat pe o perioda de 3 ani .

51.Cooperativa de producţie. Definiţia si particularităţile.

Cooperativele de productie-o interprindere constituita din 5 sau mai multe perosae
fizice ,in scopul desfasurarii in comun a acivitatii de productie si alte activitai
economice bazate prepomderent pe munca personala a membrilor ei.
Particularitati:persoana juridica cu scop lucrativ;constitutita din 5 sau mai multe
perosane;marimea capitalului social este deterinata de membrii cooperativei si se
imparte in cote de participatiune. Organele de conducere:Adunarea
generala;consiliul cooperativ;comitetul de conducere al cooperativei;comisia de
revizie a cooperativei;

52.Cooperativa de întreprinzător. Definiţia si particularităţile.

Cooperativa de intreprinzator-persoana juridica lucrativa fondata din cel putin 5
perosane fizice sau juridice care au calitate de inreprinzator cu scopul de activa in
comun pentru eficientizarea proprii activitati. Particularitati:prosana juridca cu scop
lucrativ; raspunde pentru obligatiile asumate cu tot patrimoniul; capitalul social este
variabil si se imparte in cote oridnare si preferentiale;membrii cooperativei sunt de
doua categori:care detin o cota ordinara si ascoiati. Organele de conducere:
Adunarea generala; consiuliul;presedintele cooperativei; comisia de revizie;

53.Întreprinderea de stat. Definiţia, particularităţile şi organele de

conducere.
Inreprindere de stat-un agent economic independent cu personalitate juridica care pe
baza proprietatii de stat, date lui in gestiune desfasoara activitatea de intreprinzator si
care poarta raspundere cu tot patrimonul sau pentru bligatiile
sumate.Partiularitati:perosna juridica constituita de guvern sau de autoritatile
publice; patrimoniul ei se formeaza din bunuri proprietate de stat ,inclusiv proprietate
publica; capitalul soial este unitar si aprtine integral statului;are un drept de gestiune
operativa asupra bunurilor; Organe de conducere:fondator;administrato;consiliul de
administratie;

54.Întreprinderea municipală. Definiţia si particularităţile.

Intreprinderea muncipala-un agent economic cu personalitate juridica ,constituit in
exclussivitate pe baza proprietatii municipale,care prin utlitizarea ei efectiva produce
anumite tipuri de marfuri,execua lucrari si presteaza servicii pentru satisfacerea
cerintelor fondatorilor si pentru realizarea intereselor sociale. Particularitati:persoana
juridica constituita de catre autoritate administrativa;are patrimoniu care se formeaza
din bunuri;are drept de gestiune economica asupra bunurilor primite de la
fondatori;capitalul social este unitar si apartine integral unitatii administrativ
teritoriale;poarta raspundere cu tot patrimoniul sau pt obligatiile asumate;Organele de
conducere:fondatorul;administratorul;consiuliul

55. Noţiunea şi elementele contractului.

Contractul-este acordul realizat intre 2 sau mai multe persoane prin care se modifica
raportul juridic.Elementele contratului:subiectii contractului,obiectul
contractului,continutul contraului.

56.Condiţiile de valabilitate ale contractului comercial:Legalitatea inchierii

contractului,capacitatea de-a inchia contractul,consemtamintul,obiectul
contractului,cauza sau scopul contractului,forma contractului.

57. Elementele contractului.

Elementele contratului:subiectii contractului,obiectul contractului,continutul
contraului.
Subiecti- diferite parti ale contractului – persoana fizica sau juridica care dispune de
capacitatea de exercitiu.
Obiectul-ceea ce doresc sa obtina pertile incheind acest contract: -Sa fie in circuitul
civil; -Sa fie determinat sau determinabil; -Sa existe la moment sau in viitor; -Sa
fie legal.
Continutul- toate drepturile si obligatiile pe care le-a obtinut partile in urma incheerii
contractului.

58.Incheierea contractului comercial.

Etapele.1)oferta-reprezinta propunerea adresatauneia sau mai mulltor perosane care
contine toate elementele esentiale alle viitorului contract si care reflecta vointa
ofertantului dea fi legat prin acceptarea ofertei. 2)acceptarea ofertei-manifstarea de
vointa a destinatarului de a a accetpta oferta.

59. Efectele contractului: executarea obligatiilor-trebuie executat in modul

corespunzator cu buna credinta la locul stabilit. Raspunderea contractuala-
codul civil care contine norme juridice care vinsa confirme importanta si
 necesitatea executarii obligatiei.

60. Contractul de vînzare - cumpărare. Definiţia şi particularităţile.

Contractul de vînzare - cumpărare-este acel contract in baza caruia o parte
numita vinzator se obliga sa predea un bun in proprietatea celorlalate parti numita
cumparator,si aceasta se obliga sa preia bunul si sa plateasca pretul convenit.
Particularitati:este un contract silalagmatic;un contract cu titlu onoros si
comutativ;contract translativ de drepturi;contract cu continut patrimonial;contrac
consensual; contract de executare instantanee.

61. Noţiunea şi condiţiile concurenţei.

Concurenta-o libera ompetitie intre agentii econmici care ofera o piata
determinata ,produse sau servicii ce tind sa satisfaca necesitati asemanatoare sau
identice ale consumatrilor,desfasurata cu scopul de dezvoltare a comertului.
Conditiile:liberalizarea activittii d eintreprinzaror;existenta unui numar suficient
de ntrperinzatori,liberalizarea preturilor si tarifelor;asigurarea unui caru legal care
sa previna si sa sanctioneze cocnurenta ilicita.Avem 2 tipuri de concurenta:loiala
si neloiala. Concurenţa neloială ca încălcare a obligaţiei
comerciantului de a folosi în activităţile comerciale sau industriale numai
procedee oneste, corecte.
62Funcţiile concurenţei: este un regulator ale cererii si ofertei(Numai într-o economie de
piaţă în care concurenţa funcţionează efectiv se ajunge la un echilibru între cerere şi
ofertă. Astfel, dacă piaţa duce lipsă de anumite produse, mărfuri sau servicii, preţul la
ele creşte, asigurând ofertanţilor beneficii suplimentare. Dacă oferta creşte astfel încât
pe piaţă să apară un surplus de mărfuri ori servicii, preţul la ele va scădea brusc, în
câştig vor fi ofertanţii care propun mărfuri mai calitative şi la un preţ mai redus)
stabilirea preturilor la marfuri(Concurenţa împiedică impunerea preţurilor de monopol şi
obţinerea de suprabeneficii care, de asemenea, au caracter de monopol), Mecanismul
de repartizare a profitului între întreprinzătorii implicaţi în producţia şi distribuţia
mărfurilor. Concurenţa îl determină pe întreprinzător să urmărească piaţa, pentru a
reacţiona cu promtitudine la cerinţele ei.
1. Noţiunea şi ramurile de drept public şi drept privat.
2. Caracteristica generală a dreptului civil.
3. Noţiunea şi obiectul dreptului afacerilor.
4. Izvoarele dreptului afacerilor.
5. Principiile dreptului afacerilor.
6. Definiţia şi elementele activităţii de întreprinzător.
7. Genurile activităţii de întreprinzător.
8. Tipurile activităţi antreprenoriale.
9. Obligaţiile întreprinzătorului.
10. Noţiuni generale de subiect al dreptului afacerilor.
11. Persoana fizică – subiect al dreptului afacerilor.
12. Activitatea în bază patentei de întreprinzător.
13. Întreprinderea individuală. Definiţia şi procedura de înregistrare.
14. Gospodăria ţărănească. Definiţia şi procedura de înregistrare.
15. Licenţa, definiţia şi instituţiile împuternicite de a elibera licenţa.
16. Obligaţia întreprinzătorului de a obţine licenţa.
17. Activităţi monopol de stat.
18. Activităţi monopol natural.
19. Persoana juridică – subiect al dreptului afacerilor.
20. Noţiunea şi natura juridică a societăţilor comerciale.
21. Clasificarea societăţilor comerciale.
22. Funcţiile societăţilor comerciale.
23. Condiţii generale de constituire a persoanelor juridice cu scop lucrativ.
24. Fondatorii societăţilor comerciale.
25. Actul de constituire al societăţii comerciale. Clauzele obligatorii
26. Înregistrarea societăţilor comerciale.
27. Drepturile şi obligaţiile asociaţilor societăţilor comerciale.
28. Organele societăţilor comerciale.
29. Atribuţiile Adunării generale a asociaţilor.
30. Regimul juridic şi componenţa patrimoniului societăţii comerciale.
31. Capitalul social. Funcţiile capitalului social.
32. Noţiunea şi formele reorganizării societăţilor comerciale.
33. Fuziunea societăţilor comerciale.
34. Dezmembrarea societăţilor comerciale. Definiţia, formele şi etapele.
35. Transformarea societăţilor comerciale. Definiţia, formele şi etapele.
36. Dizolvarea societăţilor comerciale. Definiţia , motivele şi modalităţile de
dizolvare.
37. Lichidarea societăţilor comerciale. Definiţia şi operaţiile procedurii de
lichidare.
38. Obligaţiile lichidatorului
39. Insolvabilitatea societăţilor comerciale. Definiţia, motivele şi
participanţii insolvabilităţii
40. Caracteristica procedurii de restructurare a persoanei juridice cu scop
lucrativ
41. Caracteristica procedurii de faliment a persoanei juridice cu scop lucrativ
42. Societăţile de persoane. Definiţia şi particularităţile societăţii de
persoane
43. Societatea în nume colectiv. Definiţia şi particularităţile societăţii.
44. Societatea în comandită. Definiţia şi particularităţile.
45. Drepturile şi obligaţiile asociaţilor comanditaţi şi comanditari.
46. Noţiunea şi constituirea societăţii cu răspundere limitată.
47. Funcţionarea societăţii cu răspundere limitată.
48. Organele de conducere a societăţii cu răspundere limitată
49. Societatea pe acţiuni – noţiunea şi particularităţile.
50. Organele de conducere şi control ale societăţii pe acţiuni.
51. Cooperativa de producţie. Definiţia şi particularităţile
52. Cooperativa de întreprinzător. Definiţia şi particularităţile
53. Întreprinderea de stat. Definiţia şi particularităţile.
54. Întreprinderea municipală. Definiţia şi particularităţile
55. Noţiunea şi elementele contractului.
56. Condiţiile de validitate ale contractelor comerciale.
57. Elementele contractului.
58. Încheierea contractului
59. Efectele contractului.
60. Contractul de vânzare – cumpărare comercial.
61. Noţiunea şi condiţiile concurenţei.
62. Funcţiile concurenţei.