CAPITOLUL 2.

ISTORICUL CERCETĂRILOR GEOGRAFICE

în literatura de specialitate nu există până în prezent studii geografice care să se
refere strict la teritoriul comunei Vetrişoaia, însă regiunea în care se află situată (Podişul
Moldovei şi subdiviziunile acestuia), judeţul Vaslui sau întregul teritoriu al României, au
constituit subiectul unor importante preocupări ştiinţifice a căror natură a fost extrem
de variată: geografice, geologice, istorice, arheologice, agrotehnice, de silvicultură,
viticultură etc.
Consultând bibliografía existentă, am constatat că există frecvente referiri şi asupra
teritoriului comunei Vetrişoaia legate de: alcătuirea geologică, relief, elemente de
hidrografie, vegetaţie, soluri şi aspecte umano- economice.
Informaţiile şi lucrările de specialitate privind cunoaşterea unor areale mai mari sau
mai mici în care se află situată comuna Vetrişoaia, au apărut, conform cercetării
bibliografiei, în mai multe perioade.
■ Perioada descrierilor şi observaţiilor de călătorie In această perioadă, informaţii
despre zona comunei Vetrişoaia, apar în lucrarea lui Dimitrie Cantemir „Descriptio
Moldaviae” (1715-1716) şi harta care o însoţeşte. Lucrarea mai sus amintită face referiri
la Prut şi afluenţii acestuia, la apa Prutului, aceasta fiind descrisă ca fiind cea mai
uşoară şi mai sănătoasă, deşi cam tulbure datorită aluviunilor nisipoase transportate. Se
fac de asemenea referiri cu privire la păşunile foarte sărate şi cu iarbă grasă de pe
Pârâul Sărata, acolo unde creşteau boii cei mai graşi. Nu în ultimul rând, D. Cantemir
face o descriere a Ţinutului Fălciu din care a făcut parte şi comuna Vetrişoaia 2.
După anul 1850, informaţii valoroase despre relief, drumuri, populaţie, activităţile
economice din zonă, apar în diverse colecţii de documente şi hărţi despre Moldova.
■ Perioada primelor cercetări ştiinţifice (¡869-1908) în această perioadă apar o serie
de lucrări şi manuale de geografie despre judeţul Fălciu (din care facea parte şi comuna
Vetrişoaia), în care se
2
Cantemir D.; Descrierea Moldovei, 2001, Chişlnău, Grupul Editorial „Litera", pag.
20,31-32, 53
14

publicat o serie de lucrări şi articole cum ar fi „Ţinutul Elan-Horincea” (1939) sau „Lunca
Prutului în regiunea Huşilor” (1943), în care sunt abordate teme importante referitoare
la zona în care se află situată comuna Vetrişoaia. H
■ Perioada cercetărilor teoretice cu caracter aplicativ (după 1944) După al II-lea
război modial, se intensifică cercetările geogafice propriu- zise, dar apar şi cecetări de
geologie teoretică şi aplicată, precum şi cercetări din alte domenii ale ştiinţelor naturii:
biologie, agricultură, silvicultură, îmbunătăţiri funciare etc.
în anul 1954, I. Şandru, împreună cu un colectiv de cadre didactice şi studenţi de la
secţia de Geografie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, realizează un studiu complex al
oraşului Huşi şi a împrejurimilor. Intre anii 1955-1959, Institutul de Geologie şi
Geografie al Academiei Române, a făcut cercetări ce au cuprins şi zona comunei
Vetrişoaia, pentru alcătuirea „Monografiei geografice a patriei”.
 După anul 1960 apar numerose lucrări şi studii de geografie fizică, umană şi
economică. In continuare, vom aminti câţiva autori şi lucrările de geografie fizică
publicate:
> I. Gugiuman şi colaboratorii cu lucrările „ Unităţi şi subunităţi climatice în partea de
est a României,} (1960), „Contribuţii Ia cunoaşterea climei oraşului Huşi” (1972),
„ Judeţul Vaslui (1973) şi „Principalele caracteristici ale elementelor fizico-geografice din
Podişul Moldovei şi potenţialul lor economic ”;
> Jeanrenaud P. cu lucrările „Harta geologică a Moldovei Centrale dintre Şiret şi Pruf
(1970) şi „Geologia Moldovei Centrale dintre Şiret şi Prut "(1971);
> V. Sficlea cu lucrarea „Pietrişurile de Bălăbăneşti şi câteva precizări geomorfologice
legate de ele | (1960);
> V. Băcăuanu cu lucrarea „Terasele fluviatile din Podişul Moldovei” (1978);
> Poghirc P. cu lucrarea „Podişul Bârladului. Caracterizare geografici umană şi
economică g (1983)
y Mititelu D. cu lucrările „Flora şi vegetaţia din Depresiunea şi Colinele Elanului (Jud.
Vaslui) ” -rezumatul tezei de doctorat în geobotanică (1973) şi „Flora şi vegetaţia
judeţului Vaslui” (1975); -A
16
> V. Băcăuanu şi colaboratorii cu lucrarea de referinţă „Podişul Moldovei. Natură, om,
economie ” (1980);
> Moţoc M. cu lucrarea Ritmul mediu de degradare erozională a solului în R.S.R. ”
(1983);
> Ionesi L. cu lucrarea ,,Geologia României -Unităţile de platformă şi orogenul nord-
dobrogean” (1989 şi 1994);
> Ungureanu Al. cu lucrarea „Geografia podişurilor şi câmpiilor României” (1993);
> Ioniţă P cu lucrările „Relieful de cueste din Podişul Modovei” şi „Geomorfologie
aplicată. Procese de degradare a regiunilor deluroase” (2000).
Alte studii şi lucrări de specialitate publicate în această perioadă şi în care se
regăsesc informaţii importante legate de specificul fizico-geografic al teritoriului
comunei Vetrişoaia, sunt următoarele:
• „Harta geologică. Foaia Bîrlad. Scara 1 : 200000” (1968), elaborată şi publicată de
Institutul de Stat al Geologiei -Institutul Geologic;
• „Geografia fizică a României ” (1969), publicată de Mihăilescu V.;
• „Judeţul Vaslui. File de monografie” (1972), lucrare elaborată şi publicată de un
colectiv format din Zugravu A., Iosub P, Angheluş I. AL, Cîrcotă V. ş.a.;
• „ Geografia fizică a României ” (1980), publicată de Roşu A.;
• „Enciclopedia geografică a României ” (1982).
17