Teoria aşteptărilor statice – aşteptările agenţilor economici derivă din

experienţele precedente (nivelul general al prețurilor, al ratei dobînzii).

Teoria aşteptărilor adaptive – agenţii economici îşi corectează aşteptările
reieşind din erorile anterioare și de modificările noi apărute.
Teoria aşteptărilor raţionale – prognozele subiecţilor economici derivă din
prelucrarea informaţiei disponibile, inclusiv informaţia privind politica
promovată de către stat; își modifică comportamentul în funcție de
schimbările ce pot apărea.
TEORIILE AȘTEPTĂRILOR
Agenţii economici agregaţi
clase de agenţi economici elementari, care îndeplinesc funcţii similare
menajele(C, Y, Tr, T, S, Yd)
-Agent economic purtător al calităţii de consumator de bunuri şi servicii;
-Oferă factorii de producţie;
-Obţin venituri de la vînzarea factorilor de producţie;
-Repartizează veniturile pentru consum şi economii;
-Formează portofoliul activelor proprii (averea).
Firme (I, A, T, Subv)
-Reprezintă orice unitate economică, activitatea căreia este orientată spre
obţinerea profitului;
-Întruneşte ansamblul firmelor din economie;
-Cumpără factorii de producţie;
-Oferă bunuri şi prestează servicii;
-Efectuează cheltuieli de investiţii.
Statul(G, T, Tr)
-Totalitatea organizaţiilor de stat şi a instituţiilor;
-Scopul principal constă în producerea bunurilor publice;
-Nu are scopul de a obţine profit şi este orientat spre realizarea intereselor
naţionale;
-Percepe impozite şi achiziţionează bunuri şi servicii;
-Emite bani în circulaţie.
Străinătatea (Nx, Ex, Imp)
-Totalitatea agenţilor economici, care îşi au reşedinţa în exteriorul ţării,
inclusiv instituţiile guvernamentale străine;
-Interacţiunea sectorului extern cu agenţii economici naţionali se realizează în
baza relaţiilor economice externe, prin schimbul reciproc al mărfurilor
CIRCUITUL ECONOMIC ESTE UN MODEL, CARE DESCRIE FLUXURILE DE
BUNURI ŞI SERVICII CE AU LOC ÎNTRE SUBIECŢII ECONOMICI, ECHILIBRATE
PRIN FLUXURI DE MONEDĂ.

variabile de tip flux – un parametru economic, valoarea căruia se măsoară

într-o unitate de timp, de regulă un an. Ex: economiile, investiţiile, deficitul
bugetar, etc.
variabile de tip stoc – un parametru economic, mărimea căruia se măsoară
la un anumit moment dat. Ex: acumularea de capital, datoria publică, etc.
indicatorii ce reflectă starea conjuncturii economice. Ex: rata dobînzii, nivelul
preţurilor, rata inflaţiei, rata şomajului, etc.
Fluxurile descriu tranzacţiile din economia naţională, ce au loc între toate
unităţile economice, între piaţa produselor, piaţa factorilor de producţie şi
piaţa financiară.
fluxuri reale – fluxurile de factori de producţie, de bunuri şi servicii;
fluxuri financiare – contrapartidele în bani a fluxurilor reale, veniturile şi
cheltuielile.

Modelul fluxului circular in econ simpla

descrie tranzacţiile între doi agenţi economici agregaţi: menajele şi firmele;
volumul de bunuri şi servicii oferit de către firme, corespunde nivelului
veniturilor menajelor;
fluxurile venituri – cheltuieli şi resurse – producţie au loc concomitent în
direcţii opuse şi se reînnoiesc permanent;
pentru a atinge echilibrul este necesar:
venitul naţional (Y) să fie egal cu cheltuielile efectuate pentru consum şi
investiţiile planificate: Y = C + I. În cazul în care există investiţii neplanificate,
sistemul economic se dezechilibrează;
respectarea egalităţii dintre investiţii şi economii pe piaţa financiară:
C + I = C + S => I = S;CONOMICI, ECHILIBRATE PRIN FLUXURI DE MONEDĂ.
Modelul fluxului circular in ec inchisa
Statul participă la reglarea economică prin următoarele modalităţi:
percepe impozite atît de la firme cît şi de la menaje;
efectuează transferuri sociale către categoriile vulnerabile (pensii, burse,
ajutor de șomaj, etc.);
apare în calitate de cumpărător pe piaţa bunurilor şi serviciilor, unde se
realizează achiziţii guvernamentale.
Model flux circular in ec deschisa
Achiziţiile guvernamentale includ cheltuielile în domeniul construcţiilor,
întreţinerea drumurilor, armatei, sectorului guvernamental, şcolilor, etc.,
precum şi cheltuielile de salarizare ale angajaţilor în aceste domenii;
exercită o influenţă indirectă asupra economiei, reglînd cantitatea de bani în
circulaţie;
dacă economiile statului au valoare negativă, atunci se înregistrează deficit
bugetar, pentru acoperirea căruia statul recurge la împrumuturi publice.
Economiile statului reflectă diferenţa dintre impozitele nete şi achiziţiile
guvernamentale. Sstat=Imp_ind_nete- G;
Imp_ind_nete=Imp_ind-subv
 Intrări de capital – valoarea obţinută prin împrumuturi de la intermediarii
financiari internaţionali sau prin vînzarea activelor financiare sau reale
cumpărătorilor străini;
Ieşiri de capital - valoarea netă a creditelor oferită debitorilor străini şi
mijloacele utilizate pentru procurarea activelor financiare sau reale de la
vînzătorii străini.
Retrageri din fluxul circular = Injecţiile în fluxul circular
Retrageri din fluxul circular – venitul care nu este utilizat de către menaje
pentru procurarea bunurilor şi serviciilor din interiorul ţării:
→economiile (S)
→impozite şi taxele (T)
→importurile (Im)
Injecţiile în fluxul circular – cheltuielile pentru finanţarea producţiei naţionale:
→investiţiile (I);
→cheltuielile publice (G)
→exporturile (Ex)
ÎN ECONOMIA DESCHISĂ DIN FLUXUL CIRCULAR AL V
Modelul clasic
analizează perioada lungă de timp;
intervenţia statului în economie este limitată;
economia se autoreglează;
nivelul general al preţurilor (P) este flexibil;
nivelul producţiei tinde spre cel potenţial;
nivelul potenţial al producţiei (Y*) se determină în condiţiile ocupării complete a
factorilor de producţie;
modificarea cererii agregate nu determină modificarea nivelului potenţial al
producţiei, dar influenţează asupra nivelului general al preţurilor.

Modelul keynesist
analizează perioada scurtă de timp;
rolul statului în reglarea economiei este considerabil;
reglarea economiei are loc prin stimularea cererii agregate;
pe termen scurt nivelul potenţial al producţiei nu poate fi realizat;
nivelul efectiv al producţiei (Y) se modifică în dependenţă de modificările cererii
agregate;
economia funcţionează în condiţiile ocupării incomplete ale factorilor de
productie.

AU LOC CONCOMITENT RETRAGERI ŞI INJECŢIIB.

MODE
ECONOMIA