Detergentii

Mărfurile chimice pentru uz casnic au o poziţie statornică în

satisfacerea necesităţilor omeneşti. În ultimul timp ele au intrat tot mai mult
în obişnuinţa de consum a populaţiei, devenind articole de consum
indispensabile omului.
Principalele grupe de mărfuri chimice de uz casnic sunt următoarele:
* mărfuri chimice de uz casnic pentru spălat, curăţat, combaterea
dăunătorilor şi cu diverse utilizări;
* materiale colorante;
* mărfuri peliculogene;
* mărfuri din cauciuc;
* mărfuri din material plastic;
* îngrăşăminte chimice.
În cadrul grupei produselor de uz casnic pentru spălat şi curăţat un loc
deosebit le revine detergenţilor. Detergenţii sunt agenţi activi de suprafaţă
care, singuri sau în amestec cu produse de condiţionare, manifestă o putere
de spălare ridicată. Ei se obţin din materii prime rezultate din prelucrarea
chimică a petrolului şi din distilarea gudroanelor de cărbune, cum sunt: acizi
graşi superiori, alcooli graşi, benzen etc, acestea fiind supuse unor reacţii de
neutralizare, sulfonare, alchilare şi arilare.
 Detergenţii au o putere de spălare de 2—3 ori mai mare decât săpunul
şi nu prezintă dezavantajele săpunurilor alcaline pentru că:
* în procesul de spălare nu duc la formarea hidroxidului de sodiu liber
care ar putea ataca, mai ales la cald, unele materiale;
* pot fi folosiţi în băile acide, deoarece nu se descompun;
* la spălare pot fi folosite şi apele dure fără a se forma săpunuri de
calciu şi magneziu insolubile în baia de spălare;
* pot fi folosiţi şi în apele cu un conţinut mare în săruri minerale,
deoarece se dizolvă cu uşurinţă.
Locul detergenţilor în cadrul produselor de spălat şi curăţat rufe a
crescut prin obţinerea de detergenţi:
* biodegradabili, a căror moleculă este descompusă de
microorganisme o dată ce ajung în reţeaua de canalizare, evitând poluarea;
* antistatizanţi, care împiedică încărcarea cu sarcini electrostatice a
produselor textile din fire sintetice;
* enzimatici, care spală bine şi în apă uşor călduţă.
Prin, unităţile comerciale se livrează un sortiment variat de detergenţi
care pot fi grupaţi după destinaţia lor astfel:
* Detergenţi pentru înmuiere şi preaspălare;
* Detergenţi pentru spălări universale condiţionaţi sub formă de
granule şi condiţionaţi sub formă lichidă cu pH-ul 9 – 9,5;
* Detergenţi pentru spălări fine (lână, mătase, fire sintetice) cu pH-ul
7 – 8,5;
* Detergenţi pentru spălări grele (bumbac, in, cânepă, celofibră) cu
pH-ul 10 – 11,5;
* Detergenţi pentru antistatizare;
* Detergenţi pentru covoare, tapiţării, diverse utilizări.
Sortimentul mărfurilor chimice de uz casnic, inclusiv a detergenţilor, se
diversifică şi după un şir de criterii ce ţin de modul de prezentare-
comercializare, firma producătoare, denumirea mărcii.
În primul rând asta este modul de prezentare a ambalajului şi se
găsesc în reţeaua comercială următoarele moduri de ambalare:
- produse pudră ambalate în cutii din carton sau pachete din pelicule
caracteristice pentru detergenţi, îngrăşăminte minerale, rantacide etc.
- produse lichide sau gelurile cu o fluiditate sporită, ambalate în butelii
de sticlă, din mase plastice, cutii de tinichea caracteristice pentru detergenţi
lichizi, soluţii de diverse utilizări, produse peliculogene, rantacide,
îngrăşăminte minerale;
- produse în ambalaje cu expulzare sub presiune aerosol
– spray-uri, sau în mod de acţionare mecanică – natural spray-uri,
soluţii de curăţat, de spălat şi întreţinut diverse suprafeţe şi materiale;
În categoria detergenţilor speciali se disting mai multe categorii de
structuri detergente, diferenţiate după tipul substanţei active, complexitatea
formulei. Substanţele active sau agenţii tensioactivi sunt clasificati dupa
proprietăţile lor ionice (sarcina electrică) în apă. Astfel distingem 4 mari
grupe:
* Anionici (sarcină negativă),
* Neionici ( fără sarcină),
* Cationici (sarcină pozitivă),
* Amfolitici (sarcină sau negativă sau pozitivă).
Detergenţii anionici sunt folosiţi în detergenţii pentru spălătorii şi
detergentii pentru spălarea vaselor cu mâna. Ei se ionizează în soluţie, au
proprietăţi de curăţire excelente, şi sunt foarte spumanţi. Exemplul: săpunul,
alcoolul etoxisulfat.
Detergenţii neionici nu creează multă spumă, şi sunt folosiţi în
spălătorii şi în maşinile automate de spălat vase, şi ca ajutoare la clătire.
Pentru că nu se oxidează, sunt rezistenţi la tăria apei şi curăţă bine
majoritatea petelor. Cei mai folosiţi sunt hidroxieteri.
Detergenţii cationici sunt folosiţi pentru a face fibrele mai moi şi mai
delicate (gen Cocolino,Silan). Alte întrebuinţări sunt ca dezinfectanţi şi alte
produse de igienizare şi curăţare a casei. Compuşii quaternali de amoniu
sunt cei mai importanţi cationi.
Detergenţii amfolitici sunt folosiţi în igienă personală, şi în curăţenia
casei datorită spumei, blândeţei şi stabilităţii. Ei pot fi anionici, cationici sau
neionici, în funcţie de pH-ul (aciditatea sau bazicitatea) apei. Exemplul:
săpunuri lichide, săpunuri