Sunteți pe pagina 1din 8

NR .

3 ( 3 4 ) , 2 0 1 5 R E V I S TA I N S T I T U T U L U I N AŢ I O N A L AL J USTIŢIEI

F IIiI$: CONCURS DE REFERATE

Asigurarea termenului rezonabil în procesul civil:


standarde convenționale și riscuri

Ensuring the reasonable term


in civil process: conventional
standards and risks

SUMMARY
Victoria SANDUȚA,
audient INJ, Within a fair trial, a major role is occupied by re-
candidat la funcția de judecător specting the right to trial within a reasonable time,
especially after the decision of the European Court
of Human Rights in the case Kudla against Poland
SUMAR in 2000. In that case, The Court held that examina-
tion of the case „a reasonable time“ is not within the
În cadrul desfășurării unui proces echitabil un rol extrem purpose of the procedure, but how stems procedure.
de important îl ocupă respectarea dreptului la judecarea In other words, ‘reasonable time’ can be violated even
cauzei într-un termen rezonabil. Asta – mai ales după de- if the proceeding, in substance, is fair. Thus, we pro-
cizia Curţii Europene a Drepturilor Omului în dosarul posed in this paper, to analyse which is the task for
Kudla împotriva Poloniei din 2000. În această cauză, Cur- the judge to set reasonable time in order to ensure
tea a statuat că examinarea cauzei „într-un termen rezo- civil trial between risks and benefits. The obligation
nabil” nu ține de finalitatea procedurii, ci de modul cum to fulfill the reasonable time stipulated by Article 6
decurge procedura. Cu alte cuvinte, „termenul rezonabil” par. 1 of the Convention is an obligation of result in-
cumbent upon States Parties to the Convention for
poate fi încălcat, chiar dacă procedura, în substanță, este the Protection of Human Rights and Fundamental
echitabilă. Freedoms.
În prezenta lucrare ne-am propus să stabilim care este Key-words: reasonable, fair trial, standards ECHR,
sarcina judecătorului întru asigurarea termenului rezona- judge’s task behavior, the importance of the case, the
bil în procesul civil, între riscuri și beneficii. Obligația de complexity of the case.
respectare a termenului rezonabil prevăzut de art.6 par. 1
din Convenţie este o obligaţie de rezultat care incumbă
statelor-părţi la Convenţia pentru apărarea drepturilor dreptul
d t l lla judecarea
j d cauzeii sale
l în
î mod
d echitabil,
hit bil public
bli
omului şi a libertăţilor fundamentale. și în termen rezonabil de către o instanţă independentă
și imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asu-
Cuvinte-cheie: termen rezonabil, proces echitabil, standar- pra încălcării drepturilor și obligaţiilor sale cu caracter
de CEDO, sarcina judecătorului, comportamentul părților, civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii penale în-
importanța cauzei, complexitatea cauzei. dreptate împotriva sa...”1. Anume sintagma „... dreptul la
judecarea cauzei sale ... în termen rezonabil...” a cauzat
dezvoltarea unei jurisprudenţe particulare axate pe
Dreptul de a fi judecat intr-un termen rezonabil dreptul subiectiv de natură procedurală, valorificarea
conform Convenției Europene a Depturilor Omului căruia angajează celeritatea organelor jurisdicţionale in
Definirea termenului rezonabil lato sensu de a-şi organiza activitatea proprie în cadrul
Noţiunea de „termen rezonabil” este un corolar al soluţionării unui litigiu civil sau judecării unei cauze de
principiului celerităţii procedurilor judiciare pe care natură penală. Exigenţa respectării termenului rezo-
Statele Contractante se obligă să îl respecte și să îl asi- nabil rezidă din faptul ca justiţia să nu fie înfăptuită cu
gure în temeiul art. 6 par. 1 al Convenţiei. Astfel, juris- întârziere, astfel compromițându-și eficacitatea şi credi-
prudenţa CurţiiТ subliniază faptul că justiţia trebuie să bilitatea.
fie administrată fără întârzieri de natură a-i compromite În doctrina de specialitate acest principiu îşi găseşte
eficacitatea și credibilitatea, pentru a asigura încrede- consacrare și sub denumirea de „celeritate a procedu-
rea publicului în justiţie, iar statul este responsabil pen- rilor judiciare”, ca şi garanţie oferită justiţiabililor în
tru administrarea defectuoasă a acesteia.
Convenţia în art. 6 intitulat „Dreptul la un proces 1
Finger c. Bulgariei, nr. 3476/05, 10 mai 2011, Bottazzi vs. Ita-
echitabil” prescrie în paragraful 1 că „Orice persoană are lia, 28 iulie 1999.

53
R E V I S TA I N S T I T U T U L U I N AŢ I O N A L AL J USTIŢIEI NR. 3 (34), 2015

vederea fixării unor termene obiectiv suficiente la orga- întâi la determinarea punctului de plecare (diesaquo)
nizarea procedurii jurisdicţionale pentru valorificarea şi a punctului final (dies adquem) al termenului luat
unor drepturi subiective pretins încălcate. Ca drept ga- în calcul.
rantat individului (de a fi judecat într-un termen rezo-
nabil), el îşi găseşte analiză teoretică în doctrină sub Punctul de plecare al termenului (diesaquo)
forma unui drept conex dreptului la judecător. Or, prin- În „materia civilă”, momentul iniţial este repre-
cipiul termenului rezonabil nu se configurează ca unul zentat în principiu de momentul sesizării instanţei
absolut separat şi de sinestătător, dar se încadrează în competente printr-o cerere de chemare în judecată,
laturile complexe ale principiului procesual general de potrivit uzanţelor dreptului intern. De obicei, instanţa
proces echitabil. competentă este prima instanţă, dar există situaţii în
Codul de procedură civilă al RM în art. 4, inti- care punctul de plecare al termenului se raportează
tulat „Sarcinile procedurii civile” prescrie că sar- la momentul sesizării unei instanţe superioare care
cinile procedurii constau în judecarea justă, în judecă în primă şi ultimă instanţă. Momentul iniţial
termen rezonabil, a cauzelor de apărare a drep- se apreciază însă, în alte cazuri, şi prin raportare la
turilor încălcate sau contestate, a libertăţilor şi acte sau forme procedurale de natură contencioasă,
a intereselor legitime ale persoanelor fizice şi care pot marca debutul termenului în materia civilă:
juridice. Art. 192 Cod de Procedură Civilă al R. Mol- emiterea unei somaţii de plată; confiscarea bunuri-
dova numit „Termenele de judecare a pricinilor civile” lor ridicate; declaraţia de constituire ca parte civilă
stabileşte că cauzele civile se judecă în primă instanţă etc. Prin excepţie, în cazul în care sesizarea instanţei
în termen rezonabil. Criteriile de determinare a terme- de judecată trebuie precedată de o cerere prealabilă,
nului rezonabil sunt: complexitatea pricinii, compor- termenul curge de la data exercitării procedurii prea-
tamentul participanţilor la proces, conduita instanţei labile.
judecătoreşti şi a autorităţilor relevante, importanţa
procesului pentru cel interesat, respectarea terme- Punctul final al termenului (dies ad quem)
nului rezonabil de judecare fiind asigurat de către În general, perioada asupra căreia se referă contro-
instanţa judecătorească competentă. lul Curţii se încheie, în principiu, la data la care ultima
Astfel, legea de procedură civilă reglementează un hotărâre judecătorească internă devenită definitivă, a
singur parametru obiectiv propriu speţei – complexi- fost executată. Totuşi, există situaţii în care procedura
tatea cazului şi un ansamblu de parametri subiectivi naţională este încă pendinte la momentul pronunţării
privitor la actorii implicaţi în soluţionarea acesteia, fie Curţii Europene, caz în care punctul final al termenului
părţi sau organe de stat abilitate – comportamentul şi este reprezentat de data pronunţării hotărârii instanţei
atitudinea acestora, gradul de importanţă a cauzei pen- europene.
tru persoanele interesate, care pot fi actorii nemijlocit
implicaţi, reprezentanţii acestora, victimele şi persoa- Criteriile de apreciere ale termenului rezonabil
nele care au suferit prejudiciu în urma unei conduite Cu referire la criteriile de apreciere elucidate de
prejudiciabile2 etc. În fapt, şi complexitatea cazului jurisprudenţa Curţii Europene, subliniem că patru cri-
nu prezintă un criteriu obiectiv predefinit, în sensul terii de bază se consideră a fi relevante, și anume
că variază în dependenţă de situaţia faptică specifică complexitatea cauzei (care privește atât starea de
speţei cu soluţionarea căreia este sesizat oricare for fapt cât și starea de drept), conduita părţilor în pro-
naţional. ces (termenul de „părţi” vizând indivizii implicaţi,
indiferent de calitatea procedurală deţinută recla-
Termenul care trebuie luat în calcul mant/pârât etc.), conduita autorităţilor naţionale
Cel mai adesea reclamanţii care se adresează cu competente și importanţa cauzei pentru cei intere-
plângeri la Curte evocă durata excesivă prin raportare saţi.4 Curtea Europeană de multiple ori a accentuat atât
la întreaga procedură jurisdicţională, care, de obicei, în speţe de referinţă cât și în speţe repetitive, că art. 6
înseamnă parcurgerea mai multor grade de jurisdicţie. paragraf 1 impune statelor contractante o obligaţie po-
Totuşi, există situaţii în care Curtea nu examinează zitivă să-și organizeze propriile sisteme de drept, astfel
ansamblul parcursului judiciar, întrucât justiţiabilul nu încât acestea să răspundă tuturor exigenţelor textului
se plânge decât de durata excesivă a procedurii într-un convenţional, incluzând obligaţia de a soluţiona orice
anumit stadiu procesual3. litigiu în termene rezonabile. Modalitatea în care sta-
În toate situaţiile însă, atunci când exercită contro- tul instituie mecanisme pentru a se conforma acestei
lul asupra duratei procedurii, Curtea procedează mai condiţii, fie prin majorarea numărului judecătorilor, fie
prin instituirea termenelor sau instrucţiunilor stricte, fie
2
prin alte metode, rămâne a fi la discreţia statului. Dacă
ConvenЮia Europeană a Drepturilor Omului, din 04.11.1950, ra-
tificată prin Hotărîrea Parlamentului nr.1298-XIII din 24.07.1997.
3 4
Manualul judecătorului pentru cauze civile, ChiЬinău 2013, De exemplu, hotărârea din 23 septembrie 1998, Portington vs.
pag.34. Grecia.

54
NR . 3 ( 3 4 ) , 2 0 1 5 R E V I S TA I N S T I T U T U L U I N AŢ I O N A L AL J USTIŢIEI

statul admite continuarea procedurilor peste terme- graf 1 privind perioada respectivă de proceduri. Spre
nul rezonabil prescris de art. 6, fără a efectua anumite comparaţie, în speţa Deservire SRL contra Moldovei8,
acţiuni pentru urgentarea lor, el va fi responsabil de ter- Curtea, analizând conduita reclamanţilor, a stabilit că
giversarea produsă. ţine de competenţa instanţelor naţionale de a decide
dacă urmează ori nu să fie amânată judecarea cauzei,
Complexitatea cauzei şi instanţele pot face acest lucru, indiferent de poziţia
Potrivit jurisprudenţei Curţii, complexitatea cau- oricărei părţi participante la proceduri.
zei poate fi generată în primul rând de complexitatea
stării de fapt care trebuie elucidată. Fiind un criteriu Comportamentul autorităţilor naționale
relevant obiectiv, complexitatea cauzei presupune competente
un ansamblu de elemente, factori şi circumstanţe di- În fapt, comportamentul autorităților constituie un
verse, proprii unei speţe care, în mod evident, exercită criteriu similar cu cel de comportament al părţilor, dar
influenţă asupra naturii acesteia, posibilităţilor şi ins- vizează nemijlocit activitatea desfăşurată de organele
trumentelor soluţionării ei. Spre exemplu, în speţa Ma- şi instituţiile de stat abilitate, responsabile de eficienţa,
tei şi Tutunaru contra Moldovei5, Curtea a constatat promptitudinea şi exercitarea rezultativă a jurisdicţiei
că responsabilitatea principală pentru tergiversarea naţionale de toate nivelele. Mai mult, criteriul respec-
procedurilor, datorată faptului că s-a aşteptat opi- tiv rezidă în obligaţia pozitivă a statelor de a organiza
nia experţilor, îi revine în cele din urmă statului. De o sistemele de drept naţionale în vederea satisfacerii
manieră exemplificativă în funcţie de circumstanţele exigenţelor Convenţiei, inclusiv şi de a soluţiona orice
concrete ale fiecărei speţe, Curtea Europeană a ilus- litigiu în termen rezonabil. În speţa Cravcenco contra
trat factorii care influenţează direct asupra caracte- Moldovei9, Curtea a considerat că autorităţile de stat
rului complex al cauzei, astfel magistratul naţional nu au întreprins acţiuni suficiente pentru a asigura exe-
şi/sau internaţional fiind ţinut să analizeze multilate- cutarea hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate
ral şi atent circumstanţele care se evocă în vederea în favoarea reclamantei într-un termen rezonabil, statul
adoptării unei soluţii proporţionale şi echitabile pe dispunând de mai multe pârghii de a obliga angaja-
marginea încălcărilor pretinse ale dreptului de natură torul să execute hotărârea judecătorească, decât dacă
procedurală de a fi judecat într-un termen rezonabil. această chestiune s-ar referi la o companie privată. În
În esenţă, criteriul complexităţii cauzei este unul va- speţa precitată Matei şi Tutunaru contra Moldovei10,
riabil şi de cele mai dese ori se caracterizează ca strâns Curtea Europeană a constatat că au existat perioade
legat de parametrii speţei concrete spre soluţionare. foarte lungi de inactivitate inexplicabilă a instanţelor
judecătoreşti, estimarea acestui criteriu, alături de al-
Comportamentul părţilor în proces tele trei, ducând la concluzia de încălcare a art. 6 para-
Fiind un criteriu de estimare a caracterului rezona- graf 1 din Convenţia europeană în materia termenului
bil de examinare a cauzei, presupune aprecierea atât a rezonabil.
acţiunilor nemijlocite săvârşite de persoanele interesate
în cadrul desfăşurării procesului de înfăptuire a justiţiei Importanţa cauzei pentru cei interesaţi
cât şi a atitudinii manifestate de persoanele respective. În lumina acestui criteriu, cu cât mai importantă
În această optică, criteriul comportamentului include este speţa pentru subiectul interesat (de cele mai dese
analiza detaliată şi atentă a două elemente – conduita ori reclamantul, dar şi persoanele aflate în grija aces-
exteriorizată şi atitudinea psihologică subiectivă a indi- tuia), cu atât soluţionarea acesteia evocă termene mai
vidului care pretinde încălcarea dreptului la un proces restrânse şi reacţii prompte. Deci, constatarea unei
echitabil garantat convenţional. În speţa Rogelj contra semnificaţii speciale a obiectului speţei racordate la
Sloveniei6, Curtea Europeană a conchis7 că reclamantul situaţia dificilă în care este plasat reclamantul poate
nu a demonstrat diligenţa necesară în cadrul procedu- constitui drept temei pentru stabilirea încălcării drep-
rilor interne şi a statuat asupra neîncălcării art. 6 para- tului garantat de art. 6 paragraf 1 în materia terme-
nului rezonabil de examinare a cauzei. Spre exemplu,
5
Manualul judecătorului pentru cauze civile, ChiЬinău 2013, în speţa Yurieva şi Yuriev contra Ucrainei11, unde
pag.37.
6
Matei Ьi Tutunaru c. Moldovei, 27.10.2009, unde reclamanţii s-au 8
Curtea de la Strasbourg s-a pronunţat asupra pretinselor încăl-
plâns de durata excesivă a procedurilor judiciare privind reorga- cări ale termenului rezonabil de examinare a cauzei, hotărând
nizarea unei societăţi comerciale, Curtea a subliniat că instanţele inter alia și asupra comportamentului reclamantului în cadrul
naţionale au considerat necesar să dispună efectuarea mai mul- procedurii. Curtea a notat neprezentarea acestuia în cadrul
tor expertize, pentru a stabili dreptul de proprietate asupra părţii unei ședinţe judecătorești importante fără a oferi careva expli-
disputate din clădirea societăţii și că experţii au fost în imposibi- caţie plauzibilă, ca rezultat tribunalul naţional hotărând asupra
litate să efectueze o astfel de expertiză, din cauza absenţei do- scoaterii cauzei de pe rol în baza presupunerii că reclamantul a
cumentelor relevante; astfel, cazul poate fi considerat complex renunţat la plângerea sa.
9
întrucâtva. Cu toate acestea, o asemenea complexitate nu poate Deservire SRL c. Moldovei, 06 octombrie 2009.
10
justifica în sine durata totală a procesului. Cravcenco c. Moldovei, 15.01.2009.
7
Rogelj c. Sloveniei, 03 martie 2009. 11
Matei Ьi Tutunaru c. Moldovei, 27.10.2009.

55
R E V I S TA I N S T I T U T U L U I N AŢ I O N A L AL J USTIŢIEI NR. 3 (34), 2015

reclamanţii (mama şi feciorul) s-au plâns de încălcarea c) compensaţia acordată nu trebuie să fie nerezo-
dreptului la examinarea cauzei într-un termen rezo- nabilă în raport cu satisfacţia echitabilă acordată
nabil, ei fiind privaţi de fostul soţ şi tată de folosirea de CtEDO în cauze similare (par. 202-206 și 213);
apartamentului achiziţionat în perioada căsniciei şi d) regulile cu privire la cheltuielile de judecată nu
fiind nevoiţi chiar să locuiască în stradă, perioada de trebuie să pună o sarcină excesivă asupra recla-
examinare fiind de şase ani şi trei luni pentru două mantului (par. 201);
grade de jurisdicţie, dintre care cinci ani şi opt luni în e) plata compensaţiei trebuie făcută prompt,
faţa instanţei de fond, Curtea de la Strasbourg a su- însă peste nu mai mult de 6 luni din ziua la
bliniat că natura speţei angajează o certă promptitu- care hotărârea judecătorească devine execu-
dine, reclamanţii neavând altă reşedinţă în Ucraina şi torie (par. 198).
devenind chiar lipsiţi de adăpost. Dată fiind situaţia În vederea executării hotărârii Olaru ș.a., la 21
vulnerabilă de lipsă de alt domiciliu, importanţa cau- aprilie 2011, Parlamentul a adoptat Legea nr. 87, care
zei respective a fost crucială pentru reclamanţi. Ca şi a intrat în vigoare la 1 iulie 2011. Această lege nu se
elemente de apreciere a importanţei cauzei pentru referă doar la neexecutarea hotărârilor judecătorești.
reclamanţi în vederea stabilirii unui raţionament final Ea oferă dreptul oricărei persoane fizice sau juridice
echitabil pe marginea speţei respective, magistraţii să solicite în instanţa de judecată compensaţii mate-
europeni au subliniat: – inexistenţa oricăror altor riale și morale pentru încălcarea termenului rezonabil
reşedinţe a reclamanţilor, – situaţiile tragice de viaţă la faza urmăririi penale, judecării cauzei sau executării
în stradă, în adăposturi, la locurile de muncă.12 hotărârii judecătorești. Legea prevede că cererea de
chemare în judecată se depune împotriva Ministerului
Remedii naționale privind repararea prejudiciului Justiţiei14. Aceste acţiuni sunt de competenţa Judecă-
cauzat prin încălcarea termenului rezonabil toriei Buiucani, mun. Chișinău15, și urmează a fi exa-
minate de către prima instanţă în cel mult 3 luni de la
Prevederile Legii nr.87
depunere. Hotărârea primei instanţe nu este executo-
Prin hotărârea Olaru ș.a. c. Moldovei (28 iulie 2009),
rie. Ea poate fi contestată cu apel și recurs16, iar legea
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a ce-
nu interzice remiterea acestor cauze la rejudecare17.
rut Guvernului inter alia să instituie la nivel naţional un
Legea nu instituie termene limite speciale pentru exa-
mecanism pentru remedierea persoanelor afectate de
neexecutarea hotărârilor judecătorești privind acorda- 14
Până la 6 octombrie 2012, aceste acţiuni se depuneau împo-
rea spaţiului locativ. În acest scop, la 21 aprilie 2011, triva Ministerului Finanţelor. Prin Legea nr. 96, din 3 mai 2012,
Parlamentul a adoptat Legea nr. 87 privind repararea a fost modificată Legea nr. 87 și indicat că acţiunile se depun
de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea drep- împotriva Ministerului Justiţiei.
15
tului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a Până în 6 octombrie 2012, cererea de chemare în judecată pri-
vind neexecutarea sau executarea întârziată a hotărârii judecă-
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
torești urma a fi depusă la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău
judecătorești (Legea nr. 87). (conform locului amplasării Ministerului Finanţelor), iar după
În hotărârea Scordino nr. 1 c. Italiei (29 martie 2006), această dată la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău (a se ve-
CtEDO a descris rigorile cărora trebuie să corespundă dea Legea nr. 96, din 3 mai 2012). Până la 30 noiembrie 2012,
recursul compensator menţionat și în hotărârea Olaru cererea cu privire la încălcarea termenului rezonabil la faza ur-
măririi penale sau a judecării cauzei se depunea la Curtea de
ș.a c. Moldovei.13. Astfel:
Apel Chișinău. Prin Legea nr. 155 din 5 iulie 2012, a fost exclusă
a) procedura privind examinarea cererii de acor- competenţa curţilor de apel de a examina cauze ca primă in-
dare a compensaţiei trebuie să fie echitabilă stanţă, iar toate cauzele de chemare în judecată sunt examinate
(par. 200); de judecătoriile de sector.
16
b) acţiunea trebuie examinată în termen rezonabil Depunerea cererii de apel suspendă executarea hotărârii jude-
cătorești până la pronunţarea deciziei curţii de apel. Recursul
(par. 195 in fine), însă mai rapid decât procedu- nu este suspensiv, însă art. 6 alin. 1 al Legii nr. 87 prevede că
rile obișnuite de compensare a prejudiciului; aceste hotărâri judecătorești sunt executate după ce devin ire-
vocabile. Mai mult, art. 6 alin. 4 al Legii nr. 87 prevede că Minis-
12
Yurieva Ьi Yuriev c. Ucrainei, 31 iulie 2012. terul Finanţelor va executa titlul executoriu în termenul stabilit
13
În speţa Novović contra Muntenegrului, unde reclamantul s-a de Legea nr. 847/1996 cu privire la sistemul bugetar și proce-
plâns de încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei sul bugetar. Art. 361 al acestei legi interzice executarea silită a
sale privind restabilirea la serviciu de unde el a fost concediat acestor titluri executorii pentru o perioadă de 6 luni de la data
ca rezultat al reducerilor de personal, perioada examinării fiind rămânerii irevocabile a hotărârii.
17
de cinci ani și trei luni după ratificarea Convenţiei de către statul Până la 1 decembrie 2012, când au intrat în vigoare modificările
reclamat, douăsprezece ani și trei luni per ansamblu scurgân- la Codul de procedură civilă, hotărârea primei instanţe putea
du-se din momentul iniţierii procedurii; Curtea a notat referitor fi contestată doar cu recurs, iar trimiterea cauzei la rejudecare
la procedurile de restabilire, că acestea sunt de o importanţă nu era permisă. Legea nr. 155 din 5 iulie 2012 prevede că toa-
crucială pentru reclamanţi, care urmează a fi tratate de instan- te hotărârile sunt examinate în prima instanţă de judecătorii,
ţele naţionale cu promptitudine, această regulă căpătând o im- hotărârile cărora pot fi contestate cu apel, iar apoi cu recurs.
portanţă distinctă privind statele unde legislaţia naţională con- Începând cu 1 decembrie 2012, Codul de procedură civilă nu
sacră examinarea procedurilor de restabilire în regim special de interzice trimiterea la rejudecare a cauzelor intentate în temeiul
urgenţă. Legii nr. 87.

56
NR . 3 ( 3 4 ) , 2 0 1 5 R E V I S TA I N S T I T U T U L U I N AŢ I O N A L AL J USTIŢIEI

minarea apelurilor sau recursurilor în cauzele iniţiate asemenea, cheltuielile pentru asistenţă juridică sunt, de
în temeiul Legii nr. 87. regulă, puse integral sau în cea mai mare parte pe umerii
Remediul introdus prin Legea nr. 87 satisface în reclamanţilor, chiar dacă acţiunea este admisă integral,
mod evident două din cele cinci rigori enumerate în ho- iar implicarea avocatului nu pare a fi excesivă.
tărârea Scordino (nr.1) (cele de la lit. a) și e) de mai sus).
Procedurile sunt examinate pe cale judiciară, conform Termenul de examinare a cauzelor
regulilor care oferă suficiente aparenţe de echitate. De Este inacceptabil ca o persoană să obţină compen-
asemenea, conform art. 361 al Legii cu privire la sistemul saţii pentru încălcarea termenului rezonabil în cadrul
bugetar și procesul bugetar, Ministerul Finanţelor are la unor proceduri care de asemenea sunt nerezonabil de
dispoziţie 6 luni pentru executarea titlului executoriu. lungi. Legea nr. 87 prevede că acţiunea urmează a fi
În caz contrar, executorul judecătoresc poate purcede examinată de către prima instanţă în cel mult 3 luni de
la executarea silită a titlului executoriu. În decizia Balan la depunere. În practică, acest termen nu se respectă21.
c. Moldovei (24 ianuarie 2012), CtEDO a acceptat, prima Nici Legea nr. 87 și nici altă legislaţie nu stabilește ter-
facie, că recursul introdus prin Legea nr. 87 este unul mene speciale pentru examinarea apelurilor sau recur-
eficace, sugerând epuizarea acestuia persoanelor care surilor în cauzele iniţiate în temeiul Legii nr. 87. Ultimele
doresc să se plângă la CtEDO de încălcarea termenului sunt examinate potrivit ordinii generale. În practică, în
rezonabil. La 1 iunie 2012, peste 11 luni de la intrarea apel, cauzele sunt examinate cel puţin 3-4 luni de zile,
în vigoare a Legii nr. 87, Ministerul Finanţelor cunoștea iar în recurs alte 3-4 luni, iar termenul de depunere a
despre 63418 de cereri depuse în temeiul acestei legi, recursului este de 2 luni. Centrul de Resurse Juridice
ceea ce reprezenta circa 1% din toate acţiunile civile din Moldova (CRJM) a analizat 262 de cauze intenta-
depuse în instanţele judecătorești în acel an. Numărul te în temeiul Legii nr. 87 și a constatat22 că 12,6% s-au
mare al acestor cereri poate fi explicat prin declararea finalizat în mai puţin de 6 luni de la depunerea cererii
inadmisibilă de către CtEDO a peste 300 de cereri în de chemare în judecată, 50,4% – în termen de la 6 la 12
care a fost invocată încălcarea termenului rezonabil și luni, 14,5% – în termen de la 13 la 15 luni, iar 22,5% – în
depunerea multora dintre acestea la nivel naţional. Se termen mai mare de 15 luni, dintre care 14,5% – în ter-
pare că numărul acestor cereri a descrescut gradual. Cu men mai mare de 18 luni.
toate acestea, potrivit statisticilor oficiale19, la 31 martie CRJM a efectuat o analiză a datelor statistice oficia-
2014, pe rolul primei instanţe se aflau 138 de cereri de le cu privire la durata examinării cauzelor în Republica
chemare în judecată de acest gen. Moldova23. Acestea confirmă că acţiunile civile obișnui-
te sunt examinate de judecători mult mai repede decât
Analiza eficienței recursului compensator cauzele intentate în temeiul Legii nr. 87, deși ar trebui
în R. Moldova să fie invers.
Rezultatele analizei practicii judiciare efectuată de
CRJM20 trezește dubii în ceea ce privește eficienţa meca- Motivarea hotărârilor judecătorești
nismului de compensare a prejudiciului cauzat prin în- Potrivit standardelor CtEDO, în general, termenul
călcarea termenului rezonabil. Există probleme serioase rezonabil poate fi încălcat doar în cadrul procedurilor
referitoare atât la viteza cu care sunt examinate acţiunile judiciare mai lungi de 2 ani de zile într-o singură in-
intentate în temeiul Legii nr. 87 cât și la calitatea moti- stanţă sau în cazul neexecutării mai mari de un an de
vării hotărârilor judecătorești și mărimea compensaţii- zile. Din cele 262 de cauze studiate de CRJM, doar 177
lor acordate cu titlu de prejudiciu material și moral. De vizau perioade care, în mod rezonabil, puteau fi con-

18
Vladislav Gribincea, Ion Guzun, Ilie Chirtoacă, Document de 21
Potrivit statisticilor oficiale (a se vedea nota de subsol nr. 35), la
Politici:Mecanismul de reparare a prejudiciului cauzat prin în-
1 ianuarie 2014, în prima instanţă erau pendinte 111 acţiuni in-
călcarea termenului rezonabil este oare eficient?, Centrul de
tentate în temeiul Legii nr. 87. În primele 3 luni ale anului 2014,
resurse juridice din Moldova, ChiЬinău, 2014, pag.6.
19 au fost depuse 28 de acţiuni și s-a finalizat examinarea a 39 de
Ministerul Justiţiei, Raport statistic „Numărul dosarelor exami-
acţiuni, iar la 31 martie 2014, 100 de acţiuni încă erau pendinte.
nate de către instanţele de judecată conform Legii nr. 87 din 21
Cu alte cuvinte, din cele 111 acţiuni depuse până la 31 decem-
aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat
brie 2013, la 31 martie 2014, cel puţin 72 dintre acestea (dacă
prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei
se prezumă că niciuna din cele 28 de acţiuni depuse în primul
sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârilor ju-
semestru al anului 2014 nu a fost examinată) încă erau pendin-
decătorești pentru perioada de 3 luni ale anului 2014”, disponibil
te în prima instanţă.
la http://justice.gov.md/public/files/file/Sistemul%20Judiciar/
Studii%20si%20Analize/executarea legii 87.docx.
22
Vladislav Gribincea, Ion Guzun, Ilie Chirtoacă, Document de
20
În 2014, CRJM a făcut o analiză a practicii judecătorești cu privire Politici:Mecanismul de reparare a prejudiciului cauzat prin
la Legea nr. 87, studiind atât cererile de chemare în judecată cât și încălcarea termenului rezonabil este oare eficient?, Centrul
hotărârile judecătorești pronunţate în aceste cauze. Au fost studi- de resurse juridice din Moldova, ChiЬinău, 2014, pag.7.
ate mai mult de 90% (262) din cauzele în care au fost pronunţate
23
Ministerul Justiţiei, „Raport statistic despre activitatea primei
hotărâri irevocabile în perioada septembrie 2012 – octombrie instanţe la judecarea cauzelor civile pe 9 luni ale anului 2013”,
2013. Din cele 262 de cauze studiate, 143 vizau durata proceduri- disponibil la http://justice.gov.md/public/files/file/rapoarte/
lor judiciare, iar 119 – executarea hotărârilor judecătorești. Judecarea cauzelor civile 9 luni 2013din-12-12-2013.xlsx.

57
R E V I S TA I N S T I T U T U L U I N AŢ I O N A L AL J USTIŢIEI NR. 3 (34), 2015

siderate nerezonabile, iar 85 de cauze vizau perioade substanţial de către instanţele de apel și recurs. Com-
prea scurte. Au fost admise 142 din cele 262 de acţiuni pensaţiile acordate în final erau considerabil mai mici
(54,2%). 120 de acţiuni (45,8%) au fost respinse de că- decât cele acordate de CtEDO27. Din acest motiv, până
tre judecători, de regulă, pe motiv că durata procedu- la 31 decembrie 2013, Moldova a pierdut 6 cauze la
rilor judiciare sau de executare nu a fost nerezonabilă. CtEDO28.
Multe dintre aceste respingeri sunt întemeiate. În mai CSJ a recunoscut se pare că nivelul compensaţii-
multe hotărâri, totuși, CSJ conchidea că, „termenul re- lor morale acordate pentru încălcarea CEDO este prea
zonabil de judecare a cauzei nu a fost încălcat, deoare- mic, iar practica judecătorească în acest domeniu nu
ce nu au fost încălcaţi termenii din legislaţia naţională, este uniformă. La 23 iulie 2012, pe pagina CSJ a fost
iar părţile s-au folosit de drepturile lor procesuale, în- plasată Opinia comună a președintelui CSJ și a Agen-
aintând cereri și demersuri, ceea ce a dus la amânarea tului Guvernamental cu privire la satisfacţia echitabilă
ședinţelor de judecată”, fapt care constituie o motivare care urmează a fi acordată pentru violarea CEDO29. Opi-
șablon, făcând referire la hotărârile CtEDO, fără a expli- nia menţionează că „analizând jurisprudenţa CEDO în
ca cum sunt aplicabile cauzei examinate standardele cazurile de neexecutare, putem constata că mărimea
din hotărârile CtEDO la care se face referire. Aceasta [compensaţiei morale acordate de CtEDO în cauzele
are loc în pofida elaborării de către Agentul Guverna- moldovenești] este aproximativ de 600 euro pentru 12
mental încă în anul 2012 a unui Ghid practic de aplica- luni de întârziere și câte 300 euro pentru fiecare perioa-
re a jurisprudenţei CtEDO în materia neexecutării sau dă următoare de 6 luni de întârziere”.
duratei excesive a procedurilor.24
Sarcina judecătorului în asigurarea termenului
Repararea prejudiciului material și moral rezonabil de judecare a cauzei în procedura civilă.
Din cele 262 de cauze studiate de CRJM, acţiunile Standarde și riscuri
au fost admise integral sau parţial în 142 de cazuri. În
Indiferent de gradul lor de jurisdicţie, magistrații,
21 din cele 142 de cauze, reclamanţii au solicitat repa-
dar și autorităţile judiciare în sensul larg al termenului
rarea prejudiciului material. Instanţele judecătorești au
(incluzând aici și aparatul administrativ din structura
compensat prejudiciul material doar în 8 cauze (38,1%)
acestor autorităţi) au o responsabilitate deosebită în
și au respins celelalte 13 acţiuni. CRJM a constatat că, în
ceea ce privește asigurarea respectării duratei rezona-
pofida unei practici clare a CtEDO25, judecătorii moldo-
bile a procedurii, întrucât acestea sunt considerate de
veni nu admit încă angajarea responsabilităţii statului
Curte, în primul rând, responsabile pentru aplicarea
pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești între
efectivă a dispoziţiilor Convenţiei în dreptul intern.
privaţi, chiar dacă neexecutarea se datorează în exclusi-
Curtea a precizat, în nenumărate rânduri, că statele
vitate inacţiunilor executorului judecătoresc.
semnatare ale Convenţiei au obligaţia de a-și organi-
Potrivit standardelor CtEDO, compensaţiile acor-
za sistemul judiciar de așa manieră încât să le permită
date la nivel naţional cu titlu de prejudiciu moral nu
respectarea tuturor exigenţelor art. 6 par. 1 și, în parti-
trebuie să fie nerezonabile în raport cu compensaţiile
cular, celor privitoare la „termenul rezonabil”. Cu ocazia
acordate de ea în cauze comparabile, adică în cauzele
afacerii Muti c. Italia30, Curtea s-a pronunţat în sensul
în care a fost constatată o violare comparabilă de către
că, în considerarea aceleiași obligaţii ce revine statelor
același stat sau de către un alt stat cu un nivel de dez-
contractante, argumentul aglomerării rolului instanţe-
voltare economică similar.26
lor naţionale nu este în măsură să justifice depășirea
Compensaţiile morale acordate de judecătorii
moldoveni variază considerabil ca mărime. Până în 27
Centrul de Resurse Juridice din Moldova, „Executarea hotărârilor
2013, de obicei, judecătorii din instanțe acordau sume Curţii Europene a Drepturilor Omului de către Republica Moldova
mai mari pentru prejudiciul moral, care erau reduse 1997-2012”, Chișinău 2012, p. 55.
28
A se vedea hotărârile CtEDO Ciorap nr. 2 (20 iulie 2010); Ganea
(17 mai 2011); Avram ș.a. (5 iulie 2011); Cristina Boicenco (27 sep-
24
Ministerul Justiţiei, Ghid practic de aplicare a jurisprudenţei tembrie 2011); G.B. și R.B. (18 decembrie 2012) și Pietriș S.A. (3
CtEDO în materia neexecutării sau duratei excesive a procedu- decembrie 2013).
29
rilor, disponibil la http://justice.gov.md/public/files/file/GHID Opinia comună a președintelui CSJ și a Agentului Guvernamen-
PRACTIC DAG Ml mai 2012.pdf. tal cu privire la satisfacţia echitabilă care urmează a fi acorda-
25
Banca Vias c. Moldovei, 6 noiembrie 2007. tă pentru violarea CEDO, disponibilă la http://csj.md/admin/
26
În hotărârea Burdov nr. 2 c. Rusiei (15 ianuarie 2009), par.100, CtE- public/uploads/Opinie%20privind%20satisfac%C5%A3ia%20
DO a menţionat următoarele în ceea ce privește repararea preju- echitabil%C4%83.doc.
30
diciului moral, că există o prezumţie puternică, însă care poate fi Hotărârea din 23 martie 1994, par. 15. În speţă, Curtea a respins
combătută, că procedurile excesiv de lungi vor cauza prejudicii și argumentul Guvernului italian potrivit căruia recurentul ar fi
morale. Curtea consideră că această prezumţie este deosebit de putut cere judecarea mai rapidă a cauzei sale, indicând faptul
puternică în privinţa întârzierii excesive în executarea de către că o asemenea cerere nu era susceptibilă să producă vreun
Stat a unei hotărâri judecătorești pronunţate împotriva acestu- efect din moment ce instanţa avea o putere discreţionară în a
ia, având în vedere frustrarea inevitabilă cauzată de neonorarea accepta o asemenea cerere, iar aglomerarea rolului instanţelor
de către stat a datoriilor, precum și faptul că reclamantul a trecut făcea improbabilă judecarea cu celeritate chiar în ipoteza admi-
deja prin procedurile judiciare și a obţinut câștig de cauză.” terii cererii.

58
NR . 3 ( 3 4 ) , 2 0 1 5 R E V I S TA I N S T I T U T U L U I N AŢ I O N A L AL J USTIŢIEI

termenului rezonabil (par. 15)31. Spre exemplu, în afa- hotărârii pronunţate sau comunicarea hotărârii; k) întâr-
cerea Guincho c. Portugaliei, Guvernul portughez a zierea în transmiterea dosarului instanţei superioare; l)
încercat să justifice depășirea termenului rezonabil în cu titlu general, existenţa unor lungi perioade de inacti-
principal prin două categorii de argumente: pe de o vitate sau de stagnare; m) în anumite cazuri, excesul de
parte, în contextul revenirii Portugaliei la democraţie zel al autorităţilor judiciare.
(după dictatura regimului Salazar), statul s-a confrun- După cum s-a putut observa din exmplele pre-
tat cu o veritabilă „ruptură instituţională”; multiplicarea zentate mai sus, statele-părţi la Convenţie au evocat
cauzelor aflate pe rolul instanţelor naţionale s-a produs adeseori în faţa Curţii dificultăţile pe care le întâmpi-
de asemenea relativ brusc în anii ’70; pe de altă parte, nau instanţele de judecată, generate de existenţa unor
la instanţa pe rolul căreia se afla cauza reclamantului un probleme politice locale, creşterea volumului litigiilor
singur judecător a asigurat timp de mai bine de un an de muncă drept urmare a recesiunii economice, aglo-
activitatea ambelor secţii, în condiţiile în care numărul merarea rolului instanţelor, întoarcerea la democraţie
cauzelor s-a dublat. Deşi a indicat faptul că respectă şi decolonizarea masivă, insuficiență de judecători etc.
eforturile Guvernului portughez pe calea reîntoarcerii Aceste particularităţi sunt analizate de Curte, în cadrul
complete la democraţie, Curtea a indicat faptul că aces- examenului concret efectuat, dar ele nu pot constitui
ta şi-a asumat toate obligaţiile prevăzute de Convenţie. în sine justificări abstracte ale nerespectării termenului
Pe cale de consecinţă, dificultăţile serioase prin care rezonabil fixat de art. 6 par. 1 din Convenţie.
trecea Portugalia nu puteau să-l priveze pe reclamant Aici intervine sarcina judecătorului național de a-și
de dreptul la judecarea cauzei sale într-un termen rezo- organiza eficient activitatea, astfel încât să nu admită
nabil (par. 41). tergiversarea nejustificată a procesului de judecată sau
Implicit, Curtea solicită maximă diligenţă din abuzarea cu rea-credință de către părți de drepturile lor
partea autorităţilor naţionale, în sensul organizării procedurale, cum ar fi amânările repetate și nejustificate,
şi susţinerii unui sistem judiciar care să asigure tergiversarea prezentării probelor în instanța de judecată
fiecărei persoane dreptul la judecarea cauzei sale sau acordarea unor termene excesive pentru pregătirea
într-un termen rezonabil, atunci când acestea de susțineri verbale etc., dar nici să nu admită încălcarea
participă la procesul în cauză. De pildă, întârzierea termenului rezonabil din culpă proprie și anume neci-
nejustificată a depunerii întâmpinării (referinței) de tarea părților, întîrzierea expedierii copiilor de pe dosar
către Ministerul Agriculturii francez, timp de mai bine către părți, întârzierea pronunțării hotărârii etc.
de un an, a fost luată în calcul de Curtea Europeană în Astfel, zilnic judecătorul se confruntă cu două ris-
cauza Caillot c. Franţa32. curi mari, și anume:
Astfel, din jurisprudenţa abundentă a Curţii Euro- 1. Riscul de a emite o hotărâre ilegală, pasibilă
pene a Drepturilor Omului putem reţine şi alte situaţii de a fi casată, deoarece din dorința de a respecta ju-
în care autorităţile judiciare naţionale au contribuit la decarea cauzei într-un termen rezonabil, examinează
prelungirea, cel mai adesea nejustificată, a duratei pro- cauza în lipsa părților, deși există o cerere de amânare
cedurii dincolo de pragul rezonabilităţii: a) întârzierea justificată sau decade partea interesată din dreptul de
pronunţării unei hotărâri; b) întârzierea judecătorului în a prezenta probe, deși partea nu a putut prezenta în
audierea martorilor şi dispunerea efectuării unei exper- termen proba din motive justificate și altele asemenea.
tize; c) omisiunea conexării cauzelor civile sau a disjun- În acest caz, judecătorul, acționând ultra vires33 (în afara
gerii cauzelor penale, atunci când acest lucru era abso- competențelor), riscă de a emite o hotărâre ilegală într-
lut necesar pentru buna administrare a justiţiei; d) întâr- un termen rezonabil.
zierea citării părților sau necitarea părților, sau a uneia 2. Riscul de a crea jurisprudenţă neuniformă,
din părți la ședință; e) lipsa de reacţie a judecătorului care este, în esenţă, un corolar al primului: instanţele,
faţă de neefectuarea expertizei dispuse pentru un ter- ca urmare a acţiunii ultra vires, ajung la soluţii diferite
men îndelungat; f ) întârzierea instanţei în expedierea în dezlegarea aceleiași probleme de drept faţă de in-
copiilor de pe dosar (cererii de chemare în judecată, stanţele care respectă prevederile legale. Astfel, Curtea
referinței) către părți; g) admiterea amânărilor nejusti- a statuat în jurisprudenţa sa faptul că soluţiile naţionale
ficate; h) existenţa unui interval excesiv de lung între divergente „constituie, prin natura lucrurilor, consecinţa
momentul pronunţării a două hotărâri judecătoreşti; inerentă a oricărui sistem judiciar bazat pe un ansamblu
i) neutilizarea de către judecători a mijloacelor legale de jurisdicţii de fond, acest fapt în sine necontravenind
pentru a ordona administrarea unei probe importante art. 6, cât timp jurisprudenţa instanţelor de control
sau pentru accelerarea procedurii în afacerile ce recla- asigură uniformitatea. Prin urmare, în măsura în care
mau în mod special urgenţa; j) întârzierea în redactarea judecătorii naţionali de la instanţele ierarhic superi-

31 33
În acelaşi sens, Mavronichis c. Cipru, hotărârea din 24 aprilie Stela Pelican, Asigurarea termenului rezonabil în procesul ci-
1998, par. 38; Dumont c. Belgia, hotărârea din 28 aprilie 2005, vil. Sarcina judecătorului naţional: între standardul convenţi-
par. 20. onal și alte riscuri, Revista Forumul Judecătorilor – Nr. 2/2014,
32
Hotărârea din 4 iunie 1999, par. 26. BucureЬti, Romania.

59
R E V I S TA I N S T I T U T U L U I N AŢ I O N A L AL J USTIŢIEI NR. 3 (34), 2015

oare nu ar reuși să gestioneze corect necesitatea de a a) introducerea în instanţele judecătorești a unui


asigura termenul rezonabil al procedurii și obligaţia de mecanism funcţional de examinare prioritară
a acţiona legal, cu respectarea competenţei, s-ar putea a cauzelor urgente, mecanism care lipsește în
da naștere unei jurisprudenţe care să încalce art. 6 din prezent. Aceasta ar implica regândirea modului
Convenţie pentru caracterul neuniform. de operare a judecătorilor, astfel încât fiecare
dintre ei să-și rezerve săptămânal timp sufici-
Concluzii ent pentru ședinţe în cauzele urgente, fie că e
vorba de Legea nr. 87, fie de alte acţiuni;
Obligaţia de respectare a termenului rezonabil pre-
b) soluţionarea în practică sau în Lege a problemei
văzut de art. 6 par. 1 din Convenţie este o obligaţie de
trimiterii la rejudecare a cauzelor privind Legea
rezultat care incumbă statelor-părţi la Convenţia pen-
nr. 87;
tru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăţilor Funda-
c) instruirea aprofundată a judecătorilor atât de la
mentale. Practic, controlul Curţii limitează la evaluarea
Judecătoria sec. Buiucani, cât și a celor de la co-
unui anumit rezultat: termenul în care s-a judecat cauza
legiile civile ale Curţii de Apel Chișinău și CSJ în
a fost sau nu rezonabil.
domeniul aplicării standardelor CtEDO cu privi-
În aceste condiţii, principalele teme de discuţie care
re la termenul rezonabil;
decurg din analiza jurisprudenţei Curţii sunt cele referi-
d) aplicarea de către CSJ a unei practici care să asi-
toare la: termenul care trebuie luat în calcul; aprecierea
gure compensaţii adecvate pentru încălcarea
caracterului rezonabil al termenului; repararea prejudi-
termenului rezonabil;
ciilor cauzate prin încălcarea dreptului la judecarea ca-
e) monitorizarea atentă de către CSJ și CSM a mo-
uzelor într-un termen rezonabil.
dului de examinare a cauzelor privind Legea nr.
Prin hotărârea Olaru ș. a. c. Moldovei (28 iulie 2009),
87 și analiza anuală a practicii în acest domeniu,
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a ce-
cel puţin până la armonizarea acesteia cu stan-
rut Guvernului inter alia să instituie la nivel naţional un
dardele CtEDO.
mecanism pentru remedierea persoanelor afectate de
Urmează totuși să fim conștienţi că măsurile reco-
neexecutarea hotărârilor judecătorești privind acorda-
mandate în cazul păstrării procedurii de compensare
rea spaţiului locativ. În acest scop, la 21 aprilie 2011,
existente nu vor produce efecte imediate. În general,
Parlamentul a adoptat Legea nr. 87 privind repararea
multiplele încălcări constatate ale art. 6 paragraf 1 în
de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea drep-
lumina termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor
tului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a
din partea statelor contractante demonstrează imper-
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
fecţiunea și nematuritatea sistemelor judiciare naţi-
judecătorești (Legea nr. 87).
onale, în pofida faptului că organizarea unor sisteme
Rezultatele analizei practicii judiciare efectuată de
eficace constituie o obligaţie pozitivă a statelor din
CRJM34 trezește dubii în ceea ce privește eficienţa me-
spaţiul Consiliului Europei, Republica Moldova necon-
canismului de compensare a prejudiciului cauzat prin
stituind excepţie în acest sens. Stabilirea unor stan-
încălcarea termenului rezonabil. Există probleme seri-
darde clare în materia respectării drepturilor omului,
oase referitoare atât la viteza cu care sunt examinate ac-
îndeosebi privind durata rezonabilă a procedurilor
ţiunile intentate în temeiul Legii nr. 87 cât și la calitatea
jurisdicţionale la nivel intern, care prezintă continuu
motivării hotărârilor judecătorești și mărimea compen-
o problematică esenţială pentru justiţia moldavă, con-
saţiilor acordate cu titlu de prejudiciu material și moral.
stituie, fără îndoială, un pas progresist în vederea re-
O alternativă la schimbarea procedurii de compen-
alizării aspiraţiilor europene ale statului nostru, însă
sare în temeiul Legii nr. 87 o reprezintă înlăturarea ca-
rezultatele concrete rămân a fi pe viitor înregistrate de
renţelor depistate, adică reducerea termenului de exa-
justiţia naţională.
minare a acţiunilor în temeiul Legii nr. 87 și creșterea
Este indiscutabil că asigurarea termenului rezo-
compensaţiilor acordate în baza acestei Legi. Aceasta
nabil, în conformitate cu standardul convenţional, ar
poate fi realizat cel mai ușor prin35:
trebui să reprezinte una dintre principalele preocupări
atât ale judecătorului naţional cât și ale legiuitorului
34
În 2014, CRJM a făcut o analiză a practicii judecătorești cu privi- moldav, dată fiind tendinţa de creștere a volumului de
re la Legea nr. 87, studiind atât cererile de chemare în judecată, activitate al instanţelor. Totuși, această provocare trebu-
cât și hotărârile judecătorești pronunţate în aceste cauze. Au ie gestionată de către judecătorul naţional foarte atent,
fost studiate mai mult de 90% (262) din cauzele în care au fost
pronunţate hotărâri irevocabile în perioada septembrie 2012 pentru a nu cădea în capcana celor două riscuri identi-
– octombrie 2013. Din cele 262 de cauze studiate, 143 vizau ficate, conducând astfel la o nouă încălcare a art. 6 din
durata procedurilor judiciare, iar 119 – executarea hotărârilor Convenţie, de această dată prin crearea de jurispruden-
judecătorești. ţă neuniformă.
35
Vladislav Gribincea, Ion Guzun, Ilie Chirtoacă, Document de
Politici: Mecanismul de reparare a prejudiciului cauzat prin în-
călcarea termenului rezonabil este oare eficient?, Centrul de
resurse juridice din Moldova, ChiЬinău, 2014, pag.16.

60