24 ianuarie 1859

Gr. N. Grandea

O zi de-atatea secole cu lacrimi asteptata,

Zi sfanta, salvatoare romanului popor,
Tu care ne dai astazi o patrie adorata,
Cum trebuie sa fie, ia-ti gloriosul zbor!
Va desteptati acum din vechile morminte,
Voi, umbrelor strabune, nemuritori eroi,
Caci sufletul ne arde de-al tarii dor fierbinte;
Pe ale voastre urme pasi-vom darzi si noi.
Vedea-vom darzi cu fala romana semintie
De socoli apasata, ferice ca va fi,
Si Domnul tarii nostre in tronu-i cu mandrie
Ca cei de-odinioara strabuni ca va domni.
Ce inima-mpietrita putea-va sa ramana
La sfanta inviere a unui vechi popor?
O, tu, ceresc Parinte, ca fumul de tamaie
Primeste imnul nostur ce-ti inaltam la cer.
Primeste, caci in tine noi am avut credinta;
Tu singur scapi din lanturi pe populi impilati,
Tu singur ne-ai dat, Doamne, a noastra mantuire!
Voi, neamuri din scalvie, la dansul va rugati!
Iar tu, frumoasa tara, virgina Romanie,
Cu spada si stindardul paseste-n viitor.
De crezi in cer si-n tine, n-ai teme de sclavie.
“Traiasca Romania!”, strigati romani in cor.