MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr. ............ la OMEN nr. ............ din .....................

CURRICULUM
pentru
CLASA a XI-a
ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:
Electrician exploatare centrale, staţii şi reţele electrice

Domeniul de pregătire de bază: ELECTRIC

Domeniul de pregătire profesională generală: ELECTRIC

Aria curriculară TEHNOLOGII

2013

1
AUTORI:

IANA DRUTA prof. ing., grd.I, Colegiul Tehnic Energetic Bucuresti

AMELIA CIŞMAN prof. ing., grd.I, Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Iaşi

COORDONARE C.N.D.I.P.T.:

ANGELA POPESCU – inspector de specialitate, C.N.D.I.P.T.

2
 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Clasa a XI-a
Învăţământ profesional de 2 ani
Aria curriculară Tehnologii

Calificarea: Electrician exploatare centrale, staţii şi reţele electrice

Domeniul de pregătire de bază: ELECTRIC
Domeniul de pregătire profesională generală: ELECTRIC

I. Pregătire practică
Modulul I. Partea electrică a centralelor electrice.

Total ore: 175

din care Laborator tehnologic 105
Instruire practică 70
Modulul II. Staţii de transformare.

Total ore: 280

din care Laborator tehnologic 105
Instruire practică 175
Modulul III. Linii electrice.

Total ore: 280

din care Laborator tehnologic 105
Instruire practică 175

Total ore/an = 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an

II. Stagiu de pregătire practică - CDL*
Modulul IV. Întreţinerea echipamentelor electrice

Total ore: 150

din care Laborator tehnologic -
Instruire practică 150

Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an

TOTAL GENERAL: 885 ore /an

Notă:
1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în
laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia
publică parteneră pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică
parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire
practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.

3
 LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

 COMPLETAREA DOCUMENTAŢIEI SPECIFICE DOMENIULUI ELECTRIC

 MANEVRAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
 EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DIN
CENTRALE
 EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA APARATELOR ŞI ECHIPAMENTELOR
ELECTRICE DIN STAŢIILE DE TRANSFORMARE
 EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA LINIILOR ELECTRICE

4
 Modulul I: Partea electrică a centralelor electrice.

1. Notă introductivă

Modulul “ Partea electrică a centralelor electrice” face parte din pregătirea practică
necesară dobândirii calificării profesionale,,Electrician exploatare centrale, staţii şi reţele electrice”
clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani şi are alocat un număr de 175 ore conform planului de
învăţământ, din care:
 105 ore – laborator tehnologic
 70 ore – instruire practică

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul “Partea electrică a centralelor electrice” vizează dobândirea de competenţe
specifice calificării ,,Electrician exploatare centrale, staţii şi reţele electrice”, în perspectiva
folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în continuarea pregătirii profesionale.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 Exploatarea şi întreţinerea echipamentelor electrice din centrale

5
 3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
MODULUL I : PARTEA ELECTRICĂ A CENTRALELOR ELECTRICE

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

Rezultatul învăţării 1: Recunoaşte echipamentele electrice din centrale electrice
 Echipamente electrice din centrale:  Decodifică simbolurile echipamentelor şi  Decodificarea simbolurilor din schema
- generatoare sincrone (turbogeneratoare şi hidrogeneratoare) aparatelor electrice dintr-o schemă electrică electrică a unei centrale electrice.
- generatoare de c.c.  Corelează tipul echipamentului/aparatului  Identificarea echipamentelor şi
- motoare electrice (de c.c, asincrone, sincrone) electric cu rolul îndeplinit în instalaţia aparatelor electrice din centrală în
- bare colectoare electrică din centrală corelaţie cu rolul funcţional al lor
 Camera de comandă din centralele electrice  Recunoaşte stările posibile ale instalaţiei  Explicarea funcţionării secvenţiale a
- Panouri şi pupitre de comandă electrice din centrală schemei electrice
 Identifică echipamentele electrice din
- Aparate de comutaţie, măsurat, protecţie, control şi cadrul serviciilor interne ale centralei
semnalizare din camera de comandă
 Servicii interne ale centralelor electrice
- Instalaţiile servicilor interne
- Consumul de energie şi tensiuni de alimentare
- Schemele de conexiuni ale serviciilor interne
Rezultatul învăţării 2: Monitorizează funcţionarea echipamentelor electrice din centrale electrice
 Generatoare sincrone:  Citeşte parametrii de funcţionare ai  Urmărirea parametrilor de funcţionare
- Parametri de funcţionare: tensiune, intensitatea curentului, putere echipamentelor electrice din centrale ai echipamentelor electrice din centrale
activă, frecvenţă, unghi intern  Interpretează parametrii de funcţionare a  Evaluarea regimurilor de funcţionare a
- Regimuri de funcţionare: funcţionare la putere constantă, cu excitaţie echipamentelor electrice diferitelor echipamentele electrice în
constantă şi putere variabilă, limite de încărcare  Depistează regimurile anormale de funcţie de parametrii de funcţionare
 Motoare electrice: funcţionare pe baza parametrilor monitorizaţi
- Parametri de funcţionare: tensiune, intensitatea curentului, turaţie, supravegheaţi
randament, factor de putere
- Regimuri de funcţionare: mers în gol, mers în sarcină, frânare, regim
de compensator sincron
Rezultatul învăţării 3: Localizează defecte şi regimuri anormale ale echipamentelor electrice din centrale electrice
 Defecte şi regimuri anormale ale generatoarelor sincrone:  Identifică defectele şi regimurilor anormale  Recunoaşterea defectelor şi regimurile
- defecte a turbogeneratoarelor şi cauze: la fundaţii, la carcase, la ale echipamentelor electrice pe baza anormale de funcţionarea ale
statoare (scurtcircuite polifazate, scurtcircuite între spirele aceleiaşi semnalizărilor existente şi a funcţionării echipamentelor electrice din centrale
protecţiilor. electrice

6
 Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
faze, puneri la pământ monofazate, explozia în interiorul  Utilizează aparate de măsură şi control  Utilizarea aparatelor de măsură pentru
generatorului), la rotoare (simpla punere la pământ într-un punct a pentru depistarea locului de defect localizarea defectelor echipamentelor
circuitului de excitaţie, dubla punere la pământ, defecţiuni la  Realizează corelaţii cauză-defect/regim electrice din centrale electrice
lagărele generatorului) anormal de funcţionare pentru un  Determinarea cauzelor defectelor şi a
- defecte specifice hidrogeneratoarelor şi cauzele lor echipament electric regimurilor anormale de funcţionare ale
echipamentelor electrice din centrale
- regimuri anormale de funcţionare: supraintensităţi datorate electrice
scurtcircuitelor exterioare şi suprasarcinilor, variaţiile de tensiune,
trecerea în regim de motor, supratemperaturi, ieşirea din sincronism,
pierderea excitaţiei.
 Defecte şi regimuri anormale ale motoarelor din centrale: scurtcircuite
între faze, între spirele aceleiaşi faze, întreruperi de faze, perii
scurtcircuitate, întreruperea circuitului rotoric, deplasarea bobinajului
rotoric, contact slab la perii, vibraţia motoarelor, supraîncărcarea maşinii
Rezultatul învăţării 4: Remediază defecte simple ale echipamentelor electrice din centrale electrice
 Lucrări de întreţinere şi reparaţii specifice echipamentelor electrice  Selectează sculele şi dispozitivele necesare  Realizarea lucrărilor de întreţinere a
din centrale: conform fişei tehnologice echipamentelor electrice
- refacerea izolaţiei electrice şi termice,  Execută lucrări de întreţinere şi reparaţii la  Executarea reparaţiilor
- refacerea continuităţii circuitelor electrice echipamentele electrice din centrale componentelor echipamentelor
- recondiţionarea transmisiilor prin cuplaje  Efectuează verificări după reparaţii pentru
electrice din centrale electrice cu
- înlocuirea contactelor defecte repunerea în funcţiune
 Respectă normele de protecţia şi securitatea
respectarea normelor de tehnica
- refacerea etanşeităţii securităţii muncii specifice lucrării
muncii specifice lucrării
 Verificări intermediare:
- verificarea rezistenţei de izolaţie
- verificarea conformităţii cu schema circuitului
 Verificări finale conform fişei tehnologice

7
4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

2. Echipamente electrice din centrale:
1.1 Generatoare sincrone
- tipuri de generatoare sincrone (turbogeneratoare, hidrogeneratoare)
- sisteme de excitaţie (excitatoare, sisteme de excitaţie statică), de ungere şi de răcire
- parametrii de funcţionare ai generatoarelor sincrone: tensiune, intensitatea curentului,
putere activă, frecvenţă, unghi intern
- regimuri de funcţionare a generatoarelor sincrone, cuplarea în paralel cu sistemul
- defecte a turbogeneratoarelor şi cauze: la fundaţii, la carcase, la statoare (scurtcircuite
polifazate, scurtcircuite între spirele aceleiaşi faze, puneri la pământ monofazate, explozia
în interiorul generatorului), la rotoare (simpla punere la pământ într-un punct a circuitului
de excitaţie, dubla punere la pământ, defecţiuni la lagărele generatorului)
- defecte specifice hidrogeneratoarelor şi cauze
- regimuri anormale de funcţionare a generatoarelor şi cauzele lor: supraintensităţi datorate
scurtcircuitelor exterioare şi suprasarcinilor, variaţiile de tensiune, trecerea în regim de
motor, supratemperaturi, ieşirea din sincronism, pierderea excitaţiei.
- lucrări de întreţinere şi reparaţii specifice generatoarelor sincrone
1.2 Motoare electrice
- tipuri de motoare electrice folosite în centrale
- parametrii de funcţionare ai motoarelor electrice: tensiune, intensitatea curentului, turaţie,
randament, factor de putere
- regimuri de funcţionare a motoarelor electrice: mers în gol, mers în sarcină, frânare, regim
de compensator sincron
- defecte şi cauze posibile la motoarele electrice folosite în centrale electrice
- lucrări de întreţinere şi reparaţii specifice motoarelor electrice
3. Parametri de calitate a energiei electrice produse
- fluctuaţiile de tensiune
- nivelul frecvenţei
- continuitatea în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor
- prezenţa armonicilor şi a regimului deformant.
- stabilitatea funcţionării generatoarelor sincrone
4. Servicii interne ale centralelor electrice
- Instalaţiile servicilor interne
- Consumul de energie şi tensiuni de alimentare
- Schemele de conexiuni ale serviciilor interne
5. Camera de comandă din centralele electrice
- Panouri şi pupitre de comandă
- Aparate de măsurat, control şi semnalizare din camera de comandă
- Supravegherea şi citirea aparatelor de măsură, control şi semnalizare din camera de
comandă

8
 Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de
laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

 seturi de diapozitive sau/şi filme didactice tematice;
 planşe didactice, fotografii;
 panoplii şi machete didactice;
 echipamentelor electrice (motoare electrice, generatoare sincrone) şi componenete ale
lor
 materiale: izolaţie electrică, termică, garnituri de etanşare, substanţe anticalcar, ulei,
alcool ethnic
 S.D.V.-uri specifice domeniului electric
 documentaţie tehnologică: desene de ansamblu, de subansamblu şi de reper, fişă
tehnologică, plan de operaţii, buletin de observaţii/încercări/verificări, caiet de lucru,
carte tehnică, caiet de sarcini, listă de materiale, comandă de lucru, proces verbal,
scheme electrice (forţă şi comandă) şi cinematice
 standuri de încercare a echipamentelor electrice;
 truse (pentru electricieni, eventual pentru posturi individuale) de lucru;
 bibliografie tehnică selectivă, ş.a.

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Partea electrică a centralelor electrice” trebuie să fie

abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care
se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Partea electrică a centralelor electrice” poate încorpora, în orice moment al

procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în
laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic,, dotate conform
recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte:

 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;

9
  însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare în centrale termoelectrice şi hidroelectrice
 Discuţii
 Lucrări practice în laborator şi în atelierul de pregătire practică/atelierele de la
agentul economic

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Partea electrică a

centralelor electrice”, se recomandă următoarele activităţi practice de învăţare:
 vizite de documentare la centrale electrice
 exerciţii practice de identificare, în scheme funcţionale şi electrice, pe planşe şi panoplii
funcţionale ori în natură, a subansamblurilor constructive ale echipamentelor electrice din
centralele electrice.
 exerciţii practice de identificare, în scheme funcţionale şi electrice, a diverselor tipuri de
echipamente electrice din centralele electrice.
 exerciţii teoretice sau/şi aplicative de definire şi explicitare a parametrilor de calitate şi a
mărimilor nominale pentru instalaţii şi echipamente electrice din centralele electrice.
 exerciţii de citire a parametrilor de funcţionare a echipamentelor electrice
 lucrări practice în atelierul şcolii/agentului economic
 studii de caz privind deranjamente şi defecte ale echipamentelor electrice
 efectuarea, în cadrul aplicaţiilor practice, a unor lucrări de exploatare şi întreţinere specifice
unor instalaţii şi echipamente electrice, existente sau în funcţiune în centrale, la agentul
economic
 exerciţii de citire şi interpretare a documentaţiei tehnice puse la dispoziţie pentru realizarea
unor aplicaţii sau/şi lucrări practice
 exerciţii practice de ridicare a unor date experimentale (de exemplu, în timpul unor
verificărilor şi lucrărilor specifice de întreţinere şi exploatare), de prelucrare şi de interpretare
a acestora, în scopul comparării lor sau/şi al evidenţierii unor rezultate finale aşteptate
 întocmirea şi prezentarea de referate a lucrărilor aplicative sau/şi practice, cu specificarea
resurselor utilizate, etapelor parcurse, operaţiilor efectuate, rezultatelor obţinute şi cu
interpretarea acestora

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
a.în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.

10
  Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă
şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b.Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
 Lucrare practică din tematica parcursă, cu complexitate ridicată şi caracter
intermodular, executată la agentul economic şi evaluată pe baza unei fişe de observare

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ

pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele
tehnice din standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Iacobescu Gh., Iordănescu I. ş. a. – Instalaţii electroenergetice – Manual pentru licee industriale

şi de matematică-fizică, cu profilurile de electrotehnică şi de matematică-electrotehnică, clasa a
XII –a şi şcoli profesionale, EDP, Bucureşti, 1985.
2. Iacobescu Gh., Iordănescu I. ş. a. – Instalaţii electroenergetice – Manual pentru licee industriale
şi de matematică-fizică, cu profilurile de electrotehnică şi de matematică-electrotehnică, clasa a
XI –a şi şcoli profesionale, EDP, Bucureşti, 1984.
3. Mareş, F., ş.a., Lucrător în electromecanică – manual pentru clasa a X-a, Editura
ArtGrupEditorial, 2006
4. Mira, N., Neguş, C., Instalaţii şi echipamente electrice – tehnologia meseriei. Manual pentru
clasele a XI-a şi a XII-a licee industriale şi de matematică –fizică cu profilurile de
electrotehnică şi electronică, mine, petrol, metalurgie, construcţii-montaj, transporturi,
gospodărirea apelor şi şcoli profesionale. EDP-RA, Bucureşti 1994

11
12
 Modulul II: STAŢII DE TRANSFORMARE

1. Notă introductivă

Modulul “ Staţii de transformare” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii
calificării profesionale ,,Electrician exploatare centrale, staţii şi reţele electrice” ”, clasa a XI-a,
învățământ profesional de 2 ani şi are alocat un număr de 280 ore conform planului de învăţământ,
din care:
 105 ore – laborator tehnologic
 175 ore – instruire practică

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul “Staţii de transformare” vizează dobândirea de competenţe specifice calificării
,,Electrician exploatare centrale, staţii şi reţele electrice”, în perspectiva folosirii tuturor
achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în continuarea pregătirii profesionale.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 Exploatarea şi întreţinerea aparatelor şi echipamentelor electrice din staţiile de

transformare

13
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
MODULUL : STAŢII DE TRANSFORMARE

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare1

Rezultatul învăţării 1: Recunoaşte aparatele şi echipamentele electrice din staţiile de transformare
 Aparate electrice de comutaţie: întreruptoare şi separatoare de  Decodifică simbolurile aparatelor şi  Explicarea rolului funcţional al
medie şi înaltă tensiune echipamentelor electrice din schema electrică a aparatelor electrice din staţiile
-Rol, parametri nominali, contacte, arcul electric, tipuri constructive unei staţii sau post de transformare de transformare
 Aparate de protecţie la supracurenţi (siguranţe de medie  Corelează tipul aparatului/echipamentului  Precizarea rolului funcţional al
tensiune, bobine de reactanţă, bobine de stingere) electric cu rolul îndeplinit în instalaţia electrică transformatoarelor şi
-Rol, construcţie, parametri nominali din staţia de transformare autotransformatoarelor de
 Aparate pentru protecţia împotriva supratensiunilor  Identifică echipamentele serviciilor interne ale putere.
-Descărcătoare, paratrăsnete şi conductoare de protecţie, eclatoare unei staţii de transformare  Identificarea echipamentelor
 Aparate electrice pentru alimentarea circuitelor electrice de  Compară schemele de bare colectoare din punct electrice din serviciile interne
măsurat şi de protecţie de vedere al siguranţei oferite în alimentarea ale staţiilor de transformare
-Transformatoare de curent (rol, parametri, tipuri constructive), consumatorilor.  Recunoaşterea tipurilor de
transformatoare de tensiune (rol, parametri, tipuri constructive)  Recunoaşte mijloacele de îmbunătăţire a sisteme de bare colectoare
 Transformatoare şi autotransformatoare de putere factorului de putere utilizate în staţiile de
elemente component, rol funcţional transformare
 Serviciile interne ale staţiilor de transformare  Identificarea mijloacelor
-Principalele instalaţii ale serviciilor interne din staţii pentru îmbunătăţirea factorului
-Consumul de energie şi tensiuni de alimentare a serviciilor interne din de putere
staţii
-Schemele de conexiuni ale serviciilor interne din staţii.
 Bare colectoare
- Tipuri de bare colectoare: simple, simple secţionate, duble, duble
secţionate, de transfer.
 Mijloace pentru îmbunătăţirea cos φ: baterii de condensatoare,
compensatoare sincrone
Rezultatul învăţării 2: Monitorizează funcţionarea echipamentelor electrice din staţiile de transformare
 Camera de comandă a staţiei de transformare  Citeşte indicaţiile aparatelor de măsură şi  Urmărirea indicaţiilor aparatelor
- Panouri şi pupitre control din camera de comandă de măsură şi control din camera de
 Urmăreşte vizual starea aparatelor şi comandă
- Aparate de măsurat, control şi semnalizare din camera de echipamentelor electrice din staţia de  Supravegherea vizuală a

1
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională
14
 Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
comandă trasformare (nivelul de ulei la întreruptoare şi aparatelor şi echipamentelor
- Supravegherea şi citirea aparatelor de măsurat, control şi transformatoare, starea izolatoarelor, zgomotul electrice din staţiile de
transformatoarelor, filtrul cu silicagel, poziţia transformare
semnalizare din camera de comandă
cuţitelor separatoarelor, fenomenul corona)  Executarea manevrelor în
 Executarea manevrelor în staţiile de transformare
 Execută manevre curente pe simulatoare staţiile de transformare
- Scheme de conexiuni ale staţiilor electrice de transformare didactice de manevre
- Manevre (curente, de coordonare, în caz de avarie, de reglarea
nivelului de tensiune)
Rezultatul învăţării 3: Întreţine aparatele şi echipamentele electrice din staţiile de transformare
Lucrări de întreţinere a aparatelor şi echipamentelor electrice din  Selectează sculele şi dispozitivele necesare  Identificarea lucrărilor de
staţii de transformare: lucrării executate întreţinere specifice aparatelor şi
- lucrări curente – verificări profilactice conform programărilor zilnice,  Identifică lucrările de întreţinere a aparatelor şi echipamentelor electrice din
săptămânale, lunare, trimestriale şi anuale echipamentelor care se impun realizate staţii de transformare
- lucrări planificate – revizii tehnice(RT), revizii curente (RC 1, RC2)  Execută lucrări de întreţinere specifice  Realizarea lucrărilor de
aparatelor şi echipamentelor electrice din staţii întreţinere a aparatelor şi
 Respectă norme de tehnica securităţii muncii echipamentelor electrice din
specifice lucrării staţii cu respectarea NTSM
specifice lucrării
Rezultatul învăţării 4: Remediază defecte ale echipamentelor electrice din staţiile de transformare
 Defecte la : întreruptoare, separatoare, transformatoare, bare colectoare,  Aplică metodele de depistare a defectelor  Localizarea defectelor aparatelor
compensatoare, motoare, descărcătoare, bobine de reactanţă şi de stingere, aparatelor şi echipamentelor electrice şi echipamentelor electrice din
baterii de condensatoare, baterii de acumulatoare  Selectează sculele şi dispozitivele necesare staţiile de transformare
 SDV: chei fixe, reglabile, şurubelniţe, imbusuri, dălţi, ciocane, piese conform fişei tehnologice  Executarea lucrărilor de reparaţii
magnetice, maşini de bobinat, ciocan de lipit  Execută lucrări de reparaţii la aparatele şi ale aparatelor şi echipamentelor
 Lucrări de reparaţii: curente, planificate, accidentale pentru fiecare tip echipamentele electrice din staţii electrice din staţii cu respectarea
de aparat sau echipament  Efectuează verificări după reparaţii pentru normelor de tehnica securităţii
- refacerea izolaţiei electrice şi termice, repunerea în funcţiune muncii specifice lucrării
- refacerea continuităţii circuitelor electrice  Respectă normele de protecţie şi securitate a  Realizarea probelor şi
- recondiţionarea transmisiilor prin cuplaje muncii specifice lucrării verificărilor după executarea
- înlocuirea contactelor defecte lucrării
- refacerea etanşeităţii
 Verificări intermediare:
- verificarea rezistenţei de izolaţie
- verificarea conformităţii cu schema circuitului
 Verificări finale conform fişei tehnologice

15
 4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Aparate electrice de comutaţie: întreruptoare şi separatoare de medie şi înaltă tensiune

- Rol, parametri nominali, contacte, arcul electric, tipuri constructive
- Exploatarea şi întreţinerea întrerupătoarelor şi separatoarelor
- Lucrări de reparaţii specifice aparatelor electrice de comutaţie
2. Aparate de protecţie la supracurenţi (siguranţe de medie tensiune, bobine de reactanţă,
bobine de stingere)
- Rol, construcţie, parametri nominali
- Întreţinerea şi repararea aparatelor de protecţie
3. Aparate pentru protecţia împotriva supratensiunilor
- Descărcătoare
- Paratrăsnete şi conductoare de protecţie
- Eclatoare
- Exploatarea şi întreţinerea aparatelor de protecţie la supratensiuni
4. Aparate electrice pentru alimentarea circuitelor electrice de măsurat şi de protecţie
- Transformatoare de curent (rol, parametri, tipuri constructive)
- Transformatoare de tensiune (rol, parametri, tipuri constructive)
5. Transformatoare şi autotransformatoare de putere
- Elemente component
- Rol funcţional
- Exploatarea transformatoarelor de putere : încărcarea în regim de funcţionare, capacitatea
de supraîncărcare, zgomotul transformatoarelor, controlul vizual zilnic
- Lucrări de întreţinere la transformatoare şi autotransformatoare
- Lucrări de reparaţii curente şi planificate la transformatoare şi autotransformatoare
6. Serviciile interne ale staţiilor de transformare
- Principalele instalaţii ale serviciilor interne din staţii
- Consumul de energie şi tensiuni de alimentare a serviciilor interne din staţii
- Schemele de conexiuni ale serviciilor interne din staţii.
7. Bare colectoare
- Construcţia staţiilor electrice
- Tipuri de bare colectoare: simple, simple secţionate, duble, duble secţionate, de transfer.
- Mijloace pentru îmbunătăţirea cos φ: baterii de condensatoare, compensatoare sincrone
8. Executarea manevrelor în staţiile de transformare
- Scheme de conexiuni ale staţiilor electrice de transformare
- Manevre (curente, de coordonare, în caz de avarie, de reglarea nivelului de tensiune)
9. Camera de comandă a staţiei de transformare
- Panouri şi pupitre
- Aparate de măsurat, control şi semnalizare din camera de comandă

16
 - Supravegherea şi citirea aparatelor de măsurat, control şi semnalizare din camera de
comandă

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de
laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pregătirea practică se va realiza prin ore de laborator tehnologic şi de instruire practică, care
se recomandă să se desfăşoare atât în laboratoarele şi atelierele de pregătire practică ale unităţii
şcolare, dar şi în atelierele de la agentul economic, dotate cu alte materiale didactice specifice.
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale
minime:
 seturi de diapozitive sau/şi filme didactice tematice;
 planşe didactice;
 panoplii şi machete didactice;
 echipamentelor electrice (motoare electrice, transformatoare) şi componenete ale lor
 aparate de comutaţie şi protecţie şi subansamble ale lor
 simulatoare didactice de manevre în staţii de transformare
 materiale: izolaţie electrică, termică, garnituri de etanşare, substanţe anticalcar, ulei,
alcool ethnic
 S.D.V.-uri specifice domeniului electric
 documentaţie tehnologică: desene de ansamblu, de subansamblu şi de reper, fişă
tehnologică, plan de operaţii, buletin de observaţii/încercări/verificări, caiet de lucru,
carte tehnică, caiet de sarcini, listă de materiale, comandă de lucru, proces verbal,
scheme electrice (forţă şi comandă) şi cinematice
 standuri de încercare a echipamentelor electrice;
 truse (pentru electricieni, eventual pentru posturi individuale) de lucru;
 bibliografie tehnică selectivă, ş.a.

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Staţii de transformare” trebuie să fie abordate într-o

manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de
nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Staţii de transformare” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi
mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din
unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în
unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte:

17
  aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii
 Lucrări practice în laborator şi în atelierul de pregătire practică/atelierele de la
agentul economic

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Staţii de

transformare”, se recomandă următoarele activităţi practice de învăţare:
 Vizite de documentare în staţii şi posturi de transformare
 Exerciţii aplicative sau/şi practice de identificare, de reprezentare şi de explicitare a
schemelor bloc, a schemelor electrice şi a simbolurilor pentru diverse tipuri de echipamente
electrice utilizate în staţiile de transformare.
 Exerciţii aplicative sau/şi practice de identificare, şi de reprezentare a simbolurilor, a
notaţiilor şi a caracteristicilor pentru diverse aparate electrice utilizate în staţiile de
transformare.
 Analiza constructivă şi funcţională a unor aparate şi echipamente date
 Exerciţii teoretice sau/şi aplicative de explicare a funcţionării unor scheme electrice de
conexiuni, pe baza identificării simbolurilor aparatelor şi echipamentelor.
 Efectuarea, în cadrul aplicaţiilor de laborator sau/şi de practică, a diverselor lucrări de
supraveghere, întreţinere şi reparare a echipamentelor electrice din staţiile de transformare..
 Întocmirea şi prezentarea de referate a lucrărilor de laborator sau/şi practice, cu specificarea
resurselor utilizate, etapelor parcurse, operaţiilor efectuate, rezultatelor obţinute şi cu
interpretarea acestora
 Exerciţii de citire şi interpretare a documentaţiei tehnice puse la dispoziţie pentru realizarea
unor aplicaţii sau/şi lucrări practice
 Vizite de documentare la secţiile tehnice şi de specialitate ale bibliotecilor unor agenţi
economici parteneri

În funcţie de agentul economic la care se desfăşoară instruirea practică, elevii pot participa
la executarea următoarelor lucrări:

18
• Pentru staţii de transformare 110kV/MT
- verificarea si completarea nivelului de ulei la aparatajul primar (transformatoare, separatoare,
întreruptoare)
- verificarea instalaţiilor de legare la pământ
- lucrări de vopsitorie şi inscripţionări
- înlocuirea subansamblelor şi pieselor defecte
- verificarea căilor de curent primar şi a legăturilor dintre echipamentele primare
- măsurători profilactice
- recoltarea probelor de ulei pentru efectuarea măsurătorilor şi analizei uleiului electroizolant
- verificarea şi reglarea dispozitivelor de actionare a aparatajului primar.

• Pentru posturi de transformare si puncte de alimentare:

- controlul şi completarea cu ulei electroizolant la aparatajul primar
- verificarea aparatajului şi a dispozitivelor de acţionare
- verificarea şi măsurarea instalaţiilor de legare la pământ
- înlocuirea aparatajului defect (transformatoare de putere, separatoare, întrerupătoare,
descărcătoare, etc)
- recoltarea de probe de ulei pentru efectuarea analizei acestuia
- executarea vopsitoriilor în vederea protejării părţilor metalice împotriva coroziunii
- executarea măsurătorilor profilactice la aparatajul din componenţa echipamentelor
- efectuarea măsurătorilor de sarcina şi tensiune
- verificarea stării contactelor
- reglarea dispozitivelor de acţionare

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă
şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:

19
  Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele
tehnice din standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Mareş, F., Cociuba, P. ş.a – Modulul 2 – Tehnologii în electrotehnică, Editura Art Grup
Editorial, 2006
2. Mareş, F., ş.a., Aparate electrice – auxiliar curricular pentru clasa a XI-a, filiera tehnologică,
profil tehnic, calificarea profesională: Tehnician în instalaţii electrice. Edura Pax Aura Mundi,
Galaţi, 2007
3. Mira, N., Neguş, C., Instalaţii şi echipamente electrice – tehnologia meseriei. Manual pentru
clasele a XI-a şi a XII-a licee industriale şi de matematică –fizică cu profilurile de electrotehnică
şi electronică, mine, petrol, metalurgie, construcţii-montaj, transporturi, gospodărirea apelor şi
şcoli profesionale. EDP-RA, Bucureşti 1994
4. Iacobescu Gh., Iordănescu I. ş. a. – Instalaţii electroenergetice – Manual pentru licee industriale
şi de matematică-fizică, cu profilurile de electrotehnică şi de matematică-electrotehnică, clasa a
XII –a şi şcoli profesionale, EDP, Bucureşti, 1985;
5. PE 116/1994 – Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice, Regia
autonomă de Electricitate RENEL, Bucureşti, 1995;
6. INSTRUCŢIUNI TEHNOLOGICE DE VERIFICARE PREVENTIVĂ A
TRANSFORMATOARELOR DE MĂSURĂ DIN STAŢII ŞI REŢELE, Regia Autonomă de
Electricitate RENEL Bucureşti 1993

20
 Modulul III: LINII ELECTRICE

1. Notă introductivă

Modulul “ Linii electrice” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării
profesionale ,,Electrician exploatare centrale, staţii şi reţele electrice” clasa a XI-a, învățământ
profesional de 2 ani şi are alocat un număr de 280 ore conform planului de învăţământ, din care:
 105 ore – laborator tehnologic
 175 ore – instruire practică

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul “Linii electrice” vizează dobândirea de competenţe specifice calificării
,,Electrician exploatare centrale, staţii şi reţele electrice”, în perspectiva folosirii tuturor
achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în continuarea pregătirii profesionale.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 Exploatarea şi întreţinerea liniilor electrice

21
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL III: LINII ELECTRICE

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare2

Rezultatul învăţării 1: Identifică liniile electrice într-o reţea cu o anumită configuraţie.
 Categorii şi configuraţii de reţele electrice:  Reprezintă configuraţiile de reţele electrice de  Reprezentarea configuraţiilor
- de transport diferite categorii: transport, distribuţie, la de reţele electrice de diferite
- de distribuţie: consumator categorii utilizând simboluri
radiale, buclate, complex buclate  Identifică în teren liniile electrice aeriene sau grafice
aeriene, subterane subterane / de joasă, medie sau înaltă tensiune  Identificarea liniilor electrice
urbane, rurale, industriale într-o reţea dată. aeriene sau subterane, de joasă,
- la consumator: elemente componente, scheme electrice medie sau înaltă tensiune într-o
reţea cu o anumită destinaţie şi
configuraţie
Rezultatul învăţării 2: Montează elemente constructive ale liniilor electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune
 Linii electrice aeriene:  Execută liniile electrice aeriene:  Executarea liniilor electrice
 Elemente componente ale liniilor electrice aeriene: - Manipulează şi transportă materialele necesare aeriene respectând ordinea
- Conductoare, materiale, clasificare, construcţie realizării LEA. cronologică a operaţiilor
- Stâlpii liniilor electrice aeriene: rol, clasificare, coronamente şi - Execută fundaţiile LEA. procesului tehnologic şi respectând
console (pentru L.E.A. joasă, medie şi înaltă tensiune), fundaţii - Montează stâlpii LEA. normele de protecţie şi securitate a
- Izolatoare. Rol. Materiale folosite. Tipuri de izolatoare. - Montează conductoarele şi a izolatoarele LEA. muncii specifice lucrărilor de
- Armături şi cleme (Suporţi pentru izolatoare, armături pentru - Realizează verificări şi probe la punerea în realizarea a LEA.
lanţurile de izolatoare, armături pentru fixarea conductoarelor funcţiune  Executarea liniilor electrice
pe izolatoare, armături pentru protecţia izolatoarelor contra  Execută liniile electrice subterane: subterane parcurgând etapele
arcului electric, armături antivibratoare, cleme de legătură a - Pozează cablurile. procesului tehnologic de realizare
conductoarelor, piese de distanţare pentru conductoare - Montează manşoanele, terminalele şi accesoriile. şi respectând normele de protecţie
fasciculare)  Respectă normele de protecţie şi securitate a şi securitate a muncii specifice
 Etape de realizare a liniilor electrice aeriene: muncii specifice lucrărilor la LEA şi LES. lucrărilor de realizare a liniilor
- Execuţia fundaţiilor L.E.A. electrice subterane.
- Montarea stâlpilor L.E.A.
- Montarea conductoarelor şi izolatoarelor LEA.
- Verificări şi probe la terminarea montajului.
 Linii electrice subterane:

2
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională
22
 Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
 Elementele componente ale liniilor electrice subterane:
- Cabluri electrice de joasă, medie înaltă şi foarte înaltă tensiune:
clasificare, simbolizare, elemente componente (conductoare,
izolaţie, ecrane, învelişuri de protecţie), tipuri constructive de
cabluri
- Accesoriile pentru cablurile electrice: manşoane (de legătură şi
de derivaţie, cutii de distribuţie subterane, cleme de legătură,
cleme de derivaţie), cutii termnale , papuci de cablu
- Mase izolante, benzi, tuburi şi pălării termocontractabile, aliaje
de lipit şi de metalizare, rezervoare de alimentare, instalaţii de
supraveghere şi semnalizare a presiunii sau a nivelului de ulei
- Soluţii moderne de transmisie a energiei electrice prin cabluri
 Etape de realizare a liniilor electrice subterane :
- Pozarea cablurilor.
- Realizarea îmbinărilor şi terminalelor.
- Îmbinarea conductoarelor, montarea manşoanelor de legătură şi
de derivaţie.
- Montarea cutiilor terminale.
- Punerea sub tensiune şi darea în exploatare a liniilor electrice
subterane.
Rezultatul învăţării 3: Identifică defectele liniilor electrice.
 Defecte ale liniilor electrice aeriene:  Recunoaşte defectele liniilor electrice aeriene  Specificarea tipurilor de defecte
ruperi de conductoare, defecte ale consolelor, izolatoarelor, clemelor, prin control vizual localizate la componentele liniile
armăturilor  Aplică metodele de depistare a defectelor în electrice aeriene sau subterane
 Defecte ale liniilor electrice subterane: liniile electrice subterane:  Identificarea defectelor liniilor
defecte de izolaţie cu sau fără contact la pământ, întreruperi sau -măsurarea rezistenţei conductorului defect al electrice aeriene
defecte seriale ohmice, descărcări sau defecte cu străpungere, cablului,  Utilizarea metodelor de
defecte de cuplare, defecte de discontinuitate, defecte cu manta, depistare a tipului şi locului
- măsurarea capacităţii conductorului defect al
combinaţii ale acestor tipuri de defecte defectelor liniilor electrice
cablului,
 Metode de depistare a defectelor liniilor electrice subterane: subterane.
- metode bazate pe fenomenul inducţiei
- Metode relative (măsurarea rezistenţei conductorului defect, metode electromagnetice
prin impulsuri sau ecometrice, capacitive)
- Metode absolute (inductive şi acustice)
Rezultatul învăţării 4: Realizează lucrări de întreţinere şi reparaţii la liniile electrice.
 Lucrări de întreţinere a liniilor electrice aeriene: verificări stâlpi,  Efectuează lucrări de întreţinere curentă a  Efectuarea lucrărilor de
console, reglarea săgeţii conductoarelor, verificarea clemelor de liniilor electrice aeriene: verificări stâlpi, întreţinere curentă la liniile

23
 Cunoştinţe Deprinderi
legătură, strângere contacte, verificarea gabaritului liniilor electrice console, reglarea săgeţii conductoarelor,
aeriene faţă de pământ şi clădiri, verificarea instalaţiilor de legare la verificarea clemelor, strângere contacte,
pământ, verificarea şi reglarea inelelor de protecţie, lanţuri de verificarea gabaritului liniilor electrice aeriene
izolatoare etc. faţă de pământ şi clădiri, verificarea instalaţiilor
 Tipuri de lucrări de reparaţii: planificate, curente, capitale, accidentale de legare la pământ etc.
 Lucrări de reparaţii la liniile electrice aeriene şi subterane:  Execută lucrări de reparaţii la liniile electrice
- Materiale, scule şi instalaţii necesare realizării lucrărilor de reparaţii ale aeriene conform documentaţiilor tehnice:
liniilor electrice aeriene şi subterane; schimbare izolatoare deteriorate, înlocuiri
- Tipuri de lucrări: cleme, înlocuire branşamente necorespunzătoare
La LEA: schimbare izolatoare deteriorate, înlocuiri cleme, înlocuire etc.
branşamente necorespunzătoare  Execută lucrări de reparaţii la liniile electrice
La LES: reparaţii cabluri, refacere manşoane, refacere terminale de subterane conform documentaţiilor tehnice:
interior sau exterior cu materiale din seturi. reparaţii cabluri, refacere manşoane, refacere
terminale de interior sau exterior cu materiale
 Probe şi încercări de repunere în funcţiune la LEA şi LES din seturi.
- la LEA: măsurarea tensiunii de atingere şi de pas.  Efectuează probe şi încercări de repunere în
- la LES: verificarea continuităţii conductoarelor şi identificarea fazelor, funcţiune la liniile electrice aeriene şi subterane
măsurarea rezistenţei de izolaţie, măsurarea rezistenţei ohmice a -la LEA: măsurarea tensiunii de atingere şi de pas
conductoarelor şi ecranelor. -la LES: verificarea continuităţii conductoarelor şi
identificarea fazelor, măsurarea rezistenţei de
izolaţie, măsurarea rezistenţei ohmice a
conductoarelor şi ecranelor.
 Respectă normele de protecţie şi securitate a
muncii specifice lucrărilor de întreţinere şi
reparaţii la LEA şi LES.
Criterii de evaluare
electrice aeriene respectând
normele de tehnica securităţii
muncii specifice lucrărilor la
liniile electrice aeriene
 Executarea lucrărilor de reparaţii
la liniile electrice aeriene
conform documentaţiilor tehnice
şi respectând normele de tehnica
securităţii muncii specifice
lucrărilor la liniile electrice
aeriene
 Executarea lucrărilor de reparaţii
la liniile electrice subterane
conform documentaţiilor tehnice
şi respectând normele de tehnica
securităţii muncii specifice
lucrărilor la liniile electrice
subterane
 Efectuarea probelor şi
încercărilor de repunere în
funcţiune a liniilor electrice
aeriene şi subterane conform PE
116.
24
 4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Reţele electrice
1.1 Categorii de reţele electrice: de transport, de distribuţie de joasă şi medie tensiune, la
consumator
1.2 Scheme electrice ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice la consumatori
1.3 Configuraţii de reţele electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune: radiale, buclate,
complex buclate

2. Linii electrice aeriene

2.1 Elemente componente ale liniilor electrice aeriene:
- Conductoare, materiale, clasificare, construcţie
- Stâlpii liniilor electrice aeriene: rol, clasificare, coronamente şi console (pentru L.E.A. joasă,
medie şi înaltă tensiune), fundaţii
- Izolatoare. Rol. Materiale folosite. Tipuri de izolatoare.
- Armături şi cleme (suporţi pentru izolatoare, armături pentru lanţurile de izolatoare,
armături pentru fixarea conductoarelor pe izolatoare, armături pentru protecţia izolatoarelor
contra arcului electric, armături antivibratoare, cleme de legătură a conductoarelor, piese de
distanţare pentru conductoare fasciculare)
2.2 Etape de realizare a liniilor electrice aeriene:
- Execuţia fundaţiilor L.E.A.
- Montarea stâlpilor L.E.A.
- Montarea conductoarelor şi izolatoarelor LEA.
- Verificări şi probe la terminarea montajului.
2.3 Defecte ale liniilor electrice aeriene: ruperi de conductoare, defecte ale consolelor,
izolatoarelor, clemelor, armăturilor
2.4 Întreţinerea şi repararea liniilor electrice aeriene:
- Materiale, scule şi instalaţii necesare realizării lucrărilor de reparaţii la liniile electrice aeriene
- Exemple de lucrări
- Probe şi încercări profilactice la LEA
2.5 Norme de protecţie şi securitatea muncii specifice lucrărilor de montaj, întreţinere şi
reparaţii la LEA.

3. Linii electrice subterane

3.1 Elementele componente ale liniilor electrice subterane:
- Cabluri electrice de joasă, medie înaltă şi foarte înaltă tensiune: clasificare, simbolizare,
elemente componente (conductoare, izolaţie, ecrane, învelişuri de protecţie), tipuri
constructive de cabluri
- Accesoriile pentru cablurile electrice: manşoane (de legătură şi de derivaţie, cutii de
distribuţie subterane, cleme de legătură, cleme de derivaţie), cutii termnale, papuci de cablu
- Mase izolante, benzi, tuburi şi pălării termocontractabile, aliaje de lipit şi de metalizare,
rezervoare de alimentare, instalaţii de supraveghere şi semnalizare a presiunii sau a nivelului
de ulei
- Soluţii moderne de transmisie a energiei electrice prin cabluri
3.2 Etape de realizare a liniilor electrice subterane:
- Pozarea cablurilor.
- Realizarea îmbinărilor şi terminalelor.
- Îmbinarea conductoarelor, montarea manşoanelor de legătură şi de derivaţie.
- Montarea cutiilor terminale.
- Punerea sub tensiune şi darea în exploatare a liniilor electrice subterane.
 3.3 Defecte ale liniilor electrice subterane:
defecte de izolaţie cu sau fără contact la pământ, întreruperi sau defecte seriale ohmice, descărcări
sau defecte cu străpungere, defecte de cuplare, defecte de discontinuitate, defecte cu manta,
combinaţii ale acestor tipuri de defecte
3.4 Întreţinerea şi repararea liniilor electrice aeriene:
- Materiale, scule şi instalaţii necesare realizării lucrărilor de reparaţii la liniile electrice
subterane
- Exemple de lucrări
- Probe şi încercări profilactice la LES
3.5 Metode de depistare a defectelor liniilor electrice subterane:
- Metode relative (măsurarea rezistenţei conductorului defect, metode prin impulsuri sau
ecometrice, capacitive)
- Metode absolute (inductive şi acustice)
3.6 Norme de protecţie şi securitatea muncii specifice lucrărilor de montaj, întreţinere şi
reparaţii la LES

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de
laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pregătirea practică se va realiza prin ore de laborator tehnologic şi de instruire practică, care
se recomandă să se desfăşoare atât în laboratoarele şi atelierele de pregătire practică ale unităţii
şcolare, dar şi în atelierele de la agentul economic, dotate cu alte materiale didactice specifice.
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale
minime:
 seturi de diapozitive sau/şi filme didactice tematice;
 planşe didactice;
 panoplii şi machete didactice;
 elemente reale ale liniilor electrice aeriene: conductoare izolate şi neizolate, izolatoare,
armături şi cleme;
 elemente reale ale liniilor electrice subterane: cabluri, manşoane de înnădire şi
derivaţie, terminale de interior şi exterior;
 materiale din seturi pentru realizarea manşoanelor şi terminalelor;
 fişe tehnologice;
 aparatură pentru localizarea defectelor în cabluri (locatoare de defecte);
 aparate de măsură şi control;
 standuri de încercare a echipamentelor electrice;
 truse (pentru electricieni, eventual pentru posturi individuale) de lucru;
 bibliografie tehnică selectivă, ş.a.

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Linii electrice” trebuie să fie abordate într-o manieră
flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul
iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale

2
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Linii electrice” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace
sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de
învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de
competenţe menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte:

 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii
 Lucrări practice în laborator şi în atelierul de pregătire practică/atelierele de la
agentul economic

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Linii electrice”, se

recomandă următoarele activităţi practice de învăţare:
 Analiza constructivă a diferitelor tipuri de LEA şi LES
 Exerciţii teoretice sau/şi aplicative de definire, clasificare şi descriere a principalelor
elementelor constructive ale LEA şi LES
 Exerciţii teoretice, aplicative sau/şi practice de asociere a elementelor componente ale LEA
şi LES de diferite tensiuni nominale
 Exerciţii teoretice sau/şi aplicative de clasificare, caracterizare şi descriere a principalelor
tipuri de defecte de natură electrică şi mecanică ale LEA şi LES
 Efectuarea, în cadrul aplicaţiilor practice, a unor lucrări de defectosopie în cabluri
 Exerciţii teoretice sau/şi aplicative de corelare cauză-efect între diverse solicitări şi defecte
specifice LEA şi LES

3
  Exerciţii teoretice sau/şi aplicative de selecţie a materialelor necesare execuţiei unei LEA de
joasă, medie tensiune
 Efectuarea, în cadrul aplicaţiilor practice, a unor lucrări de îmbinare a cablurilor, fie în
atelier fie la agentul economic
 Efectuarea, în cadrul aplicaţiilor practice, a unor lucrări de pozare a cablurilor de joasă şi
medie tensiune
 Exerciţii de citire şi interpretare a documentaţiei tehnice puse la dispoziţie pentru realizarea
unor aplicaţii sau/şi lucrări practice
 Vizite de documentare la secţiile tehnice şi de specialitate ale bibliotecilor unor agenţi
economici parteneri
 Vizite de lucru pe traseul unor linii electrice aeriene de joasă, medie şi înaltă tensiune

În funcţie de agentul economic la care se desfăşoară instruirea practică, elevii pot participa
la executarea următoarelor lucrări:

 Pentru linii electrice aeriene LEA 110 kV

- Remedieri la stâlpi, console, etc.
- Înlocuirea elementelor de izolatoare defecte.
- Verificarea stării stâlpilor şi conductoarelor
- Verificarea săgeţii conductoarelor şi reglarea lor.
- Verificarea şi revizuirea instalaţiilor de legare la pământ.
- Verificarea şi reglarea inelelor de protecţie, lanţuri de izolatoare
- Verificarea clemelor de legătură
- Verificarea şi repararea balizelor.
- Verificarea gabaritului LEA faţă de pământ, clădiri, etc.
 Pentru linii electrice aeriene LEA MT şi JT
- Schimbare izolatoare deteriorate
- Refacere inscripţionări, calibrări siguranţe
- Strângere contacte, rectificare stare confecţii metalice
- Echilibrări sarcini pe faze.
- Înlocuire cleme şi legături necorespunzătoare.
- Înlocuire branşamente necorespunzătoare
- Înlocuire izolatoare deteriorate.
- Reglare descărcătoare

 Pentru linii electrice subterane LES MT şi JT

- remedieri deranjamente (înlocuire siguranţe arse, refaceri contacte, izolări coloane)
- reparaţii cabluri, manşoane, terminale, etc,
- întreţinere cutii de distribuţie,
- identificarea traseului de cablu,
- depistarea defectelor,
- verificarea mantalei,
- manşonare şi refacere terminale.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.

4
 1. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
2. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-
se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
3. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la
condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de
Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele
tehnice din standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Iacobescu Gh., Iordănescu I. ş. a. – Instalaţii electroenergetice – Manual pentru licee industriale

şi de matematică-fizică, cu profilurile de electrotehnică şi de matematică-electrotehnică, clasa a
XI –a şi şcoli profesionale, EDP, Bucureşti, 1984;
2. Mareş, F., Cociuba, P. ş.a – Modulul 2 – Tehnologii în electrotehnică, Editura Art Grup
Editorial, 2006:
3. Rucăreanu, C. – Linii electrice aeriene şi subterane, Editura Tehnică, Bucureşti, 1989;
4. Cişman, A., ş.a. – Sistemul energetic. Auxiliar curricular pentru liceu (www.tvet.ro), 2008
5. PE 116/1994 – Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice, Regia
autonomă de Electricitate RENEL, Bucureşti, 1995;

5
 Stagiu de pregătire practică - CDL

Modulul de pregatire practică: ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

1. Notă introductivă

Modulul “ Întreţinerea echipamentelor electrice” face parte din stagiul de pregătire

practică CDL* se poate desfășura atât în laboratoarele și atelierele unității de învățământ, cât și la
operatorul economic/ instituţia publică parteneră pentru pregătirea practică; pentru a răspunde
nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire practică poate fi organizat şi în
unitatea de învăţământ, conform legislației în vigoare.

Modulul “ Întreţinerea echipamentelor electrice” se realizează în vederea certificării

pentru calificarea profesională de nivel 2 ,,Electrician aparate şi echipamente electrice şi energetice”
şi are alocat un număr de 150 ore conform planului de învăţământ.

Modulul “Întreţinerea echipamentelor electrice” vizează dobândirea de competenţe

specifice calificării2 ,,Electrician exploatare centrale, staţii şi reţele electrice”, în perspectiva
folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi în continuarea pregătirii profesionale.

4. Unitatea/unităţile de competenţe la care se referă modulul

 Completarea documentaţiei specifice domeniului electric

 Manevrarea echipamentelor electrice
 Întreţinerea şi repararea echipamentelor electrice

6
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

Modul de pregatire practică: ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare 3

Rezultatul învăţării 1: Utilizează documentaţie specifică domeniului electric
Documentaţie tehnică:  Completează documentaţia tehnică specifică în  Identificarea formularelor tipizate.
formulare tipizate urma executării lucrărilor tehnologice şi a  Selectarea documentaţiei necesare locului de
 bon de materiale (cantitate, caracteristici, preţ) încercărilor/verificărilor. muncă.
 bon de manoperă (timpul normat, utilaj folosit)  Selectează din documentaţia tehnologică,  Extragerea informaţiilor necesare din
 buletin de observaţii informaţia necesară realizării lucrărilor. rubricaţia formularelor tipizate şi utilizarea lor
 buletin de încercări  Aplică datele din documentaţia tehnologică în pentru executarea lucrărilor tehnologice.
 buletin de verificări executarea lucrărilor practice.  Citirea/analizarea/explicarea simbolurilor
 proces verbal conţinute în documentaţia tehnologică
fişă tehnologică specifică domeniului de activitate.
plan de operaţii  Selectarea şi înregistrarea informaţiilor
caiet de lucru necesare pentru completarea documentaţiei
carte tehnică tehnologice (buletine de observaţii, de
caiet de sarcini încercări, de verificări, procese-verbale).
listă de materiale
comandă de lucru
scheme electrice (forţă, comandă) şi scheme cinematice
desene tehnice (de reper, de subansamblu, de
ansamblu)
Semifabricate utilizate în lucrări de întreţinere:
forjate, laminate, turnate (înscrise în indicatoarele
desenelor tehnice)
SDV-uri utilizate în lucrările de întreţinere a
echipamentelor electrice
SDV-uri specificate în fişe tehnologice sau în planuri de
operaţii, conform tehnologiilor din domeniu
Rezultatul învăţării 2: Manevrează echipamente electrice
Echipamente electrice (elemente constructive, rol  Localizează componentele şi echipamentele  Identificarea, în teren, a elementelor
funcţional): dintr-o instalaţie electrică dată. componente ale unui echipament/unei
3
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională

7
 Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
 Transformatoare  Stabileşte şi explică pe baza documentaţiei şi a instalaţii electrice date şi stabilirea
 Maşini electrice structurii identificate pentru corespondenţei cu documentaţia tehnologică
 Aparate electrice de joasă tensiune (electromagneţi, echipamentul/instalaţia date, interdependenţele aferentă.
contactoare, întrerupătoare) dintre componente şi funcţionalitatea acestora.  Reprezentarea circulaţiei energetice într-o
 Aparate de protecţie  Acţionează dispozitivele şi echipamentele instalaţie dată, folosind schema acesteia şi
 Instalaţii de iluminat electrice. explicând interdependenţele dintre
 Staţii de redresare componente.
 Executarea manevrelor pentru anumite
 Instalaţii de curenţi slabi
echipamente electrice conform instrucţiunilor
Instrucţiuni de manevrare pentru:
de utilizare.
 Maşini electrice
 Aparate electrice
 Instalaţii electrice
Rezultatul învăţării 3: Întreţine şi repară echipamente electrice
Lucrări de întreţinere curentă:  Controlează periodic buna funcţionare a  Verificarea periodică a integrităţii/
 refacerea izolaţiei la conductoare şi armături echipamentelor/instalaţiilor electrice. funcţionalităţii echipamentelor/ instalaţiilor
 înlocuirea garniturilor  Execută lucrări de întreţinere curentă a electrice.
 curăţarea elementelor de frecare echipamentelor/instalaţiilor electrice.  Controlarea calităţii legăturilor/ contactelor
 curăţarea suprafeţelor radiante şi izolante,  Depistează deranjamente şi defecte ale electrice dintr-o instalaţie electrică.
 schimbarea şi completarea uleiului echipamentelor electrice la nivel de  Acţionarea preventivă pentru limitarea uzurii
 înlocuirea pieselor uzate componente şi de subansambluri. (asigurarea ungerii corecte a echipamentelor)
Materiale folosite pentru întreţinerea curentă:  Remediază defecte şi deranjamente ale  Costatarea uzurii pieselor şi subansamblelor.
echipamentelor electrice.  Utilizarea materialelor şi SDV-urilor
 izolaţie electrică
 Verifică, pe etape şi final, lucrările de reparaţii corespunzătoare pentru lucrările de întreţinere
 izolaţie termică
efectuate. a echipamentelor electrice.
 garnituri de etanşare  Identificarea defectelor/derajamentelor tipice
 substanţe anticalcar ale echipamentelor electrice.
 ulei  Executarea lucrărilor de reparaţii.
 alcool tehnic  Verificarea lucrărilor efectuate pentru a
Acţiuni preventive: asigura funcţionalitatea reperelor.
 asigurarea ungerii
 evitarea şocurilor mecanice
Defecte ale echipamentelor electrice:
 distrugerea izolaţiei
 întreruperi
 oxidarea contactelor

8
 Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
 neetanşeităţi
 fisuri
 abateri de formă
Deranjamente ale echipamentelor electrice:
 nealimentarea cu energie electrică
 supraîncălzire
 supra-subturare
Lucrări de reparaţii:
- refacerea izolaţiei electrice şi termice,
- refacerea continuităţii circuitelor electrice
- recondiţionarea transmisiilor prin cuplaje
- înlocuirea contactelor defecte
- refacerea etanşeităţii
Verificări intermediare:
- verificarea rezistenţei de izolaţie
- verificarea conformităţii cu schema circuitului
Verificări finale conform fişei tehnologice

9
 4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Documentaţie tehnică:
- formulare tipizate
 bon de materiale (cantitate, caracteristici, preţ)
 bon de manoperă (timpul normat, utilaj folosit)
 buletin de observaţii
 buletin de încercări
 buletin de verificări
 proces verbal
- fişă tehnologică
- plan de operaţii
- caiet de lucru
- carte tehnică
- caiet de sarcini
- listă de materiale
- comandă de lucru
- scheme electrice (forţă, comandă) şi scheme cinematice
- desene tehnice (de reper, de subansamblu, de ansamblu)
2. Semifabricate utilizate în lucrări de întreţinere:
forjate, laminate, turnate (înscrise în indicatoarele desenelor tehnice)
3. SDV-uri utilizate în lucrările de întreţinere a echipamentelor electrice
SDV-uri specificate în fişe tehnologice sau în planuri de operaţii, conform tehnologiilor din
domeniu
4. Echipamente electrice (elemente constructive, rol funcţional):
- Transformatoare
- Maşini electrice
- Aparate electrice de joasă tensiune (electromagneţi, contactoare, întrerupătoare)
- Aparate de protecţie
- Instalaţii de iluminat
- Staţii de redresare
- Instalaţii de curenţi slabi
5. Instrucţiuni de manevrare pentru:
- Maşini electrice
- Aparate electrice
- Instalaţii electrice
6. Lucrări de întreţinere curentă:
- refacerea izolaţiei la conductoare şi armături
- înlocuirea garniturilor
- curăţarea elementelor de frecare
- curăţarea suprafeţelor radiante şi izolante,
- schimbarea şi completarea uleiului
- înlocuirea pieselor uzate
7. Materiale folosite pentru întreţinerea curentă:
- izolaţie electrică
- izolaţie termică
- garnituri de etanşare
- substanţe anticalcar
- ulei
- alcool tehnic
8. Acţiuni preventive în întreţinerea echipamentelor electrice:

10
 - asigurarea ungerii
- evitarea şocurilor mecanice
9. Defecte ale echipamentelor electrice:
- distrugerea izolaţiei
- întreruperi
- oxidarea contactelor
- neetanşeităţi
- fisuri
- abateri de formă
10. Deranjamente tipice ale echipamentelor electrice şi remedierea acestora:
- nealimentarea cu energie electrică
- supraîncălzire
- supra-subturare
11. Lucrări de reparaţii:
- refacerea izolaţiei electrice şi termice,
- refacerea continuităţii circuitelor electrice
- recondiţionarea transmisiilor prin cuplaje
- înlocuirea contactelor defecte
- refacerea etanşeităţii
12. Verificări intermediare:
- verificarea rezistenţei de izolaţie
- verificarea conformităţii cu schema circuitului
13. Verificări finale conform fişei tehnologice
Conţinuturile formării pot fi grupate în funcţie de condiţiile concrete de instruire, de exemplu,
pe categorii de echipamente, astfel: construcţie-manevrare-întreţinere-defecţiuni şi remedierea lor.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

- Componente ale instalaţiilor electrice: transformatoare, motoare electrice, aparate electrice
de comutaţie pentru joasă tensiune (contactoare, întrerupătoare), instalaţii de iluminat, staţii
de redresare, instalaţii de curenţi slabi
- Materiale: izolaţie electrică, termică, garnituri de etanşare, substanţe anticalcar, ulei, alcool
tehnic
- S.D.V.-uri specifice domeniului electric
- Documentaţie tehnologică: desene de ansamblu, de subansamblu şi de reper, fişă
tehnologică, plan de operaţii, buletin de observaţii/încercări/verificări, caiet de lucru, carte
tehnică, caiet de sarcini, listă de materiale, comandă de lucru, proces verbal, scheme
electrice (forţă şi comandă) şi cinematice

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Întreţinerea echipamentelor electrice” trebuie să fie

abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care
se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Întreţinerea echipamentelor electrice” poate încorpora, în orice moment al

procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în

11
ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor
precizate în SPP la unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.
 Lucrări practice în laborator şi în atelierul de pregătire practică/atelierele de la
agentul economic
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Întreţinerea
echipamentelor electrice”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
Competenţa: Completarea documentaţiei specifice domeniului electric:
- exerciţii practice de completare a documentaţiei tehnice
- vizite de documentare la agenţi economici
Competenţa: Manevrarea echipamentelor electrice:
- exerciţii de recunoaştere a tipurilor de echipamente electrice
- exerciţii de manevrare a echipamentelor electrice
- lucrări de laborator cu utilizarea şi manevrarea echipamentelor electrice
- vizionări de materiale video
- explicaţii oferite elevului
- lucrări practice în laborator
Competenţa: Întreţinerea şi repararea echipamentelor electrice:
- lucrări practice de întreţinere şi reparare
- vizionări de materiale video
- explicaţii oferite elevului
- lucrări practice în atelierul şcolii/agentului economic
- studii de caz privind deranjamente şi defecte ale echipamentelor electrice

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

12
 Evaluarea poate fi :
b. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi
la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
c. finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
 Lucrare practică din tematica parcursă, cu complexitate ridicată şi caracter
intermodular, executată la agentul economic şi evaluată pe baza unei fişe de observare
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final, de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice şi
competenţele cheie din standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Mira, N., Neguş, C., Instalaţii şi echipamente electrice – tehnologia meseriei. Manual pentru
clasele a XI-a şi a XII-a licee industriale şi de matematică –fizică cu profilurile de electrotehnică
şi electronică, mine, petrol, metalurgie, construcţii-montaj, transporturi, gospodărirea apelor şi
şcoli profesionale. EDP-RA, Bucureşti 1994
2. Mareş, F., ş.a., Manual pentru pregătirea practică pentru Şcoala de Arte şi Meserii – domeniul
electromecanic – manual pentru clasa a IX-a. EDP-RA, Bucureşti, 2007
3. Mareş, F., ş.a., Aparate electrice – auxiliar curricular pentru clasa a XI-a, filiera tehnologică,
profil tehnic, calificarea profesională: Tehnician în instalaţii electrice. Edura Pax Aura Mundi,
Galaţi, 2007
4. Mareş, F., ş.a., Lucrător în electromecanică – manual pentru clasa a X-a, Editura
ArtGrupEditorial, 2006
5. Auxiliare curriculare pe site-ul www.tvet.ro

13