CURS 7

1. Motoare asincrone speciale

Dintre motoarele asincroane speciale mai răspândite sunt: motoarele asincrone

monofazate şi motoarele asincrone duble.

a) Motoarele asincrone monofazate - au o înfăşurare statorică monofazată, astfel încât nu

mai apare un câmp magnetic învârtitor rezultând dificultăţi la pornire (în alegerea sensului
de rotaţie).
Pentru determinarea sensului de rotaţie se poate proceda prin mai multe metode, şi
anume:
-prin imprimarea unui impuls exterior de rotaţie al rotorului în sensul dorit;
-pornire cu fază auxiliară şi condensator de pornire;
-cu spiră în scurtcircuit.

La motoarele cu spiră în scurtcircuit, pe lângă înfăşurarea obişnuită la nivel de stator,

care se leagă la reţea, pe fiecare pol există o spiră în scurtcircuit în care se induce o tensiune
electromotoare ce determină un curent mare care crează un flux rotit cu 90 faţă de cel
principal , creând un pol aparent, şi care pune în mişcare rotorul la pornire înspre polul
aparent.
Aceste motoare au moment de pornire M p mic.

b) Motoarele asincrone duble - asigură o turaţie de sincronism de 6000 rot / min  .

Există două variante:
-cu rotoare concentrice;
-cu rotoare coaxiale.
Mai răspândită este varianta cu rotoare concentrice. Ea are două rotoare: un rotor central
tip colivie; un rotor intermediar prevăzut la interior cu un bobinaj ca cel statoric, iar la
exterior cu o colivie în scurtcircuit. Statorul are înfăşurări normale. Cele două rotoare se
rotesc fiecare cu 3000 rot / min  , astfel încât turaţia rotorului central este dublă (6000
rot / min  ).

Motoare de curent alternativ cu turaţie reglabilă

Sunt motoare de curent alternativ cu rotorul bobinat, cu colector.

Avantaje:
- reglarea turaţiei în limite largi, cu aparatură simplă, şi sub sarcină;
- cuplu mare de pornire;
- caracteristică rigidă, mai ales la turaţii ridicate

Dezavantaje:
- construcţie mai complicată;
 - prezenţa colectorului – dispozitiv cu uzuri mari;
- elasticitate mare a caracteristicii la turaţii mici.

a) Motoare de curent alternativ monofazate cu colector

Constructiv se aseamănă cu cele de curent continuu, având un stator cu înfăşurare de
excitaţie şi un rotor (indus) bobinat cu înfăşurările legate la un colector alimentat de la
reţeaua de curent alternativ. El poate fi alimentat şi în curent continuu, de aceea mai este
numit şi motor universal.
Înfăşurătoarea statorică este înseriată cu cea rotorică, deci schimbarea sensului de
rotaţie se face prin schimbarea sensului curentului în una din cele două înfăşurări.
Reglarea turaţiei - se realizează prin reglarea curentului, fiind preferată reglarea
curentului rotoric (se obţine o mai bună stabilitate a turaţiei la valori reduse).

Caracteristici:
Aceste motoare realizează turaţii mari şi foarte mari (până la 40.000 rot / min  ). De
asemenea, ele realizează momente de pornire mari, M p  2,5M n , în condiţiile unui
curent de pornire mic, I p  3I n .
2. Motoare de curent alternativ trifazate cu colector cu alimentare în rotor
(Schrage)
Rotorul - are două înfăşurări separate pe fiecare fază: prima, dispusă la baza crestăturilor,
constituie primarul unui transformator rotativ în configuratie  alimentată de la reţea prin
trei inele colectoare; înfăşurarea secundară, dispusă peste prima, este, o înfăşurare cu prize
multiple cu capetele legate la lamele unui colector. Tensiunea indusă în înfăşurarea
secundară este culeasă la două seturi de perii A şi B şi aplicată la înfăşurarea statorică
trifazată. Periile au poziţia unghiulară  reglabilă, astfel că tensiunea U, de frecvenţă
relativă f 2 este reglabilă.

Apar trei situaţii:

- unghiul  pozitiv – se obţine rotire într-un sens, cu turaţie suprasincronă faţă de U r ;
- unghiul   0 (periile A şi B se află pe aceeaşi lamelă) - motor asincron cu înfăşurarea
indusului (stator) în scurtcircuit (alunecarea depinde de rezistenţa înfăşurării statorice);
- unghiul  negativ – rezultă rotire în sens invers.
Pentru  180    180 vom avea turaţia  nmax  n   nmax , cu n max  2  n0 . Pentru
reducerea solicitărilor se limitează turaţia la intervalul 0,5  n0  n  1,5  n0 .

Avantaje:
- curentul absorbit este proporţional cu cuplul;
- caracteristica rigidă, ca a motorului de curent continuu cu excitaţie derivaţie la reglarea
fluxului de excitaţie e ;
- cuplu mare de pornire, M p  22,5  M n , la curent mic de pornire I p  2,5  I n , fiind
posibilă pornirea directă până la puterea P  60KW  ;
- raport de reglare a turaţiei până la 10 : 1 (chiar 50 : 1 la puteri mici);
- sunt economice în exploatare.

Dezavantaje:
- sunt scumpe;
- timp de pornire mare.
 3. Motoare de curent alternativ trifazat cu colector cu alimentare în stator
(Winter - Eichberg)
Statorul (inductorul) - are înfăşurări trifazate ca la motorul asincron obişnuit şi este alimentat
de la reţea.
Rotorul – este confecţionat din tole având înfăşurările legate la un colector cu trei perii
colectoare dispuse la 120 . Periile se leagă la cursoarele unui transformator de reglaj.
60 f
Statorul produce un câmp magnetic învârtitor cu turaţia n0  , care induce în rotor o
p
tensiune U 2 de frecvenţă f 2  f1  s , care se însumează vectorial cu tensiunea Ur aplicată
prin transformator, rezultând un curent şi cuplul corespunzător.

Se disting trei situaţii:

- dacă cursorul Tr este la zero, U r  0 şi motorul lucrează ca un motor asincron cu rotorul în
scurtcircuit;
- dacă cursorul este sus, U r  U r max şi în fază cu U 1 , deci în antifază cu U 2 rezultând un
curent mic şi un cuplu mic, deci turaţie mică; motorul funcţionează asemănător cu motorul
asincron cu rezistenţe în circuit rotoric;
- cursorul jos , U r  U r _ max , opusă ca fază cu U  şi în fază cu U  , cu care se adună; rezultă
curent mare, cuplu mare, turaţie mare suprasincronă.

Domeniul de reglaj este  % din n0 , deci raportul de reglare Rn  3 : 1 , cu

randamente mari la turaţii n  n şi randamente mai mici pentru turaţii n  n . Se poate
obţine chiar n   .
Se construiesc pentru puteri mari (>100 KW) şi n0  1500rot / min , cu porniri şi
inversări frecvente.