Construcții Metalice-Axinte Elena PDF

-
Prof.univ.dr.ing. Elena AXINTE
ELEMENTE DIN OTEL

,
PENTRU CONSTRUCTII
,
*
EDITURAPIM IA~I
2008
REFERENTI ~TIINTIFICI
Prof.univ.dr.ing. Nicolae T ARANU

Prof.univ.dr.ing. Mihai BUDESCU
TEHNOREDACTARE
Ing. Viorica DAScALU
COPERTA
Ing. Viorica DAScALU
GRAFICA
Sing. Camelia ADOROAIE
EDITURApt"n
Soseaua Stefan eel Mare nr. 11 lasi -700498
Tel. / fax: 0232-212740
e-mail:editurapim@pimeopy.ro
www.pimeopy.ro
EDITURA ACREDITATA CNCSIS BUCURE~TI

66/01.05.2006
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

AXINTE, ELENA
Elemente de otel pentru constructii / Axinte Elena. -
Iasi : PIM, 2008
Bibliogr.
ISBN 978-606-520-054-8
624.04:624.014.2
PREFATA.
,
Elaborarca si cditarca prczcntului volum sunt motivate, in principal,

de necesitatea insusirii calculului si conceptiei constructiilor metalice pe
baza norrnei curopcne EUROCODE 3 Design of steel structures, care
devine si norma nationala.
In Romania se deruleaza un program de traducere a normelor
EUROCODE si armonizare cu normele nationale, cunoscute sub titulatura
SR EN (ex. EUROCODE 3 devine SR EN 1993). Implementarea EC3 este
posibila prin insusirea conceptiilor avansate privind calculul si alcatuirea
elementelor si structurilor din otel de catre specialistii din domeniul
constructiilor metalice.
Bazele proiectarli elernentelor si structuriJor din otel dupa
EUROCOD (2003) este un prim volum referitor la calculul clerncntclor
structurale din otel potrivit prevederilor normei europene EUROCODE 3
(EC3), desigur sub forma existcnta la acca data. Completarea si dcfinitivarea
continutului euronormei, precum si stabilirea sistemului generalizat de
notare, face ncccsara aparitia unui nou volum, revizuit si completat, privind
materialul otel, influenta mediului asupra cornportarii acestuia in exploatare,
asigurarea prin calcul a siguranrci in scrviciu, imbinarilc clementelor
metalice. Astfel, lucrarea de fata, considerata ea fiind prima parte a
volumului Elernente din otel pentru constructii, cstc structurata in sase
capitolc:
• Capitolul 1, intitulat Utilizarea otelului In constructii, se refera la
domeniilc de utilizare, avantajele si dezavantajelc folosirii
materialului otel la alcatuirea elementelor si strueturilor metalice,
preocupari si tendinte de dezvoltare al acestui sector dinamie de
constructii.
• Capitolul 2, intitulat Oteluri pentru constructii. Caracteristici
mecanice, prczinta informatii succinte referitoare la fabric area,
tumarea si prelucrarea otelului, astfel in cat sa fie evidentiate
caracteristicile de baza ale otelului in vedcrca utilizarii lui in
proiectarea structurilor de constructii. Sunt mcntionate normcle
actualizate privind marcile de otcl si caractcristicile acestora.
• Capitolul 3, care se refera la Comportarea otelurilor la coroziune ~i
miisuri de protectie, evidentiaza influenta agresiva a mediului de
exploatare asupra structurilor din otel si limitarca acesteia prin
acoperiri protectoare si alcatuiri constructive eficiente.
• Capitolul 4, se refcra la Comportarea otelurilor la temperaturi
ridicate si miisuri de protectie. Actiunea focului influenteaza
defavorabil caracteristicile mecanice ale otelului; eliminarea acestui
efect este posibila prin adoptarea unor masuri de protcctie adecvate.
• Capitolul 5, intitulat Verificarea prin calcul a sigurantei
structurilor metalice, se refera la actiuni, grupari de actiuni, metode
de calcul, clasificarea sectiunilor elementelor din otel, stari limta si
verificarea sigurantei prin metoda coeficientilor partiali de siguranta,
• Capitolul 6, este mai cuprinzator si se refera la imbillarea
elementelor din otel. Sunt prezentate imbinarile cu conectori
mecanici (suruburi, nituri, bolturi) si cu sudura, din punct de vedere
al caracteristicilor acestora, al modului de realizare, al transmiterii
eforturilor si al cvaluarii rczistentelor de calcul. Se face 0 clasificare
a imbinarilor (potrivit EC3) dupa rezistenta ~i rigiditare si sunt
prezentate caracteristicile neccsare calculului acestora. Utilizarca
frecventa a profilelor tubulare la alcatuirea elementelor metalice face
necesara cunoasterea alcaruirii si calculului diverselor tipuri de
noduri.
• La sfirsitul volumului, in Anexe, sunt inserate tabele continand
sortimente de otcluri si caracteristicile acestora prccum si sortimente
de profile laminate la cald, cu sectiune deschisa sau inchisa
(tubulare), utile activitatii de proiectarc.
Volumul este destinat specialistilor din domeniul constructiilor

metalice, a inginerilor care frecventeaza cursuri postuniversitare, de master
sau fonnare continua, studentilor precum si inginerilor din unitatile de
proiectare si verificare a structurilor cu osarura din otcl la exigenta A2
Rezistentd si stabilitate.

Ia~i, mai 2008
CUPRINS
Nr.
pag
• CAPITOLUL 1
UTILIZAREA 0TELULUI II\' COl"STRUCTII

1.1 INTRODUCERE................................. 9
1.2 DOMENII DE UTlUZARE A CONSTRUCTlILOR DIN OTEL.......... 14
1.3 AVANTAJELE UTlLlZARlI CONSTRUCTIlLOR DIN OTEL...... ..... 29
1.4 DEZA VANT AJELE CONSTRUCTlILOR MET ALICE........................... 31
1.5 PREOCUpARl $1 TENDINTE iN DEZVOL TARE A
CONSTRUCTIlLOR METALlCE............................................................. 32
• CAPITOLUL 2
0TELURI PENTRU CONSTRUCTII. CARACTERISTICI

MECAl"ICE
2.1 INTRODUCERE . 33
2.2 OTELURI PENTRU CONSTRUCTII.. .. 34
2.2.1 Fabricarea otelului . 34
2.2.2 Tumarea otelului . 37
2.2.3 Defecte ale otelului la tumare . 38
2.2,4 Prclucrarca otclului .. 39
2.2.5 Structura si componentii otelului . 43
2.2.6 Marci de otcl .. 47
2.2.7 Alegerea clasei de calitate a otelului pentru constructii sudate .. 54
2.3 EUROPROFlLE . 59
• CAPITOLUL 3
COMPORT AREA 0TELURILOR LA COROZIUNE. MAsURI DE

PROTECTIE
3.1 COROZIUNEA ELEMENTELOR DIN OTEL.......................................... 63
3.2 MASURl DE PROTECTIE ANTICOROSIVA.......................................... 77
3.3 APLlCAREA SlSTEMELOR DE ACOPERlRE ANTICOROSIV A PRlN
VOPSlRE.......................................................................................... 85
3.4 SISTEME DE PROTECTlE FUNCTIE DE CLASA DE
AGRESIVITATE A MEDIULUI i\MBIANT............................................ 86
5
3.5 PROTECTIA ANTICOROSIVA A TABLELOR PROFILATE................ 90
3.6 INTERVENTII ASUPR.A. SISTEMELOR DE PROTECTIE
ANTlCOROSIVA DETERlORATE........................................................... 91
• CAPITOLUL 4
COMPORT AREA 0TELURILOR LA TE;\1PERA TURI

RIDICATE. ;\1ASURI DE PROTECTIE
4.1 REZISTENTA LA TEMPERATURI RIDICATE A 0TELULUI............. 93
4.2 MASURl DE PROTECTIE LA FOC.......................................................... 112
• CAPITOLUL 5
VERIFICAREA PRIl'I CALCUL A SIGURANTEI

STRUCTURILOR METALICE
5.1 ACTIUNl............................... 118
5.2 GRUpARl DE ACTIUNl............................................................................ 120
5.3 METODE DE CALCUL. CLASIFICAREA SECTIUNILOR
TRANSVERSALE...................................................................................... 124
5.4 STARl LlMITA. METODA COEFICIENTILOR PARTIALl DE
SIGURANTA.............................................................................................. 134
• CAPITOLUL 6
IMBINAREA ELEMENTELOR DIN OTEL

6.1 IMBINARI CU CONECTORI MECANICI ($URUBURI)....................... 139
6.1.1 Caraeteristieile geometriee si mccanice ale ~uruburilor................ 139
6.1.2 Dispunerea gaurilor pentru ~uruburi............................................. 143
6.1.3 Categorii de imbinari cu suruburi '" 144
6.1.4 Modu1 de 1ucru al suruburilor tinand seama de transmiterea
eforturi1or.. 146
6.1.4.1 Transmiterea eforturilor prin forfecare 148
6.1.4.1.1 Suruburi obisnuite .
6.1.4.1.2. Suruburi injectate..................................... 152
6.1.4.1.3 Suruburi de inalta rezistenta
pretensionate............................................. 154
6.1.4.2 Transmiterea eforturilor prin intindere......................... 158
6.1.4.2.1 Suruburi obi~nuite.................................... 158
6.1.4.2.2 Suruburi de inalta rezistenta
pretensionate............................................. 159
6.1.4.3 Inreractiune forfecare-intindere...... 160
6.1.4.4 Efectu1 de parghie.i.; 161
6.1.4.5 EfeetuI lungimii imbinarii, 162
6.1.4.6 lmbinari eu suprapunere simpla avand un singur rand
de ~urubLlfi.................................................................... 163
6
6.1.4.7 Imbinari care contin placi de compensare (fururi) ..... 163
6.1.4.8 Reducerea sectiunii elemcntului datorita prezentei
gaurilor pentru conectori .. 164
?I.~.~. Ef~rtu~ capabilla rupere prin forfecare In bloc . 167
6.1.5 Imbinari cu rutun . 168
6.1.6 1mbinari cu bolturi . 170
6.1. 7 1mbinari cu tije ale profilelor cu pereti subtiri formate la rcce . 172
6.2 IMBINARI SUDATE . 182
6.2.1 Principalele procedee de sudare .. 183
6.2.l.1 Sudare prin topire, cu material de adaos . 183
6.2.1.2 Sudare prin rezistenta electrica, rara material de
adaos .. 186
6.2.2 Materiale pentru imbinari sudate . 187
6.2.2.1 Alegerea metalului din piesele de sudat.. .. 187
6.2.2.2 Alegerea materialelor de adaos . 188
6.2.3 Fenomene fizice si mecanice produse la sudarea prin topire cu
arc electric . 189
6.2.3.1 Racirea brusca a cusaturii . 189
6.2.3.2 Deformatii din sudare . 192
6.2.3.3 Tensiuni reziduale . 193
6.2.4 Tipuri de cusaturi sudate .. 194
6.2.5 Clasificarea cusaturilor sudate dupa pozitia de sudare .. 201
6.2.6 Comportarea la solicitari statice a imbinarilor sudate .. 202
6.2.7 Calculul imbinarilor sudate . 204
6.2.7.1 Dirnensiunile geometrice ale cusaturilor de sudura..; 205
6.2.7.2 Rezistenta de calcul a sudurilor de colt . 207
6.2.7.3 Rezistenta de calcul a sudurilor cap la cap .. 211
6.2.7.4 Rezistenta de calcul a sudurilor In gaura .. 212
6.2.7.5 Imbinari pe talpi nerigidizate .. 212
6.2.7.6 Imbinari cu lungime mare .. 213
6.2.7.7 Sudarea profilelor cu sectiune inchisa circulara sau
rectangulara .. 214
6.2.8 Imbinari sudate ale profilelor cu pereti subtiri formate la rece .. 216
6.2.8.1 Imbinari sudate prin rezistenta, fara material de
adaos (sudura prin puncte) . 217
6.2.8.2 lmbinari cu dopuri de sudura.. .. 220
6.2.8.3 Imbinari cu suduri prin fuziune .. 223
6.3 CLASIFICAREA IMBINARlLOR (NODURl). ELEMENTE DE
CALCUL . 226
6.3.1 Rigiditatea la rotire . 229
6.3.2 Capacitatea de rotire . 238
6.3.3 Eforturi capabile . 239
6.3.3 .1 Forte taietoare . 239
6.3.3.2 Momente incovoietoare . 240
6.3.3.3 Element T echivalent solicitat la intindere . 241
6.3.3.4 Placi de capat. . 243
6.3.3.5 Element T echivalent solicitat la cornpresiune .. 243
6.3.3.6 Efortul capabil al componcntelor de baza . 244
7
6.3.4 Momentul eapabil al nodurilor grinda-stalp ~I de
eontinuitate................................................................................. 254
6.3.4.1 1mbinari rigla-stalp eu placa de capat si suruburi ..... 255
6.3.5 Efortul capabil al bazei stalpului................................................ 256
6.3.5.1 Baza stalpului solicitata de eforturi axiale................. 257
6.3.5.2 Baza stalpului solicitata de eforturi axiale si moment
incovoietor 257
6.4 NODURI DIN PROFILE TUBULARE...................................................... 259
• ANEXE
AI Caraeteristiei meeaniee pentru oteluri de constructii nealiate, dupa SR EN
10025-2:2004 (SR EN 10025-;-Al:I994).............................................. 293
A2 Caraeteristiei meeaniee pentru oteluri de constructii nealiate, dupa SR EN
10025-2:2004................. 294
A3 Caraeteristieile meeaniee la temperatura ambianta ale otelurilor sudabile
eu granulatie fina, in stare normalizata, conform SR EN 10025-3:2004
(SR EN 10113-2/95)................................................................................... 295
A4 Caraeteristieile meeaniee la temperatura ambianta ale otelurilor sudabile
eu granulatie fina, laminate termornecanic, conform SR EN 10025-4:2004
(SR EN 10113-3/95)....................................................................... 296
A5 Caracteristieile mecanice ale otelurilor cu Iimita de curgere ridicata in
stare calita si rcvcnita, conform SR EN 10025-6:2004 (SR EN 10113-
2: 1998)........................................................................................................ 297
A6 Caracteristieile meeanice ale otelurilor cu Iimita de curgere ridicata in
stare durificata prin precipitare conform SR EN 10137-3: 1998................. 298
A7 Caraeteristicile mecaniee ale otelurilor cu rezistenta imbunatatita la
eoroziune atmosferica conform SR EN 10025-5:2005 (SR EN
10555:1995)................................................................................................ 299
A8 Caraeteristiei meeaniee ale otelurilor pentru constructii nealiate ~i eu
granulatie fina pentru profile cave, SR EN 10210-1: 1998.......................... 300
BI HE-A Profile late dublu T eu talpi paralcle, executie u~oara..................... 30 I
B2 HE-B Profile late dublu T cu talpi paralele................................................ 303
B3 HE-:\1 Profile late dublu T cu talpi paralele, executie grea........................ 305
B4 IPE Profile dublu T eu talpi paraJelede latime medie.............................. 307
B5 IPN Profile late dublu T eu talpi inclinate de latime mica......................... 309
B6 UPN Protile U eu margini rotunjite............................................................ 311
B7 LPN Corniere eu aripi egale eu margini rotunjite....................................... 313
B8 LPN Corniere eu aripi inegale eu margini rotunjite.................................... 316
B9 SHS Profile eaye eu sectiune patrata SR EN 10210-2:2000....................... 319
B 10 RHS Profile cave eu sectiunc dreptunghiulara SR EN 10210-2:2000....... 323
B 11 CHS Profile cave eu sectiune circulara SR EN 10210-2:2000................... 327
B 12 Aria superficiala As in m2/m a EURO-profilelor........ 334
B 13 Valorile admise maxime ale grosimii elementului t, in mm, pentru
alegerea marcii de otel................................................................................. 335
• BIBL]OGRAFIE................................................ 336
8
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCT",
capftlOlaVII I
UTILIZAREA 0TELULUI IN CONSTRUCTII
1.1 INTRODUCERE
Prima constructie metalica realizata integral din fonta a fost podul de
la Coalbrookdale, Anglia (1779). Aparitia otelului pudlat, cu ductilitate si
deformabilitate superioare, a favorizat realizarea unor sisteme cu zabrele
avand bare comprimate din fonta iar cele intinse din otel pudlat.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, fabric area otelului si apoi
dezvoltarea procedeelor de imbinare, face posibila utilizarea accstui material
tot mai des, largind astfel aria de aplicare in domeniul constructiilor
ingineresti (fig. 1.1).
a. b.
Fig. I.1 a. Turnul Eiffel-Paris (1889. 324m. 7300t otcl), b. Podul Anghel Saligny (1895, 0
desehidere centrala de 190 metri si alte 4 deschideri de 140 metri)
9
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
Constructii din ce in cemaiindraznete.cuinaltimigeneroase.se

construiesc in lume de catre marile companii.
De-a lungul ultimilor 100 de ani, clasamentul celor mai inalte cladiri
din lume a suferit in permanenta modificari, iar "razboiul" zgarie-norilor
purtat intre continentul nord-american si eel asiatic a fost castigat, mra
indoiala, de Asia. Desi primii zgarie-nori au aparut pe teritoriul american,
astazi, doar doua dintre primele zece cele mai inalte cladiri din lume se mai
afla in America. Cel dintai zgarie-nori construit, cu tehnologie bazata pe
structura metalica portanta, este considerat The Home Insurance Building,
un imobil ridicat la Chicago in anul 1885. Avand initial doar noua etaje, i s-
au mai adaugat altele doua, in anul 1891. Ideea de baza a tehnologiei
respective era renuntarea la zidaria portanta clasica (caramida sau lemn) si
inlocuirea cu un schelet metalic, pe care erau montate toate celelalte
elemente ale cladirii, inclusiv peretii. Cladirea a existat pana in anul 1931,
cand a fost demolata.
Pe primul loc in topul celor mai inalte zece cladiri din lume (fig.
1.2), realizat de CTBUH Chicago, se afla centrul financiar Taipei 101, 0
cladire finalizata la sfarsitul anului 2004. Taipei 101 are 0 inaltirne de 508
m. Pozitia de lider a Taipei 101 este amenintata de alte doua proiecte de
zgarie-nori. Este yorba despre Freedom Tower din New York, cladire de
541 metri proiectata sa inlocuiasca turnurile gemene W orId Trade Center si
imobilul Burj Dubai din Dubai care se presupune ca, in momentul finalizarii
(in anii 2008-2009 cladirea va avea roximativ 700 metri.
Fig. 1.3 Cladiri cu forme atipice (Emisfera Valentia)
10
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
Fig. 1.2 Cele mai inalte cladiri din lume
11
ELEMENTE .
Totodata, catre anul 2009 este prevazuta finalizarea unui zgarie-nori
care sa recastige, pentru americani, pozitia de lideri ai clasamentului, prin
construirea la Chicago a unei cladiri inalte de 610 metri (115 etaje) ce va
avea forma de spirala,
Fig. 1.4 Cladiri eu fa nne atipiee (ING Amsterdam)
Fig. 1.5 Cladiri eu forme atipiee (Muzeul de arta Denver)
12
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII
I I
Fig. 1.6 Cladiri eu forme atipiee (Geoda La Villette-Paris, D= 36m si 6433 triunghiuri din
otel inox)
Fig. 1.7 Cladiri eu forme atipiec ( Muzeul national de arta moderna "Georges Pompidou"
Paris)
13
ELEMENTE .
Constructiile metalice sunt structuri, parti din structura sau elemente
realizate din otel, otel slab aliat sau din aliaje din aluminiu.
Constructiile metalice de tin suprernatia in ceea ce priveste
performantele deschidere si inaltime.
Otelul reprezinta osatura civilizatiei actuale. Productia de otel este
indicele economic important in aprecierea potentialului economic si al
nivelului de trai. Astfel, pe plan mondial, in 1980 productia de otel era de 1
miliard de tone iar in 2000, de 2 miliarde de tone. In Romania, in 1938
productia de otel era de 0.4 milioane tone (cca. 18 kg/cap loc), iar in 1990
de 20 milioane de tone (1 rona/cap loc.).
1.2 DOMENII DE UTILIZARE A CONSTRUCTIILOR DIN OTEL
cladiri multietajate (cladiri administrative, hoteluri) - fig. 1.8,
Fig. 1.8 Cladire multietajata (Tuming Torso, Suedia)
14
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
- constructii cu deschidere mare (sali de expozitie - fig. 1.9, muzee - fig.

1.10, sali de sport, aercgari - fig. 1.11, hangare - fig. 1.12, stadioane - fig.
1.13, garaje - fig. 1.14 etc.),
Fig. 1.9 Sala de expozitie
Fig. 1.10 Muzeu
15
ELEMENTE . .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII
Fig. 1.11 Aerogara
Fig. 1.12 Hangar
16
ELEMENTE . .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII
Fig. 1.13 Stadioane
17
ill
Fig. 1.14 Garaje
18
ELEMENTE DIN OTEL
cladiri rezidentiale - fig. 1.15 si fig. 1.16,
Fig. 1.15 Cladiri rezidentiale eu structura din profile eu pereti subtiri formate la rcee
Fig. 1.16 Cladiri rezidentiale ell structura din profile laminate la eald si dale mixte otel-
beton.
19
ELEMENTE DIN OTEL
cladiri si structuri industriale (sedii de finne, spatii comerciale.

depozite, hale de productie - fig. 1.17, platfonne - fig. 1.18, estacade
etc.),
Fig. 1.17 Cladire industrials sau comerciala
Fig. 1.18 Platforme de lucru
- structuri speciale (tumuri si piloni pentru telecomunicatii - fig. 1.19,

stalpi LEA - fig. 1.20, cosuri de fum - fig. 1.21, tumuri pentru sustinerea
funicularelor si telefericelor)
20
Fig. 1.19 Tumuri pentru antene telecomunicatii
Fig. 1.20 Stalp LEA Fig. 1.21 CO$ de fum
21
ELEMENTE DIN OTEL
constructii agricole - fig. 1.22 si fig. 1.23,
Fig. 1.22 Fenne zootehniee
Fig. 1.23 Constructii agrieole eu destinatii diverse
22
ELEMENTE .
constructii din tabla (rezervoare de mare capacitate - fig. 1.24, bun care
si silozuri - fig. 1.25, conducte fortate care lucreaza la presiuni mari),
Fig. 1.24 Rezervor
Fig. 1.25 Silozuri
23
structuri si elemente de ccnstructii metalice pentru instalatii si utilaje

tehnologice (instalatii pentru rafinarii si parti ale complexelor
petrochimice - fig. 1.26. platforme de foraj marin - fig. 1.27, turle de
foraj, tumuri de extractie - fig. 1.28 etc.).
Fig. 1.26 Instalatii pentru rafinarii
Fig. 1.27 Platforme de foraj marin
2-1-
Fig. 1.28 Sonda petroliera si rezervoare de depozitare a produselor petroliere
peroane in statii de metrou sau in gari - fig.l.29
Fig. 1.29 Peroane in statii
25
ELEMENTE DIN OTEL
alte constructii metalice: scari - fig. 1.30, pasarele, sustineri de conducte

pentru traversari de rauri, poduri - fig. 1.31, viaducte - fig. 1.32, porti de
ecluze - fig. 1.33 si stavile, trambuline de schi, structuri pentru centrale
eoliene - fig. 1.34, structuri pentru radiotelescoape - fig. 1.35, rampe de
lansare pentru nave aerospatiale etc.
a. b.
Fig. 1.30 Scari in cladiri (a), scari exterioare (b)
Fig. 1.31 Pod metalic (San Francisco)
26
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII .
Fig. 1.32 Viaduct (Franta)
Fig. 1.33 Porti de ecluza (Cernavcda)
27
ELEMENTE .
1.3
•
•
Fig. 1.34 Turbine eoliene

•
•
Fig. 1.35 Radiotelescoape
28
1.3 A VANTAJELE UTILIZARII CONSTRUCTIILOR DIN OTEL ! a

lr
i'
• Prczinta siguranta in exploatare. Exista 0 buna concordanta intre calcul

si comportarca reala a elementelor si structurilor. Otelul este un
material cu proprietati elasto-plastice remarcabile, omogenitate ridicata,
ctanscitate foarte buna, nu estc afcctat de razele ultraviolete.
• Otelul are cele trei rezistente egale: rezistenta la compresiune, la
intindere si la incovoicre.
• Raportul conventional intre rezistentele tnecanice si greutatea (indice
de eficienta) elementului are valori favorabile in comparatie cu alte
materiale (ocupa primulloc dupa aluminiu).
• Rezistentd si comportare foarte buna la actiuni seismice (datorita
ductilitatii si grcutatii reduse), prccum si acomodarc la conditii slabc de
fundare.
• Otelul isi pdstreazd proprietatile fizico-mecanice ~i dupa demontare ~i
reutilizare.
• Cedarea elementelor are loc de regula, dupa aparitia 111101' deformatii
plastice care avertizeaza.
• Capacitate de adaptabilitate a structurilor exemplificata prin sporirea
capacitatii portante prin consoli dare sub exploatare, posibilitati de
modificare si reconstructie, mare flexibilitate care pennite adaptarea
cladirilor la nevoile utilizatorilor (fig. 1.16 si fig. 1.36).
Fig. 1.36 Flexibilitatea spatiilor cladirilor eli structura din otel
29
• Grad inalt de prefabricare, posibilitatea de realizare in uzind, Prin •

procedee industriale cu un inalt grad de mecanizare sau automatizare se
reduce timpul de executie pe santier, deci scurtarea duratei de pun ere in
functionare a investitiei - fig. 1.37. Se reduc spatiile de depozitare pe
santier. In plus, sunt oferite toate posibilitatile unui lucru ingrijit si
controlat, executia constructiilor metalice necesitand a mare precizie.
•
•
•
•
•
•
1.4
Ot
Dc
Fig. 1.37 Executia unei structuri din otel utilizand prefabricate ret
Sal
• Structurile metalice se preteaza la orice forma constructivd, la pn
deschideri inari ~'i indltuni tnari, cu spatii utile generoase, luminoase 1m
si insorite, aerisite - fig. 1.9, fig. 1.10, fig. 1.1 L fig. 1.38. de
sci
aC
Ot
m:
pn
ca
dil
Fig. 1.38 Alte exemple de structuri metalice
30
ELEMENTE DIN OTEL
• Utilizarea otelului permite realizarea constructiilor ecologice. Nu

este poluant, nu este toxic si conlucreaza bine cu alte materiale de
constructii, Asociat eu materiale moderne ea sticla sau membrane
compozite, otclul prezinta un potential enorm pentru proicctanti.
Greutatea redusa a structurilor metaliee influenteaza pozitiv terenul
de amplasament prin volumul redus de terasamente si solutii de
fundare eeonomiee.
• Executia pe santier este relativ independentd de anotimp, putin
zgornotoasa si mai bine acceptata de catre veeini in zonele urbane.
• Activitatea In constructii metalice este precisa, curata, realizata in
principal in atelier, la adapost de intemperii, de 0 mana de lucm
calificata,
• Sum structuri demontabile, in general.
• Exista posibilitatea de recuperare a materialelor prin top ire.
• Tehnologia de executie a structurilor metal ice utilizeaza tnetode
uscate.
• Este un material durabil ale carui proprietati permit 0 proiectare
usoara, construire si transformare dintre cele mai durabile.
1.4 DEZA VANTAJELE CONSTRUCTIlLOR METALICE
Otelul neprotejat are 0 rezistenta redusa la actiunea agentilor eorosivi.

De aceea, necesita protectie anticorosiva, fie prin utilizarea otelurilor eu
rezistenta ridicata la coroziune, fie prin utilizarea otelurilor patina bile
sau aplicand pe elemcntele metalice diverse sisteme de protectic 0
proiectare judicioasa a sectiunilor si elementelor metalice poate
imbunatati semnificativ comportarca accstora Ia agrcsivitatca mcdiului
de exploatare. Monitorizarea fenomenului de coroziune pe durata de
scrviciu a constructiilor mctalice contribuie la asigurarca durabilitatii
aeestora.
Otelul are 0 rezistenta redusa la temperaturi ridieate (la 200°C se
modifica rezistenta la curgere, iar la 600°C eIementeIe din otel nu mai
prciau eforturi). Sisteme de protectie mod erne si eficiente asigura, in
cazul producerii unor incendii, perioadc de stabilitatc prescrise,
diferentiate in functie de importanta elementelor si structurilor metalice.
31
ELEMENTE DIN OTEL
1.5 PREOCUPARI SI TE~DI~TE IN DEZVOLTAREA

CONSTRUCTIILOR METALICE
• Realizarea unor constructii care sa poata fi exploatate in deplina

siguranta, la un pre! de cost cat mai redus si care sa conduca la cheltuieli
de intretinere si exploatare minime.
• Se incearca noi metode, mai productive, de elaborare a otelului, se
utilizeaza pc 0 scars din ce in cemailargao!clurilcslabaliatc.cu
rezistente superioare, aliajelc din aluminiu, se imbogatesc sortimentele
de laminate din otel si aliaje din aluminiu si se extinde in multe domenii
folosirca profilelor metalice realizate din tabla sub tire indoite la rece si
sectiunile tubulare.
• In calculul static si de dimensionare se tinde spre introducerea metodelor
de calcul care iau in considerare comportarea elasto-plastica a otelului si
tin scama de conlucrarca spatiala a elementelor si structurilor in
ansamblu.
• Pentru a asigura 0 buna comportarc la coroziune, se imbunatatesc
retetele de elaborarc a otelului si se cauta noi marci de otcl rezistente la
coroziune. De asemenea, se introduc noi procedee de protectie pe baza
de polimcri, vopsele si metalizare.
32
ELEMENTE DIN OTEL
CAIII'I'OIaVII a
OTELURI
, PENTRU CONSTRUCTII.
, CARACTERISTICI
MECANICE
2.1 INTRODUCERE
Pentru conceperea, dimensionarea si executia unei structuri din

otel, este indispensabila 0 buna cunoastere a materialelor utilizate. Scopul
acestui capitol este de a sublinia caracteristicile mecanice ale otelurilor
utilizate pentru realizarea unei structuri metalice, ca urmare a aplicarii
normelor europene EUROCODE ~i in tara noastra, In acest sens,
consideram a fi utila prezentarea succinta a relatiei a - s specifics unei
epruvete din otel, obtinuta din incercarea la tractiune, pentru precizarea
unor termeni ce vor fi utilizati in continuare.
Fig. 2.1 Schema diagramei caracteristice a otelului pentru constructii
Se pot distinge urmatoarele domenii (fig. 2.1):

• Domeniul elastic (1) in care deformatia este proportionala cu
tensiunea (legea lui Hooke): a = E· s . Limita de elasticitate, fy'
corespunde unei tensiuni maxime ce poate fi atinsa pentru un
comportament elastic al epruvetei. Deformatia specifica ce corespunde
33
ELEMENTE DIN OTEL
limitei de elasticitate este notata Gy' Daca forta ce a produs deformatia
inceteaza sa mai actioneze inainte de atingerea limitei de elasticitate
(tensiunile raman in domeniul elastic), epruveta revine la dimensiunea
initiala,
Precizam ca pentru a fi in conformitate cu terminologia
standardizata relativa la incercarea la tractiune (SR EN 10002-111995),
trebuie sa folosim notiunea de rezistenta elastica R, si nu limita de
elasticitate fy, deoarece ultima corespunde unei valori de calcul.
A fost aleasa notatia fy in locul R, pentru a nu adauga notatii
suplimentare.
• Palierul de curgere (2). Palierul de curgere corespunde
domeniului in care materialul se deformeaza sub tensiune constanta. La
incetarea actiunii, descarcarea se face elastic si materialul conserva 0
deformatie permanenta.
Palierul de curgere este 0 caracteristica proprie otelurilor, dar este
bine evidentiat in cazul otelurilor nealiate, cu limita redusa de elasticitate.
• Domeniul de ecruisare (3). Dupa palierul de curgere, trebuie din
nou majorata solicitarea pentru cresterea deformatiei. Limita superioara a
zonei de ecruisare este numita rezistenta la intindere a otelului, fu.
Deformatia specifica corespunzatoare acestei rezistente este notata cu
Gu'
Ca si in cazul limitei de elasticitate, trebuie vorbit despre
rezistenta maxima Rm in locul rezistentei la intindere fu'
• Domeniul de strictiune (4). Acest domeniu corespunde unei
reduceri locale a sectiunii epruvetei in care se va produce ruperea pentru
deformatii locale ce depasesc Gu' Alungirea la rupere este notata e r'
Domeniile (2), (3) si (4) formeaza impreuna domeniul
comportarii plastice a otelului.
2.2 0TELURI PENTRU CONSTRUCTII
2.2.1 Fabricarea otelului

,
Otelul se obtine in principal din fonta, care este un aliaj Fe si C

(intre 1.7% si 6.67%). Fonta se fabrica in cuptoare inalte (fumale), cu
functionare continua.
34
Furnalele sunt alcatuite dintr-o manta groasa de otel, captusita la

interior eu caramida refractara.
Pentru fabriearea fontei se folosese minereuri de fier, eombustibili
si fondanti.
Minereurile de fier contin oxizi si hidroxizi de fier. Se clasifica in
functie de continutul in fier, astfel:
• Minereuri bogate > 45% Fe (magnetita, de culoare neagra < 75%Fe,
hematita, de culoare rosie < 65%Fe, limonita, de culoare galbena <
60%Fe)
• Minereuri sarace < 45%Fe (siderita, de culoare alb-galbui < 40%)
Minereurile se supun operatiilor de sfaramare, eemere,
concentrare si aglomerare si apoi se introduc in fumal.
Combustibilul folosit este cocsul, obtinut prin distil area
carbunilor naturali. Cocsul produce prin ardere caldura necesara topirii
minereurilor, reduce oxizii de fier din minereu si carbureaza fierul ramas
liber, transformandu-l in fonta.
Fondantii usureaza transformarea in zgura a rocilor din minereuri
si a cenusii rezultate din ardere, inlesneste eliminarea unor impuritati,
Minereurile de fier, combustibilul si fondantii se introduc in
fumal pe la partea superioara, Pe la partea inferioara a fumalului se sufla
aer sub presiune (de cca. 2 atm) care a fost in prealabil incalzit la 900°C
in caupere (instalatii speciale de preincalzire),
Prin arderea cocsului se produce topirea materialelor si au loc 0
serie de reactii chimice: reducerea oxizilor de fier (fierul este eliberat si
formeaza oxizii de carbon) si carburarea (fierul se combina eu carbonul
rezultand carbura de fier Fe3C numita si cementita). Cementita se
amesteca cu fierul si formeaza fonta care se aduna in stare top ita la partea
de jos a furnalului (creuzet). Sterilul si cenusa din arderea eocsului se
separa sub forma de zgura top ita, care fiind mai usoara, se aduna
deasupra fontei.
Fonta si zgura rezultate sunt evacuate pe masura produeerii lor.
Capaeitatea max. a fumalelor construite in tara noastra este de
1700 rrr'. Exista insa si furnale cu capacitati mai mari (3000 .. .4000m3)
care pot produce 8000 ... 10000t de fonta pe zi.
Fontele obisnuite obtinute in fumale sunt:
• fonta alba (de afinare) eu continut bogat in cementita, folosita la
fabricarea otelului,
• fonta cenusie folosita ca semifabricat pentru elaborarea fontelor din
35
care se toama piese de masini, piese de instalatii sanitare,

• fontele speciale (feroaliaje) care contin elemente de aliere: Si, AI,
Mn, Cr, Ti, Mo etc. si servesc la elaborarea otelurilor cu adaosuri sau
ca elemente de ali ere.
Fonta are rezistenta mare la compresiune si rezistenta redusa la
intindere si incovoiere, caz in care prezinta 0 rupere casanta. Fonta nu se
forjeaza si nu se lamineaza, dar of era avantajul unei comportari bune la
coroziune atmosferica,
Otelul este un aliaj din Fe si C (C < 1.7%). Pentru otelurile de
constructii, C variaza intre 0.15% si 0.25%.
Otelul se obtine din fonta printr-un proces de afinare (oxidare),
fiind un otel de fuziune. Sunt elaborate in convertizor (Bessemer - fig.
2.2a, convertizorul cu oxigeri - fig. 2.2b), in cuptor Siemens-Martin si in
cuptor electric.
a. b.
Fig. 2.2 a. Convertizorul Bessemer, b. eonvertizorul eu oxigen LD (Linz-Donawitz-)
La elaborarea otelurilor slab aliate se introduc in convertizor sau

in cuptor feroaliaje (fonte cu un continut bogat in elemente de ali ere) sau
diferite materiale de adaos in cantitati prescrise.
Pentru elaborarea otelului se folosesc procedee de afinare cu
oxigen si procedee de afinare cu vatra deschisa,
36
Procedeul uzual pentru obtinerea otelului este eel de convertizor

in care se sufla oxigen deasupra baii metalice.
Otelariile construite la Galati, Calarasi folosesc convertizoare de
tip LD. in aceste convertizoare, caldura necesara procesului metalurgic
de afinare provine din arderea (oxidarea) diferitelor elemente. Oxigenul
este suflat pe la partea superioara a masei de metal topit prin intermediul
unei tevi numita lance, terminata cu un cap prevazut cu mai multe orificii
pentru iesirea oxigenului.
Durata procesului de elaborare a unei sarje variaza intre 45 si 60
min in functie de marca otelului. Capacitatea convertizoarelor 30-300t
(Galati-150t).
Incarcatura este fonta lichida 70-1 00% si fier vechi 0-30%.
Lucrandu-se cu 02 si nu cu aer, se realizeaza procente de N foarte reduse
(0.006%-0.008%). Exista si convertizoare cu insuflare de aer (Bessemer
si Thomas) care ocupa primul loc in evolutia procedeelor modeme de
elaborare a otelului; ele tind sa dispara deoarece calitatea otelului rezultat
nu mai corespunde cerintelor actuale.
2.2.2 Turnarea otelului
Turnarea discontinue a otelului in lingouri. Otelul elaborat in

cuptoare sau convertizoare (fig. 2.3) este tumat in oale realizate din otel
cu 0 camasa interioara din caramida refractara, de unde este tumat in
lingotiere, alcatuite din fonta sau otel si captusite cu material refractar.
Pentru a reduce cantitatea de FeO si pentru a imbunatati calitatea, se
adauga in masa de otel Si sau AI; solidificarea se face linistit rara
degajari de gaze care produc efervescenta masei lichide. Acest procedeu
se numeste calm are (dezoxidare). Pentru obtinerea unor oteluri cu
caracteristici superioare de rezistenta si tenacitate, dezoxidarea se face cu
Si si cu adaosuri de AI, vanadiu, titan etc.
Otelurile aliate sunt totdeauna calmate. Calmarea ridica pretul de
cost (10 ... 15%); in unele cazuri, elementele de calmare se introduc in
cantitati mai mici obtinandu-se oteluri semicalmate care prezinta calitati
apropiate de cele ale otelurilor calmate, dar sunt mai ieftine.
Lingoul de 3...40t reprezinta semifabricatul pentru laminatele din
otel.
Turnarea continua a otelului (fig. 2.3) consta din racirea intensa a
cristalizatorului (recipientului) in care se toarna continuu otel si
37
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII'
lilio::ra licr veehi
&
mmereu de lier preparare mmereu
~
o::mUDC
pentru cocs
I>IC) titbid
cupior electric
I&llO'(
IUffiW"C' continua turnarc dsscontinua
'W Ilalc: cu LllCllichid

cuptor metalurgre
secundara
~I rcpartitor
IinSlllicrc blumun
olel solid bramc
blumun
~K(lO"C r'I brame
~
~
lammare roduse pLDIC
Laminare Ia cald (:WO' -1200"n

;.
bLUL11uri
l.armuare la cald I~OO"-120({ C)

....
~o profile tire
Fig. 2.3 Schema de fabricatie a fontei, otelului si a produselor din otel
extragerea semifabricatului format pe masura turnarii si solidificarii

otelului, dupa care continua racirea acestuia.
38
Turnarea continua prezinta avantajul de a realiza semifabricate

apropiate ca dimensiuni de cele ale produselor finite, eliminandu-se 0
serie de operatiuni intermediare de laminare pentru a reduce dimensiunile
mari ale lingourilor.
2.2.3 Defecte ale otelului la turnare
Prin turnare discontinua in lingouri pot sa apara defecte datorita

turnarii sau racirii, defecte care se pot regasi ~i in laminate, unele dintre
ele avand efecte defavorabile asupra elementelor de constructie. Prin
turnare continua, 0 serie de defecte pot fi inlaturate, racirea si
solidificarea facandu-se simultan pe intreaga sectiune a semifabricatului
produs.
Tipuri de defecte:
• retasura este un gol inchis sau deschis la partea superioara a lingoului
datorat faptului ca metalul din interior se solidifica si i~i micsoreaza
volumul intr-un spatiu determinat de crusta exterioara. Retasura are
uneori peretii oxidati si nu se sudeaza decat partial la laminare,
formand planuri de separare in piesele de otel. Retasura este mult mai
accentuata la otelurile calmate decat la cele necalmate. Pentru
eliminarea retasurii, partile cu retasuri trebuie taiate;
• suflurile sunt goluri mici produse de gazele care se degaja din metal
sau din alte materiale si care la solidificare nu mai pot sa iasa in
atmosfera din cauza crustei exterioare. Suflurile fiind umplute cu
gaze, nu au peretii oxidati si de regula se sudeaza la laminare;
• incluziunile provin din bucati de zgura, materiale refractare sau din
unele elemente de aliere care se topesc incomplet;
• fisurile interne sau de suprafata se produc din defecte de racire:
intercristaline la temperaturi ridicate si intracristaline la temperaturi
scazute;
• segregarea este 0 neuniformitate a compozitiei chimice a otelului
turnat si se datoreste faptului ca 0 serie de elemente care sunt solubile
in fierul lichid (C, S, P) parasesc zonele mai reci care se solidifica si
se aglornereaza in zonele centrale, care se solidifica mai tarziu.
2.2.4 Prelucrarea otelului
Procedeul de prelucrare eel mai utilizat este laminarea care se

poate face la cald sau la rece. Prin laminarea la cald se obtine forma
39
ELEMENTE .
produsului, iar pe de alta parte, 0 imbunatatire a caracteristicilor fizico-
mecanice ale otelului rezultat din tumare. Laminarea consta din trecerea
unei piese de otel, adusa in stare plastid prin incalzirea la IOOO-1200°C
printre cilindri (valturi) care se rotesc in sens contrar (fig. 2.4).
[>. <f:lQ1
=-__ ~~/.> -".-
___"",_
Fig. 2.4 Principiul prelucrarii otelului prin laminare
Prin laminare se reduce grosimea si creste latimea elementului

prelucrat.
Din lingouri se obtin semifabricate: blumuri cu sectiune patrata,
bramele cu sectiune dreptunghiulara, iar apoi tagle (patrate,
dreptunghiulare, rotunde) si respectiv platine eu sectiune dreptunghiulara.
Blumurile ~ibramele se lamineaza in laminoare bluming, lingourile mai
mari de 7t in brame se lamineaza in laminoare slebing.
Laminarea la cald poate fi realizata de tip traditional, cand
temperatura este mentinuta la valori ridicate pana la obtinerea formei
dorite de sectiune, sau de tip comandat, care include laminarea
normalizata (simbolul N) si laminarea termomecanica (simbolul M).
Laminarea normalizata este un procedeu de laminare in care
deformarea finala se realizeaza intr-un anumit interval de temperatura
(950°C), care conduce la obtinerea unui material de conditie echivalenta
celei obtinute dupa normalizare, astfel tncat valorile prescrise pentru
caracteristicile mecanice se mentin chiar ~i dupa tratament termic de
normalizare.
Laminarea termomecanica este un procedeu de laminare in care
deformarea finala se efectueaza intr-un interval de temperatura (950°C),
starea respectiva a materialului prezentand anumite caracteristici ce nu
pot fi obtinute sau pastrate numai printr-un tratament termic.
40
ELEMENTE DIN OTEL
Otelurile pot fi livrate in stare de calire si revenire (simbolul Q)

sau durificare prin precipitare (simbolul A), tratamente aplicate dupa
ultima deformare pentru obtinerea semifabricatului. Calirea este operatia
care consta intr-o racire a produsului mai rapida decat in aer calmat, iar
revenirea consta din una sau mai multe incalziri la temperaturi stabilite,
cu mentinere la aceste temperaturi, urmate de raciri corespunzatoare.
Tratamentul de revenire este aplicat dupa durificare prin calire sau dupa
alt tratament termic, pentru a aduce proprietatile otelului la un nivel
indicat. Durificarea prin precipitare consta in durificarea otelului
determinata de precipitarea unuia sau a mai multor compusi din solutia
solida suprasaturata.
Tendinta actual a este de a obtine, intr-o maniera economica,
produse laminate la cald din oteluri cu rezistente ridicate care au Insa si 0
excelenta sudabilitate datorita continutului redus al elementelor de ali ere.
Prin laminare la cald se obtin produse lungi sub forma de bare
(sectiuni deschise sau cave - fig. 2.5) si produse plate de tipul tablelor.
\ I I I
) ! ! !
IPE HEA HER HEM
RHS UNP LNP
Fig. 2.5 Profile laminate la cald: sectiuni deschise ~i cave
in Anexe sunt prezentate sortimente de profile laminate la cald si

caracteristicile lor sectionale si mecanice.
Laminarea la rece (fig. 2.6) se aplica benzilor laminate la cald. Se
obtin benzi cu grosimi mici, cu 0 suprafata mult mai curata decat a
laminatelor la cald, care pastreaza dupa laminare 0 serie de oxizi
imprimati pe fata metalului.
41
ELEMENTE DIN OTEL
Fig. 2.6 Fabriearea profilelor formate la reee printr-un proees eontinuu, utilizand presa
eu role sau laminorul
Formarea la rece se utilizeaza la obtinerea profilelor cu pereti

subtiri, cu diferite forme ale sectiunii transversale (fig. 2.7). Acestea pot
fi obtinute si prin presare la rece (prese Abkant). Semifabricatele folosite
la realizarea profilelor sunt benzile laminate la cald sau la rece. Tablele
cutate sau ondulate se executa prin presarea tablelor subtiri cu grosimi
pana la 1.5 mm.
Fig. 2.7 Exemple de profile eu pereti subtiri formate la reee
42
ELEMENTE DIN OTEL
2.2.5 Structura ~icomponentli otelulul
Structura otelului poate fi studiata pe baza unei analize

metalografice.
Otelul cu continut redus de carbon este 0 substanta cristalina
alcatuita dintr-o aglomerare de cristale cu orientari diferite. Atomii
cristalului sunt dispusi dupa un model tridimensional regulat. In reteaua
cristalina, un grup fundamental, numit celula cristalina elementara, se
repeta indefinit spatial (de cca. 10150ri) . Otelul cristalizeaza in sistemul
cubic, caracterizat prin doua moduri de dispunere a atomilor: cubic cu
volum centrat (fig. 2.8 a) cand atomii sunt dispusi in colturile si in centrul
cubului si cubic cu fete centrate (fig. 2.8 b) cand atomii sunt dispusi in
colturile si in centrele fetelor cubului.
a. b.
Fig. 2.8 Structura cristalina a otelului: a. - sistem cubic cu volum centrat,

b. - sistem cubic cu fete centrate
Distanta redusa dintre atomi asigura 0 mare compactitate a

acestor retele. Echilibrul cristalului este asigurat de fortele de interactiune
atomice.
43
ELEMENTE DIN OTEL
Cand atomii din doua materiale diferite A si B, au dimensiuni

asemanatoare, un numar de atomi din A sunt inlocuiti cu atomi din B,
formand astfel 0 solutie solida de substitutie. Exemplu, dizolvarea
nichelului in otel,
Daca atomii celor doua materiale au dimensiuni diferite, atomul
mai mic patrunde intre atomii mai mari formand 0 solutie solida de
interstitie. Exemplul eel mai cunoscut in acest caz este dizolvarea
carbonului in fier.
Structura cristalului se modifica in functie de temperatura. La
temperaturi ridicate, cristalele in sistemul cubic cu fete centrate pot
contine carbon in solutie pana la 2% la 1130°C, pe cand in cristalele in
sistemul cubic cu volum centrat de la temperaturi joase, cantitatea de
carbon poate atinge 0.02% la 723°c si in jur de 0.002% la temperatura
ambianta, Astfel, un otel ce contine 0.5% carbon, de exemplu, poate
dizolva tot carbonul in cristale cubic cu fete centrate la 0 temperatura mai
ridicata, dar prin reducerea temperaturii nu poate pastra tot carbonul in
solutie si trece in sistemul cubic cu volum centrat. Excesul de carbon
reactioneaza cu fierul formand carbura de fier sau cementita (Fe3C), dura
si casanta, comparativ cu fierul pur. Cantitatea de cementita si distributia
particulelor de cementita in microstructura este importanta pentru
proprietatile tehnologice ale otelului, Distributia cementitei este puternic
influentata de viteza de racire,
Procesul de cristalizare al aliajelor fier-carbon in conditii de
incalzire sau racire lenta este reprezentat prin diagrama de echilibru fier-
carbon (fig.2.9).
In diagrama sunt constituentii de baza a otelului:
• ferita sau u-Fe, cu sistemul de cristalizare cubic cu volum centrat
si continut in carbon de 0,02%,
• cementita (Fe3C) este un compus chimic la temperatura ambianta,
cu un continut in carbon pana la 6.67%,
• perlita este un amestec laminar de ferita si cementita, continutul
de carbon fiind de 0.8%,
• austenita sau y-Fe este un constituent cu sistemul de cristalizare
cubic cu fete centrate care apare la temperaturi ridicate, continutul
in carbon fiind de pana la 2%.
Otelurile utilizate in constructii contin procente reduse de carbon,
cuprinse intre 0.1% si 0,25%.
44
~ Lichid (L) o Ferita (a)
rn Austenite (I') ~ Perlita (a+ Fe,C)

e ['c]
I Cementita (fe,C)
Y+ Fe,C
a+ Fe,C Qi2J"
60(~~~--~--~--~--~---r----~
6,' (',67 C [0/]
~.
0") I :2 :3 4 5 .';(l
Fig. 2.9 Diagrama fier-carbon ~i constituentii otelului la diverse temperaturi
Otelul are 0 microstructura diversa care reflects compozitia ~1

tratamentele termice la care a fost supus.
Viteza de raeire influenteaza natura produsilor rezultati; astfel
martensita se obtine dupa 0 racire rapida, perlita - dupa 0 racire lenta, iar
ferita dupa 0 racire foarte Ienta,
Structura martensitica (fig. 2.10) este fragilizanta si poate initia
fisuri, deci este periculoasa, mai ales in cazul sudarii, cand pot fi create
aglomerari martensitice, daca nu se iau masuri termice.
In fig. 2.11 sunt aratate imagini metalografice ale otelului supus
unei laminari traditionale si uneia controlate.
Componentii otelului sunt in principal fierul si carbonul; alte
elemente sunt adaugate deliberat sau exista ca impuritati inevitabile.
Carbonul exercita efectul eel mai semnificativ asupra
microstructurii materialului si a proprietatilor sale.
45
ELEMENTE .
Fig. 2.10 Microstructura de martensita (x 500)
a. b.
Fig. 2.11. a.- microstructura unui otel laminat la eald eu un continut de O.l5%C, eu
eristale de ferita (albe) si perlita (X 200), b. - microstructura rafinata printr-o laminare
controlata a unui otel laminat la eald eu un continut de 0.15%C, eu eristale de ferita
(albe) ~i perlita (X 200)
Otelul pentru constructiile ingineresti contine pana la 0.25%

carbon si mangan de pana la 1,5%, acesta din urma constituind unul
dintre principalele elemente de aliere. Alte elemente de aliere sunt
cromul, nichelul, molibdenul etc. Elemente ca sulf, fosfor, azot si
hidrogen au efect nociv asupra proprietatilor otelului si sunt luate masuri
de reducere a continutului acestora in timpul producerii otelului.
in tabelul 2.1 este aratata cornpozitia chimica a otelului produs
conform SR EN 10025.
46
ELEMENTE DIN OTEL
. . 11ao teIUIill,. SR EN 10025 -2

T a b. 21 Compozi itiia Chiirmc
Continut maxim de carbon Mn Si P S N
Mardi otel C%
% % % % %
1<16mm 16mm<t<40mm t>40mm
8185 - - - - - - - -
8235 JR 0.21 0.25 - 1.5 - 0.055 0.055 0.011
8235JRGI 0.21 0.25 - 1.5 - 0.055 0.055 0.009
8235JRG2 0.19 0.19 0.23 1.5 - 0.055 0.055 0.Ql1
8235 JO 0.19 0.19 0.23 1.5 - 0.050 0.050 0.011
8235 J2G3 0.19 0.19 0.19 1.5 - 0.045 0.045 -
8235 J2G4 0.19 0.19 0.19 1.5 - 0.045 0.045 -
8275 JR 0.24 0.24 0.25 1.6 - 0.055 0.055 0.011
8275 JO 0.21 0.21 0.21 1.6 - 0.050 0.050 0.011
8275 J2G3 0.21 0.21. 0.21 1.6 - 0.045 0.045 -
8275 J2G4 0.21 0.21 0.21 1.6 - 0.045 0.045 -
8355JR 0.27 0.27 0.27 1.7 0.6 0.055 0.055 0.011
8355 JO 0.23 0.23 0.24 1.7 0.6 0.050 0.050 0.011
8355J2G3 0.23 0.23 0.24 1.7 0.6 0.045 0.045 -
8355 J2G4 0.23 0.23 0.24 I.7 0.6 0.045 0.045 -
8355 K2G3 0.23 0.23 0.24 I.7 0.6 0.045 0.045 -
8355 K2G4 0.23 0.23 0.24 1.7 0.6 0.045 0.045 -
Sudarea pieselor din otel este 0 problema particulara pentru

metalurgisti, Pentru asigurarea caracteristicilor de rezistenta ale
imbinarilor sudate este necesar ca otelul sa fie sudabil.
Procedeele de fabricare urmaresc producerea otelurilor cu un
continut redus de incluziuni si cu microstructuri fine pentru imbunatatirea
rezistentei, ductilitatii si duritatii, precum si pentru reducerea zonei de
tranzitie intre ruperea ductila si casanta. Acestea sunt normalizate si au 0
buna sudabilitate.
Modulul de elasticitate ramane practic independent de compozitie
si tratamentele termice aplicate.
2.2.6 Marc! de otel
A vand in vedere ca in viitorul apropiat vor fi anulate STAS

500/1-89 si STAS 500/2-80, care se refera la sortimentele de otel pentru
constructii, se recomanda utilizarea eu precadere a standardului SR EN
10025 + AI: 1994, "Produse laminate la cald din oteluri de constructii
nealiate". Simbolizarea alfanumerica a marcilor de otel este in
conformitate cu SR EN 10027-1 si cu circulara de informare ECISS IC
47
10. Acest standard european precizeaza cerintele pentru produse lungi si

produse plate laminate la cald din oteluri de masa (BS) si oteluri de
calitate nealiate (QS), destinate elementelor metalice pentru constructii
imbinate cu sudura si cu tije, exploatate la temperatura mediului ambiant.
Sunt mentionate sapte marci de otel: S185, S235, S275, S355,
E295, E335 ~i E360 care difera prin caracteristici mecanice. Clasele de
calitate JR, JO, J2 si K2 difera intre ele prin sudabilitate si valori
prescrise pentru energia de rupere la incovoiere prin soc. Daca nu este
specificata eapaeitatea de deformare la rece, marcile de otel S 185, E295,
E335 si E360, preeum ~i marcile de otel S235, S275 ~i S355 c1asa de
calitate JR, sunt oteluri de uz general. Otelurile din c1asele de calitate JO,
J2G3, J2G4, K2G3, K2G4 sunt oteluri de calitate.
Notarea otelurilor : consta din simboluri cu urmatoarea
semnificatie:
• marca de otel:
S urmat de un numar din trei eifre: otel de constructii eu valoarea
minima specificata a limitei de curgere pentru grosimi sub 16 mm, in
Nzrnnr';
• clasa de calitate:
JR: clasa de calitate pentru produse cu valoarea minima a energiei de
rupere la incercarea de incovoiere prin soc de 27J la 20°C,
JO: clasa de ealitate pentru produse cu valoarea minima a energiei de
rupere la incercarea de incovoiere prin soc de 27J la O°C,
J2: clasa de ealitate pentru produse cu valoarea minima a energiei de
rupere la incercarea de incovoiere prin soc de 27J la -20°C,
K2: clasa de calitate pentru produse cu valoarea minima a energiei de
rupere la incercarea de incovoiere prin soc de 40J la -20°C,
gradul de dezoxidare: Gl- oteluri necalmate, G2- oteluri in alta stare
decat starea necalmata, G3 si G4: alte caracteristici
• indicarea metodei de dezoxidare:
FU: otel necalmat,
FN: otel in alta stare decat necalmat (semicalmat),
FF: otel complet calmat care contine in cantitate suficienta elemente
de legare cornpleta a azotului (ex. Al 0,02%).
• alte caracteristici:
N: produsul se livreaza in stare normalizata sau in stare bruta de
laminare normalizanta (prin dirijarea temperaturii la laminare si
48
racire se creeaza conditii asemanatoare celor de la tratamentul termic

de normalizare),
C: oteluri cu capacitate de deformare la rece.
De exemplu, in tab. 2.2, tab. 2.3, tab. 2.4 sunt aratate calitatile
otelurilor de constructii,
Tab. 2.2 Calitatea otelurilor freevent utilizate in constructii (SR EN 10025-2: 2004)
Rezistenta la
curgere Temperatura pentru
minima Calitatea incercarea Ia Metoda de
Marci otel
otelului incovoiere prin soc dezoxidare
fy [0C]
[Nzmm"]
JR +20 Optional
FU,FN
S235 235
JO 0 FN
J2 -20 FF
JR +20 FN
S275 275 JO 0 FN
J2 -20 FF
JR +20 FN
JO 0 FN
S355 355
J2 -20 FF
K2 -20 FF
Tab. 2.3 Calitatea otelurilor sudabile utilizate in constructii (SR EN 10025-4: 2004)
Rezlstenta la
curgere Temperatura pentru
minima incercarea la incovoiere
Marci'i otel Calitatea otelulul
prin soc
fy [0C]
[N/rrun2]
MsauN -20
S275 275
MLsauNL -50
MsauN -20
S355 355
MLsauNL -50
MsauN -20
S420 420
MLsauNL -50
MsauN -20
S460 460
MLsauNL -50
49
Tab. 2.4 Calitatea otelurilor eu rezistenta ridicata la eoroziune (SR EN 10025-5:2005)
Rezlstenta
la curgere Temperatura
minima pentru incercarea la
Mardi otel Aliajul
incovoiere prin soc
fy [0C]
[Nzmrrr']
S235JOW 0
235 Cu-Cr
S235J2W -20
S355JOWP 0
355 Cu-Cr-P-(Ni)
S355J2WP -20
S355JOW 0
355 Cu-Cr-(Ni)-(Mo )-(Zr)
S355J2W -20
Caracteristicile, compozitia chimica si conditiile generale de

livrare care includ starea final a de livrare a otelurilor sudabile pentru
constructii sunt definite de norme europene adoptate ca standarde
nationale:
SR EN 10025-1: 2005 "Produse laminate la cald din oteluri pentru
constructii; Partea 1: Conditii tehnice generale de livrare ", care
specifica conditiile pentru produse1e plate si lungi laminate la cald
din oteluri pentru constructii, exc1usiv profilele deschise si cave;
SR EN 10025-2: 2004 " Produse laminate la cald pentru
constructii. Partea 2: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de
constructii nealiate ". reprezinta revizuirea SR EN 10025+ A 1 care
cuprinde oteluri cu limite de elasticitate cuprinse intre 235 ~i 355
N/mm2 utilizate sub forma produselor obtinute prin laminare
normalizata (simbolizata cu N) sau echivalente;
SR EN 10025-3: 2004 " Produse laminate la cald pentru
constructii sudabile cu granulatie fina in stare
normalizatii/laminare normalizanta" ce va substitui SR EN
10113/2: "Produse laminate la cald din oteluri , de constructii
,
sudabile cu granulatie fina in stare normalizatd", cu statut de
standard roman din anul 1995, care se refera la oteluri cu limite de
elasticitate cuprinse intre 275 si 460 Nzmnr' care pot fi livrate in stare
normalizata (prin laminare normalizanta sau tratament termic de
normalizare) simbolizata cu N;
50
ELEMENTE DIN OrEL PENTRU CONSTRUCT"
SR EN 10025-4: 2004" Produse laminate la cald pentru constructii:

Partea 4: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de constructii
sudabile cu granulatie find obtinute prin laminare
termomecanicd", ce va substitui SR EN 10113/3: "Produse
laminate la cald din oteluri de constructii sudabile cu granulatie
find laminate termomecanic ", cu statut de standard roman din anul
1995, se refera la oteluri cu limite de elasticitate cuprinse intre 275 si
460 Nzmrrr' care pot fi obtinute prin laminare termomecanica
simbolizata cu M;
SR EN 10025-5:2005: "Produse laminate la cald pentru
constructii cu rezistenta imbundtd(itd la coroziune atmosferica"
reprezinta revizuirea SR EN 10155:1995 pe care-l inlocuieste,
cuprinde oteluri cu limite de elasticitate cuprinse intre 235 si 355
N/mm2 care pot fi livrate in stare normalizata, Otelurile contin
elemente de aliere (P, Cu, Cr, Ni, Mo, ...) care imbunatatesc rezistenta
la coroziune atmosferica prin formarea unui strat protector de oxizi
pe suprafata metalului de baza si sub actiunea conditiilor atmosferice.
Simbolizarea este W, iar litera P indica continutul ridicat de fosfor;
SR EN 10025-6:2005 "Produse laminate la cald pentru constructii:
Partea 6: Conditii tehnice de livrare pentru produse plate din otel
cu limito' de curgere ridicatii in stare cdlitd $i revenitd" reprezinta
revizuirea SR EN 10137-2:1998 pe care-l inlocuieste, se refera la
oteluri cu limite de curgere cuprinse intre 460 si 960 N/mm2 care pot
fi livrate in stare de calire si revenire simbolizata cu Q sau durificata
prin precipitare simbolizata cu A.
SR EN 10210-1: 1998: "Profile cave finisate la cald pentru
constructii, de oteluri de constructie nealiate $i cu granulatie find.
Partea 1: Conduit tehnice de livrare" se refera la profile cave
deformate la cald cu sau lara tratament termic, sau deformate la rece
cu tratament termic dupa deformare, pentru obtinerea starii
echivalente caracteristice produselor deformate la cald.
SR EN 10219-1: 2002: "Profile cave deformate la rece pentru
constructii, de oteluri de constructie nealiate $i cu granulatie find.
Partea 1: Conditii
, tehnice de livrare"
Otelurile din clasele de calitate JR, JO, J2G3, J2G4, K2G3, K2G4 au
in general capacitate de sudare pentru toate procedeele de sudare.
51
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT" .
Pentru fiecare marca, sudabilitatea creste de la clasa de cali tate JR
la clasa de calitate K2.
in tab. 2.5 sunt aratate caracteristicile mecanice fy si fu ale
acestor oteluri,
Tab. 2.5 Valorile nominale ale limitei de curgere fy si ale rezistentei la tractiune fu
pentru otelurile de constructii laminate la cald
Grosimi nominale ale elementului t [mm]

t :S;40mm 40mm < t ;S; 80mm
Standard ~i marca de otel
t, t. fy fu
[N/mm2] [N/mm2] [N/mm2] [N/mm2]
S 235 235 360 215 360
S 275 275 430 255 410
EN 10025-2:2004
S355 355 510 335 470
S 450 440 550 410 550
S 275NINL 275 390 255 370
S355 NINL 355 490 335 470
EN 10025-3:2004
S420 NINL 420 520 390 520
S 460 NINL 460 540 430 540
S 275 M/ML 275 370 255 360
S 355 M/ML 355 470 335 450
EN 10025-4:2004
S 420 MIML 420 520 390 500
S460MIML 460 540 430 530
S235W 235 360 215 340
EN 10025-5:2005
S355W 355 510 335 490
EN 10025-6:2005 S 460 Q/QLlQL1 460 570 440 550
S 235 H 235 360 215 340
S275 H 275 430 255 410
S355 H 355 510 335 490
EN 10210-1:1998 S 275 NHINLH 275 390 255 370
S355 NHlNLH 355 490 335 470
S 420NHINLH 420 540 390 520
S 460 NHINLH 460 560 430 550
S235 H 235 360
S275 H 275 430
S355H 355 510
S 275 NHINLH 275 370
S 355NHINLH 355 470
EN 10219-1:2002
S 460 NHINLH 460 550
S275MHlMLH 275 360
S355MHlMLH 355 470
S420MH/MLH 420 500
S460MHlMLH 460 530
52
In tab. Al ...A8 din Anexe sunt aratate caracteristicile otelurilor

mentionate mai sus.
Otelurile specificate in SR EN 10025-4:2004 se utilizeaza pentru
elementele putemic solicitate ale structurilor sudate (rezervoare de apa,
rezervoare de stocare, poduri, ecluze etc.) care sunt exploatate la
temperatura ambianta sau la temperatura scazuta. Marcile de oteluri
sudabile, cu granulatie fina se livreaza in doua clase de calitate: 0 clasa
(rara simbol) cu valori minime ale energiei de rupere prin soc la
temperaturi mai mici de - 200 C si a doua clasa, cu simbolul L, avand
valori minime ale energiei de rupere prin soc la temperaturi mai mici de
-50°C.
Otelurile pentru constructii cu limita de curgere ridicata in stare
calita si revenita specificate 'in SR EN 10025-6:2005 se livreaza in
urmatoarele calitati: prima clasa (rara simbol) cu valori minime ale
energiei de rupere la incovoiere prin soc la temperaturi de minimum -20°,
a doua clasa (notata cu simbolul L) cu valori minime ale energiei de
rupere la incovoiere prin soc la temperaturi de minimum -40° si a treia
clasa (notata cu simbolul Ll) cu valori minime ale energiei de rupere la
incovoiere prin soc la temperaturi de minimum -60°.
Otelurile de constructii sunt caracterizate de urmatoarele valori

ale proprietatilor materialului:
modulul de elasticitate longitudinal E = 210000N I mm?
modulul de forfecare G = E/[2(1 + v )]~81000 Nrmrrr'
coeficientullui Poisson v = 0,3
coeficientul de dilatare termica a = 12 .10-6 I" C
masa volumica p = 7850kgl m3
Exigentele de ductilitate pentru oteluri sunt exprimate astfel:
• raportul t, II, ?: 1.20 ,
• alungirea la rupere pe 0 lungime calibrata de 5.65~Ao este de eel
putin 15%,
• cu?: 15cy, unde cy = r, IE .
53
2.2.7 Alegerea clasei de calitate a otelului pentru constructil sudate
In proiectarea constructiilor metalice se urmareste, ca prin

verificari de rezistenta la stari limita, elementul sau structura metalica sa
fie ferita de riscul unei cedari clasice, prin pierderea capacitatii portante.
Imbinarile sudate pot contine defecte in cordoanele de sudura care
favorizeaza amorsarea fisurilor si provoaca cedarea brusca, De asemenea,
se produce 0 modificare locala a proprietatilor mecanice si structurale ale
metalului ce are ca efect cresterea riscului de rupere prin introducerea
eforturilor reziduale de natura termica.
Clasele de calitate, care diferentiaza otelurile in cadrul acelorasi
marci, pun in evidenta, pe de 0 parte comportarea buna la sudare, iar pe
de alta parte siguranta sudurilor si a pieselor sudate, prin asigurarea
tenacitatii si evitarea ruperilor fragile.
Diferentierea otelurilor in clase de calitate se face prin compozitia
chimica ~i prin verificarea tenacitatii,
SR EN 1993-1-10:2006 contine reguli pentru alegerea otelurilor
in functie de tenacitatea la rupere si de proprietatile in sensul grosimii
elementelor sudate care reprezinta un rise semnificativ de desprindere
lamelara in timpul fabricarii, Evaluarea riscului de rupere fragila se
bazeaza, pe de 0 parte pe corelatia intre temperatura de tranzitie a
energiei de rupere din incercarea de incovoiere prin soc T27J
(temperatura corespunzatoare unei energii de rupere pentru epruvete
Charpy eu crestatura in V de 27 J), fig. 2.12 si temperatura de rupere la
deformarea plana a unei epruvete eompaete, reetangulare, fisurate
(repartitie de tip I a tensiunilor) TK1C' iar pe de alta parte, pe
eonsiderarea plastificarii ~i a tensiunilor reziduale.
\VclJ} Ruperc
.Zona de : ductila
..
'tranzirie
'1] L___ --------L Nivclul

.. Rupcrc: : cneraici de rcferinta
fragi!a : ~
,,
~--~~~---------.
I
Temperatura
T[''C)
de tranzitie
Fig. 2.12 Curba de tranzitie a energiei de rupere
54
La stabilirea calitatii otelului se au in vedere urmatorii parametri:

i) Proprietatile otelului:
limita de curgere fy (I) in functie de grosimea elementului,
tenacitatea exprimata in termeni I;7J sau T4UJ
ii) Caracteristicile elementului:

forma elementului si a detaliilor,
concentrarile de tensiuni in functie de detaliile evidentiate pentru
verificarea la oboseala,
grosimea elementului,
ipotezele corespunzatoare pentru imperfectiuni (ex. fisuri transversale
sau fisuri deschise semieliptice).
iii) Situatii de proiectare:
valoarea de calculla cea mai scazuta temperatura de exploatare,
tensiuni maxime date de actiuni permanente din exploatare
corespunzatoare situatiei de proiectare,
tensiuni reziduale,
ipoteze pentru evolutia fisurilor sub incarcarea la oboseala in timpul
unui interval intre doua inspectii (daca acestea au loc),
viteza de deformare e pentru actiuni accidentale (daca au loc),
gradul de deformare la rece ccl (daca are loc).
Ca actiune de baza este temperatura de referinta TEd' iar tensiunea
maxima aplicata va fi (J' Ed ::;; 0.75 iy• Tensiunea maxima (J' Ed corespunde
unei stari limita de exploatare normala, gruparea de actiunilor fiind:
(2.1)
unde:
A(TEd) este actiunea dominanta data de temperatura de referinta care
influenteaza tenacitatea materialului ~i poate genera deopotriva
tensiuni date de impiedicarea deformatiilor,
LG k sunt actiuni permanente,
'l/1Qkl este valoarea frecventa a incarcarilor variabile,
'1/2 iQki sunt valorile cvasipermanente ale incarcarilor variabile
secundare care determina nivelul de tensiuni in material.
55
ELEMENTE .
Temperatura de referinta in loeul potential de rupere are expresia:
(2.2)
unde:
Tmd este temperatura atmosferica eea mai scazuta eu 0 perioada de
revenire specifica,
I':l.Tr este un termen de corectie pentru pierderile prin radiatie,
tlTa este deealajul de temperatura indus de catre tensiune si limita de
eurgere a materialului, imperfectiunea fisurii, forma si dimensiunile
elementului, .
I':l.TR este un termen de siguranta pentru a diferentia nivelul de
fiabilitate pentru diferite situatii (daca este neeesar),
tlTe este un termen de corectie pentru 0 viteza de deformare de
referinta:
sr, = 1440 - f y
()(
t In .£
]J.5 [0 c] (2.3)
550 Bo
eu viteza de deformare de referinta B = 4xlO I sec care acopera efeetele

actiunilor dinamiee pentru eea mai mare parte a situatiilor de cal cul
durabile ~i tranzitorii,
- tlTecJ = - 3x B cA 0 C] unde B cf = 0% pentru un material rara deformare
la reee,
Valorile admise maxime ale grosimii elementului sunt aratate in
tab. B 13 Anexe, in functie de trei niveluri de tensiuni exprimate sub
forma de proportie din limita de eurgere si anume:
(2.4)
t[mm] 2 •
unde t,(t) = iy,nom - 0.25 -t- [N/mm ] eu to = Imm , sau se ia egala eu
o
valori ReH din standardele de produs de otel,
56
Alegerea clasei de cali tate are in vedere consecintele unei

desprinderi lamelare.
La conceptia imbinarilor sudate expuse riscului ruperii lamelare
trebuie considerate urmatoarele aspecte:
caracterul critic al amplasarii din punct de vedere al valorilor
tensiunilor de intindere si gradul de incarcare,
deformatia pe directia grosimii elementului pe care se asambleaza 0
alta piesa. Aceasta deformatie provine din contractia metalului
sudurii in timpul racirii si poate fi amplificata prin bridarea cu alte
elemente,
natura detaliului de imbinare, in particular imbinarile sudate in T sau
in L. De exemplu la imbinarea din fig. 2.13, placa orizontala poate
avea 0 ductilitate insuficienta pe directia grosimii.
~
I
Fig. 2.13 Desprinderea lamelara
Desprinderea lamelara se poate produce daca deformatia imbinarii

este pe directia grosimii materialului, ceea ce se produce daca fata de
fuziune este aproximativ paralela cu suprafata materialului si daca
retragerea opereaza perpendicular pe directia de laminare a
materialului. Sensibilitatea creste cu grosimea sudurii.
proprietatile chimice ale metalului tensionat pe directia grosimii. in
particular, un conti nut ridicat de sulf, chiar sensibil inferior limitelor
din standardele de produs, poate favoriza desprinderea lamelara. Se
recomanda acordarea unei atentii particulare imbinarilor sud ate
grinda-stalp ~i placilor de capat sudate, solicitate la intindere pe
directia grosimii.
Desprinderea lamelara poate fi neglijata in cazul in care:
(2.5)
unde:
57
ELEMENTE .
ZEd este valoarea Z necesara care rezulta din cea mal mare
deformatie provocata de contractia metalului bridat sub cordonul de
sudura:
Tab. 2.7. Criterii care influenteaza valoarea tinta ZEd
II) i~m,a &Udurii InAtjimes afeGtivA • &uduri IIot' It gro$ir\'l4la de ~I a 5ulMii de 0011 ZI
rvlttilOOre Iii
a..:; 71'M1 --a-;-S-mm-
d~"""""tiiltt
de r-'l<a.n s 10mm
14= 0 "..
pI"OVQC8!Ie
oontrac:!Ja
.,=7mm z.."'3
10< i'Wr s 20mm a= 14 mm 1,.= 6
~Iui 20",!«'!S:30mm il:02,mm z.."'9
J(l" .... :s4Omm a=28mm '.1." 12
40 < ...S 501'M1 II = 35 rnrn 11..= 15
50" .... Il"'~ l.= 15
b) FQfl'n3 $i pozi~
UF & y
$\JCI",'ilot III
imbinolri In T.
. ~ z.. = ·25
Ct\lCiiQrme 'ii In
~
-~-~---
r
CQII
imbinBt11n unglll z.. .. -10

.._
SUM de rolt pr1ntr-o &lngur" trecere
=
z.. 0 58U suduri do oot QI 1 eu
slr.lt ® melill de ildaos de rtIZl&lerlli!l
i¢0$6
z.. ,..
8~
8 Jb z. .. -5
,._
suduri de rolt p~ mili multe
lr~ri z., = 0
~~ ~
suduri eu
pSmlndere
comple1A §I
IpA'trOOderepa!'IlalI
w ...........
elL!; ~
-.-~*"*' &
""''''''''*...._,....__a_
~
i ;
~4J
I'?A~
z. 'Ii 3
1 &udun
JS
QJ pauuMare
1)(II'1plcll fi ~rundc~ z., = 5
; P3t1~~ ~lJ ~ ~
Iirr>tinl!ln In 0011
F F Zt, = 8
c) Efedul gro&imij
m..torialului $
!IS 10mm
10 < I S20mm
Z, .. 2
14= 4 .
"$Upn~bridloni , 20.:: s s:30mm Z. = 6 •
30'" II s40mm ,z,.';'S-:
4O<ss50mm jf.;=10 .:
5O<!ls60mm k:.lit-=
6O·q;s7Dmm
70" $
Z. -15
I z." 15 .
d} O~1iud!R Bridafe u$OSra Coolracl:Je libali DO&ibil#l- '® e_emplu hn~ti in T I Z. = 0
bridarfl glcbali5 Bridare mOOia C<lntr3C1ie reSlfl§nsli - (de exsmplu dilifragrne de gnnzl z.,=3
prin allo 1NIr\1' ale 0ftles0n8le
~rudJJrji Bndllre inslta Contr.JC1i~ fberl'll imposiblt - (de BKemplu ng<!IZtflle z.,-5
dale~'Y <re 1ablierl! ol1Olrope)
eo) IllfiLiS$ Fi\!i ~lncatZlfe z,,'" 0
prer~lzim ~iIe;,.100~C Z.,.·B
•~ fi .....ouu .cu 50 '% ~ un """",rilli RJP"" 1eI1&i<mib' PI! di'OOtllt 9l'Q$mt, J!I'Q"'i!ClItl>lIl>lndn:liri !!label!> j)tetIomirl$l1l& 1l00000i
I. ccmo''''''!Ie
58
(2.6)
eu Za,Zb,Zc,Zd,Ze explieitate in tabeluI2.7.

Z Rd este valoarea de ealeul a capacitatii materialului de a evita
desprinderea lamelara, adica Z15,Z25,Z35.
Pentru cladiri este recornandata corespondenta definita in tabeluI2.8.
Tab. 2.8 Alegerea clasei de calitate conform EN 10164
Valori ZEd Valori cerute pentru Z Rd

conform SR EN 1993-1-10 conform EN 10164
ZEd :510 -
10 < ZEd :5 20 Z15
20 < ZEd s 30 Z25
Zed> 30 Z35
2.3 EUROPROFILE
in tabelele B 1...B 11 din Anexe sunt prezentate earaeteristieile

profilelor europene laminate la eald si formate la reee, dupa norme DIN, EN
~i SREN.
Tabelul B12 euprinde, ea adaos la tabelele anterioare, valorile
suprafetelor superfieiale As in m2/m, neeesare pentru ealculul protectiei
la foe si a suprafetei de sablare/grunduire.
Profilele dublu T pot fi clasifieate in doua grupe:
• Profile dublu T cu tdlpi late, a carer moment de inertie I z este mult
mai mare dedit in eazul profilelor eu talpi reduse; pot fi utilizate ea
elemente incovoiate sau solieitate axial. Se disting trei tipuri de
sectiuni: HEA, HEB ~i HEM Pentru 0 distanta egala intre eele doua
talpi egale, profilul HEA este eel mai usor si profilul HEM eel mai
greu. Pentru un moment de inertie egal, profilul HEA este din nou eel
mai usor, dar dimensiunile vor fi superioare profilului HEB si mai
ales fata de eele ale profilului HEM. De remareat faptul ca distanta
intre fetele interioare ale talpilor este identica pentru profilele HEA,
HEB si HEM de acelasi tip; aceasta partieularitate poate fi interesanta
pentru proieetarea anumitor imbinari.
59
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCT",
• Profilele dublu T cu talpi reduse, a carer moment de inertie I z este

mic in raport cu momentul de inertie Iy • Greutatea pe metru liniar a
aces tor profile este relativ redusa; ele sunt utilizate In principal ca
elemente incovoiate. Se distinge seria usoara IPE, a carer talpi au
grosimea constanta si seria IPN, putin mai grele, cu fata interioara a
talpilor inclinata.
Pe piata europeana de constructii se gaseste si 0 alta serie de
profile: profilele HHD create In special pentru proiectarea stalpilor,
profile W, M sau Scare sunt profile dublu T nord-americane.
Profilele in T pot fi obtinute prin taierea In lungul axei
longitudinale a profilelor In dublu T de tipul IPE, HEA si HEB; se obtin
astfel seria semiprofilelor IPET, HEAT si HEBT.
Marcile de otel folosite pentru profilele dublu T (HE-A, HE-B,
HE-M, IPE, INP), profile U (UNP) si corniere (LNP) - sunt S235JRG2
sau S355JRG2 (SR EN 100025).
Pentru profile tubulare rotunde (CHS), profile tubulare patrate
(SHS) si profile tubulare dreptunghiulare (RHS) sunt utilizate marcile
S235JRH, S275JO, S275J2H, S355J2H.
Tab. 2.9 Relatii de calcul pentru caracteristicile sectiunilor profile lor cave
Unitate
Caracteristici sectlonale Relatia de cal cuI de
masura
Profile cave cu sectiune circulara
Diametrul nominal exterior D mm

Grosime de perete norninala t mm
Diametrul mininal interior d=D-2t mm
Aria superficiala/metru liniar A = 7rD mmvm

s 103
A = 7r(D2 _d2)
Aria sectiunii transversale em2
4.102
Masa liniara M=0.785·A kg/m
Moment de inertie la incovoiere

1= 7r(D2 _d2) em"
64 .104
Raza de giratie .g
1= -
A
em
60
ELEMENTE DIN OTEL
Modul de rezistenta la W = 21 ·10 em'

incovoiere elastica el D
Modul de rezistenta la D3 _d3
incovoiere plastics Wpl= em'
6.103
Moment de inertie la torsiune
(moment de inertie polar)
1t =21 em"
Modul de torsiune Ct =2Wel crrr'
Profile eave eu seetiune dreptunghiulari, inclusiv eu seetiune pitrati

Lungimea nominala a
laturii unui profiJ eav eu
sectiune patrata sau
latura mica a unui profil B mm
eav eu sectiune
dr~tunghiulara
Lungimea nominata a
laturii lungi a unui profil
eav eu sectiune H mm
dreptunghiulara
Grosirne de perete
t mm
norninala
Raza nominala de
rotunjire la exterior a ro = l.51 mm
coltului, pentru eaJcul
Raza norninala de
rotunjire a coltului, Ii = l.Ot mm
pentru ealeul
Aria superficiala/metru 2
liniar
As = -3 (H + B - 4 . ro + Jr . ro) m2!m
10
Aria sectiunii
transversale
A= --4
10
[2t(B + H - 2t)- (4 - JrXro2 - r/)] em2
M=O.785A
J~
Masa liniara kglm
1 =-' lBH' ~(B~2tXH~2tr

Moment de inertie Iy_y y-y 104 12 12 em"
- 4{lxx + Axh;)+ 4{1g + A~h;)
Moment de inertie Iz-z

1
z=z
=-'
104
lHB' ~
12
(H ~2tXB~2t)'
12
J~ em"
-4(lxx + Axh;)+4(lg +A~hn
Raza de giratie
iff ~H; ~h i; em
61
ELEMENTE DIN OTEL
Modul de rezistenta la 21yy ·10 u; ·10

ineovoiere elastica We1,yy = . W,e ,zz = em'
l
'
H D
W
pl,yy
=_1
103
BH2 _ (B-2tXH -2tY
4 4
j_
Modul de rezistenta la -4(AxhJ+ 4(A;h;)
ern'
ineovoiere plastica
W
pl,zz
=_1 lHB2
103 4
_ (H -2tXB-2tY
4
j_
- 4(Axhx) + 4(AA; )
Moment de inertie la
torsiune
It = 1
10
-4 L3t -+2K
h
3
Ah J em"
Modul de torsiune C
t
= 10l t+K/t
It J em'
in relatille de mai sus s-au folosit notatiile:
Az = L1-: }O2 mm2
A~ =ll- :}/ mm2
h = H _l10-31l'}
x 2 12-31l' 0 mm
Axa principals (pentru axa secundara se inlocuieste B eu H)
h =H - 2t -llO - 31l'}.
~ 2 12-31l' I mm
Axa principala (pentru axa secundara se inlocuieste B ell H)
t; = II'3-16 - 1 J4ro
1l' 3(12-31l') mm4
Iq; = l'3-16-
1 1l' 1
3(12-31l')
J r.4 mm"
h =2[(B-t)+(H -t)]-2Rc(4-ll') R = ro +1j mm

ell c 2
Ah = (B-tXH -t)-R;(4-ll') mrrr'
K = 2Aht mnr'
h
62
ELEMENTE .
COMPORTA~A 0TELURILOR LA COROZIUNE.

MASURI DE PROTECTIE
3.1 COROZIUNEA ELEMENTELOR DIN OTEL
Pentru asigurarea durabilitatii in exploatare a elementelor de

constructie realizate din otel, la proiectarea acestora se au in vedere
urmatorii factori: durata de exploatare preconizata, criteriile de exploatare
solicitate, conditiile probabile ale mediului inconjurator, compozitia,
proprietatile si comportamentul materialelor, inclusiv efectul asamblarii
materialelor diferite, forma elementelor si detaliile structurale, calitatea
manoperei si nivelul de control, masurile speciale de protectie, nivelul
probabil de intretinere pe durata de serviciu preconizata a constructiei,
Coroziunea este 0 notiune cu sfera larga de acceptie fiind extinsa la
diverse degradari, deteriorari sau distrugeri ale elementelor metalice cauzate
de procese chimice, electrochimice, bacteriologice, de coroziune sub
tensiune etc.
Produsele de coroziune sunt:
calamina- fermata in timpul laminarii (temperaturi ridicate),
rugina- fermata la temperatura obisnuita in prezenta apei.
Dupa natura sursei agresive care genereaza procesul de coroziune,
coroziunea poate fi: atmosferica si subterana.
Coroziunea atmosferica (fig. 3.1) este eel mai frecvent intalnita (mai
ales in zone industriale ~i de litoral).
Dupa natura procesului, coroziunea poate fi: chimica si
electrochimica. Coroziunea electrochimica este tipul de coroziune la care
distrugerea metalului se produce in medii agresive electrolitice. Este cazul general
de distrugere a metalelor.
Coroziunea electrochimica implica, in afara de prezenta metalului si
mediului agresiv (solutia de electrolit) si existenta unui anod, a unui catod si
63
ELEMENTE DIN OTEL
a unui conductor metalic prin care sa se poata deplasa electronii deveniti

liberi prin trecerea ionilor din metal In solutia de electrolit (fig. 3.2).
I
I I
Zona catodica
1
eonc. marc de 0:
a. h.
Fig. 3.1 Schema coroziunii atmosferice pe: a. - suprafete metalice nevopsite,

h. - pe suprafete metalice vopsite
Fig. 3.2 Coroziunea fierului (metalului) in solutie apoasa
La anod are loc un proces de oxidare intre ionii pozitivi ai metalului

si anionii solutiei de electro lit. La catod are loc un proces de reducere intre
cationii solutiei si electronii metalului deveniti liberi prin trecerea ionilor de
metal in solutie (fig. 3.3).
Suprafata anodica !~ / Suprafata catodica (±:;

Ccorodara ) .~ i ,.,../'
Fig. 3.3 Actiunea electrochimica locala pe suprafata otelului
64
ELEMENTE .
Localizarea diferita a acestor procese pe suprafata metalului expus
actiunii agresive produce neomogenitati superficiale de natura chimica,
metalografica, cristalina, mecanica a elementului metalic. Datorita prezentei
acestora se produc diferente locale de potential, deci microelemente
galvanice, localizand distrugerea la anod, restul suprafetei lucreaza catodic
si ramane neatacata,
Potentialul de electrod al unui metal are rol esential in procesul de
coroziune. Este saltul de tensiune electrica cauzat de trecerea ionilor de
metal in solutia de electrolit.
Metalele cu potential de electrod mare sunt e1ectropozitive si nu se
corodeaza; metalele cu potential de electrod mic sunt electronegative si se
distrug prin coroziune. Adesea, prima manifestare a coroziunii este vizuala
Ifig. 3.4); se constata fenomenul 'prin localizarea sa sau prin modificarea
aspectului exterior al metalului pe care-l afecteaza.
a. b.
Fig. 3.4 Coroziunea atrnosferica la 0 imbinare eu tije (a) si eu sudura (b)
Diverse forme de coroziune ce pot fi intalnite sunt denumite in

general, dupa modul de manifestare. Este cazul, de exemplu, a coroziunii
generale, a coroziunii prin puncte sau a coroziunii intergranulare. Alte forme
de coroziune poarta nume asociate mecanismului care le produc (ex.:
coroziunea sub tensiune, coroziune-eroziune etc.).
Fenomenul este deosebit de complex, generat si influentat simultan
de 0 multitudine de factori.
Factorii principali care influenteaza coroziunea sunt:
• materialul din care este alcatuit elementul de constructie (fig. 3.5),
65
Fig. 3.5 Influenta factorului material asupra fenomenului de coroziune
• mediul de exploatare a elementului metalic (fig. 3.6 ),
Fig. 3.6 Influenta factorului mediu asupra fenomenului de coroziune
66
In figura 3.7 este aratata evolutia coroziunii observate pe otel

ooisnuit expus mai multi ani in diferite tipuri de atmosfere.
800
400
1 2 3 4 5
Derasa de expunere ( ani )
Fig. 3.7 Coroziunea otelului in diferite atmosfere (dupa K. Barton)
In tabelul urmator sunt exemplificari de medii corespunzatoare

claselor de corosivitate (GP 111-04).
Tab. 3.1 Exemple de medii tip ice
Clasa de
Mediu exterior Mediu interior
corosivitate
Spatii incalzite, cu umiditate relativa scazuta
Cl
si cu atmosfera nepoluanta, ex.: birouri,
Foarte slaba
magazine, scoli, hoteluri
C2 Atmosfere cu grad redus de Spatii neincalzite in care se poate produce
Slaba poluare (S02<12J.lg/m\ ex.: zone condens, ex.: depozite, sali de sport (exclusiv
rurale erase mici bazine de inot)
Atmosfere urbane ~i industriale, Spatii de fabricatie cu umiditate ridicata ~i 0
C3 cu poluare moderata (S02: poluare redusa a aerului (ex.: industria
medie 12...40J.lg/m3) sau zone costiere alimentara, spalatorii, fabrici de bere, fabrici
cu concentratie scazuta in cloruri de lapte)
Atmosfere industriale cu poluare
Spatii de fabricatie cu umiditate si poluare
C4 ridicata (S02: 40 ...90J.lglm3) sau
ridicate ale aerului (ex.: bazine de inot,
ridicata zone costiere cu concentratie
piscine, uzine chimice)
moderata in cloruri
Atmosfere industriale cu
Constructii sau zone cu con dens permanent si
C5-I umiditate ~i poluare ridicate (S02:
poluare ridicata
90 ...250J.lg/m3)
Zone costiere ~i marine cu Constructii sau zone cu condens permanent si
C5-M
concentratie ridicata in cloruri poluare ridicata
67
ELEMENTE .
Echivalenta intre elasele de corosivitate (SR ISO 9223 si SR EN ISO
12944-2) si elasele de agresivitate (STAS 10128), este urmatoarea:
C1 - foarte slaba (echivalent cu elasa de agresivitate 1m - STAS 10128
din punct de vedere al vitezei de coroziune a otelului),
C2 - slaba (echivalent cu elasa de agresivitate 1m...2m - STAS 10128),
C3 - medie (echivalent cu elasa de agresivitate 2m - STAS 10128),
C4 - ridicata (echivalent cu elasa de agresivitate 2m - STAS 10128),
C5-1 - foarte ridicata-industriala (echivalent cu elasa de agresivitate 2m
3m - STAS 10128),
C5-M - foarte ridicata-marina (echivalent cu elasa de agresivitate 2m
3m - STAS 10128).
• efortulla care este supus elementul metalic influenteaza prin valoare
(medie, maxima si minima), tensiune constants, concentrator de tensiuni,
stare biaxiala de solicitare, modul I, II si III, frecventa ciclica, forma
undelor. Sursa acestor eforturi 0 constituie actiunile in constructii, tensiunile
reziduale, precum si sarcinile aplicate (ex.: cielul si dilatatia termica,
vibratii, presiune, rotatie etc.).
• geometria elementului intervine prin existenta discontinuitatilor care
intensifica tensiunile, prin generarea de potentiale galvanice, crevase
chimice, prin constrangeri geometrice care conduc la aparitia celulelor de
concentratie.
• temperatura influenteaza negativ coroziunea daca avem in vedere
faptul ca, la cea mai mare parte a reactiilor electrochimice, viteza de reactie
creste odata cu cresterea temperaturii (se poate dubla pentru fiecare crestere
de 10°C). Coroziunea sub tensiune a otelurilor moi in solutii de nitrati este
putin probabila la 20°C, dar se produce cu 0 usurinta alarmanta la lOOT.
Exista de asemenea, multe situatii practice in care transferul termic se
produce la interfata metal-solutie,
• timpul intervine prin modificari chimice la frontiera cristalelor, a
microstructurii, modificari de suprafata ale depozitelor, ale rezistentei
chimice sau de transfer termic, dezvoltarea defectelor exterioare (puncte de
coroziune sau eroziune), ale celulelor oeluse.
Pe langa acesti factori mentionati, 0 categorie aparte 0 constituie
factorul uman care, printr-o serie de erori, poate influenta negativ procesul
de coroziune.
Tipul de coroziune eel mai intalnit este coroziunea atmosferica
umeda, de natura electrochimica, produsa de reactia oxigenului din aer la
temperatura obisnuita cu un metal, in conditiile in care pe suprafata
68
metalului umiditatea si poluantii formeaza 0 pelicula de electrolit. In zonele

anodice ale suprafetei, atomii metalici parasesc reteaua metalica, punand in
Iibertate electroni care migreaza pana ating zonele catodice, unde sunt
consumati. Procesul catodic este controlat de cele mai multe ori de
reducerea oxigenului. Numai in cazul unei atmosfere industriale poluate
puternic cu gaze, care formeaza cu apa medii acide, depolarizarea decurge
prin intermediul ionilor de hidrogen. Din cauza grosimii relativ reduse a
peliculei de electrolit, atacul metalului se produce in special sub forma de
coroziune omogena.
Din punct de vedere al coroziunii, parametrul semnificativ al
umiditatii aerului ambiant 11 constituie umiditatea relativa care determina
gradul de umiditate dincolo de care se produce fenomenul de condens
necesar formarii unei pelicule de electro lit la suprafata metalului. Aceasta
condensare se produce teoretic pentru 0 umiditate relativa de 100%, dar in
anumite conditii, se poate manifesta si la valori inferioare acesteia.
In figura 3.8 este aratata evolutia coroziunii unui otel in functie de
umiditatea relativa, pentru 0 atmosfera poluata cu 0.01 % S02.
Viteza de coroziune este in general exprimata in termeni de pierdere
de masa pe unitatea de suprafata ~i pe unitatea de timp sau prin grosimea
metalului corodat in functie de timp. Aceste doua marimi sunt legate de
masa volumica a metalului considerat si pentru otel se considera
1 g. d m-2 .an -1 = 12 um.an -1'.
M.asa corodata ( mgidtn' )
120 .----------------:: ..
Umiditatea relative ( % )
Fig. 3.8 Masa de otel corodata in functie de umiditatea relativa in prezenta S02 de 0.01 %
(test de 55 zile, dupa W. H. Vernon)
Dupa localizarea procesului, coroziunea poate fi coroziune de

suprafata: generals (uniforma - fig. 3.9, fig. 3.10a si neuniforma) si locala
69
ELEMENTE DIN OTEL
(sub forma de pete - fig. 3.10 - si punctiforma- Pitting), cu efect vizibil si

posibilitati de prevenire.
Fig. 3.9 Schema coroziunii uniforme
a. b.
Fig. 3.10.Coroziune uniforms (a) si locala (b)
Coroziunea locala intervine cand metalul este expus unei atmosfere a

carei actiune este selectiva.
Aceasta selectivitate se refera la nivelul materialului (aliaj
heterofazic, prezenta unor incluziuni, defecte locale ale protectiei de
suprafata, materiale bimetalice etc.), la nivelul mediului (variatii locale ale
compozitiei, ale pH-ului sau ale temperaturii) sau la conditiile fizico-
chimice ale interfetei. Se observa 0 crestere a vitezei de coroziune a
metalului mai putin nobil (potential de coroziune scazut) si 0 reducere a
acesteia la metalul mai nobil (potential de coroziune ridicat).
Coroziunea cauzata de cuplajul galvanic a doua metale (fig. 3.11)
depinde de parametri referitori la metale (natura si compozitia aliajelor,
impuritati, prezenta produsilor de coroziune sau a peliculei superficiale),
parametri referitori la mediu (compozitie, pH si impuritati, rezistivitate,
temperatura si volum, debit si fenomene difuzionale), parametri referitori la
interfata metal-mediu (potential de electrod, cinetica reactiilor), parametri
legati de geometrie (a cuplului: raportul suprafetelor anodlcatod si
distributia spatiala a imbinarii: distante, rezistente de contact).
70
ELEMENTE .
Fig. 3.11 Schema coroziunii bimetalice
In anumite conditii, se poate produce fenomenul coroziunii

ph'anice doar intr-un singur aliaj, datorita prezentei neomogenitatilor, Este
azul aliajelor bifazice, cum ar fi otelurile inoxidabile austeno-feritice unde
i:rita poate juca rolul anodului, sau al unui metal acoperit partial eu produsi
Iii: coroziune.
Orice modificare locala in compozitia mediului ambiant poate crea
SIUalia de cuplaj galvanic. Este cazul atacurilor prin pile de concentratie sau
a fenomenului de aeratie diferentiala (fig. 3.12).
Fig. 3.12 Schema coroziunii sub forma de pete (plagi)
Fenomenul aeratiei diferentiale consta in aceea ca prezenta pe

Sllprafata metalului a unor zone cu concentratii ridicate de oxigen, face ca
a:e5tea sa aiba rol de catod fata de restul suprafetei care lucreaza anodic.
fI.---nnarea unor celule galvanice cu aeratie diferentiala creeaza frecvent
eeoditii de coroziune in situatii in care metalul nu ar trebui sa corodeze (este
'11IIlI)()~!en chimic si nu se afla in contact cu alt metal). Coroziunea metalului
'Eat in contact cu 0 solutie apoasa sau cu umiditate atmosferica se produce
'im zonele unde accesul oxigenului este mai dificil (ex.: fisuri ~i crapaturi
snrperficiale, rizurile pe 0 suprafata metalica nepolizata, suprafata metalica
,-.roperita partial cu un strat de ecranare neaderent). Este important faptul ca
im toate cazurile de formare a unor celule de aeratie diferentiala sub
arumulari localizate sau in fisuri, coroziunea este punctiforma ~i viata
,ca::m<::nuJluimetalic este scurtata mult mai rapid decat s-ar putea deduce din
'_......,PT~..:> sa in greutate.
71
ELEMENTE .
Coroziunea punctiforma este forma cea mai periculoasa deoarece
poate conduce la perforarea elementului metalic.
Coroziunea punctiforma (picaturi) este caracterizata printr-un atac
foarte localizat (3.13) si este asociat ruperii locale a filmului pasiv care se
produce adesea in prezenta clorurilor, sau a unei pasivizari incomplete
(cantitate insuficienta de inhibitor de coroziune). Coroziunea punctiforma
este un fenomen foarte raspandit si priveste 0 mare varietate de materiale
(oteluri, oteluri inoxidabile, aliaje de nichel, de titan, de aluminiu sau de
cupru).
////
Q.
Fig. 3.13 Schema coroziunii tip pitting si forme de manifestare: a-coroziune dezvoltata
perpendicular pe suprafata metalica, b.-coroziune dezvoltata paralel cu suprafata metalica
Coroziunea prin efect de crevasa are asemanari cu coroziunea prin

puncte si afecteaza in special aliajele pasivabile (oteluri inoxidabile, aliaje
de titan, aluminiu etc.) utilizate in medii aerate sau continand un oxidant si
adesea in prezenta halogenurilor (ex.: cloruri). Aceasta forma de coroziune
se intalneste intre suprafete invecinate, in zone cu volum redus si unde
mediul agresiv stagneaza (ex.: intre doua placi imbinate cu suruburi).
in cazul materialelor diferite se poate suprapune uneori un efect de
cuplaj galvanic. Mecanismul de corodare poate de asemenea, sa conduca nu
numai la formarea ionilor solubili, dar si a unui oxid a carui volum, superior
celui de metal care I-a creat, poate produce 0 ruptura locala ca urmare a unei
importante deformatii (ex.: ruperea suruburilor).
Coroziunea interioara poate fi intercristalina (localizata la limita
dintre cristale, acolo unde structura este imperfecta - fig. 3.14),
transcristalina (sectioneaza cristalele in zonele cu defecte interioare), sau
72
ELEMENTE .
selectiva (este proprie aliajelor ~i se caracterizeaza pnn distrugerea
componentului cu potential mai scazut - fig.3.15).
f"tg. 3.14 Schema coroziunii intergranulare Fig. 3.15 Schema coroziunii selective
Coroziunea intergranulara se manifesta printr-un atac localizat la

mterfata cristalelor care se constituie in zone dezordonate, comparativ cu
resrul retelei cristalografice mai regulate. Aici exista numeroase defecte de
srructura (ex.: goluri, dislocatii) favorabile precipitarii fazelor intermetalice
sau cornpusilor metalici de tipul carburilor, precum ~i segregarii
impuritatilor in solutie solida. Aceasta forma de coroziune, care poate
produce ruperea unui element metalic cu 0 pierdere de material relativ
este dificil de detectat printr-un examen nedistructiv.
Cazurile cele mai frecvente de coroziune intergranulara se intalnesc
otelurile inoxidabile sensibilizate. Coroziunea intergranulara se manifesta
Icollselcutl'LV cu un tratament termic la temperatura medie (600°-700°C) ce
fi cauzat de operatia de sudare si care produce 0 precipitare a carburii
crom la limita dintre cristale. Aceasta precipitare antreneaza in
~11ll:11>c1ll;;c1 sa 0 reducere importanta a continutului de crom susceptibil de a
un oxid pasivizant.
in procesul de coroziune intervin cu 0 pondere si tensiunile mecanice
accelereaza acest proces iar coroziunea modifica starea de tensiuni in
metalic. S-a demonstrat experimental ca eforturile de intindere
UI,""e<.£.U coroziunea in timp ce eforturile de compresiune 0 inhiba.
Un caz particular al coroziunii sub tensiune (fig. 3.16) care constituie
altfel si forma cea mai periculoasa de distrugere, 11reprezinta fisurarea
.....~" ...·ti'i coroziunii sub tensiune; in acest caz, cedarea elementului metalic
un caracter brusc, fiind greu de sesizat pe parcurs lntrucat dimensiunile

. .. transversale (si greutatea) elementului nu se modifica (produsele de
ramanand in interiorul elementului).
73
ELEMENTE DIN OTEL
Fig. 3.16 Fisuri produse de coroziune sub tensiune mecanica
Aparitia coroziunii datorita tensiunilor mecanice este insotita de

obicei de un fenomen de coroziune electrochimica, Zone le cu concentrari de
tensiuni lucreaza anodic in comparatie cu cele netensionate si se corodeaza
mult mai intens (fig. 3.17).
n Mediu
II V agresiv I- I II - IJ
O',!wd
Fig. 3.17 Tensiunile in cazul fisurarii cauzate de procesul de coroziune sub tensiune
mecanica
Evolutia in timp a procesului de fisurare datorita coroziunii sub

tensiune cuprinde trei faze:
a) incubatia sau faza de aparitie a microfisurii, care depinde de mediul
corosiv si starea suprafetei materialului;
b) dezvoltarea treptata a microfisurii cand factorii determinanti sunt
mediul corosiv si tensiunea mecanica;
c) propagarea spontana a fisurii pana la ruperea elementului, care se
datoreaza tensiunilor mecanice si este favorizata de existenta in structura
otelului a unor microdefecte.
74
I •
Coroziunea fisuranta a metalului, sub actiunea conjugata a unei

solicitari mecanice si a mediului, regrupeaza urmatoarele fenomene:
coroziunea sub tensiune, oboseala de coroziune, fragilizare datorita
hidrogenului. Coroziunea sub tensiune rezulta din actiunea conjugata a unei
tensiuni mecanice (reziduala sau aplicata) si a unui mediu agresiv asupra
metalului, fiecare din acesti factori luati separat nefiind susceptibili de a
distruge elementul. Acest tip de coroziune se caracterizeaza prin aparitia
fisurilor inter ~i transcristaline a carer directie generala de propagare este
perpendiculara pe directia tensiunii maxime. Suprafetele de rupere prezinta
un aspect fragil si pierderea de material este de regula nesemnificativa.
Susceptibil sa afecteze un numar mare de materiale, acest tip de
coroziune se intalneste atunci cand se rupe local, sub actiunea tensiunii,
filmul protector al aliajului metalic, pasiv in mediul considerat, formand
zone de coroziune locals. Adesea, fisurile de coroziune sub tensiune se
amorseaza plecand de la un punct. Acest fenomen se intalneste preponderent
La cuplurile material-mediu pentru care potentialul de coroziune este
apropiat de frontiera de stabilitate a filmului protector (ex.: la centrale
termice, oteluri obisnuite in medii caustice sau cu nitrati, sau aliaje de cupru
In medii cu amine sau NH;).
Coroziunea in conditii de oboseala (fig. 3.18) reprezinta un caz
particular al coroziunii sub stare de tensiune mecanica. Cumularea efectelor
coroziunii si tensiunii in conditii de oboseala grabeste aparitia fisurilor.
Acest tip de distrugere intervine in cazul elementelor solicitate la frecvente
joase (oboseala oligociclica), ca de exemplu ciclurile de incalzire-racire.
Fig. 3.18 Schema coroziunii in conditii de oboseala
Rezistenta la oboseala datorita coroziunii depinde de numarul de

cicluri de incarcare-descarcare si de agresivitatea mediului corosiv.
75
Solicitarea la oboseala in mediu necorosiv, implica de obicei aparitia

unei singure fisuri, in timp ce solicitarea la oboseala in mediu corosiv
presupune aparitia concomitenta a mai multor fisuri cu deschideri si lungimi
diferite, care se inchid si se deschid cielic.
Fragilizarea cauzata de hidrogen provine din capacitatea
hidrogenului de a difuza in metal, modificandu-i proprietatile, Acest tip de
coroziune afecteaza aliajele cu caracteristici mecanice ridicate si se
manifesta prin propagarea rapida a fisurilor. Se deosebeste de coroziunea
sub tensiune prin faptul ca polarizarea catodica agraveaza fragilizarea
cauzata de hidrogen (cresterea producerii hidrogenului) ~i diminueaza In
general coroziunea sub tensiune (reduce disolutia anodica); polarizarea
anodica produce un fenomen invers.
Difuziunea hidrogenului in metale produce si un alt mecanism de
distrugere, prin deformarea locala a metalului sub forma unui elopot cu
diametru ce poate creste de la milimetri la cativa centimetri sub presiunea
hidrogenului molecular care nu se poate difuza si care se poate produce in
absenta tensiunilor. Acest fenomen afecteaza In general otelurile obisnuite si
apare cand metalul este in prezenta unui mediu usor agresiv (ex.: recipiente
de stocare), la 0 decapare sau in cazul unei supraprotectii catodice.
Fenomenul de coroziune poate fi cauzat de:
• conlucrarea a doua metale diferite (ex.: daca stratul de protectie din zinc
al tablelor cutate se degradeaza, otelul intra in contact cu electrolitul si
incepe actiunea fier-electrolit-zinc, fierul fiind expus coroziunii datorita
caracterului sau electronegativ);
• contactul metalului cu ineluziunile nemetalice (ex.: inc1uziunile de oxizi,
eventualele sufluri dispersate in metal, au 0 tensiune de dizolvare diferita
fata de fier si devin electrozi fata de ei insisi si de metalul de baza);
• pasivarea partiala a otelului prin acoperirea lui partiala cu oxizi sau
invelis neinchis cu oxizi. Cand acest strat se degradeaza, se creeaza
elemente in care metalul devine anod fiind supus astfel coroziunii;
• gradul diferit al prelucrarii suprafetelor metalice (suprafetele rugoase au
potentialul de electrod mai mic decat al celor netede);
• starea de eforturi (fisurile corosive patrund in adancul metalului.
perpendicular pe directia tensiunilor de intindere si pot evolua in lungul
marginilor grauntilor, provocand fisurarea acestora). Coroziunea otelului
influenteaza sensibil caracterul distrugerii prin marirea pericolului de
aparitie a fisurilor ramificate la actiuni statice si dinamice; proprietatile
plastice ale metalului sunt diminuate.
76
• eontactul metalului eu solutii , care au diferite concentratii

, de sare sau
oxigen, aparitia temperaturilor diferite pe suprafata metalului;
• aeces neuniform de oxigen, mai ales la nivelul imbinarilor cu tije.
De asemenea, trebuie mentionati factorii principali care determina
znensitatea fenomenului de coroziune si anume:
concentratia substantelor care intra in compozitia mediului;
impuritatile sau agentii poluanti;
temperatura si umiditatea;
pH-ul;
gradul de aerare;
deplasarea aerului etc.
Practic, dupa cum s-a vazut, coroziunea nu poate fi eliminata din
existenta si comportarea unor stnicturi metalice. De aceea, fenomenul de
eoroziune trebuie sa fie permanent controlat, pentru a reduce la minimum
p:oubele de materiale si energie umaria incluse in producerea elementelor
n:talice.
Sunt cinci cai prin care coroziunea poate fi controlata si evitata:
alegerea unor materiale de constructie si a unor tratamente
,rnorP c nunzatoare in scopul imbunatatirii comportamentului la coroziune;
proiectarea rationala a structurilor metalice;

aplicarea unor straturi de protectie anticorosiva;
controlul parametrilor proceselor industriale;
monitorizarea coroziunii pe durata exploatarii constructiei
, control, interventii, s.a.),
Intre cele cinci cai prezentate mai sus exista 0 simbioza, 0
meTClep'enOelltaactiva, ele completandu-se reciproc. Astfel, eficacitatea si
protectiilor anticorosive depind de competenta proiectarii, de
stricta a tehnologiei, de calitatea materialelor folosite, de modul
exploatare sau de efectuare a intretinerii, precum si de buna colaborare
cercetare, proiectare, industriile producatoare de materiale sau de
_., __. de productie ~i cele beneficiare.
~lASURI DE PROTECTIE
, ANTICOROSIV A
Protectia impotriva coroziunii este, de regula, cu atat mai economica
cat este mai rezistenta, deoarece astfel se reduce la minimum numarul
de intretinere sau de refacere pe durata de viata sau de exploatare
constructiilor protejate.
77
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII,
Principalele criterii pentru stabilirea si alegerea solutiilor de protectie

impotriva coroziunii sunt urmatoarele:
• Corelarea intre caracteristicile implicate ale materialelor si clasa de
corosivitate preconizata;
• Asigurarea protectiei pentru 0 diversitate mai mare privind natura
mediului, pentru 0 aceeasi clasa de corosivitate;
• Durabilitatea sistemelor si produselor de protectie anticorosiva
utilizate;
• Simplitatea verificarii calitatii acestora la executare ~1 a
performantelor in timp;
• Raportul eficacitate/complexitate;
• Accesibilitatea;
• Raportul intre executarea in atelier si pe santier (la montare), in
special sub aspectul asigurarii calitatii;
• Raportul eficacitate/cost total;
• Raportul cost initial/cost de intretinere,
Cunoasterea mecanismelor proceselor de coroziune si a influentei
diferitilor factori asupra vitezei acestora, a permis elaborarea unor metode
eficiente de protectie anticorosiva.
Protectia anticorosiva poate fi realizata pe mai multe cai:
a) Prin actiune asupra materialului
alegerea rationale a materialului de constructie;
tratamentul sau mecanic, termic sau chimic.
b) Prin acoperiri protectoare
acoperiri metalice;
acoperiri nemetalice.
c) Prin actiune asupra mediului corosiv
variatia pH-ului agentului agresiv;
indepartarea gaze lor care intensifica coroziunea;
utilizarea inhibitorilor de coroziune.
d) Prin actiune asupra proceselor electrochimice de coroziune
protectie catodica;
protectie anodica,
e) Prin alegerea rationala a tipului de constructie si a conditiilor de
exploatare a instalatiilor
Procesele de coroziune sunt atat de complexe incat de multe ori se
aplica sistemul protectiilor combinate, care desi este mai costisitor, este
preferabil unor solutii nestabile.
78
Alegerea metodei de protectie ce urmeaza sa fie aplicata se face

tinand seama de eficienta maxima, pe baza unui studiu tehnico-economic,
care are in vedere conditiile concrete de functionare a structurii metalice si
felul in care cheltuielile sup limen tare pentru realizarea protectiei se reflecta
in costul constructiei si a produsului finit.
In tab.3.l sunt mentionate categoriile de protectie, caracterizate prin
durata de viata estimata a sistemului de protectie,
Tab. 3.1 Categoria de protectie la coroziune functie de durata de viata estimata a sistemului
de protectie
Categoria de protectie
Clasa de agresivitate a mediului (conf. STAS 10128-86)
contra coroziunii
1m 2m 3m 4m
mediucu
mediu mediu slab mediucu
agresivitate
neagresiv agresiv agresivitate medie
Notatie Semnificatie puternica
(rural) (urban) (industrial)
(chimic)
Durata de viatll a acoperirii estimata in ani, inainte de prima refacere completa a
vopsitoriei
I Durata lunga 15..25 12..20 8 .. 15 3..7
II Durata medie 8.. 14 5 .. 11 4 ..7 1..2
III Durata scurta 4 ..7 3..4 2 ..3 <1
i) Acoperirile anticorosive (tab. 3.2) sunt:

acoperiri metalice: metalizare, galvanizare, placare, imersie,
acoperiri organo-metalice: vopsele impregnate cu fulgi de zinc,
aluminiu, plumb, otel inoxidabil,
acoperiri nemetalice: vopsele, uleiuri, lacuri, emailuri, materiale plastice,
acoperiri mixte (duplex): zincare si apoi vopsire.
Tab. 3.2 Clasificarea si simbolizarea sistemelor de protectie
Denumirea
Conditii de
sistemului de Tipuri in cadrul sistemului de protectle Simbol
realizare
protectie
Sisteme de Cu uscarea peliculelor la aer AVa -
aeoperire prin Cu usearea peliculelor la cuptor (tehnologii
vopsire industriale specifice)
AVc -
Prin imersie in zinc topit AMT STAS 7221
Acoperiri Prin metalizare prin pulverizare cu zinc sau cu
AMp STAS 7548
metalice aluminiu
Electrochimice de zinc AME STAS 7222
Aeoperiri Termice de zinc !?i vopsire AMT+AVa -
combinate Prin metalizare eu zinc sau aluminiu si vopsire AMp+AVa -
79
ii) Folosirea inhibitorilor de coroziune: Acestia ataca puternic metalul

la inceput formand un strat protector
iii) Protectie electrochimica care poate fi anodica, catodica)
iv) Protectie prin aliere (oteluri patinabile, inoxidabile): oteluri
CORTEN in SUA sau ROMCOR in Romania, aliate cu Cr, Ni, Mo,
Cu. Se formeaza un strat care in timp nu mai evolueaza formand un
ecran protector (fig. 3.19).
Timp [ani]
Fig. 3.19 Evolutia in timp a procesului de coroziune pentru un otel obisnuit si unul patinabil
Avantajul utilizarii acestui sistem consta in faptul ca nu necesita

protectie si rezulta economii la cheltuieli de intretinere.
Dezavantajele constau intr-un cost sporit, iar in primele luni de
expunere elementele metalice sunt corodate intens (aspect inestetic).
v) Protectie prin conceptia constructivd
Prevenirea prin proiectare a coroziunii mareste siguranta constructiei
metalice si reduce cheltuielile de intretinere,
In faza de proiectare a constructiilor metalice exploatate in medii cu
agresivitati industriale, trebuie [inut seama de urmatoarele cerinte:
• evitarea concentrarilor de eforturi cauzate de reducerile bruste de
sectiune, de sudurile punctiforme sau intrerupte;
• folosirea unui numar redus de elemente puternice, in locul unui
numar mare de clemente cu sectiuni reduse, care necesita numeroase
imbinari si deci prezinta zone sensibile la coroziune;
• studierea posibilitatilor de utilizare a structurilor avand bare din
sectiuni tubulare, in locul celor alcatuite din profile laminate cu sectiuni
deschise (cornier, U sau dublu T);
80
ELEMENTE .
• asigurarea accesului la toata suprafata laterala a sectiunii
elementului, pentru intretinerea periodica;
• utilizarea sectiunilor la care raportul intre perimetru ~i arie este mai
redus;
• evitarea imbinarilor in forma de jgheaburi ascutite, a zonelor
concave si a suprafetelor orizontale mari, care permit colectarea si stagnarea
prafului ~i a apei provenite din precipitatii sau condens;
• adoptarea cu precadere a grinzilor cu sectiune plina in locul celor cu
zabrele sau cu goluri in inima, a imbinarilor sudate in locul celor cu tije;
• evitarea actiunii factorilor care favorizeaza aparitia procesului de
coroziune, prin utilizarea de tehnologii corespunzatoare de protectie,
La adoptarea sistemului de protectie anticorosiva trebuie sa se aiba
in vedere, in egala masura, criteriile de eficacitate si de economicitate
Alcatuirea sectiunilor elementelor din otel exploatate in medii
agresive, va avea respecta prevederi constructive prezentate in figurile
urmatoare:
a
~~He ~I~ijr e
~II
s:
(mm)
~ ~,,~-
...
500 ----- ----------

,."
~
~
~ --- V/'
~.
"""
~
300
~,#
./ ~"
r/-" ~ ;I'"
_/ / ~ ..
~.V / ..-
;1'''
,"
;I'"
120
_p "tI'''
100
I'
.'
/"
25/45 ~-- tI'''
.....
100 500 1000 him)
Fig. 3.20 Recomandari privind asigurarea accesibilitatii in vederea controlului si intretinerii
81
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTfI
Detaliu existent Detaliu recomandat
~'
U
ij n I
u ~
I o IO
+
IlIl D
n n
~ I ~I
~ tit
Fig. 3.21 Exemple de alcatuiri constructive pentru medii agresive. Se recomanda sectiuni
compacte, cu imbinari sudate
82
Detaliu existent Detaliu recomandat
~ n -
U _,ar- ~
~
~
~ L~ r===l r /'.,.
LJ 1f J1 (' Jln
Un no
o[bo ~
_,~ _,~ ~Q
M M
][ II ][ I I
a. ~
b.
Fig. 3.22 a. Exemple de solutii constructive pentru medii cu umiditate ridicata
(se recomanda orificii cu a>30mm). b. Elementele cave se obtureaza, iar cele inclinate se
dreneaza.
83
ELEMENTE DIN OTEL
A ,,
/
f-A
~
• ~ 200mm
9P
Fig. 3.23 Exemple de proiectare corespunzatoare din punct de vedere al coroziunii a
prinderilor ~i rezemarilor
Detaliu existent Detaliu recomandat Detaliu existent Detaliu recomandat

: Alumlnlu
To
m
rA,um,niu
t-~el
Alum'niU~
IIO~el
Alum~
~~el >
Fig. 3.24 Exemple de rezolvare a imbinarilor si necesitatea eliminarii coroziunii bimetal
prin introducerea unor izolatii
84
ELEMENTE .
3.3 APLICAREA SISTEMELOR DE ACOPERIRE ANTICOROSIV A
PRIN VOPSlRE
Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire pe elementele noi de

constructii se face de regula inaintea montarii acestora. Se poate accepta ca
ultimul strat sa se aplice dupa montare.
Suprafetele elementelor de constructie din otel ee urmeaza a fi
protejate pot fi:
aeoperite partial sau in intregime cu tunder,
aeoperite partial sau in intregime cu rugina,
aeoperite eu 0 protectie temporara (uleiate, fosfatate, protejate eu diverse
grunduri),
zineate la eald prin cufundare in baie,
aeoperite eu straturi de vopsea, avand diferite defeete provenite din
transport si manipulare.
Pregatirea suprafetelor elementelor de constructii not sau in
exploatare, in vederea aplicarii sistemului de protectie, se face pe
urmatoarele faze de lucru:
indepartarea murdariei,
degresare,
curatare mecanica sau chimica,
desprafuire,
aplicarea unei protectii temporare (daca este cazul),
aplicarea protectiei definitive.
3.4 SISTEME DE PROTECTIE FUNCTIE DE CLASA DE

AGRESIVITATE A MEDIULUI AMBIANT
Tab. 3.3 Categoria de protectie la coroziune functie de durata de viata estimata a sistemului
de protectie
Categoria de protectie contra
Clasa de agresivitate a mediului (conf, STAS 10128-86)
coroziunii
1m 2m 3m 4m
mediucu mediucu
mediu mediu slab
agresivitate agresivitate
neagresiv agresiv
Notatie Semnificatie medie puternica
(rural) (urban)
(industrial) (chimic)
Durata de viata a acoperirii estimata in ani, inainte de prima refacere
completa a vopsitoriei
I Durata lunga 15..25 12 ..20 8..15 3 ..7
II Durata medie 8 .. 14 5 .. 11 4 ..7 1..2
III Durata scurta 4 ..7 3 . .4 2 . .3 <1
85
In tab.
3.3 sunt mentionate categoriile de protectie, caracterizate prin
durata de viata estimata a sistemului de protectie,
Principalele sisteme de protectie care indeplinesc criteriile de
performanta necesare sunt prezentate in tab. 3.4.
Tab. 3.4 Clasificarea si simbolizarea sistemelor de protectie
Denumirea
Conditii de
sistemului de Tipuri in cadrul sistemului de protectle Simbol
realizare
protectie
Sisteme de Cu uscarea peliculelor la aer AVa -
acoperire prin Cu uscarea peliculelor la cuptor
vopsire (tehnologii industriale specifice)
AVc -
Prin imersie in zinc topit AMT STAS 7221
Acoperiri Prin metalizare prin pulverizare cu
AMp STAS 7548
metalice zinc sau cu aluminiu
Electrochimice de zinc AME STAS 7222
Acoperiri
Termice de zinc ~i vopsire AMr+AVa -
Prin metalizare cu zinc sau aluminiu
combinate
si vopsire
AMp+AVa -
i) Sisteme de protectie pentru medii cu clasa de agresivitate 1m
Sistemele de protectie recomandate pentru clasa de agresivitate 1m

sunt de acoperire prin vopsire cu uscarea peliculelor la aer sau prin
metalizare termica sau electrochimica. Aceste sisteme de protectie se
utilizeaza pentru elementele de constructie care nu au fost protejate initial
sau pentru remedierea sau refacerea sistemelor deja existente. Ele constau
din grund ~i vopsea sau email, care pot fi pe baza de ulei vegetal sau rasini
alchidice simple (sau modificate) sau rasini acrilice. in tab. 3.5 sunt indicate
si grosimile minime ale sistemelor de protectie de acoperire prin vopsire
recomandate pentru clasa de agresivitate 1m.
Sistemele de protectie prin metalizare (vezi tab. 3.4) se utilizeaza
numai pentru elementele de constructii si constructii noi.
In tab. 3.6 sunt indicate grosimile minime ale acoperirilor cu zinc
recomandate pentru clasa de agresivitate 1m.
ii) Sisteme de protectie pentru medii cu clasa de agresivitate 2m
Pentru medii cu clasa de agresivitate 2m sunt recomandate sistemele

de protectie prin vopsire cu uscarea peliculelor la aer sau prin metalizare
termica (sau depunere electrochimica).
86
ELEMENTE .
Tab. 3.5 Sisteme de protectie prin vopsire eu use area pelieulelor la aer (AVa) pentru elasa
de agresivitate 1m
Grosimea totah1
Categoria de protectle Materialele de bazi ale sistemului minimi de
Observatii
Durata de viali de acoperlre AVa acoperire AVa
(micronl)
- rasini alchidice simple sau 170 pentru exterior
I
modificate, cu uscare la aer 100 pentru interior
Durata lunga 15 25
- grunduri, vopsele ~i emailuri pe 170 pentru exterior
ani
baza de ulei 100 pentru interior
II
Durata medie
8 14 ani
III
150 pentru exterior
Durata scurta -rasini acrilice
100 pentru interior
4 7 ani
Tab. 3.6 Sisteme de protectie prin metalizare (AM), c1asa de agresivitate 1m
Materialele de
Grosimea totalA
Categoria de protectle baza ale
minimA de acoperire Observatii
Durata de viati sistemelor de
AM (micron i)
acoperire AM
I 60 ..80 pentru exterior
Durata lunga 15 25 ani 40 ..50 pentru interior
IJ 30 ...60 pentru exterior
Durata medie 8 14 ani zinc 20 ...40 _pentru interior
III
Nu se folosesc pentru durata scurta
Durata scurta 4 7 ani
Sistemele de protectie prin vopsire se utilizeaza pentru elementele de

constructie care nu au fost protejate initial sau pentru remedierea (refacerea)
sistemelor de protectie deja existente. Aceste sisteme si grosimile minime de
acoperire sunt aratate in tab. 3.7.
Sisteme de protectie prin metalizare se utilizeaza numai pentru
elemente de constructii si constructii noi din otel, Pot fi acoperiri metalice
prin imersie in zinc topit si acoperiri metalice prin depuneri electrochimice
(utilizate in special pentru suruburi si piese de imbinare). Acoperirile prin
metalizare sunt folosite numai in medii cu pH = 5.5...10.
87
ELEMENTE .
Tab. 3.7 Sisteme de protectie prin vopsire cu uscarea peliculelor la aer (AVa) pentru clasa
de agresivitate 2m
Grosimea totala
Categoria de
Materialele de bazi ale sistemului de minima de
protectle Observatii
acoperire AVa acoperire AVa
Durata de viati
(microni)
[
Durata lunga
12 20 ani
II
Durata medie
8 14 ani
- rasini alchidice,simple sau 100 pentru exterior
III
100 pentru exterior
Durata scurta -rasini acrilice
70 pentru interior
3,,4 ani
In
tab. 3.8 sunt indicate grosimile rmmme ale acoperirilor pnn
imersie cu zinc recomandate pentru clasa de agresivitate 2m.
Tab. 3.8 Sisteme de protectie prin acoperiri metalice prin imersie in zinc topit (AMT)' clasa
de agresivitate 2m
Materialele de baza Grosimea minima de

Categoria de protectie
ale sistemului de acoperire AMT Observatii
Durata de viata
acoperlre AMT (microni
I 120",200 pentru exterior
Durata lunga IS 25 ani 80,,160 pentru interior
II 60",150 pentru exterior
Durata medie 8 14 ani zinc 30",120 pentru interior
IJ[
Nu se folosesc pentru durata scurta
Durata scurta 4 7 ani
iii) Sisteme de protectie pentru medii eu elasa de agresivitate 3m
Sistemele de protectie prin vopsire se utilizeaza pentru elementele de

constructie care nu au fost protejate initial sau pentru remedierea (refacerea)
sistemelor de protectie deja existente. Alcatuirea acestor sisteme ~i grosimile
totale minime de acoperire sunt aratate in tab. 3.9.
88
Tab. 3.9 Sisteme de protectie prin vopsire eu usearea pelieulelor la aer (AVa) pentru
clasa de agresivitate 3 m
Categori Grosimea
a de Materialele de bazli de
protectie ale sistemului de acoperire Observatil
Durata acoperire AVa AVa
de viatli (microni)
I - in conditii de exterior se utilizeaza materiale cu
300
Durata continut ridicat de solide (82-85%)
lunga -rasini epoxidice - in conditii de interior sau in medii tara radiatii UV
12 20 250 se pot utiliza materiale cu continut mediu de solide
ani (40-50%)
- se vor utiliza in special in atmosfera de Iitoral sau in
- rasini alchidice
atmosfera cu umiditate relativa ridicata (U,>75%), in
simple sau
200 lipsa emanatiilor de noxe chimice, cand este necesara
modificate, cu
o uscare mai rapida a sistemului de protectie sau 0
uscare la aer
refacere a acestuia.
- nu se folosesc in medii cu radiatii UV.
- vopsele de tip - se evita folosirea pentru protectia anticorosiva a
250
epoxigudron suprafetelor din otel expuse la exterior unei insoleieri
putemice
II - grunduri pe baza - se folosesc in special pentru remedieri, in cazul
Durata de rasini alchidice elementelor de constructii vopsite initial cu materiale
medie simple sau pe baza de rasini alchidice.
250
4 ...7 ani modificate ~i - se evita folosirea pentru protectia anticorosiva a
vopsele de tip suprafetelor din otel expuse la exterior unei insoleieri
epoxigudron puternice
- se folosesc in medii a caror agresivitate este datorata
- produse pe baza de
200 prezentei agentilor chimici
clorcauciuc
- se obtine durata de viata de max. 4 ani
- se utilizeaza cand este necesara 0 mare flexibilitate a
- polietilena sistemului de protectie (ex. sistem aplicat pe grinzi
200
sulfoclorurata putemic solicitate)
- se estimeaza 0 durata de viata de cca. 4 ani
- rasini alchidice - se utilizeaza in medii a carer agresivitate este
simple sau cauzata de umiditatea relativa ridicata si nu prezentei
100
modificate, cu noxelor chimice
III uscare la aer
Durata - se utilizeaza in special in medii a carer agresivitate
- produse pe baza de
scurta 100 se datoreaza prezentei agentilor chimici
clorcauciuc
2 3 ani - se estimeaza 0 durata de viata de cca. 2 ani
- se utilizeaza in special in mediul marin, pe elemente
- rasini acrilice 120 din otel care trebuie intretinute periodic
- se estimeaza 0 durata de viata de cca. 2 ani
o atentie suplimentara se acorda imbinarilor care vor fi protejate

conform recomandarilor din normele tehnice.
Sistemele de protectie prin metalizare de tipul acoperirilor termice
prin imersie in zinc topit (AMT), acoperirilor prin pulverizare cu zinc sau
aluminiu (AMp) si acoperiri prin depuneri electrochimice de zinc (AME) se
utilizeaza numai pentru elemente si constructii noi din otel. Protectiile AMT
89
ELEMENTE .
si AMp sunt recomandate doar pentru categoria de protectie II si durata
medie de viata (4 ... 7 ani).
Sistemele de protectie duplex (metalizare urmata de vopsire) se
folosesc in cazul constructiilor foarte greu accesibile sau inaccesibile
remedierilor, pe toata durata de serviciu.
3.5 PROTECTIA ANTICOROSIV A A TABLELOR PROFILATE
Tablele profilate sunt produse obtinute in mod obisnuit din table cu

acoperiri metalice sau organice, dar se pot obtine si din table neacoperite
(SR EN 10079/1996).
Acoperirile metalice ale tablelor por fi realizate termic sau
electrochimic. Tablele acoperite termic prin imersie pot avea acoperiri cu
aliaje plumb-staniu, cu zinc (dupa care se pot pasiviza prin cromatare sau
prin fosfatare), cu aluminiu sau aliaje aluminiu-staniu (table aluminate), cu
aliaj aluminiu-zinc.
Tablele acoperite electrochimic pot avea acoperisul cu aliaj plumb-
staniu sau zinc-nichel, pot fi de asemenea, electrozincate (zincate
electrochimic ).
Tablele cu acoperiri organice sunt table si benzi neacoperite sau cu
acoperiri metalice (ex. zinc ate ) care sunt acoperite continuu cu materiale
organice sau cu un amestec de materiale organice si pulberi metalice.
Pentru tablele profilate sunt recomandate urmatoarele tipuri de
imbracaminti protectoare (tab 3.10):
• strat protector din poliester;
• strat protector din fluorura de polixiniliden (PVDF);
• strat protector din copolimer (PVC sau plastisol).
Criteriile de selectie a tipurilor de protectie anticorosiva pentru
tablele profilate, functie de agresivitatea mediului, sunt aratate in tab. 3.10.
90
Tab. 3.10 Alegerea protectiei anticorosive la table profilate
Tipuri de acoperiri
.::l.
Expunerea protectiei !:!
~ Poliester Poliester
anticorosive gj '£! 15!im 12 urn
·S tJ
c C\l '0 E
.§ -g .§ pe fata pe fata .:::'" :::I..
~ "'"
0:::1..E
~ :;: §.,~
i5...E
interioara interioara
~;Q
"'0
~>r)
0.."
....
0
.,
.;::
sanatos ~i
uscat • • * * • V V
umed ~i
.S
agresiv
- - - - - 0 0
:;
.,
'0 cu rise de
~ condens • * * • - - -
rural nepoluat -
* - - * V V
rural poluat
industrial sau urban
- - - - * • •
normal
-
* - -
* • •
industrial sau urban
agresiv
- - - - - • *
marin (pana la 10
km de la mare sau - * - - - -
*
.... estuar)
0
.;:: mixt sau de alta
OJ
;;: natura
- - - - - 0 0
OJ
:; abraziv:
~
.,
'0
vant
nisip antrenat de - - - - - • *
Aile caracteristici de alegere
Ivalori de la I la 5, in ordine crescatoare, pentru calitate sau pre)
Aspect estetic I 2 2 3 4 4 5
Posibilitatea alegerii
culorilor
- - I I 5 2 4
Stabilitatea culorilor - - - - 4 5 3
Rezistenta la t > 75°C 4 5 2 2 3 3 2
Scara _preturilor I 2 - 3 4 5 5
~otii: Sernnificatia simbolurilor utilizate in tabel este urmatoarea:

• acoperiri recomandate;
\" acoperiri excelente Insa mai putin economice;
o acoperiri a carer alegere se poate face numai dupa consultarea fabricantului sortimentului
respectiv;
.. acoperiri nerecomandate;
acoperiri alese pe baza criteriului calitate-pret .
3.6 INTERVENTII ASUPRA SISTEMELOR DE PROTECTIE

,
ANTICOROSIV A DETERIORATE
Deteriorarea, din diverse cauze, a sistemelor de protectie

anticorosiva necesita efectuarea unor interventii eficiente care sa repuna in
91
ELEMENTE .
siguranta elementul metalic afectat. Cauzele care produc degradari pot fi:
modificarea mediului agresiv, cresterea temperaturii de exploatare,
fenomene mecanice, greseli de exploatare, greseli de intretinere. Necesitatea
refacerii acoperirilor protectoare este argumcntata de gradul de deteriorare.
Refacerea protectiei se poate realiza prin indepartarea celei vechi sau
prin aplicarea unei protectii noi peste cea veche, in cazul cand aceasta din
urma nu poate fi indepartata. Procedeele de curatare a suprafetelor vor fi
adecvate cerintelor sistemelor de protectie care urmeaza sa fie aplicate pe
acestea.
In tab. 3.11 sunt exemplificate situatii in care se reface protectia
anticorosiva.
Tab. 3.11 Conditii de refacere a protectiei anticorosive
Sistemul de acoperire Acoperirea cu ru2ini

40+50% (clase de agresivitate 1m ~i 2m)
Acoperire prin vopsire
8% (clase de agresivitate 3m ~i4m)
Acoperiri metalice termice 20%
Acoperiri combinate (termice+vopsire cu -20%
uscare la aer si metalizare+vopsire cu uscare la - deteriorarea sistemului de acoperire prin
aer) vopsire pe 40% din suprafata
Aplicarea unei protectii anticorosive noi peste protectia veche se

face numai dupa ce a fost efectuat un test de compatibilitate intre cele doua
sisteme, pe suprafete reprezentative ale lucrarii. Incercarea prealabila de
curatare a suprafetelor suport permite alegerea unui sistem de remediere, in
functie de tipul de sistem de protectie vechi si de gradul de curatare a
suprafetei neacoperite.
92
ELEMENTE DIN OTEL
COMPORT AREA 0TELURILOR LA TEMPERA TURI RIDICATE.

MASURI DE PROTECTIE
4.1 REZISTENTA
, LA TEMPERA TURI RIDICATE A OTELULUI .
Rezistentele mecanice ale' otelului sunt diminuate datorita cresterii
temperaturii care provoaca 0 difuzie a atomilor de carbon. Au loc
transformari ale retelei cristaline; astfel spre 700°C, otelul cu continut redus
in elemente de aliere, trece din Fea (ferita) cu sistem de cristalinizare cubic
centrat in Fer (austenita) cu sistem de cristalinizare cubic cu fete centrate.
in jurul temperaturii de 1500°C, otelul nu este decat 0 solutie lichida de
carbon in fier. Aceste transformari structurale atrag modificari ale
proprietatilor mecanice; astfel cresterea temperaturii are ca efect reducerea
rezistentei la forfecare care antreneaza 0 majorare a alungirii si strictiunii la
rupere. In acelasi timp, are loc 0 reducere a rezistentei la intindere si a
limitei de elasticitate.
in fig. 4.1 sunt aratate variatiile limitei de elasticitate si respectiv a
rezistentei la intindere, in functie de temperatura.
Fig. 4.1 Variatia relativa a limitei de elasticitate a otelului in functie de temperatura;

----curbii recomandata de CTICM
93
Curba trasata eu linie intrerupta din figura reprezinta variatia,

recomandata de CTICM, a limitei de elastieitate pentru ealeulul rezistentei
0 0
la foe. Astfel, pentru 0 :s; 8 :s; 600 C , este valabila ecuatia:
lyB =1+ 8 (4.1)

Iy 900 In(_!!_)
1750
Pentru viteze de incalzire intre 2 Klmin si 50 Klmin, proprietatile de

rezistenta (rezistentele la intindere, eompresiune, incovoiere si forfeeare) si
deformatie ale otelului la temperaturi ridieate vor fi obtinute din relatia
tensiune-deformatie din fig: 4.2.
fy,-& - - - - - - - -:..;,.-
--r---"""'\
£
£y,-&
Fig. 4.2 Curba a- & a otelului la temperaturi ridicate rara ecruisare. Modulul de
elasticitate longitudinal in domeniul elastic-liniar: Ea.B = tga
in figura de mai sus s-a notat

- (y,B limita de eurgere efectiva,
- (p,B limita de proportionalitate,

- &p,B deformatia corespunzatoare limitei de proportionalitate,
- & y,B deformatia corespunzatoare limitei de eurgere,
- &(,B deformatia limita pentru palierul de eurgere,
- &u,B deformatia ultima.
Notatiile utilizate in figura 4.2 sunt prezentate in tabelul urmator:
94
Tab. 4.1 Explicitarea notatiilor din fig. 4.2
Deformatla
Tensiunea Modulul tangent
specificA
G~ Gp,B EEaB EaB
b~Gy,B - G)
Gp,B <G ~ Gy,B a [a2
fp,B - C + k - (G y,(} - G j"SY
a[a2
- (G - G p,B )2 [.s
Gy,() s G s G(,(} fy,B 0

G,.B < G < Gu,(} fy,(} [j.; (G - GI,B )/(Gu,() - G(,(})J -
G=Gu,() 0.00 -
Parametrii G p,(} = fp,(} / Ea~(} , Gy,(} = 0.02, G(,(} = 0.15, Gu,(} = 0.20
a 2
= (Gy,() -Gp,BXGy,(} -Gp,B +c/Ea,(})
2
Functii
b
2
= c(G y,(} - G p,(} )E a,(} + c
(ry,() - fp,(} Y
c = (G y,() - Gp,(} )E a,B - 2(jy,(} - fp,(})
In tab. 4.2 sunt date valorile coeficientilor de reducere

K_,.(},kp,(},kE,B' raportati la marimile caracteristice la 20°C, pentru relatia
a- G la temperaturi ridicate.
Tab. 4.2 Coeficienti de reducere ai proprietatilor otelului
Temperatura ky,(} kx,B kp,(} kE,B

~o 1.00 1.000 1.000 1.00
100 1.00 1.000 1.000 1.00
~oo 1.00 0.922 0.807 0.90
300 1.00 0.845 0.613 0.80
.$()() 1.00 0.770 0.420 0.70
500 0.78 0.615 0.360 0.60
600 0.47 0.354 0.180 0.31
-00 0.23 0.167 0.075 0.13
SOO 0.11 0.087 0.050 0.09
900 0.06 0.051 0.0375 0.0675
1000 0.04 0.034 0.0250 0.0450
1100 0.02 0.017 0.0125 0.0225
l::!OO 0.00 0.000 0.0000 0.0000
95
ELEMENTE DIN OTEL
Coeficientii de reducere din tabelul de mai sus sunt:

Coeficientul de reducere al limitei de curgere, ca fiind raportul intre
limita de curgere efectiva si limita de curgere la 20DC:
k = fy,e (4.1)
y,e J,
Coeficientul de reducere al limitei de proportionalit~te, ca fiind raportul
intre limita de proportionalitate si limita de curgere la 20 C:
k = fp,e (4.2
p,e I,
Coeficientul de reducere al modulului de elasticitate longitudinal, ca

fiind raportul intre modulul de elasticitate longitudinal si modulul de
elasticitate la 20DC:
E
k E,e =~E (4.3)
a
Coeficientul de reducere kx,e se foloseste In locul lui ky,e In cazul

verificarii la starea limita de exploatare (deplasari),
Variatia acestor trei factori de reducere functie de temperatura este
reprezentata In fig. 4.3.
0,3
0,2
kp,o:fp'& Ifp
0.1
0
0 200 WO eoo 1000 1200
Fig. 4.3 Factorii de reducere ai caracteristicilor mecanice ale otelului
96
ELEMENTE .
In tab. 4.3, tab. 4.4, tab. 4.5, tab. 4.6 sunt aratate valorile
coeficientului de reducere ky,B la temperaturi ridicate pentru otelul S235,
S275, S355 si S460.
Tab. 4.3 Relatia tensiune-deformatie la temperaturi ridicate pentru ole lul S235
~ Limita de elasticitate efectiva, raportata la Iimita de curgere la 20·C

:"'~
~
95
Cj
ky,B = J,» / J,
=
...
.... c.
Cj
Q,I
Temperatura otelului (}a t°C]
Q,I '"
Q
100 200 300 400 500 600 700 800
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.0005 0.447 0.402 0357 0.313 0.268 0.139 0.058 0.040
0.0010 0.894 0.804 0.652 0.505 0.424 0.223 0.097 0.060
0.0015 1.000 0.849 0.705 0.569 0.470 0.254 0.113 0.066
0.0020 1.000 0.867 0.738 0.614 0.502 0.276 0.125 0.071
0.0025 1.000 0.880 0.763 0.650 0.528 0.295 0.135 0.074
0.0030 1.000 0.892 0.785 0.681 0.551 0.310 0.143 0.078
0.0035 1.000 0.901 0.804 0.708 0.570 0.324 0.151 0.080
0.0040 1.000 0.910 0.821 0.733 0.588 0.336 0.157 0.083
0.0045 1.000 0.917 0.836 0.755 0.604 0.347 0.163 0.085
0.0050 1.000 0.924 0.849 0.775 0.618 0.357 0.169 0.087
0.0055 1.000 0.931 0.862 0.794 0.632 0.367 0.174 0.089
0.0060 1.000 0.937 0.873 0.811 0.644 0.375 0.179 0.091
0.0065 1.000 0.942 0.884 0.827 0.656 0.383 0.183 0.092
0.0070 1.000 0.947 0.894 0.842 0.666 0.391 0.187 0.094
0.0075 1.000 0.952 0.903 0.856 0.676 0.397 0.191 0.095
0.0080 1.000 0.956 0.912 0.868 0.685 0.404 0.194 0.097
0.0085 1.000 0.960 0.920 0.880 0.694 0.410 0.197 0.098
0.0090 1.000 0.964 0.928 0.892 0.702 0.416 0.201 0.099
0.0095 1.000 0.967 0.935 0.902 0.710 0.421 0.203 0.100
0.0100 1.000 0.971 0.941 0.912 0.717 0.426 0.206 0.101
0.0110 1.000 0.977 0.953 0.930 0.730 0.435 0.211 0.103
0.0120 1.000 0.982 0.964 0.945 0.741 0.443 0.215 0.104
0.0130 1.000 0.986 0.972 0.959 0.750 0.449 0.219 0.106
0.0140 1.000 0.990 0.980 0.970 0.758 0.455 0.222 0.107
0.0150 1.000 0.993 0.986 0.979 0.765 0.460 0.224 0.108
0.0160 1.000 0.996 0.991 0.987 0.771 0.463 0.226 0.109
0.0170 1.000 0.998 0.995 0.993 0.775 0.466 0.228 0.109
0.0180 1.000 0.999 0.997 0.997 0.778 0.468 0.229 0.110
0.0190 1.000 1.000 0.999 0.999 0.779 0.470 0.230 0.110
0.0200 1.000 1.000 1.000 1.000 0.780 0.470 0.230 0.110
97
ELEMENTE .
Tab. 4.4 Relatia tensiune-deformatie la temperaturi ridicate pentru otelul 8275
Limita de elasticitate efectlva, raportata la limita de curgere la 20'C

=
:p.)C'S
ky,(J = fy,(J / J,
= (J
55
..
.s~
(J
Temperatura otelulul Ba
Q~ '" .c]
100 200 300 400 500 600 700 800
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.0005 0.382 0.344 0.305 0.267 0.229 0.118 0.050 0.034
0.0010 0.764 0.687 0.611 0.482 0.407 0.212 0.091 0.058
0.0015 1.000 0.840 0.691 0.553 0.459 0.247 0.109 0.065
0.0020 1.000 0.861 0,728 0.602 0.494 0.270 0.122 0.070
0.0025 1.000 0.876 0.756 0.640 0.522 0.290 0.132 0.074
0.0030 1.000 0.888 0.779 0.672 0.545 0.306 0.141 0.077
0.0035 1.000 0.898 0.798 0.701 0.565 0.320 0.148 0.080
0.0040 1.000 0.907 0.816 0.726 0.583 0.333 0.155 0.082
0.0045 1.000 0.915 0.831 0.749 0.600 0.334 0.161 0.085
0.0050 1.000 0.922 0.845 0.770 0.615 0.354 0.167 0.087
0.0055 1.000 0.929 0.858 0.789 0.628 0.364 0.172 0.089
0.0060 1.000 0.935 0.870 0.806 0.641 0.373 0.177 0.090
0.0065 1.000 0.941 0.881 0.823 0.653 0.381 0.182 0.092
0.0070 1.000 0.946 0.892 0.838 0.664 0.389 0.186 0.094
0.0075 1.000 0.950 0.901 0.852 0.674 0.396 0.190 0.095
0.0080 1.000 0.955 0.910 0.865 0.683 0.402 0.193 0.096
0.0085 1.000 0.959 0.918 0.878 0.692 0.409 0.197 0.098
0.0090 1.000 0.963 0.926 0.889 0.701 0.414 0.200 0.099
0.0095 1.000 0.967 0.933 0.900 0.708 0.420 0.203 0.102
0.0100 1.000 0.970 0.940 0.910 0.716 0.425 0.205 0.102
0.0110 1.000 0.976 0.952 0.928 0.729 0.434 0.210 0.104
0.0120 1.000 0.981 0.963 0.944 0.740 0.442 0.215 0.105
0.0130 1.000 0.986 0.972 0.958 0.750 0.449 0.218 0.107
0.0140 1.000 0.990 0.980 0.969 0.758 0.455 0.222 0.108
0.0150 1.000 0.993 0.986 0.979 0.765 0.459 0.224 0.108
0.0160 1.000 0.996 0.991 0.985 0.769 0.462 0.226 0.109
0.0170 1.000 0.997 0.995 0.992 0.775 0.466 0.228 0.110
0.0180 1.000 0.999 0.998 0.997 0.778 0.468 0.229 0.110
0.0190 1.000 1.000 0.999 0.999 0.779 0.470 0.230 0.110
0.0200 1.000 1.000 1.000 1.000 0.780 0.470 0.230 0.110
98
ELEMENTE DIN OTEL
Tab. 4.5 Relatia tensiune-deformatie la temperaturi ridicate pentru otelul S355
Limita de elasticitate efectiva, raportata la limita de curgere la 20· C

~
: ... ~ ky,(} = fy,(} / t,
~ ~
e= ..
'="' ~~ Temperatura otelulul e a
....~ =-'"
Q CC]
100 200 300 400 500 600 700 800
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.0005 0.296 0.266 0.237 0.207 0.177 0.092 0.038 0.027
0.0010 0.592 0.532 0.473 0.414 0.355 0.183 0.077 0.052
0.0015 0.887 0.799 0.657 0.520 0.435 0.230 0.100 0.062
0.0020 1.000 0.848 0.706 0.576 0.476 0.258 0.114 0.067
0.0025 1.000 0.866 0.739 0.619 0.507 0.279 0.126 0.072
0.0030 1.000 0.880 0.765 0.6654 0.532 0.296 0.135 0.075
0.0035 1.000 0.892 0.786 0.685 0.554 0.312 0.144 0.078
0.0040 1.000 0.902 0.805 0.712 0.574 0.325 0.151 0.081
0.0045 1.000 0.910 0.822 0.736 0.591 0.337 0.158 0.083
0.0050 1.000 0.918 0.837 0.758 0.607 0.348 0.164 0.086
0.0055 1.000 0.925 0.851 0.778 0.621 0.359 0.169 0.088
0.0060 1.000 0.932 0.864 0.797 0,635 0.368 0.174 0.090
0.0065 1.000 0.938 0.876 0.814 0.647 0.377 0.179 0.091
0.0070 1.000 0.943 0.886 0.830 0.659 0.385 0.183 0.093
0.0075 1.000 0.948 0.896 0.845 0.669 0.399 0.187 0.094
0.0080 1.000 0.953 0.906 0.859 0.679 0.406 0.191 0.096
0.0085 1.000 0.957 0.915 0.872 0.689 0.412 0.195 0.097
0.0090 1.000 0.961 0.923 0.884 0.697 0.417 0.198 0.098
0.0095 1.000 0.965 0.930 0.896 0.705 0.423 0.201 0.099
0.0100 1.000 0.969 0.937 0.906 0.713 0.428 0.204 0.101
0.0110 1.000 0.975 0.950 0.925 0.726 0.437 0.209 0.102
0.0120 1.000 0.981 0.961 0.942 0.738 0.441 0.214 0.104
0.0130 1.000 0.985 0.971 0.956 0.748 0.448 0.218 0.106
0.0140 1.000 0.989 0.979 0.968 0.757 0.454 0.221 0.107
0.0150 1.000 0.993 0.985 0.978 0.764 0.459 0.224 0.108
0.0160 1.000 0.995 0.991 0.986 0.770 0.463 0.226 0.109
0.0170 1.000 0.997 0.995 0.992 0.774 0.466 0.228 0.109
0.0180 1.000 0.999 0.998 0.997 0.778 0.468 0.229 0.110
0.0190 1.000 1.000 0.999 0.999 0.779 0.470 0.230 0.110
0.0200 1.000 1.000 1.000 1.000 0.780 0.470 0.230 0.110
99
Tab. 4.6 Relatia tensiune-deformatie la temperaturi ridicate pentru otelul S460
Limita de elasticitate efectivli, raportata la limita de curgere la 20 C

~
:">«1
~ l"I
ky,8 = fy,8 / fy
55
..
.s~
l"I
Temperatura otelului Ba
~ ~ r"Cl
100 200 300 400 500 600 700 800
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.0005 0.228 0.205 0.183 0.160 0.137 0.071 0.030 0.021
0.0010 0.457 0.411 0.365 0.320 0.274 0.142 0.059 0.041
0.0015 0.685 0.616 0.548 0.465 0.395 0.205 0.087 0.057
0.0020 0.913 0.815 0.-669 0.537 0.449 0.239 0.104 0.064
0.0025 1.000 0.850 0.712 0.587 0.485 0.263 0.117 0.069
0.0030 1.000 0.868 0.743 0.627 0.514 0.283 0.127 0.073
0.0035 1.000 0.882 0.769 0.661 0.538 0.300 0.137 0.076
0.0040 1.000 0.893 0.790 0.691 0.560 0.315 0.145 0.079
0.0045 1.000 0.903 0.809 0.718 0.579 0.328 0.152 0.082
0.0050 1.000 0.912 0.825 0.742 0.596 0.340 0.158 0.084
0.0055 1.000 0.920 0.841 0.764 0.611 0.351 0.164 0.086
0.0060 1.000 0.927 0.854 0.784 0.626 0.361 0.170 0.088
0.0065 1.000 0.933 0.867 0.802 0.639 0.370 0.175 0.090
0.0070 1.000 0.939 0.879 0.819 0.651 0.379 0.180 0.092
0.0075 1.000 0.945 0.890 0.835 0.663 0.387 0.184 0.094
0.0080 1.000 0.950 0.900 0.850 0.673 0.395 0.188 0.095
0.0085 1.000 0.954 0.909 0.864 0.683 0.402 0.192 0.096
0.0090 1.000 0.959 0.918 0.877 0.692 0.408 0.196 0.098
0.0095 1.000 0.963 0.926 0.889 0.701 0.414 0.199 0.099
0.0100 1.000 0.967 0.933 0.900 0.709 0.420 0.202 0.100
0.0110 1.000 0.974 0.947 0.921 0.723 0.430 0.208 0.102
0.0120 1.000 0.979 0.959 0.938 0.736 0.439 0.213 0.104
0.0130 1.000 0.984 0.969 0.953 0.747 0.446 0.217 0.105
0.0140 1.000 0.989 0.977 0.966 0.756 0.453 0.221 0.107
0.0150 1.000 0.992 0.984 0.977 0.763 0.458 0.223 0.108
0.0160 1.000 0.995 0.990 0.985 0.769 0.462 0.226 0.109
0.0170 1.000 0.997 0.994 0.992 0.774 0.466 0.228 0.109
0.0180 1.000 0.999 0.998 0.996 0.777 0.468 0.229 0.110
0.0190 1.000 0.999 0.999 1.000 0.779 0.470 0.230 0.110
0.0200 1.000 1.000 1.000 1.000 0.780 0.470 0.230 0.110
100
ELEMENTE DIN OTEL
Altemativ, pentru temperaturi sub 400°C, relatia a - e precizata in

fig. 4.2, poate fi extinsa prin considerarea ecruisarii (fig. 4.3), daca
caracteristicile sectiunii transversale nu permit voalarea (care elimina
atingerea tensiunilor ridicate) si elementul are legaturi adecvate pentru a se
preveni pierderea stabilitatii,
Fig. 4.3 Curba a - & a otelului la temperaturi ridicate considerand ecruisarea
Limita ultima la temperaturi ridicate, considerand ecruisarea, se va

determina astfel:
pentru Ba < 300
0
c (0 = 1.25 iy,o'
pentru 300" C s Ba < 400 C: I,» = iy,o = iy,o (2 -
0
0.OO25Ba)'
pentru Ba > 400 C: [,» = iy,o
0
Caracteristicile termice ale otelului sunt:

i) Alungirea relativa termica a otelului !11/1 se determina functie de
temperatura astfel:
pentru 20 C s Ba < 750 C:
0 0
~/l = 1.2xlO-s Ba +0.4xlO-8B; -2.416xl0-4 (4.4)
pentru 750 C s Ba :=:; 860 C :

0 0
~/l = 1.1xlO-2
(4.5)
pentru 860 C < Ba :=:; 1200 C:

0 0
(4.6)
101
ELEMENTE DIN OTEL
unde:
I este lungimea elementului la 20° C ,
!il este alungirea datorata temperaturii,
8a este temperatura otelului [0C].
Variatia alungirii specifice termice functie de temperatura este
reprezentata in fig. 4.4.
llt/t
0.020
0.018
0.016
0.014
./
0.012
0.010
0.008
~
.r- -- ./
/
0.006
/
0.004 /'
0.002 /
00 200 400 600 800 1000 1200
Fig. 4.4 Alungirea relativa termica a otelului functie de temperatura
Daca relatia dintre alungirea specifica si temperatura otelului se

considera constanta (in modelele de calcul simplifieat), alungirea relativa se
determina cu relatia:
!illl = 14xlO-6 (ea - 20) (4.7)
ii) Cdldura specified a otelului case determina eu relatiile urmatoare,

in functie de temperatura:
pentru 20° C s e a < 600° C:
pentru 600° C s ea < 735° C :
c = 666 + 13002 [J/kgK] (4.9)

a 738-8a
102
ELEMENTE DIN OTEL
pentru 735° C s Bo < 900° C :
c = 545 + 17820 [JIk K] (4.10)

a Bo -731 g
pentru 900° C s Bo s 1200° C :

<. = 650 [JlkgK] (4.11)
Variatia caldurii speeifiee a otelului functie de temperatura este

reprezentata in figura 4.5.
CcalJ/M;K~
3~~;
, ---------------r---------,
5OOj.~---~
o
o
Fig. 4.5 Cal dura specifica a otelului functie de temperatura
iii) Conductivitatea termicd a otelului Ao se determina, in functie de

temperatura, eu relatiile urmatoare:
pentru 20° C s Ba < 800° C :
(4.12)
pentru 800° C s Bo ~ 1200° C:
).a = 27.3 [W/mK] (4.13)
103
Daca se considera simplificat independenta conductivitatii termice a

otelului de temperatura lui, atunci se poate Iua valoarea:
Aa = 45 [WImK] (4.14)
Variatia conductivitatii termice a otelului functie de temperatura este

reprezentata in figura 2.9.
~
(w/m KI
_
.
5tn.
<,
.......
I
I
\
40 ~ i
i~ !
-.'" ...........
20
I
I
10 ~- ...
1&.
0
o 600 800
Fig. 4.6 Conductivitatea termica a otelului functie de temperatura
Rezistenta la foe a unui element structural din otel este functie de

timpul in care temperatura pe sectiunea transversala atinge temperatura
critica.
Temperatura critica, numita ~i temperatura de cedare, corespunde
momentului in care capacitatea portanta a structurii metalice
corespunzatoare acestei temperaturi devine egala cu incarcarea aplicata
structurii. Temperatura critica depinde de urmatorii parametri: tipul de otel,
gradul de solicitare, conditii de rezemare (sistem izostatic sau hiperstatic),
forma profilului, conditii de incarcare, Este cuprinsa intre 450·e si 700-
800·e.
Temperatura critica a elementului din otel, Ba,cr la timpul t = 0,
pentru un efort capabil Rji,d,t = E fi.d » se calculeaza cu relatia:
Ba,cr = 39.19lnl 1 3.833

0.9674,uo
-lJ + 482 (4.15)
104
ELEMENTE .
unde:
flo este gradul de utilizare, eu valori la timpul t =0 cuprinse intre 0.01
si 1.0, determinat cu relatia:
u = Efj,d
(4.16)
.0 R
n.a»
in care E fi.d este efortul de ealcul produs de actiuni, la starea limita de

incendiu, inclusiv efectele dilatarii si deformatiei termice, iar R fi.d.O este
efortul capabil al sectiunii, la starea limita de incendiu la timpul t = o.
In tab. 4.7 sunt aratate valorile temperaturii critice in functie de
gradul de utilizare al elementului din otel.
Tab. 4.7 Valorile temperaturii Ba•cr functie de gradul de utilizare flo
Capacitatea portanta a unui element din otel se considera asigurata

dupa un timp t , la un foe dat, daca este indeplinita conditia:
(4.17)
unde: Ba•t este temperatura sectiunii de otel la timpul t.
105
ELEMENTE .
Determinarea cresterii temperaturii pe sectiunea transversala depinde
de modul de protejare la foe a sectiunii, Daca sectiunea transversala este
neprotejata, cresterea temperaturii se produce foarte rapid. in cazul in care
protectia se realizeaza cu materiale de protectie cu conductivitate termica
scazuta, se obtine 0 scadere a vitezei de incalzire a sectiunii transversale
ceea ce are ca efect 0 distributie mai uniforma a temperaturilor pe sectiune,
Cresterea temperaturii intr-un element structural neprotejat la foc
dintr-o structura interioara, In intervalul de timp /).t se determina cu relatia:
(4.18)
unde:
Ca este caldura specifica a otelului [J/kgK],
Pa este densitatea otelului [kg/rrr'],
ksh este factorul de corectie pentru efectul de umbra, care are
urmatoarele expresii de calcul: k", = 0.9 (Ami;), pentru: profile dublu te,
Am V
k _ (Am/V)b
sh - Am/V
pentru celelalte cazuri, ksh = 1pentru profile inchise
rectangulare sau circulare.

Am/V este factorul de sectiune neprotejata [m-I] - tab. 4.8, In care: Am
este suprafata expusa la foe a elementului pe unitatea de lungime [m2/m], V
este volumul elementului pe unitatea de lungime [m3/m],
(Am/V)b este valoarea de contur convex a factorului de sectiune si
reprezinta raportul dintre suprafata expusa la foc a unui contur convex care
circumscrie sectiunea si volumul elementului metalic, raportate la unitatea
de lungime,
/).t este intervalul de timp [sec],
este valoarea de calcul a fluxului termic net pe unitatea de

hnet,d
suprafata [W/m2], determinat prin considerarea radiatiei termice cat ~i a

convectiei de la si spre focul din imediata vecinatate a elementului:
hnet,d = r n,c hnet,c + r n,r hnet,r (4.19)
106
ELEMENTE DIN OTEL
in care:
(4.20)
eu: a, eoeficient de transfer termie prin convectie (ac = 25 W/m2K

convectie catre fata expusa la foe ~i a, =9 W Im2K pe fata neexpusa la foe);
Bg temperatura gazelor fierbinti in vecinatatea elementului determinata
conform eurbei standard temperatura-timp, Og,/ = 20 + 345 log 10 (8t + 1), t
fiind timpul expunerii la foe; 0a temperatura pe suprafata elementului in cC.
- hner.r = <l>8res 5.67.10-8 t

[(Or' + 273 + (Oa + 273 t][W/m2] (4.21)
eu: <I> = 1 factor de configuratie; 8res = 8f8m emisivitate determinata
functie de 8J - emisivitatea caracteristica a euptorului de incercari la foe si
8", emisivitatea suprafetei elementului; ()r temperatura de radiatie a
-
mediului ambiant asupra elementului considerata temperatura curbei

standard.
Tab. 4.8 Factorul de sectiune Am IV pentru elemente de otel neprotejate
Tip sectlune Forma sectiunil
Sectiune +
deschisa expusa
la foe pe to ate
fetele
Sectiune
I
--+
.
+- Am IV = perimetru / arie sectiune
deschisa expusa
la foe pe trei
fetele
T
--+
.
+-
AmIV=
suprafata expusa la foe / arie sectiune
transversala
Talpa sectiune
dublu T expusa
:a foe pe trei fete
107
ELEMENTE .
Profil cornier
expus la foe pe
toate fetele
Platbanda expusa
la foe pe toate
fetele
-+~I ,. •
b
',2·, ~
I
Daca t «b: AmlV ~ 2/t
t
t
-.0-
1
Teava circulara
expusa la foe pe
toate fetele
t
t__
Tevi profilate
rara sudura
Daca t «b:
expuse la foe pe
toate fetele:
t
Sectiuni cheson Am IV = 2(b + h)1
10-
arie sectiune
sudate expuse la
foe pe toate
fetele
I b I
Profile dublu T
cu platbande
sudate lateral,
Am IV = 2(b + h)1 arie sectiune
expuse la foe pe
toate fetele
Platbanda expusa
la foe pe trei fete
,
--tI"-I~-::,ll' z:::;;====z:r~..
b I
AmlV = (b + 2t )/(bt)
t« b: AmlV ~ 1ft
+ Daca
108
-r n,c si r n.r sunt factori privind convectia si radiatia cu valori unitare.

Cresterea temperaturii intr-un element structural protejat, in
intervalul de timp 1M se determina cu relatia:
(4.22)
Tab. 4.9 Factorul de sectiune A p /V pentru elemente de otel protejate
Factor de sectiune
Descriere Figura
Ap/V
Protectie pe
contur de
grosime
~~l Perimetrul profilului I
J~
uniforma, Aria sectiunii de otel
expusa la foc
pe toate
fetele
Protectie in
carcasa de
grosime 2(b+h) I
uniforma, Aria sectiunii de otel
expusa la foe
pe to ate
fetele"
Protectie pe
contur de
Perimetrul profilului -
grosime
bl
uniforms,
Aria sectiunii de otel
expusa la foe
~'I,!'i'~l
pe trei fete
~"",~,_b_4
Protectie in
carcass de
2h+bl
grosime
Aria sectiunii de otel
uniforms,
expusa la foe
pe trei fetel)
.1 Dimensiunile c, ~i C2 se limiteaza la maxim h14
109
ELEMENTE DIN OTEL
in care:
(4.23)
unde:
Ap IV este faetorul de sectiune pentru elementul de otel izolat prin
materialul de protectie - tab. 4.9: Ap este aria suprafetei interioare a
materialului de protectie pe unitatea de lungime a elementului structural, V
este volumul elementului pe unitatea de lungime,
C a' P a sunt caldura .specific a si respectiv densitatea otelului, in
[J/kgK] si respectiv [kglm3],
C p , P p sunt caldura specifica si respectiv densitatea materialului de
protectie, in [J/kgK] si respectiv [kg/rrr'],
dp este grosimea materialului de protectie [m],
Ap este conductivitatea termica a materialului de protectie la foc
corespunzatoare temperaturii medii de protectie si grosimii izolatiei
[W/mK],
Bg,t este temperatura gazelor fierbinti la timpul t CCl,
!l.Bg,t este cresterea temperaturii gazelor fierbinti in intervalul de timp
!l.t [K],
Ba,t este temperatura otelului la timpul t CCl,
!l.t este intervalul de timp [sec]: M ~ 30sec.
Parametrul eel mai important care determina cresterea temperaturii
este factorul de sectiune, Sectiunile cu faetorul de sectiune mie se incalzesc
mai incet, conducand la 0 rezistenta la foe mai mare decat sectiunile cu
factor de sectiune mare. Unele sectiuni transversale neprotejate, corect
alcatuite din punet de vedere al rezistentei la foe, cu factor de sectiune mic
pot conduce la rezistente la foe intre 15 la 30 de minute.
Pentru calculul practic al cresterii de temperatura pe sectiunea
transversal a se vor folosi nomogramele din figura 4.7.
Otelul este un material incombustibil, dar bun conducator de cal dura.
Sectiunile suple ale profilelor cu pereti subtiri se incalzesc rapid daca
nu sunt protejate in acest sens.
110
ELEMENTE DIN OTEL
a.
1S 30 loS 60 15 90 105 120

titnpul ''''mute 1
15 30 105 7S to 105 120

Fig. 4. 7 Cresterea temperaturii pe sectiune functie de timp: a. -sectiuni neprotejate,
b. -sectiuni protejate
Profilele eu pereti subtiri inchise au suprafata expusa sensibil mai

redusa eomparativ eu profilele desehise, pentru acelasi perimetru, eeea ee
imbunatateste rezistenta la foe. De exemplu, daca comparam 0 sectiune
alcatuita din doua profile C eu una din teava patrata 0 de aceleasi
dimensiuni (fig. 4.8), constatam ea sectiunea inchisa se va incalzi de eea. 1,4
ori mai lent decat profilul desehis. Este dificila obtinerea unei durate de
stabilitate la foe, de eel putin 30 min. pentru profilele neprotejate si conditii
111
ELEMENTE DIN OTEL
normale de exploatare.
t- 100
T;r
4_l -OJ!-
AmlV = 255m-l AmlV = 177m-l
Fig. 4.8 Comparatie intre factorii de masivitate la un profil deschis si unul inchis, ambele
avand aceeasi arie.
4.2 MASURI DE PROTECTIE LA FOC
Sistemele de protectie termica pot fi aplicate pe suprafata exterioara

a profilelor sau, in cazul profilelor inchise, se utilizeaza apa care poate
circula in interiorul acestora, racindu-le (structuri irigate).
Dintre solutiile utilizate pentru protectia termica aplicata la exterior,
mentionam:
• Produse care se aplica in straturi, prin imersie: vermiculit, fibre minerale
aglomerate cu un liant, zgura, ipsos etc.
• Produse sub forma de placi care formeaza 0 cutie in jurul profilului
metalic: placi din ipsos, din vermiculit, din fibre minerale sau compusi
silico-calcarosi, Acestea sunt fixate fie mecanic (agrafe, suruburi etc.), fie
prin lipire.
• Vopsele intumescente care se aplica sub forma de pelicula, de la 0,5 la 4
mm grosime. Incalzite la temperaturi cuprinse intre 1OO°Csi 200°C, acestea
se umfla, transformandu-se intr-o spuma cu grosimi ce ating 30+40 mm.
Rezulta astfel 0 izolatie termica care intarzie incalzirea elementului metalic.
Aceasta solutie de protectie este apreciata deoarece conserva estetica si
greutatea profilului.
Pentru materialele uzuale de protectie, proprietatile termice sunt date
in tab. 4.1 O.
Valoarea umiditatii nu este considerata implicit in conductivitatea
termica, in consecinta timpul de intarziere se calculeaza explicit cu relatia:
t = PPad~ (4.24)
p,u 5A
p
112
J J
unde peste proeentul de umezeala.
Tab. 4.10 Proprietatile termice ale materialelor de protectie
Ciildura
Densitatea Umiditatea specifica
Material
Pp [kg/rrr'] p [%]
C p [J/KgK]
.mortare
- vermiculit (sau perlita)
550 15 0.12 1100
si ciment
- vermiculit (sau perlita)
650 15 0.12 1100
800 15 0.20 1100
Majoritatea sistemelor de protectie sunt earaeterizate de temperatura

de profilul metalie in functie de masivitatea sa ~i de grosimea stratului
flrnt"·,,tnr (fig.4.9).
Strueturile mixte otel beton (profile desehise inglobate in beton,

inchise umplute eu beton sau plansee eu table profilate - fig. 4.10) au
comportament favorabilla temperaturi ridieate.
113
ELEMENTE .
!OO~~~~~---r-r---+----'_--~----'_---+----~--~
OL---'_--~--~~--'_--~----+---~--~----~--~·
o 50 100 150 20D 250 soo 3S0 400 SO()
ApiV!m-1J
Fig. 4.9 Temperatura profilului metalic protejat cu un anumit material, dupa 60 min de
incendiu conventional
o
a.
D .
o o
b.
I] ·
·
-
·
c.
Fig. 4.10 Exemple de elemente mixte otel-beton: a. - stalpi, b. - grinzi, c. - dale mixte
114
in fig. 4.11 este aratata executia protectiei la incendiu a grinzilor de

planseu.
Fig. 4.11 Protectia la incendiu a grinzilor de planseu
o solutie frecvent utilizata In tara noastra pentru protejarea stalpilor

ti a grinzilor metalice la incendiu este cea a protectiei In carcasa cu placi de
i1psos,fig. 4.12. Tipul placii, grosimea si numarul de straturi se determina In
functie de factorul de forma al sectiunii si de rezistenta la foc necesara,
i Prinderea placii de protectie se face folosind agrafe speciale (Clipfeu) si
suruburi pentru lemn.
Pentru 0 temperatura critica de 550°C si un factor de forma al
seetiunii intre 150 si 250 m-t, sunt prezentate In tab. 4.11 numarul de straturi
raecesare precum ~i grosimile lor, pentru asigurarea la foe R30+RI20.
4.11 Protectia la foe pentru grinzi si stalpi, in solutia protectie in carcasa, folosind
,a.; de ipsos
Durata de rezistenta,
Numar de straturi si grosimea placii
ceruta in minute
30 ~t <60 1xplaca 13mm
6O~t<90
90~t <120
180 s t
115
Pentru protectia peretilor cortina din tabla profilata, in tab. 4.12 este
prezentata solutia placilor de gips carton.
a. b.
c.
Fig. 4.12 Protectia la foe a stalpilor si a grinzilor de planseu (tavane suspendate): a, b.-
alcatuiri constructive, c. elemente structurale protejate la foe
Tab. 4.12 Protectie la foe pentru pereti cortina folosind placi gips carton
Rezistenta la foc ceruta Numar de straturi si grosime

R30 l xplaca 18mm
R60 lxplaca 23mm
R30 lxplaci 13mm
R60 1xplaca 13mm + 1xplaca 18mm
116
ELEMENTE .
VERIFICAREA PRIN CALCUL

A SIGURANTEI STRUCTURILOR METALICE
Calculul elementelor de constructie realizate din otel cuprinde

urmatoarele etape:
• alegerea schemei statice (reazeme, deschideri),
• stabilirea incarcarilor si gruparilor de incarcari,
• predimensionarea sectiunii elementului, efectuarea calculului
static si determinarea eforturilor maxime,
• alegerea calitatii otelului, dimensionarea sectiunii, stabilirea
clasei sectiunii adoptate,
• verificari de rezistenta, stabilitate, rigiditate, oboseala etc., pentru
satisfacerea starilor limita necesare unei exploatari sigure.
Activitatea de proiectare a elementelor si structurilor metalice
este complexa si presupune iteratii, in cele mai multe cazuri nefiind
suficienta 0 succesiune directa a etapelor precizate mai sus ( fig. 3.1).
Fig. 3.1 Proiectarea iterativa a elementelor din structurile metalice
117
• •
5.1 ACTIUNI
Actiunile (F ) sunt forte sau cupluri de forte datorate incarcarilor

exterioare aplicate constructiei (actiuni directe), sau deformatiilor impuse
(actiuni indirecte).
Clasificarea actiunilor dupa EUROCODE 1, este prezentata in
tabelul 5.1.
Tab. 5.1 Clasificarea actiunilor dupa EUROCODE 1
Criteriul de Categoria
Simbol Exemple
c1asificare de actiune
Actiuni directe precum greutatea proprie a
structurii, instalatii, echipamente fixe si
Permanente G actiuni indirecte datorate contractiei
betonului, tasarilor diferentiate si
I precomprimarii;
Variatia in
Actiuni pe planseele si acoperisurile
timp
cladirilor, actiunea zapezii, actiunea vantului,
Variabile Q impingerea pamantului, a fluidelor si a
materialelor pulverulente
Incarcari din seism, explozii, impactul
Accidentale A
vehiculelor
Fixe Greutate proprie
Variatia in
Incarcari mobile din exploatare, actiunea
spatiu Libere
vantului, a zapezii
Raspunsul Statics
structurii la Actiunea vantului
Dinamica
actiune
Principala valoare reprezentativa a unei actiuni este valoarea sa

caracteristica, notata Fk• Aceasta reprezinta probabilitatea a priori de a fi
atinsa sau depasita de valorile actiunilor cele mai defavorabile aplicate pe 0
durata de referinta data.
Valoarea de calcul a actiunii reprezentative este obtinuta prin
multiplicarea valorii earacteristice eu un factor partial de siguranta, r F :
(5.1)
Coeficientul partial de siguranta r F cumuleaza influenta unor

factori partieulari, cum ar fi de exemplu posibilitatea depasirii in sens
118
defavorabil al nivelului intensitatii actiunilor, de modelarea imprecisa a

actiunilor, de incertitudinile din calculul solicitarilor (simplificari In
metoda de calcul, ipoteze considerate In met odele de analiza, tolerante de
executie, comportarea imbinarilor etc.).
Daca variabilitatea statistica a actiunii G nu poate fi neglijata
(coeficientul de variatie al actiunii peste 0,05) si/sau pentru structurile a
carer siguranta este sensibila la variatia lui G, In proiectare trebuie
utilizate acele vaJori ale lui G ce au un efect defavorabil asupra
sigurantei.
Valorile de calcul, superioara si inferioara, ale actiunilor
permanente se considera astfel:
pentru 0 singura valoare caracteristica Gk:
daca sunt utilizate ambele valori caracteristice, superioara si

inferioara, atunci:
(5.3)
unde:
Gk,sup este valoarea caracteristica superioara a actiunii permanente
reprezentata de fractilul 95% al repartitiei statistice a actiunii G,
Gk,inf este valoarea caracteristica inferioara a actiunii permanente
reprezentata de fractilul 5% al repartitiei statistice a actiunii G,
r G ,sup este valoarea superioara a coeficientului partial de siguranta
pentru actiunea permanenta;
r G,inf este valoarea inferioara a coeficientului partial de siguranta
pentru actiunea permanents;
Valorile reprezentative ale actiunilor variabile sunt clasificate
conventional (fig. 5.2) astfel:
• valoarea caracteristica Qk;
• valoarea rara If/ oQk ;
• valoarea frecventa If/)Qk . Aceasta valoare este apropiata de 0 valoare
centrala a repartitiei statistice a valorilor actiunii;
119
• valoarea cvasipermanenta If'2Qk . Aceasta valoare este folosita pentru

verificarea la stari limita ultime ce implica actiuni accidentale si
pentru verificarea la stari limita de serviciu reversibile. Valorile
cvasipermanente sunt utilizate si pentru calculul efectelor pe termen
lung.
P(t)
valori rare f-t-:-t-------:----:----t---+----.~
valori frecvente ~+-I~f-t-:-++IIil-W4IIh__rHJ144_I¥+++_---+

valori cvasipermanente f+-'--'-'--lJ-LIL--f---'!....L.fL'-----'-'----L...1
o T t
Fig. 5.2 llustrarea diferitelor valori ale actiunilor considerate in combinatii la stari limita
, de serviciu
Coeficientii If/0,1//" 1/'2 sunt coeficienti de combinatie (de

acompaniament) aplicabili actiunilor concomitente, in functie de tipul
combinatiei.
Pentru evaluarea solicitarii de cal cul cea mai defavorabila se
aplica reguli de combinatie ale valorilor de calcul ale actiunilor
prezentate in continuare.
5.2 GRUPARI DE ACTIUNI

,
• Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea

structurilor la stari limita ultime:
n m
1.352: Gk,j + 1.5Qk,1 + 2:1.5If'O,iQk,i (5.4)
j=! j=2
unde:
- Qk.l - efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea
predominant a intre actiunile variabile, luata cu valoarea sa
caracteristica;
- If'0,; este un factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale
actiunilor variabile i (i = 2, 3 ... m) luate cu valorile lor caracteristice,
avand valoarea IJ!O,i= 0.7, cu exceptia incarcarilor din depozite si a
120
actiunilor provenind din impingerea pamantului, a materialelor

pulverulente si a fluidelor/apei unde: If/o i = 1.0.
In cazul unei structuri actionata predominant de efectele actiunii
vantului, relatia de mai sus se scrie:
11
1.35I o., + 1.5V k + 1.5[ZksauU k] (5.5)

j=1
iar in cazul unui acoperis actionat predominant de efectele zapezii, se

poate scrie:
11
1.35I o., + 1.5Z k + 1.5[VksauU k ] (5.6)

j=1
unde:
G, - este valoarea efectului actiunilor permanente pe structura,
calculata cu valoarea caracteristica a actiunilor permanente;
Zk - valoarea efectului actiunii din zapada pe structura, calculata cu
valoarea caracteristica a incarcarii din zapada;
Vk - valoarea efectului actiunii vantului pe structura, calculata cu
valoarea caracteristica a actiunii vantului;
Uk - valoarea efectului actiunilor datorate exploatarii constructiei
(actiunile "utile") calculata cu valoarea caracteristica a actiunilor
datorate exploatarii.
Actiunile permanente ce au un efect favorabil asupra sigurantei
structurilor (de exemplu la starea limit a de echilibru static) se iau
conform urmatoarei combinatii:
11 m
0.9IGk,j +1.5Qk.J + I1.5If/o,iQk.i (5.7)
j=1 j=2
In cazul actiunii seismice, verificare la stari limita ultime se face

cu relatia:
11 m
IGk,j + ylAEk + Ilf2,iQk.i (5.8)

j=1 j=2
121
ELEMENTE DIN OTEL
unde:
AEk - este valoarea caracteristica a actiunii seismice ce
corespunde intervalului mediu de recurenta, IMR adoptat de cod
(lMR = 100 ani in PIOO-2006);
If/ 2,; - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a
actiunii variabile Q. avand valorile recomandate in tabelul 5.2.
, I
Tab. 5.2 Coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile ca

fractiune din valoarea caracteristica a actiunii
Tipul actlunll If/ 2,;

Actiuni din vant si Actiuni din variatii de temperatura 0.00
Actiuni din zapada si Actiuni datorate exploatarii 0.40
Incarcari in depozite 0,80
YI
coeficient de importanta al constructiei/structurii avand
-
valorile din tabelul 5.3 in functie de clasa de importanta a

constructiei, (Anexa 1, Cod CR 0-2005)
Tab. 5.3 Coeficient de importanta a constructiei
Clasa de
lmpertanta a Tipul functiunil constructlei/structurn Yl
constructiei
1 Cladiri ~i structuri esentiale pentru societate 1.4
Cladiri ~i structuri ce pot provoca in caz de avariere un
2 1.2
pericol major pentru viata oamenilor
Toate celelalte constructii ~i structuri cu exceptia celor
3 1.0
din clasele 1, 2
4 Cladiri ~i structuri temporare 0.8
Daca actiunea permanents are un efect favorabil asupra sigurantei

seismice a structurii, coeficientul partial de siguranta aplicat actiunilor
permanente va avea valoarea 0,9:
n m
0.9LGk,j + y1AEk + LIf/2,;Qk,; (5.9)

j=l j=2
• Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea

structurilor la stari limita de serviciu:
122
Tab. 5.4 Gruparea actiunilor dupa EUROCODE 1, CR 0-200S, pentru verificarea la

stari limita de serviciu
Start limlta de serviciu

Grupari de efecte structurale
Relatia de calcul
ale actiunilor
n m
Gruparea caracteristica LGk,j + Qk.] + Llfo.iQk,;
j=] j=2
n m
Gruparea frecventa LGk,j + '1/1,]Qk,]+ Llf2,;Qk,;
j=1 j=2
n m
LG
j=1
k.j + Llf2.iQk,i
j=2
Gruparea cvasipermanenta
n m
LGk,j +O.6rIAEk + Llf2,iQk,i
j=1 j=2
Gruparea caracteristica sau rara se foloseste in cazurile in care la

depasirea unei stari limita se produce 0 degradare locala permanents sau
o deformatie neacceptabila. Gruparea frecventa se foloseste in cazul in
care la depasirea unei stari limita se produc degradari locale, deformatii
mari sau vibratii care sunt temporare. Gruparea cvasi-permanenta se
foloseste pentru efecte de lunga durata importante.
Tab. 5.5 Coeficientul Ifl,] pentru determinarea valorii frecvente a actiunii variabile Q"
ca fractiune din valoarea sa caracteristica
Tipul actiunil If],]
Actiuni din vant 0.2

Actiuni din zapada si actiuni din variatii de tem_peratura O.S
Actiuni datorate exploatarii cu valoarea < 3 kN/m-
Actiuni datorate exploatarii cu valoarea > 3 kN/m- 0.7
Incarcari in depozite 0.9
Observatlk Valorile coeficientilor de acompaniament If 0' WI' If 2 ai incarcarilor

variabile depind si de efectul actiunii considerate asupra constructiei si de fenomenul de
evitat (tab.S.6)
123
ELEMENTE .
Tab. 5.6 Valori ale coeficientilor de acompaniament la gruparea actiunilor variabile
Actfunl lfIo 'If 1 'If 2

Categ. A: civile, rezidentiale 0,7 0,5 0,3
incarcari Categ. B: birouri 0,7 0,5 0,3
in cladiri Categ. C: religioase 0,7 0,7 0,6
Categ. 0: comerciale 0,7 0,7 0,6
Categ. E: depozitare 1,0 0,9 0,8
Incarcari Cate_g. F: greutatea vehic. :;::30kN 0,7 0,7 0,6
mobile Categ. G: greutatea vehi<;.>30kN, <160kN 0,7 0,5 0,3
in cladiri Categ. H: acoperisuri 0.0 0.0 0.0
Incarcarea din zapada 0,6 0,2 0.0
Actiunea vantului 0,6 0,2 0.0
Variatii de temperatura (exceptand incendiile) in cladiri 0,6 0,5 0.0
5.3 METODE DE CALCUL. CLASIFICAREA SECTIUNILOR

TRANSVERSALE
Pentru verificarea capacitatii ultime de rezistenta a sectiunilor

elementelor metalice pot fi folosite patru metode de calcul:
• metoda 1 - calculul plastic cu fonnarea de articulatii plastice si
redistribuirea eforturilor pe masura formarii acestora. Se admite
plastificarea completa a sectiunii. Rezistenta ultima se atinge in
momentul transformarii structurii in mecanism.
• metoda II - eforturile se determina printr-un calcul elastic si se
compara cu rezistenta plastica a sectiunilor. Rezistenta ultima se
atinge in momentul formarii articulatiei plastice.
• metoda III - eforturile se determina printr-un calcui elastic si se
compara cu rezistenta elastica a sectiunilor. Rezistenta ultima se
atinge in momentul atingerii limitei elastice (de curgere) in sectiunea
cea mai solicitata.
• metoda IV - eforturile se determina printr-un calcul elastic si se
compara cu rezistenta elastica a sectiunii efective (redusa datorita
voalarii). Rezistenta ultima corespunde atingerii limitei de curgere
(elastica) in sectiunea cea mai solicitata considerata cu aria ei eficace.
Utilizarea acestor metode este conditionata de zveltetea relativa
(bit) a peretilor profilelor ce alcatuiesc sectiunea (tab. 5.7).
124
EUROCODE-ul 3 introduce 0 clasificare a sectiunilor in patru

clase, in functie de compactitatea acestora de rotire plastica ~i mai ales a
zveltetii peretilor care le compun.
Tab. 5.7 Alegerea metodei de calcul in functie de c1asa sectiunilor
Capacitate ultima
III
;!!
.~;
"t:
e.o
"lie.
U
bit
- Plastificare
completa a
- Plastificare
completa a -Sectiune
- Sectiune
elastica
sectiunii sectiunii elastica redusa
- Ca pacitate - Capacitate - fma• = fy (voalare)
totala de redusa de
rotire rotire - If 1< Ifyl
Clasa
1 2 3 4
sectiunii
Distributia
:z!!:'...."
~
"....
'" .". tzs::
-:t1 ....-t- ....
,..
...zs: ~
zs: - - i__ -lSI:
. b--!--ZS:
I
·fy
-J.- 1-
tensiunilor ·f
pe inaltimea
sectiunii ~
-tfy +f)'
-f-
+f
Y
+fy
Metoda de
determinare elastica pe
plastica elastica elastica
a rezlstantel sectiunea redusa
sectiunii
Metoda de
determinare plastica plastica elastica elastica
a eforturilor
in sectiune
Metoda de 2 4
caleul 1 3
Pentru elementele incovoiate, dependenta M - <l>

corespunzatoare fiecarei clase de sectiuni (fig. 5.3) evidentiaza rezistenta
si capacitatea de rotire care pot fi atinse inaintea aparitiei fenomenului de
voalare, riscul instabilitatii generale fiind eliminat.
125
Clasificarea sectiunilor transversale permite delimitarea

elementelor care lucreaza In domeniul elasto-plastic de cele care lucreaza
In domeniul elastic; evidentiaza de asemenea, zona elementelor care
lucreaza In domeniul post-critic.
()
Fig. 5.3 Clase de sectiuni pentru elementele incovoiate
Clasificarea peretelui comprimat se face dupa zveltetea peretelui

si limita de elasticitate pre cum si distributia tensiunilor normale pe
inaltime. Valoarea zveltetei peretilor va fi cu atat mai mult limitata cu cat
este necesara asigurarea unei capacitati de rotatie suficienta a sectiunilor
~i de evitare a fenomenului de voalare.
Diferitii pereti comprimati ai unei sectiuni transversale (0 inima,
o talpa) pot in general sa fie de c1ase diferite. Clasificarea sectiunii se
face in functie de peretele component cu clasa cea mai ridicata (cea mai
defavorabila). In alternativa, clasificarea unei sectiuni transversale poate
sa nu fie facuta pentru toata sectiunea, mentionand separat clasa talpii si
clasa inimii, tratandu-le ca atare in calcul.
In tabelul 5.8 sunt caracterizate cele patru clase de sectiuni pentru
elemente incovoiate, Parametrii clasificarii sunt zveltetea peretelui bit si
alungirea
&-
- VWl.
fy .
126
Tab. 5.8 Clasificarea sectiunilor transversale incovoiate
Sectiuni incovoiate
Clasa Caracteristid Jv,. y:\1
Sectiunii \.-.~I} ~)
<,
1 Sectiuni transversale care pot M

. ... arnculane plasuca fy
forma 0 articulatie plastica
avand capacitatea de retire
MpIVT'~;~:;~~ locala ~Icu!all'
p asnca
.'
ceruta de 0 analiza plastica 01'1 0 j~,
2 Sectiuni transversale care pot II.t • fy

aniculauc ptasnca
dezvolta un moment incovoietor :\11':
capabil plastic dar au 0 ,/ -"-"'·V()lll.ll'C
locale
/ ~
capacitate de rotire Itmitata
H Iy
3 Sectiuni pentru care se poate M ..

atinge lirnita de curgere in fibra
ly
:!-11'11
extrema,dar datorita voalarf
-f
r-.
Md
pereteiul.nu pot dezvolta .I "'-.voalarc-
.
local"
momente incovoietoare plastlce !)
0
4 Seetiuni care voaleaza

1>1
rezlstentele la compresiune sl
I-
o'·.fy
~lp
incovoiere se determina pe
:\>1.;) ~ voalarc
seetiunea redusa {encace) in I locala
stadiul elastic ~ (l<1~
Zveltetea peretilor cornprimati este limitata in functie de

conditiile de rezemare, de modul de solicitare (incovoiere si/sau
compresiune) si de limita de elasticitate a materialului.
in tab. 5.9 si tab. 5.10 sunt mentionate valorile limita ale zveltetii
bit pentru cazuri curente de pereti care alcatuiesc sectiunile elementelor
metalice.
127
ELEMENTE .
Tab. 5.9 Rapoarte Uitime-grosime maxime pentru pereti comprimati
Axa de
ltlCt}'t.'ui ere
Axa de<

Limbă

Construcții Metalice-Axinte Elena PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Construcții Metalice-Axinte Elena PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

-

Prof.univ.dr.ing. Elena AXINTE

ELEMENTE DIN OTEL

Prof.univ.dr.ing. Nicolae T ARANU

EDITURA ACREDITATA CNCSIS BUCURE~TI

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

Elaborarca si cditarca prczcntului volum sunt motivate, in principal,

Volumul este destinat specialistilor din domeniul constructiilor

Prof.univ.dr.ing. Elena AXINTE

UTILIZAREA 0TELULUI II\' COl"STRUCTII

0TELURI PENTRU CONSTRUCTII. CARACTERISTICI

COMPORT AREA 0TELURILOR LA COROZIUNE. MAsURI DE

COMPORT AREA 0TELURILOR LA TE;\1PERA TURI

VERIFICAREA PRIl'I CALCUL A SIGURANTEI

IMBINAREA ELEMENTELOR DIN OTEL

Constructii din ce in cemaiindraznete.cuinaltimigeneroase.se

Fig. 1.3 Cladiri cu forme atipice (Emisfera Valentia)

Fig. 1.2 Cele mai inalte cladiri din lume

Fig. 1.4 Cladiri eu fa nne atipiee (ING Amsterdam)

Fig. 1.5 Cladiri eu forme atipiee (Muzeul de arta Denver)

1.2 DOMENII DE UTILIZARE A CONSTRUCTIILOR DIN OTEL

cladiri multietajate (cladiri administrative, hoteluri) - fig. 1.8,

Fig. 1.8 Cladire multietajata (Tuming Torso, Suedia)

- constructii cu deschidere mare (sali de expozitie - fig. 1.9, muzee - fig.

Fig. 1.9 Sala de expozitie

Fig. 1.10 Muzeu

Fig. 1.11 Aerogara

Fig. 1.12 Hangar

Fig. 1.13 Stadioane

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

Fig. 1.14 Garaje

cladiri rezidentiale - fig. 1.15 si fig. 1.16,

cladiri si structuri industriale (sedii de finne, spatii comerciale.

Fig. 1.17 Cladire industrials sau comerciala

Fig. 1.18 Platforme de lucru

- structuri speciale (tumuri si piloni pentru telecomunicatii - fig. 1.19,

Fig. 1.19 Tumuri pentru antene telecomunicatii

Fig. 1.20 Stalp LEA Fig. 1.21 CO$ de fum

constructii agricole - fig. 1.22 si fig. 1.23,

Fig. 1.22 Fenne zootehniee

Fig. 1.23 Constructii agrieole eu destinatii diverse

Fig. 1.24 Rezervor

Fig. 1.25 Silozuri

structuri si elemente de ccnstructii metalice pentru instalatii si utilaje

Fig. 1.26 Instalatii pentru rafinarii

Fig. 1.27 Platforme de foraj marin

Fig. 1.28 Sonda petroliera si rezervoare de depozitare a produselor petroliere

peroane in statii de metrou sau in gari - fig.l.29

Fig. 1.29 Peroane in statii

alte constructii metalice: scari - fig. 1.30, pasarele, sustineri de conducte

Fig. 1.30 Scari in cladiri (a), scari exterioare (b)

Fig. 1.31 Pod metalic (San Francisco)

Fig. 1.32 Viaduct (Franta)

Fig. 1.33 Porti de ecluza (Cernavcda)

Fig. 1.34 Turbine eoliene

Fig. 1.35 Radiotelescoape

1.3 A VANTAJELE UTILIZARII CONSTRUCTIILOR DIN OTEL ! a

• Prczinta siguranta in exploatare. Exista 0 buna concordanta intre calcul

Fig. 1.36 Flexibilitatea spatiilor cladirilor eli structura din otel

• Grad inalt de prefabricare, posibilitatea de realizare in uzind, Prin •

Fig. 1.38 Alte exemple de structuri metalice

• Utilizarea otelului permite realizarea constructiilor ecologice. Nu