Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
EDITURAPIM IA~I
2008
REFERENTI ~TIINTIFICI
TEHNOREDACTARE
Prof.univ.dr.ing. Elena AXINTE
Ing. Viorica DAScALU
COPERTA
Ing. Viorica DAScALU
GRAFICA
Sing. Camelia ADOROAIE
EDITURApt"n
Soseaua Stefan eel Mare nr. 11 lasi -700498
Tel. / fax: 0232-212740
e-mail:editurapim@pimeopy.ro
www.pimeopy.ro
624.04:624.014.2
PREFATA.
,
• CAPITOLUL 2
• CAPITOLUL 3
5
3.5 PROTECTIA ANTICOROSIVA A TABLELOR PROFILATE................ 90
3.6 INTERVENTII ASUPR.A. SISTEMELOR DE PROTECTIE
ANTlCOROSIVA DETERlORATE........................................................... 91
• CAPITOLUL 4
• CAPITOLUL 5
• CAPITOLUL 6
6
6.1.4.7 Imbinari care contin placi de compensare (fururi) ..... 163
6.1.4.8 Reducerea sectiunii elemcntului datorita prezentei
gaurilor pentru conectori .. 164
?I.~.~. Ef~rtu~ capabilla rupere prin forfecare In bloc . 167
6.1.5 Imbinari cu rutun . 168
6.1.6 1mbinari cu bolturi . 170
6.1. 7 1mbinari cu tije ale profilelor cu pereti subtiri formate la rcce . 172
6.2 IMBINARI SUDATE . 182
6.2.1 Principalele procedee de sudare .. 183
6.2.l.1 Sudare prin topire, cu material de adaos . 183
6.2.1.2 Sudare prin rezistenta electrica, rara material de
adaos .. 186
6.2.2 Materiale pentru imbinari sudate . 187
6.2.2.1 Alegerea metalului din piesele de sudat.. .. 187
6.2.2.2 Alegerea materialelor de adaos . 188
6.2.3 Fenomene fizice si mecanice produse la sudarea prin topire cu
arc electric . 189
6.2.3.1 Racirea brusca a cusaturii . 189
6.2.3.2 Deformatii din sudare . 192
6.2.3.3 Tensiuni reziduale . 193
6.2.4 Tipuri de cusaturi sudate .. 194
6.2.5 Clasificarea cusaturilor sudate dupa pozitia de sudare .. 201
6.2.6 Comportarea la solicitari statice a imbinarilor sudate .. 202
6.2.7 Calculul imbinarilor sudate . 204
6.2.7.1 Dirnensiunile geometrice ale cusaturilor de sudura..; 205
6.2.7.2 Rezistenta de calcul a sudurilor de colt . 207
6.2.7.3 Rezistenta de calcul a sudurilor cap la cap .. 211
6.2.7.4 Rezistenta de calcul a sudurilor In gaura .. 212
6.2.7.5 Imbinari pe talpi nerigidizate .. 212
6.2.7.6 Imbinari cu lungime mare .. 213
6.2.7.7 Sudarea profilelor cu sectiune inchisa circulara sau
rectangulara .. 214
6.2.8 Imbinari sudate ale profilelor cu pereti subtiri formate la rece .. 216
6.2.8.1 Imbinari sudate prin rezistenta, fara material de
adaos (sudura prin puncte) . 217
6.2.8.2 lmbinari cu dopuri de sudura.. .. 220
6.2.8.3 Imbinari cu suduri prin fuziune .. 223
6.3 CLASIFICAREA IMBINARlLOR (NODURl). ELEMENTE DE
CALCUL . 226
6.3.1 Rigiditatea la rotire . 229
6.3.2 Capacitatea de rotire . 238
6.3.3 Eforturi capabile . 239
6.3.3 .1 Forte taietoare . 239
6.3.3.2 Momente incovoietoare . 240
6.3.3.3 Element T echivalent solicitat la intindere . 241
6.3.3.4 Placi de capat. . 243
6.3.3.5 Element T echivalent solicitat la cornpresiune .. 243
6.3.3.6 Efortul capabil al componcntelor de baza . 244
7
6.3.4 Momentul eapabil al nodurilor grinda-stalp ~I de
eontinuitate................................................................................. 254
6.3.4.1 1mbinari rigla-stalp eu placa de capat si suruburi ..... 255
6.3.5 Efortul capabil al bazei stalpului................................................ 256
6.3.5.1 Baza stalpului solicitata de eforturi axiale................. 257
6.3.5.2 Baza stalpului solicitata de eforturi axiale si moment
incovoietor 257
6.4 NODURI DIN PROFILE TUBULARE...................................................... 259
• ANEXE
AI Caraeteristiei meeaniee pentru oteluri de constructii nealiate, dupa SR EN
10025-2:2004 (SR EN 10025-;-Al:I994).............................................. 293
A2 Caraeteristiei meeaniee pentru oteluri de constructii nealiate, dupa SR EN
10025-2:2004................. 294
A3 Caraeteristieile meeaniee la temperatura ambianta ale otelurilor sudabile
eu granulatie fina, in stare normalizata, conform SR EN 10025-3:2004
(SR EN 10113-2/95)................................................................................... 295
A4 Caraeteristieile meeaniee la temperatura ambianta ale otelurilor sudabile
eu granulatie fina, laminate termornecanic, conform SR EN 10025-4:2004
(SR EN 10113-3/95)....................................................................... 296
A5 Caracteristieile mecanice ale otelurilor cu Iimita de curgere ridicata in
stare calita si rcvcnita, conform SR EN 10025-6:2004 (SR EN 10113-
2: 1998)........................................................................................................ 297
A6 Caracteristieile meeanice ale otelurilor cu Iimita de curgere ridicata in
stare durificata prin precipitare conform SR EN 10137-3: 1998................. 298
A7 Caraeteristicile mecaniee ale otelurilor cu rezistenta imbunatatita la
eoroziune atmosferica conform SR EN 10025-5:2005 (SR EN
10555:1995)................................................................................................ 299
A8 Caraeteristiei meeaniee ale otelurilor pentru constructii nealiate ~i eu
granulatie fina pentru profile cave, SR EN 10210-1: 1998.......................... 300
BI HE-A Profile late dublu T eu talpi paralcle, executie u~oara..................... 30 I
B2 HE-B Profile late dublu T cu talpi paralele................................................ 303
B3 HE-:\1 Profile late dublu T cu talpi paralele, executie grea........................ 305
B4 IPE Profile dublu T eu talpi paraJelede latime medie.............................. 307
B5 IPN Profile late dublu T eu talpi inclinate de latime mica......................... 309
B6 UPN Protile U eu margini rotunjite............................................................ 311
B7 LPN Corniere eu aripi egale eu margini rotunjite....................................... 313
B8 LPN Corniere eu aripi inegale eu margini rotunjite.................................... 316
B9 SHS Profile eaye eu sectiune patrata SR EN 10210-2:2000....................... 319
B 10 RHS Profile cave eu sectiunc dreptunghiulara SR EN 10210-2:2000....... 323
B 11 CHS Profile cave eu sectiune circulara SR EN 10210-2:2000................... 327
B 12 Aria superficiala As in m2/m a EURO-profilelor........ 334
B 13 Valorile admise maxime ale grosimii elementului t, in mm, pentru
alegerea marcii de otel................................................................................. 335
• BIBL]OGRAFIE................................................ 336
8
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCT",
capftlOlaVII I
UTILIZAREA 0TELULUI IN CONSTRUCTII
1.1 INTRODUCERE
Prima constructie metalica realizata integral din fonta a fost podul de
la Coalbrookdale, Anglia (1779). Aparitia otelului pudlat, cu ductilitate si
deformabilitate superioare, a favorizat realizarea unor sisteme cu zabrele
avand bare comprimate din fonta iar cele intinse din otel pudlat.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, fabric area otelului si apoi
dezvoltarea procedeelor de imbinare, face posibila utilizarea accstui material
tot mai des, largind astfel aria de aplicare in domeniul constructiilor
ingineresti (fig. 1.1).
a. b.
Fig. I.1 a. Turnul Eiffel-Paris (1889. 324m. 7300t otcl), b. Podul Anghel Saligny (1895, 0
desehidere centrala de 190 metri si alte 4 deschideri de 140 metri)
9
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
10
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
11
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
Totodata, catre anul 2009 este prevazuta finalizarea unui zgarie-nori
care sa recastige, pentru americani, pozitia de lideri ai clasamentului, prin
construirea la Chicago a unei cladiri inalte de 610 metri (115 etaje) ce va
avea forma de spirala,
12
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII
I I
Fig. 1.6 Cladiri eu forme atipiee (Geoda La Villette-Paris, D= 36m si 6433 triunghiuri din
otel inox)
Fig. 1.7 Cladiri eu forme atipiec ( Muzeul national de arta moderna "Georges Pompidou"
Paris)
13
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
Constructiile metalice sunt structuri, parti din structura sau elemente
realizate din otel, otel slab aliat sau din aliaje din aluminiu.
Constructiile metalice de tin suprernatia in ceea ce priveste
performantele deschidere si inaltime.
Otelul reprezinta osatura civilizatiei actuale. Productia de otel este
indicele economic important in aprecierea potentialului economic si al
nivelului de trai. Astfel, pe plan mondial, in 1980 productia de otel era de 1
miliard de tone iar in 2000, de 2 miliarde de tone. In Romania, in 1938
productia de otel era de 0.4 milioane tone (cca. 18 kg/cap loc), iar in 1990
de 20 milioane de tone (1 rona/cap loc.).
14
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
15
ELEMENTE . .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII
16
ELEMENTE . .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII
17
ill
18
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
Fig. 1.15 Cladiri rezidentiale eu structura din profile eu pereti subtiri formate la rcee
Fig. 1.16 Cladiri rezidentiale ell structura din profile laminate la eald si dale mixte otel-
beton.
19
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
20
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII
21
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
22
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
constructii din tabla (rezervoare de mare capacitate - fig. 1.24, bun care
si silozuri - fig. 1.25, conducte fortate care lucreaza la presiuni mari),
23
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII
2-1-
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII
25
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
a. b.
26
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII .
27
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
1.3
•
•
28
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII
29
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII
•
•
•
•
•
•
1.4
Ot
Dc
Fig. 1.37 Executia unei structuri din otel utilizand prefabricate ret
Sal
• Structurile metalice se preteaza la orice forma constructivd, la pn
deschideri inari ~'i indltuni tnari, cu spatii utile generoase, luminoase 1m
si insorite, aerisite - fig. 1.9, fig. 1.10, fig. 1.1 L fig. 1.38. de
sci
aC
Ot
m:
pn
ca
dil
30
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
31
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
32
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
CAIII'I'OIaVII a
OTELURI
, PENTRU CONSTRUCTII.
, CARACTERISTICI
MECANICE
2.1 INTRODUCERE
33
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII .
limitei de elasticitate este notata Gy' Daca forta ce a produs deformatia
inceteaza sa mai actioneze inainte de atingerea limitei de elasticitate
(tensiunile raman in domeniul elastic), epruveta revine la dimensiunea
initiala,
Precizam ca pentru a fi in conformitate cu terminologia
standardizata relativa la incercarea la tractiune (SR EN 10002-111995),
trebuie sa folosim notiunea de rezistenta elastica R, si nu limita de
elasticitate fy, deoarece ultima corespunde unei valori de calcul.
A fost aleasa notatia fy in locul R, pentru a nu adauga notatii
suplimentare.
• Palierul de curgere (2). Palierul de curgere corespunde
domeniului in care materialul se deformeaza sub tensiune constanta. La
incetarea actiunii, descarcarea se face elastic si materialul conserva 0
deformatie permanenta.
Palierul de curgere este 0 caracteristica proprie otelurilor, dar este
bine evidentiat in cazul otelurilor nealiate, cu limita redusa de elasticitate.
• Domeniul de ecruisare (3). Dupa palierul de curgere, trebuie din
nou majorata solicitarea pentru cresterea deformatiei. Limita superioara a
zonei de ecruisare este numita rezistenta la intindere a otelului, fu.
Deformatia specifica corespunzatoare acestei rezistente este notata cu
Gu'
Ca si in cazul limitei de elasticitate, trebuie vorbit despre
rezistenta maxima Rm in locul rezistentei la intindere fu'
• Domeniul de strictiune (4). Acest domeniu corespunde unei
reduceri locale a sectiunii epruvetei in care se va produce ruperea pentru
deformatii locale ce depasesc Gu' Alungirea la rupere este notata e r'
Domeniile (2), (3) si (4) formeaza impreuna domeniul
comportarii plastice a otelului.
34
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
35
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
a. b.
36
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
37
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII'
&
mmereu de lier preparare mmereu
~
o::mUDC
pentru cocs
I>IC) titbid
cupior electric
I&llO'(
IUffiW"C' continua turnarc dsscontinua
~I rcpartitor
IinSlllicrc blumun
olel solid bramc
blumun
~K(lO"C r'I brame
~
~
lammare roduse pLDIC
38
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
39
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
produsului, iar pe de alta parte, 0 imbunatatire a caracteristicilor fizico-
mecanice ale otelului rezultat din tumare. Laminarea consta din trecerea
unei piese de otel, adusa in stare plastid prin incalzirea la IOOO-1200°C
printre cilindri (valturi) care se rotesc in sens contrar (fig. 2.4).
[>. <f:lQ1
=-__ ~~/.> -".-
___"",_
40
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
\ I I I
) ! ! !
41
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII .
Fig. 2.6 Fabriearea profilelor formate la reee printr-un proees eontinuu, utilizand presa
eu role sau laminorul
42
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII .
2.2.5 Structura ~icomponentli otelulul
a. b.
43
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
44
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
Y+ Fe,C
a+ Fe,C Qi2J"
60(~~~--~--~--~--~---r----~
6,' (',67 C [0/]
~.
0") I :2 :3 4 5 .';(l
45
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
a. b.
Fig. 2.11. a.- microstructura unui otel laminat la eald eu un continut de O.l5%C, eu
eristale de ferita (albe) si perlita (X 200), b. - microstructura rafinata printr-o laminare
controlata a unui otel laminat la eald eu un continut de 0.15%C, eu eristale de ferita
(albe) ~i perlita (X 200)
46
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
8185 - - - - - - - -
8235 JR 0.21 0.25 - 1.5 - 0.055 0.055 0.011
8235JRGI 0.21 0.25 - 1.5 - 0.055 0.055 0.009
8235JRG2 0.19 0.19 0.23 1.5 - 0.055 0.055 0.Ql1
8235 JO 0.19 0.19 0.23 1.5 - 0.050 0.050 0.011
8235 J2G3 0.19 0.19 0.19 1.5 - 0.045 0.045 -
8235 J2G4 0.19 0.19 0.19 1.5 - 0.045 0.045 -
8275 JR 0.24 0.24 0.25 1.6 - 0.055 0.055 0.011
8275 JO 0.21 0.21 0.21 1.6 - 0.050 0.050 0.011
8275 J2G3 0.21 0.21. 0.21 1.6 - 0.045 0.045 -
8275 J2G4 0.21 0.21 0.21 1.6 - 0.045 0.045 -
8355JR 0.27 0.27 0.27 1.7 0.6 0.055 0.055 0.011
8355 JO 0.23 0.23 0.24 1.7 0.6 0.050 0.050 0.011
8355J2G3 0.23 0.23 0.24 1.7 0.6 0.045 0.045 -
8355 J2G4 0.23 0.23 0.24 I.7 0.6 0.045 0.045 -
8355 K2G3 0.23 0.23 0.24 I.7 0.6 0.045 0.045 -
8355 K2G4 0.23 0.23 0.24 1.7 0.6 0.045 0.045 -
47
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
48
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
De exemplu, in tab. 2.2, tab. 2.3, tab. 2.4 sunt aratate calitatile
otelurilor de constructii,
Tab. 2.2 Calitatea otelurilor freevent utilizate in constructii (SR EN 10025-2: 2004)
Rezistenta la
curgere Temperatura pentru
minima Calitatea incercarea Ia Metoda de
Marci otel
otelului incovoiere prin soc dezoxidare
fy [0C]
[Nzmm"]
JR +20 Optional
FU,FN
S235 235
JO 0 FN
J2 -20 FF
JR +20 FN
S275 275 JO 0 FN
J2 -20 FF
JR +20 FN
JO 0 FN
S355 355
J2 -20 FF
K2 -20 FF
Tab. 2.3 Calitatea otelurilor sudabile utilizate in constructii (SR EN 10025-4: 2004)
Rezlstenta la
curgere Temperatura pentru
minima incercarea la incovoiere
Marci'i otel Calitatea otelulul
prin soc
fy [0C]
[N/rrun2]
MsauN -20
S275 275
MLsauNL -50
MsauN -20
S355 355
MLsauNL -50
MsauN -20
S420 420
MLsauNL -50
MsauN -20
S460 460
MLsauNL -50
49
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
Rezlstenta
la curgere Temperatura
minima pentru incercarea la
Mardi otel Aliajul
incovoiere prin soc
fy [0C]
[Nzmrrr']
S235JOW 0
235 Cu-Cr
S235J2W -20
S355JOWP 0
355 Cu-Cr-P-(Ni)
S355J2WP -20
S355JOW 0
355 Cu-Cr-(Ni)-(Mo )-(Zr)
S355J2W -20
50
ELEMENTE DIN OrEL PENTRU CONSTRUCT"
51
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT" .
Pentru fiecare marca, sudabilitatea creste de la clasa de cali tate JR
la clasa de calitate K2.
in tab. 2.5 sunt aratate caracteristicile mecanice fy si fu ale
acestor oteluri,
Tab. 2.5 Valorile nominale ale limitei de curgere fy si ale rezistentei la tractiune fu
pentru otelurile de constructii laminate la cald
52
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
53
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
54
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
(2.1)
unde:
A(TEd) este actiunea dominanta data de temperatura de referinta care
influenteaza tenacitatea materialului ~i poate genera deopotriva
tensiuni date de impiedicarea deformatiilor,
LG k sunt actiuni permanente,
'l/1Qkl este valoarea frecventa a incarcarilor variabile,
'1/2 iQki sunt valorile cvasipermanente ale incarcarilor variabile
secundare care determina nivelul de tensiuni in material.
55
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
Temperatura de referinta in loeul potential de rupere are expresia:
(2.2)
unde:
Tmd este temperatura atmosferica eea mai scazuta eu 0 perioada de
revenire specifica,
I':l.Tr este un termen de corectie pentru pierderile prin radiatie,
tlTa este deealajul de temperatura indus de catre tensiune si limita de
eurgere a materialului, imperfectiunea fisurii, forma si dimensiunile
elementului, .
I':l.TR este un termen de siguranta pentru a diferentia nivelul de
fiabilitate pentru diferite situatii (daca este neeesar),
tlTe este un termen de corectie pentru 0 viteza de deformare de
referinta:
sr, = 1440 - f y
()(
t In .£
]J.5 [0 c] (2.3)
550 Bo
(2.4)
t[mm] 2 •
unde t,(t) = iy,nom - 0.25 -t- [N/mm ] eu to = Imm , sau se ia egala eu
o
valori ReH din standardele de produs de otel,
56
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
~
I
(2.5)
unde:
57
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
ZEd este valoarea Z necesara care rezulta din cea mal mare
deformatie provocata de contractia metalului bridat sub cordonul de
sudura:
II) i~m,a &Udurii InAtjimes afeGtivA • &uduri IIot' It gro$ir\'l4la de ~I a 5ulMii de 0011 ZI
rvlttilOOre Iii
a..:; 71'M1 --a-;-S-mm-
d~"""""tiiltt
de r-'l<a.n s 10mm
14= 0 "..
pI"OVQC8!Ie
oontrac:!Ja
.,=7mm z.."'3
10< i'Wr s 20mm a= 14 mm 1,.= 6
~Iui 20",!«'!S:30mm il:02,mm z.."'9
J(l" .... :s4Omm a=28mm '.1." 12
40 < ...S 501'M1 II = 35 rnrn 11..= 15
50" .... Il"'~ l.= 15
b) FQfl'n3 $i pozi~
UF & y
$\JCI",'ilot III
imbinolri In T.
. ~ z.. = ·25
Ct\lCiiQrme 'ii In
~
-~-~---
r
CQII
elL!; ~
-.-~*"*' &
""''''''''*...._,....__a_
~
i ;
~4J
I'?A~
z. 'Ii 3
1 &udun
JS
QJ pauuMare
1)(II'1plcll fi ~rundc~ z., = 5
; P3t1~~ ~lJ ~ ~
Iirr>tinl!ln In 0011
F F Zt, = 8
c) Efedul gro&imij
m..torialului $
!IS 10mm
10 < I S20mm
Z, .. 2
14= 4 .
"$Upn~bridloni , 20.:: s s:30mm Z. = 6 •
30'" II s40mm ,z,.';'S-:
4O<ss50mm jf.;=10 .:
5O<!ls60mm k:.lit-=
6O·q;s7Dmm
70" $
Z. -15
I z." 15 .
d} O~1iud!R Bridafe u$OSra Coolracl:Je libali DO&ibil#l- '® e_emplu hn~ti in T I Z. = 0
bridarfl glcbali5 Bridare mOOia C<lntr3C1ie reSlfl§nsli - (de exsmplu dilifragrne de gnnzl z.,=3
prin allo 1NIr\1' ale 0ftles0n8le
~rudJJrji Bndllre inslta Contr.JC1i~ fberl'll imposiblt - (de BKemplu ng<!IZtflle z.,-5
dale~'Y <re 1ablierl! ol1Olrope)
eo) IllfiLiS$ Fi\!i ~lncatZlfe z,,'" 0
prer~lzim ~iIe;,.100~C Z.,.·B
•~ fi .....ouu .cu 50 '% ~ un """",rilli RJP"" 1eI1&i<mib' PI! di'OOtllt 9l'Q$mt, J!I'Q"'i!ClItl>lIl>lndn:liri !!label!> j)tetIomirl$l1l& 1l00000i
I. ccmo''''''!Ie
58
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
(2.6)
2.3 EUROPROFILE
59
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCT",
Tab. 2.9 Relatii de calcul pentru caracteristicile sectiunilor profile lor cave
Unitate
Caracteristici sectlonale Relatia de cal cuI de
masura
Profile cave cu sectiune circulara
Raza de giratie .g
1= -
A
em
60
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
Aria superficiala/metru 2
liniar
As = -3 (H + B - 4 . ro + Jr . ro) m2!m
10
Aria sectiunii
transversale
A= --4
10
[2t(B + H - 2t)- (4 - JrXro2 - r/)] em2
M=O.785A
J~
Masa liniara kglm
Raza de giratie
iff ~H; ~h i; em
61
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
l
'
H D
W
pl,yy
=_1
103
BH2 _ (B-2tXH -2tY
4 4
j_
Modul de rezistenta la -4(AxhJ+ 4(A;h;)
ern'
ineovoiere plastica
W
pl,zz
=_1 lHB2
103 4
_ (H -2tXB-2tY
4
j_
- 4(Axhx) + 4(AA; )
Moment de inertie la
torsiune
It = 1
10
-4 L3t -+2K
h
3
Ah J em"
Modul de torsiune C
t
= 10l t+K/t
It J em'
h = H _l10-31l'}
x 2 12-31l' 0 mm
h =H - 2t -llO - 31l'}.
~ 2 12-31l' I mm
t; = II'3-16 - 1 J4ro
1l' 3(12-31l') mm4
Iq; = l'3-16-
1 1l' 1
3(12-31l')
J r.4 mm"
K = 2Aht mnr'
h
62
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
63
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
I
I I
Zona catodica
1
eonc. marc de 0:
a. h.
64
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
Localizarea diferita a acestor procese pe suprafata metalului expus
actiunii agresive produce neomogenitati superficiale de natura chimica,
metalografica, cristalina, mecanica a elementului metalic. Datorita prezentei
acestora se produc diferente locale de potential, deci microelemente
galvanice, localizand distrugerea la anod, restul suprafetei lucreaza catodic
si ramane neatacata,
Potentialul de electrod al unui metal are rol esential in procesul de
coroziune. Este saltul de tensiune electrica cauzat de trecerea ionilor de
metal in solutia de electrolit.
Metalele cu potential de electrod mare sunt e1ectropozitive si nu se
corodeaza; metalele cu potential de electrod mic sunt electronegative si se
distrug prin coroziune. Adesea, prima manifestare a coroziunii este vizuala
Ifig. 3.4); se constata fenomenul 'prin localizarea sa sau prin modificarea
aspectului exterior al metalului pe care-l afecteaza.
a. b.
Fig. 3.4 Coroziunea atrnosferica la 0 imbinare eu tije (a) si eu sudura (b)
65
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
66
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
800
400
1 2 3 4 5
Derasa de expunere ( ani )
Clasa de
Mediu exterior Mediu interior
corosivitate
Spatii incalzite, cu umiditate relativa scazuta
Cl
si cu atmosfera nepoluanta, ex.: birouri,
Foarte slaba
magazine, scoli, hoteluri
C2 Atmosfere cu grad redus de Spatii neincalzite in care se poate produce
Slaba poluare (S02<12J.lg/m\ ex.: zone condens, ex.: depozite, sali de sport (exclusiv
rurale erase mici bazine de inot)
Atmosfere urbane ~i industriale, Spatii de fabricatie cu umiditate ridicata ~i 0
C3 cu poluare moderata (S02: poluare redusa a aerului (ex.: industria
medie 12...40J.lg/m3) sau zone costiere alimentara, spalatorii, fabrici de bere, fabrici
cu concentratie scazuta in cloruri de lapte)
Atmosfere industriale cu poluare
Spatii de fabricatie cu umiditate si poluare
C4 ridicata (S02: 40 ...90J.lglm3) sau
ridicate ale aerului (ex.: bazine de inot,
ridicata zone costiere cu concentratie
piscine, uzine chimice)
moderata in cloruri
Atmosfere industriale cu
Constructii sau zone cu con dens permanent si
C5-I umiditate ~i poluare ridicate (S02:
poluare ridicata
90 ...250J.lg/m3)
Zone costiere ~i marine cu Constructii sau zone cu condens permanent si
C5-M
concentratie ridicata in cloruri poluare ridicata
67
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
Echivalenta intre elasele de corosivitate (SR ISO 9223 si SR EN ISO
12944-2) si elasele de agresivitate (STAS 10128), este urmatoarea:
C1 - foarte slaba (echivalent cu elasa de agresivitate 1m - STAS 10128
din punct de vedere al vitezei de coroziune a otelului),
C2 - slaba (echivalent cu elasa de agresivitate 1m...2m - STAS 10128),
C3 - medie (echivalent cu elasa de agresivitate 2m - STAS 10128),
C4 - ridicata (echivalent cu elasa de agresivitate 2m - STAS 10128),
C5-1 - foarte ridicata-industriala (echivalent cu elasa de agresivitate 2m
3m - STAS 10128),
C5-M - foarte ridicata-marina (echivalent cu elasa de agresivitate 2m
3m - STAS 10128).
• efortulla care este supus elementul metalic influenteaza prin valoare
(medie, maxima si minima), tensiune constants, concentrator de tensiuni,
stare biaxiala de solicitare, modul I, II si III, frecventa ciclica, forma
undelor. Sursa acestor eforturi 0 constituie actiunile in constructii, tensiunile
reziduale, precum si sarcinile aplicate (ex.: cielul si dilatatia termica,
vibratii, presiune, rotatie etc.).
• geometria elementului intervine prin existenta discontinuitatilor care
intensifica tensiunile, prin generarea de potentiale galvanice, crevase
chimice, prin constrangeri geometrice care conduc la aparitia celulelor de
concentratie.
• temperatura influenteaza negativ coroziunea daca avem in vedere
faptul ca, la cea mai mare parte a reactiilor electrochimice, viteza de reactie
creste odata cu cresterea temperaturii (se poate dubla pentru fiecare crestere
de 10°C). Coroziunea sub tensiune a otelurilor moi in solutii de nitrati este
putin probabila la 20°C, dar se produce cu 0 usurinta alarmanta la lOOT.
Exista de asemenea, multe situatii practice in care transferul termic se
produce la interfata metal-solutie,
• timpul intervine prin modificari chimice la frontiera cristalelor, a
microstructurii, modificari de suprafata ale depozitelor, ale rezistentei
chimice sau de transfer termic, dezvoltarea defectelor exterioare (puncte de
coroziune sau eroziune), ale celulelor oeluse.
Pe langa acesti factori mentionati, 0 categorie aparte 0 constituie
factorul uman care, printr-o serie de erori, poate influenta negativ procesul
de coroziune.
Tipul de coroziune eel mai intalnit este coroziunea atmosferica
umeda, de natura electrochimica, produsa de reactia oxigenului din aer la
temperatura obisnuita cu un metal, in conditiile in care pe suprafata
68
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
Umiditatea relative ( % )
Fig. 3.8 Masa de otel corodata in functie de umiditatea relativa in prezenta S02 de 0.01 %
(test de 55 zile, dupa W. H. Vernon)
69
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
a. b.
Fig. 3.10.Coroziune uniforms (a) si locala (b)
70
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
71
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
Coroziunea punctiforma este forma cea mai periculoasa deoarece
poate conduce la perforarea elementului metalic.
Coroziunea punctiforma (picaturi) este caracterizata printr-un atac
foarte localizat (3.13) si este asociat ruperii locale a filmului pasiv care se
produce adesea in prezenta clorurilor, sau a unei pasivizari incomplete
(cantitate insuficienta de inhibitor de coroziune). Coroziunea punctiforma
este un fenomen foarte raspandit si priveste 0 mare varietate de materiale
(oteluri, oteluri inoxidabile, aliaje de nichel, de titan, de aluminiu sau de
cupru).
////
Q.
Fig. 3.13 Schema coroziunii tip pitting si forme de manifestare: a-coroziune dezvoltata
perpendicular pe suprafata metalica, b.-coroziune dezvoltata paralel cu suprafata metalica
72
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
selectiva (este proprie aliajelor ~i se caracterizeaza pnn distrugerea
componentului cu potential mai scazut - fig.3.15).
f"tg. 3.14 Schema coroziunii intergranulare Fig. 3.15 Schema coroziunii selective
73
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
n Mediu
II V agresiv I- I II - IJ
O',!wd
Fig. 3.17 Tensiunile in cazul fisurarii cauzate de procesul de coroziune sub tensiune
mecanica
74
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII
I •
75
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
76
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
~lASURI DE PROTECTIE
, ANTICOROSIV A
Protectia impotriva coroziunii este, de regula, cu atat mai economica
cat este mai rezistenta, deoarece astfel se reduce la minimum numarul
de intretinere sau de refacere pe durata de viata sau de exploatare
constructiilor protejate.
77
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII,
78
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
Tab. 3.1 Categoria de protectie la coroziune functie de durata de viata estimata a sistemului
de protectie
Categoria de protectie
Clasa de agresivitate a mediului (conf. STAS 10128-86)
contra coroziunii
1m 2m 3m 4m
mediucu
mediu mediu slab mediucu
agresivitate
neagresiv agresiv agresivitate medie
Notatie Semnificatie puternica
(rural) (urban) (industrial)
(chimic)
Durata de viatll a acoperirii estimata in ani, inainte de prima refacere completa a
vopsitoriei
I Durata lunga 15..25 12..20 8 .. 15 3..7
II Durata medie 8.. 14 5 .. 11 4 ..7 1..2
III Durata scurta 4 ..7 3..4 2 ..3 <1
Denumirea
Conditii de
sistemului de Tipuri in cadrul sistemului de protectle Simbol
realizare
protectie
Sisteme de Cu uscarea peliculelor la aer AVa -
aeoperire prin Cu usearea peliculelor la cuptor (tehnologii
vopsire industriale specifice)
AVc -
Prin imersie in zinc topit AMT STAS 7221
Acoperiri Prin metalizare prin pulverizare cu zinc sau cu
AMp STAS 7548
metalice aluminiu
Electrochimice de zinc AME STAS 7222
Aeoperiri Termice de zinc !?i vopsire AMT+AVa -
combinate Prin metalizare eu zinc sau aluminiu si vopsire AMp+AVa -
79
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
Timp [ani]
Fig. 3.19 Evolutia in timp a procesului de coroziune pentru un otel obisnuit si unul patinabil
80
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
• asigurarea accesului la toata suprafata laterala a sectiunii
elementului, pentru intretinerea periodica;
• utilizarea sectiunilor la care raportul intre perimetru ~i arie este mai
redus;
• evitarea imbinarilor in forma de jgheaburi ascutite, a zonelor
concave si a suprafetelor orizontale mari, care permit colectarea si stagnarea
prafului ~i a apei provenite din precipitatii sau condens;
• adoptarea cu precadere a grinzilor cu sectiune plina in locul celor cu
zabrele sau cu goluri in inima, a imbinarilor sudate in locul celor cu tije;
• evitarea actiunii factorilor care favorizeaza aparitia procesului de
coroziune, prin utilizarea de tehnologii corespunzatoare de protectie,
La adoptarea sistemului de protectie anticorosiva trebuie sa se aiba
in vedere, in egala masura, criteriile de eficacitate si de economicitate
Alcatuirea sectiunilor elementelor din otel exploatate in medii
agresive, va avea respecta prevederi constructive prezentate in figurile
urmatoare:
a
~~He ~I~ijr e
~II
s:
(mm)
~ ~,,~-
...
~
~ --- V/'
~.
"""
~
300
~,#
./ ~"
r/-" ~ ;I'"
_/ / ~ ..
~.V / ..-
;1'''
,"
;I'"
120
_p "tI'''
100
I'
.'
/"
25/45 ~-- tI'''
.....
100 500 1000 him)
Fig. 3.20 Recomandari privind asigurarea accesibilitatii in vederea controlului si intretinerii
81
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTfI
~'
U
ij n I
u ~
I o IO
+
IlIl D
n n
~ I ~I
~ tit
Fig. 3.21 Exemple de alcatuiri constructive pentru medii agresive. Se recomanda sectiuni
compacte, cu imbinari sudate
82
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
~ n -
U _,ar- ~
~
~
~ L~ r===l r /'.,.
LJ 1f J1 (' Jln
Un no
o[bo ~
_,~ _,~ ~Q
M M
][ II ][ I I
a. ~
b.
Fig. 3.22 a. Exemple de solutii constructive pentru medii cu umiditate ridicata
(se recomanda orificii cu a>30mm). b. Elementele cave se obtureaza, iar cele inclinate se
dreneaza.
83
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
A ,,
/
f-A
~
• ~ 200mm
9P
Fig. 3.23 Exemple de proiectare corespunzatoare din punct de vedere al coroziunii a
prinderilor ~i rezemarilor
To
m
rA,um,niu
t-~el
Alum'niU~
IIO~el
Alum~
~~el >
Fig. 3.24 Exemple de rezolvare a imbinarilor si necesitatea eliminarii coroziunii bimetal
prin introducerea unor izolatii
84
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
3.3 APLICAREA SISTEMELOR DE ACOPERIRE ANTICOROSIV A
PRIN VOPSlRE
1m 2m 3m 4m
mediucu mediucu
mediu mediu slab
agresivitate agresivitate
neagresiv agresiv
Notatie Semnificatie medie puternica
(rural) (urban)
(industrial) (chimic)
Durata de viata a acoperirii estimata in ani, inainte de prima refacere
completa a vopsitoriei
I Durata lunga 15..25 12 ..20 8..15 3 ..7
II Durata medie 8 .. 14 5 .. 11 4 ..7 1..2
III Durata scurta 4 ..7 3 . .4 2 . .3 <1
85
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
In tab.
3.3 sunt mentionate categoriile de protectie, caracterizate prin
durata de viata estimata a sistemului de protectie,
Principalele sisteme de protectie care indeplinesc criteriile de
performanta necesare sunt prezentate in tab. 3.4.
Denumirea
Conditii de
sistemului de Tipuri in cadrul sistemului de protectle Simbol
realizare
protectie
Sisteme de Cu uscarea peliculelor la aer AVa -
acoperire prin Cu uscarea peliculelor la cuptor
vopsire (tehnologii industriale specifice)
AVc -
Prin imersie in zinc topit AMT STAS 7221
Acoperiri Prin metalizare prin pulverizare cu
AMp STAS 7548
metalice zinc sau cu aluminiu
Electrochimice de zinc AME STAS 7222
Acoperiri
Termice de zinc ~i vopsire AMr+AVa -
Prin metalizare cu zinc sau aluminiu
combinate
si vopsire
AMp+AVa -
86
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
Tab. 3.5 Sisteme de protectie prin vopsire eu use area pelieulelor la aer (AVa) pentru elasa
de agresivitate 1m
Grosimea totah1
Categoria de protectle Materialele de bazi ale sistemului minimi de
Observatii
Durata de viali de acoperlre AVa acoperire AVa
(micronl)
- rasini alchidice simple sau 170 pentru exterior
I
modificate, cu uscare la aer 100 pentru interior
Durata lunga 15 25
- grunduri, vopsele ~i emailuri pe 170 pentru exterior
ani
baza de ulei 100 pentru interior
- rasini alchidice simple sau 140 pentru exterior
II
modificate, cu uscare la aer 80 pentru interior
Durata medie
- grunduri, vopsele ~i emailuri pe 140 pentru exterior
8 14 ani
baza de ulei 80 pentru interior
- rasini alchidice simple sau 100 pentru exterior
modificate, cu uscare la aer 60 pentru interior
III
150 pentru exterior
Durata scurta -rasini acrilice
100 pentru interior
4 7 ani
- grunduri, vopsele ~i emailuri pe 100 pentru exterior
baza de ulei 60 pentru interior
Materialele de
Grosimea totalA
Categoria de protectle baza ale
minimA de acoperire Observatii
Durata de viati sistemelor de
AM (micron i)
acoperire AM
I 60 ..80 pentru exterior
Durata lunga 15 25 ani 40 ..50 pentru interior
IJ 30 ...60 pentru exterior
Durata medie 8 14 ani zinc 20 ...40 _pentru interior
III
Nu se folosesc pentru durata scurta
Durata scurta 4 7 ani
87
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
Tab. 3.7 Sisteme de protectie prin vopsire cu uscarea peliculelor la aer (AVa) pentru clasa
de agresivitate 2m
Grosimea totala
Categoria de
Materialele de bazi ale sistemului de minima de
protectle Observatii
acoperire AVa acoperire AVa
Durata de viati
(microni)
- rasini alchidice simple sau 180 pentru exterior
[
modificate, cu uscare la aer 140 pentru interior
Durata lunga
- grunduri, vopsele ~i emailuri pe 180 pentru exterior
12 20 ani
baza de ulei 140 pentru interior
- rasini alchidice simple sau 150 pentru exterior
II
modificate, cu uscare la aer 120 pentru interior
Durata medie
- grunduri, vopsele ~i emailuri pe 150 pentru exterior
8 14 ani
baza de ulei 120 pentru interior
- rasini alchidice,simple sau 100 pentru exterior
modificate, cu uscare la aer 70 pentru interior
III
100 pentru exterior
Durata scurta -rasini acrilice
70 pentru interior
3,,4 ani
- grunduri, vopsele ~i emailuri pe 100 pentru exterior
baza de ulei 70 pentru interior
In
tab. 3.8 sunt indicate grosimile rmmme ale acoperirilor pnn
imersie cu zinc recomandate pentru clasa de agresivitate 2m.
Tab. 3.8 Sisteme de protectie prin acoperiri metalice prin imersie in zinc topit (AMT)' clasa
de agresivitate 2m
88
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII
Tab. 3.9 Sisteme de protectie prin vopsire eu usearea pelieulelor la aer (AVa) pentru
clasa de agresivitate 3 m
Categori Grosimea
a de Materialele de bazli de
protectie ale sistemului de acoperire Observatil
Durata acoperire AVa AVa
de viatli (microni)
I - in conditii de exterior se utilizeaza materiale cu
300
Durata continut ridicat de solide (82-85%)
lunga -rasini epoxidice - in conditii de interior sau in medii tara radiatii UV
12 20 250 se pot utiliza materiale cu continut mediu de solide
ani (40-50%)
- se vor utiliza in special in atmosfera de Iitoral sau in
- rasini alchidice
atmosfera cu umiditate relativa ridicata (U,>75%), in
simple sau
200 lipsa emanatiilor de noxe chimice, cand este necesara
modificate, cu
o uscare mai rapida a sistemului de protectie sau 0
uscare la aer
refacere a acestuia.
- nu se folosesc in medii cu radiatii UV.
- vopsele de tip - se evita folosirea pentru protectia anticorosiva a
250
epoxigudron suprafetelor din otel expuse la exterior unei insoleieri
putemice
II - grunduri pe baza - se folosesc in special pentru remedieri, in cazul
Durata de rasini alchidice elementelor de constructii vopsite initial cu materiale
medie simple sau pe baza de rasini alchidice.
250
4 ...7 ani modificate ~i - se evita folosirea pentru protectia anticorosiva a
vopsele de tip suprafetelor din otel expuse la exterior unei insoleieri
epoxigudron puternice
- se folosesc in medii a caror agresivitate este datorata
- produse pe baza de
200 prezentei agentilor chimici
clorcauciuc
- se obtine durata de viata de max. 4 ani
- se utilizeaza cand este necesara 0 mare flexibilitate a
- polietilena sistemului de protectie (ex. sistem aplicat pe grinzi
200
sulfoclorurata putemic solicitate)
- se estimeaza 0 durata de viata de cca. 4 ani
- rasini alchidice - se utilizeaza in medii a carer agresivitate este
simple sau cauzata de umiditatea relativa ridicata si nu prezentei
100
modificate, cu noxelor chimice
III uscare la aer
Durata - se utilizeaza in special in medii a carer agresivitate
- produse pe baza de
scurta 100 se datoreaza prezentei agentilor chimici
clorcauciuc
2 3 ani - se estimeaza 0 durata de viata de cca. 2 ani
- se utilizeaza in special in mediul marin, pe elemente
- rasini acrilice 120 din otel care trebuie intretinute periodic
- se estimeaza 0 durata de viata de cca. 2 ani
89
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
si AMp sunt recomandate doar pentru categoria de protectie II si durata
medie de viata (4 ... 7 ani).
Sistemele de protectie duplex (metalizare urmata de vopsire) se
folosesc in cazul constructiilor foarte greu accesibile sau inaccesibile
remedierilor, pe toata durata de serviciu.
90
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII
Tipuri de acoperiri
.::l.
Expunerea protectiei !:!
~ Poliester Poliester
anticorosive gj '£! 15!im 12 urn
·S tJ
c C\l '0 E
.§ -g .§ pe fata pe fata .:::'" :::I..
~ "'"
0:::1..E
~ :;: §.,~
i5...E
interioara interioara
~;Q
"'0
~>r)
0.."
....
0
.,
.;::
sanatos ~i
uscat • • * * • V V
umed ~i
.S
agresiv
- - - - - 0 0
:;
.,
'0 cu rise de
~ condens • * * • - - -
rural nepoluat -
* - - * V V
rural poluat
industrial sau urban
- - - - * • •
normal
-
* - -
* • •
industrial sau urban
agresiv
- - - - - • *
marin (pana la 10
km de la mare sau - * - - - -
*
.... estuar)
0
.;:: mixt sau de alta
OJ
;;: natura
- - - - - 0 0
OJ
:; abraziv:
~
.,
'0
vant
nisip antrenat de - - - - - • *
Aile caracteristici de alegere
Ivalori de la I la 5, in ordine crescatoare, pentru calitate sau pre)
Aspect estetic I 2 2 3 4 4 5
Posibilitatea alegerii
culorilor
- - I I 5 2 4
Stabilitatea culorilor - - - - 4 5 3
Rezistenta la t > 75°C 4 5 2 2 3 3 2
Scara _preturilor I 2 - 3 4 5 5
.. acoperiri nerecomandate;
acoperiri alese pe baza criteriului calitate-pret .
91
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
siguranta elementul metalic afectat. Cauzele care produc degradari pot fi:
modificarea mediului agresiv, cresterea temperaturii de exploatare,
fenomene mecanice, greseli de exploatare, greseli de intretinere. Necesitatea
refacerii acoperirilor protectoare este argumcntata de gradul de deteriorare.
Refacerea protectiei se poate realiza prin indepartarea celei vechi sau
prin aplicarea unei protectii noi peste cea veche, in cazul cand aceasta din
urma nu poate fi indepartata. Procedeele de curatare a suprafetelor vor fi
adecvate cerintelor sistemelor de protectie care urmeaza sa fie aplicate pe
acestea.
In tab. 3.11 sunt exemplificate situatii in care se reface protectia
anticorosiva.
92
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
4.1 REZISTENTA
, LA TEMPERA TURI RIDICATE A OTELULUI .
Rezistentele mecanice ale' otelului sunt diminuate datorita cresterii
temperaturii care provoaca 0 difuzie a atomilor de carbon. Au loc
transformari ale retelei cristaline; astfel spre 700°C, otelul cu continut redus
in elemente de aliere, trece din Fea (ferita) cu sistem de cristalinizare cubic
centrat in Fer (austenita) cu sistem de cristalinizare cubic cu fete centrate.
in jurul temperaturii de 1500°C, otelul nu este decat 0 solutie lichida de
carbon in fier. Aceste transformari structurale atrag modificari ale
proprietatilor mecanice; astfel cresterea temperaturii are ca efect reducerea
rezistentei la forfecare care antreneaza 0 majorare a alungirii si strictiunii la
rupere. In acelasi timp, are loc 0 reducere a rezistentei la intindere si a
limitei de elasticitate.
in fig. 4.1 sunt aratate variatiile limitei de elasticitate si respectiv a
rezistentei la intindere, in functie de temperatura.
93
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
fy,-& - - - - - - - -:..;,.-
--r---"""'\
£
£y,-&
Fig. 4.2 Curba a- & a otelului la temperaturi ridicate rara ecruisare. Modulul de
elasticitate longitudinal in domeniul elastic-liniar: Ea.B = tga
94
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
Deformatla
Tensiunea Modulul tangent
specificA
G~ Gp,B EEaB EaB
b~Gy,B - G)
Gp,B <G ~ Gy,B a [a2
fp,B - C + k - (G y,(} - G j"SY
a[a2
- (G - G p,B )2 [.s
95
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
k = fy,e (4.1)
y,e J,
Coeficientul de reducere al limitei de proportionalit~te, ca fiind raportul
intre limita de proportionalitate si limita de curgere la 20 C:
k = fp,e (4.2
p,e I,
E
k E,e =~E (4.3)
a
0,3
0,2
kp,o:fp'& Ifp
0.1
0
0 200 WO eoo 1000 1200
96
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
In tab. 4.3, tab. 4.4, tab. 4.5, tab. 4.6 sunt aratate valorile
coeficientului de reducere ky,B la temperaturi ridicate pentru otelul S235,
S275, S355 si S460.
Tab. 4.3 Relatia tensiune-deformatie la temperaturi ridicate pentru ole lul S235
95
Cj
ky,B = J,» / J,
=
...
.... c.
Cj
Q,I
Temperatura otelului (}a t°C]
Q,I '"
Q
100 200 300 400 500 600 700 800
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.0005 0.447 0.402 0357 0.313 0.268 0.139 0.058 0.040
0.0010 0.894 0.804 0.652 0.505 0.424 0.223 0.097 0.060
0.0015 1.000 0.849 0.705 0.569 0.470 0.254 0.113 0.066
0.0020 1.000 0.867 0.738 0.614 0.502 0.276 0.125 0.071
0.0025 1.000 0.880 0.763 0.650 0.528 0.295 0.135 0.074
0.0030 1.000 0.892 0.785 0.681 0.551 0.310 0.143 0.078
0.0035 1.000 0.901 0.804 0.708 0.570 0.324 0.151 0.080
0.0040 1.000 0.910 0.821 0.733 0.588 0.336 0.157 0.083
0.0045 1.000 0.917 0.836 0.755 0.604 0.347 0.163 0.085
0.0050 1.000 0.924 0.849 0.775 0.618 0.357 0.169 0.087
0.0055 1.000 0.931 0.862 0.794 0.632 0.367 0.174 0.089
0.0060 1.000 0.937 0.873 0.811 0.644 0.375 0.179 0.091
0.0065 1.000 0.942 0.884 0.827 0.656 0.383 0.183 0.092
0.0070 1.000 0.947 0.894 0.842 0.666 0.391 0.187 0.094
0.0075 1.000 0.952 0.903 0.856 0.676 0.397 0.191 0.095
0.0080 1.000 0.956 0.912 0.868 0.685 0.404 0.194 0.097
0.0085 1.000 0.960 0.920 0.880 0.694 0.410 0.197 0.098
0.0090 1.000 0.964 0.928 0.892 0.702 0.416 0.201 0.099
0.0095 1.000 0.967 0.935 0.902 0.710 0.421 0.203 0.100
0.0100 1.000 0.971 0.941 0.912 0.717 0.426 0.206 0.101
0.0110 1.000 0.977 0.953 0.930 0.730 0.435 0.211 0.103
0.0120 1.000 0.982 0.964 0.945 0.741 0.443 0.215 0.104
0.0130 1.000 0.986 0.972 0.959 0.750 0.449 0.219 0.106
0.0140 1.000 0.990 0.980 0.970 0.758 0.455 0.222 0.107
0.0150 1.000 0.993 0.986 0.979 0.765 0.460 0.224 0.108
0.0160 1.000 0.996 0.991 0.987 0.771 0.463 0.226 0.109
0.0170 1.000 0.998 0.995 0.993 0.775 0.466 0.228 0.109
0.0180 1.000 0.999 0.997 0.997 0.778 0.468 0.229 0.110
0.0190 1.000 1.000 0.999 0.999 0.779 0.470 0.230 0.110
0.0200 1.000 1.000 1.000 1.000 0.780 0.470 0.230 0.110
97
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
Tab. 4.4 Relatia tensiune-deformatie la temperaturi ridicate pentru otelul 8275
.s~
(J
Temperatura otelulul Ba
Q~ '" .c]
100 200 300 400 500 600 700 800
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.0005 0.382 0.344 0.305 0.267 0.229 0.118 0.050 0.034
0.0010 0.764 0.687 0.611 0.482 0.407 0.212 0.091 0.058
0.0015 1.000 0.840 0.691 0.553 0.459 0.247 0.109 0.065
0.0020 1.000 0.861 0,728 0.602 0.494 0.270 0.122 0.070
0.0025 1.000 0.876 0.756 0.640 0.522 0.290 0.132 0.074
0.0030 1.000 0.888 0.779 0.672 0.545 0.306 0.141 0.077
0.0035 1.000 0.898 0.798 0.701 0.565 0.320 0.148 0.080
0.0040 1.000 0.907 0.816 0.726 0.583 0.333 0.155 0.082
0.0045 1.000 0.915 0.831 0.749 0.600 0.334 0.161 0.085
0.0050 1.000 0.922 0.845 0.770 0.615 0.354 0.167 0.087
0.0055 1.000 0.929 0.858 0.789 0.628 0.364 0.172 0.089
0.0060 1.000 0.935 0.870 0.806 0.641 0.373 0.177 0.090
0.0065 1.000 0.941 0.881 0.823 0.653 0.381 0.182 0.092
0.0070 1.000 0.946 0.892 0.838 0.664 0.389 0.186 0.094
0.0075 1.000 0.950 0.901 0.852 0.674 0.396 0.190 0.095
0.0080 1.000 0.955 0.910 0.865 0.683 0.402 0.193 0.096
0.0085 1.000 0.959 0.918 0.878 0.692 0.409 0.197 0.098
0.0090 1.000 0.963 0.926 0.889 0.701 0.414 0.200 0.099
0.0095 1.000 0.967 0.933 0.900 0.708 0.420 0.203 0.102
0.0100 1.000 0.970 0.940 0.910 0.716 0.425 0.205 0.102
0.0110 1.000 0.976 0.952 0.928 0.729 0.434 0.210 0.104
0.0120 1.000 0.981 0.963 0.944 0.740 0.442 0.215 0.105
0.0130 1.000 0.986 0.972 0.958 0.750 0.449 0.218 0.107
0.0140 1.000 0.990 0.980 0.969 0.758 0.455 0.222 0.108
0.0150 1.000 0.993 0.986 0.979 0.765 0.459 0.224 0.108
0.0160 1.000 0.996 0.991 0.985 0.769 0.462 0.226 0.109
0.0170 1.000 0.997 0.995 0.992 0.775 0.466 0.228 0.110
0.0180 1.000 0.999 0.998 0.997 0.778 0.468 0.229 0.110
0.0190 1.000 1.000 0.999 0.999 0.779 0.470 0.230 0.110
0.0200 1.000 1.000 1.000 1.000 0.780 0.470 0.230 0.110
98
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
99
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
100
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
c (0 = 1.25 iy,o'
pentru 300" C s Ba < 400 C: I,» = iy,o = iy,o (2 -
0
0.OO25Ba)'
pentru Ba > 400 C: [,» = iy,o
0
~/l = 1.1xlO-2
(4.5)
(4.6)
101
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
unde:
I este lungimea elementului la 20° C ,
!il este alungirea datorata temperaturii,
8a este temperatura otelului [0C].
Variatia alungirii specifice termice functie de temperatura este
reprezentata in fig. 4.4.
llt/t
0.020
0.018
0.016
0.014
./
0.012
0.010
0.008
~
.r- -- ./
/
0.006
/
0.004 /'
0.002 /
00 200 400 600 800 1000 1200
102
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
CcalJ/M;K~
3~~;
, ---------------r---------,
5OOj.~---~
o
o
(4.12)
103
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
Aa = 45 [WImK] (4.14)
_
.
5tn.
<,
.......
I
I
\
40 ~ i
i~ !
-.'" ...........
20
I
I
10 ~- ...
1&.
0
o 600 800
104
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
unde:
flo este gradul de utilizare, eu valori la timpul t =0 cuprinse intre 0.01
si 1.0, determinat cu relatia:
u = Efj,d
(4.16)
.0 R
n.a»
(4.17)
105
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
Determinarea cresterii temperaturii pe sectiunea transversala depinde
de modul de protejare la foe a sectiunii, Daca sectiunea transversala este
neprotejata, cresterea temperaturii se produce foarte rapid. in cazul in care
protectia se realizeaza cu materiale de protectie cu conductivitate termica
scazuta, se obtine 0 scadere a vitezei de incalzire a sectiunii transversale
ceea ce are ca efect 0 distributie mai uniforma a temperaturilor pe sectiune,
Cresterea temperaturii intr-un element structural neprotejat la foc
dintr-o structura interioara, In intervalul de timp /).t se determina cu relatia:
(4.18)
unde:
Ca este caldura specifica a otelului [J/kgK],
Pa este densitatea otelului [kg/rrr'],
ksh este factorul de corectie pentru efectul de umbra, care are
urmatoarele expresii de calcul: k", = 0.9 (Ami;), pentru: profile dublu te,
Am V
k _ (Am/V)b
sh - Am/V
pentru celelalte cazuri, ksh = 1pentru profile inchise
106
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
in care:
(4.20)
Sectiune +
deschisa expusa
la foe pe to ate
fetele
Sectiune
I
--+
.
+- Am IV = perimetru / arie sectiune
deschisa expusa
la foe pe trei
fetele
T
--+
.
+-
AmIV=
suprafata expusa la foe / arie sectiune
transversala
Talpa sectiune
dublu T expusa
:a foe pe trei fete
107
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
Profil cornier
expus la foe pe
toate fetele
Platbanda expusa
la foe pe toate
fetele
-+~I ,. •
b
',2·, ~
I
Daca t «b: AmlV ~ 2/t
t
t
-.0-
1
Teava circulara
expusa la foe pe
toate fetele
t
t__
Tevi profilate
rara sudura
Daca t «b:
expuse la foe pe
toate fetele:
t
Sectiuni cheson Am IV = 2(b + h)1
10-
arie sectiune
sudate expuse la
foe pe toate
fetele
I b I
Profile dublu T
cu platbande
sudate lateral,
Am IV = 2(b + h)1 arie sectiune
expuse la foe pe
toate fetele
Platbanda expusa
la foe pe trei fete
,
--tI"-I~-::,ll' z:::;;====z:r~..
b I
AmlV = (b + 2t )/(bt)
t« b: AmlV ~ 1ft
+ Daca
108
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
(4.22)
Factor de sectiune
Descriere Figura
Ap/V
Protectie pe
contur de
grosime
~~l Perimetrul profilului I
J~
uniforma, Aria sectiunii de otel
expusa la foc
pe toate
fetele
Protectie in
carcasa de
grosime 2(b+h) I
uniforma, Aria sectiunii de otel
expusa la foe
pe to ate
fetele"
Protectie pe
contur de
Perimetrul profilului -
grosime
bl
uniforms,
Aria sectiunii de otel
expusa la foe
~'I,!'i'~l
pe trei fete
~"",~,_b_4
Protectie in
carcass de
2h+bl
grosime
Aria sectiunii de otel
uniforms,
expusa la foe
pe trei fetel)
109
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
in care:
(4.23)
unde:
Ap IV este faetorul de sectiune pentru elementul de otel izolat prin
materialul de protectie - tab. 4.9: Ap este aria suprafetei interioare a
materialului de protectie pe unitatea de lungime a elementului structural, V
este volumul elementului pe unitatea de lungime,
C a' P a sunt caldura .specific a si respectiv densitatea otelului, in
[J/kgK] si respectiv [kglm3],
C p , P p sunt caldura specifica si respectiv densitatea materialului de
protectie, in [J/kgK] si respectiv [kg/rrr'],
dp este grosimea materialului de protectie [m],
Ap este conductivitatea termica a materialului de protectie la foc
corespunzatoare temperaturii medii de protectie si grosimii izolatiei
[W/mK],
Bg,t este temperatura gazelor fierbinti la timpul t CCl,
!l.Bg,t este cresterea temperaturii gazelor fierbinti in intervalul de timp
!l.t [K],
Ba,t este temperatura otelului la timpul t CCl,
!l.t este intervalul de timp [sec]: M ~ 30sec.
Parametrul eel mai important care determina cresterea temperaturii
este factorul de sectiune, Sectiunile cu faetorul de sectiune mie se incalzesc
mai incet, conducand la 0 rezistenta la foe mai mare decat sectiunile cu
factor de sectiune mare. Unele sectiuni transversale neprotejate, corect
alcatuite din punet de vedere al rezistentei la foe, cu factor de sectiune mic
pot conduce la rezistente la foe intre 15 la 30 de minute.
Pentru calculul practic al cresterii de temperatura pe sectiunea
transversal a se vor folosi nomogramele din figura 4.7.
Otelul este un material incombustibil, dar bun conducator de cal dura.
Sectiunile suple ale profilelor cu pereti subtiri se incalzesc rapid daca
nu sunt protejate in acest sens.
110
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
a.
111
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
normale de exploatare.
t- 100
T;r
4_l -OJ!-
AmlV = 255m-l AmlV = 177m-l
Fig. 4.8 Comparatie intre factorii de masivitate la un profil deschis si unul inchis, ambele
avand aceeasi arie.
t = PPad~ (4.24)
p,u 5A
p
112
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII
J J
Ciildura
Densitatea Umiditatea specifica
Material
Pp [kg/rrr'] p [%]
C p [J/KgK]
.mortare
- vermiculit (sau perlita)
550 15 0.12 1100
si ciment
- vermiculit (sau perlita)
650 15 0.12 1100
113
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
!OO~~~~~---r-r---+----'_--~----'_---+----~--~
OL---'_--~--~~--'_--~----+---~--~----~--~·
o 50 100 150 20D 250 soo 3S0 400 SO()
ApiV!m-1J
Fig. 4.9 Temperatura profilului metalic protejat cu un anumit material, dupa 60 min de
incendiu conventional
o
a.
D .
o o
b.
I] ·
·
-
·
c.
Fig. 4.10 Exemple de elemente mixte otel-beton: a. - stalpi, b. - grinzi, c. - dale mixte
114
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
4.11 Protectia la foe pentru grinzi si stalpi, in solutia protectie in carcasa, folosind
,a.; de ipsos
Durata de rezistenta,
Numar de straturi si grosimea placii
ceruta in minute
30 ~t <60 1xplaca 13mm
6O~t<90
90~t <120
180 s t
115
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII
Pentru protectia peretilor cortina din tabla profilata, in tab. 4.12 este
prezentata solutia placilor de gips carton.
a. b.
c.
Fig. 4.12 Protectia la foe a stalpilor si a grinzilor de planseu (tavane suspendate): a, b.-
alcatuiri constructive, c. elemente structurale protejate la foe
Tab. 4.12 Protectie la foe pentru pereti cortina folosind placi gips carton
116
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
117
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII
• •
5.1 ACTIUNI
Criteriul de Categoria
Simbol Exemple
c1asificare de actiune
Actiuni directe precum greutatea proprie a
structurii, instalatii, echipamente fixe si
Permanente G actiuni indirecte datorate contractiei
betonului, tasarilor diferentiate si
I precomprimarii;
Variatia in
Actiuni pe planseele si acoperisurile
timp
cladirilor, actiunea zapezii, actiunea vantului,
Variabile Q impingerea pamantului, a fluidelor si a
materialelor pulverulente
Incarcari din seism, explozii, impactul
Accidentale A
vehiculelor
Fixe Greutate proprie
Variatia in
Incarcari mobile din exploatare, actiunea
spatiu Libere
vantului, a zapezii
Raspunsul Statics
structurii la Actiunea vantului
Dinamica
actiune
(5.1)
118
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
(5.3)
unde:
Gk,sup este valoarea caracteristica superioara a actiunii permanente
reprezentata de fractilul 95% al repartitiei statistice a actiunii G,
Gk,inf este valoarea caracteristica inferioara a actiunii permanente
reprezentata de fractilul 5% al repartitiei statistice a actiunii G,
r G ,sup este valoarea superioara a coeficientului partial de siguranta
pentru actiunea permanenta;
r G,inf este valoarea inferioara a coeficientului partial de siguranta
pentru actiunea permanents;
Valorile reprezentative ale actiunilor variabile sunt clasificate
conventional (fig. 5.2) astfel:
• valoarea caracteristica Qk;
• valoarea rara If/ oQk ;
• valoarea frecventa If/)Qk . Aceasta valoare este apropiata de 0 valoare
centrala a repartitiei statistice a valorilor actiunii;
119
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
o T t
Fig. 5.2 llustrarea diferitelor valori ale actiunilor considerate in combinatii la stari limita
, de serviciu
n m
1.352: Gk,j + 1.5Qk,1 + 2:1.5If'O,iQk,i (5.4)
j=! j=2
unde:
- Qk.l - efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea
predominant a intre actiunile variabile, luata cu valoarea sa
caracteristica;
- If'0,; este un factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale
actiunilor variabile i (i = 2, 3 ... m) luate cu valorile lor caracteristice,
avand valoarea IJ!O,i= 0.7, cu exceptia incarcarilor din depozite si a
120
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
11
11
unde:
G, - este valoarea efectului actiunilor permanente pe structura,
calculata cu valoarea caracteristica a actiunilor permanente;
Zk - valoarea efectului actiunii din zapada pe structura, calculata cu
valoarea caracteristica a incarcarii din zapada;
Vk - valoarea efectului actiunii vantului pe structura, calculata cu
valoarea caracteristica a actiunii vantului;
Uk - valoarea efectului actiunilor datorate exploatarii constructiei
(actiunile "utile") calculata cu valoarea caracteristica a actiunilor
datorate exploatarii.
Actiunile permanente ce au un efect favorabil asupra sigurantei
structurilor (de exemplu la starea limit a de echilibru static) se iau
conform urmatoarei combinatii:
11 m
0.9IGk,j +1.5Qk.J + I1.5If/o,iQk.i (5.7)
j=1 j=2
121
ELEMENTE DIN OTEL
, PENTRU CONSTRUCTII,
unde:
AEk - este valoarea caracteristica a actiunii seismice ce
corespunde intervalului mediu de recurenta, IMR adoptat de cod
(lMR = 100 ani in PIOO-2006);
If/ 2,; - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a
actiunii variabile Q. avand valorile recomandate in tabelul 5.2.
, I
YI
coeficient de importanta al constructiei/structurii avand
-
Clasa de
lmpertanta a Tipul functiunil constructlei/structurn Yl
constructiei
1 Cladiri ~i structuri esentiale pentru societate 1.4
Cladiri ~i structuri ce pot provoca in caz de avariere un
2 1.2
pericol major pentru viata oamenilor
Toate celelalte constructii ~i structuri cu exceptia celor
3 1.0
din clasele 1, 2
4 Cladiri ~i structuri temporare 0.8
122
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
Tab. 5.5 Coeficientul Ifl,] pentru determinarea valorii frecvente a actiunii variabile Q"
ca fractiune din valoarea sa caracteristica
123
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
Tab. 5.6 Valori ale coeficientilor de acompaniament la gruparea actiunilor variabile
124
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII
Capacitate ultima
III
;!!
.~;
"t:
e.o
"lie.
U
bit
- Plastificare
completa a
- Plastificare
completa a -Sectiune
- Sectiune
elastica
sectiunii sectiunii elastica redusa
- Ca pacitate - Capacitate - fma• = fy (voalare)
totala de redusa de
rotire rotire - If 1< Ifyl
Clasa
1 2 3 4
sectiunii
Distributia
:z!!:'...."
~
"....
'" .". tzs::
-:t1 ....-t- ....
,..
...zs: ~
zs: - - i__ -lSI:
. b--!--ZS:
I
·fy
-J.- 1-
tensiunilor ·f
pe inaltimea
sectiunii ~
-tfy +f)'
-f-
+f
Y
+fy
Metoda de
determinare elastica pe
plastica elastica elastica
a rezlstantel sectiunea redusa
sectiunii
Metoda de
determinare plastica plastica elastica elastica
a eforturilor
in sectiune
Metoda de 2 4
caleul 1 3
125
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
()
alungirea
&-
- VWl.
fy .
126
ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"
Sectiuni incovoiate
Clasa Caracteristid Jv,. y:\1
Sectiunii \.-.~I} ~)
<,
-f
r-.
Md
pereteiul.nu pot dezvolta .I "'-.voalarc-
.
local"
momente incovoietoare plastlce !)
0
I-
o'·.fy
~lp
incovoiere se determina pe
:\>1.;) ~ voalarc
seetiunea redusa {encace) in I locala
stadiul elastic ~ (l<1~
127
ELEMENTE .
DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII .
Axa de
ltlCt}'t.'ui ere
Axa de<