UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro

Alegerea și exploatarea unui utilaj pentru

degerminarea malțului

- degerminare, 1,5 t/h-

Student: Márton Fruzsina

- IPA, anul II, grupa 4 –

2018
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului

Cuprins
1. Considerații generale…………………………………………………………………………. 3

1.1 Introducere………………………………………………………………………………. 3

1.2 Noţiuni teoretice privind operația de degerminare...………………………………….… 4

1.3 Încadrarea operației de degerminarea malțului în fluxul tehnologic de obținere a

brânzeturilor……………………………………………………………………………………… 5

1.3.1 Schema tehnologică de obținerea malțului…...…….………………………………..... 5

2. Studiul bibliografic a principalelor tipuri aparate folosite pentru degerminarea

malțului………………………………………………………………………………………...… 7

3. Proiectul tehnic………………………………………………………………………………... 8

3.1 Alegerea aparatului necesar pentru degerminarea 1,5 t malț……..…………………...… 8

3.2 Parametrii tehnici de funcționare a aparatului………………………………………… 9

3.3 Construcția, schița și principiul de funcționare a aparatului…………………………. 10

3.4 Calculele inginereşti…………………………………………………………………… 11

3.4.1 Bilanțul de materiale, energetic și caloric……………………………………………. 11

3.4.2 Calculul productivității………………………………………………………………. 11

3.4.3 Calculul consumului energetic………………………………………………………. 11

3.5 Exploatarea aparatului…………………………………………………………………. 12

3.6 Elemente de protecție a muncii şi a mediului înconjurător în ceea ce privește exploatarea

aparatului…………………………………………………………..…………………………… 13

4. Bibliografie

2
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului
1. Considerații generale

1.1 Introducere

Berea poate fi definită ca fiind o “băutură alcoolică fabricată din malț fermentat cu sau fără
extract din alte cereale și este uzual aromatizată cu hamei” sau ca “ca un nume generic pentru
toate băuturile alcoolice care sunt fermentate din orz, hamei și drojdii, putând fi folosite la alte
cereale cum ar fi porumbul sau orzul.” (Naghiu Alexandru, Tehnica frigului și climatizare în
industria alimentară, 2016)

Berea este obținută prin fermentarea cu ajutorul drojdiei a unui must din malț și eventual
cerealele nemalțificate fiertcu hamei. Din această definiție rezultă și principalele materii prime
folosite la fabricarea berii: malțul, cereale nemalțificate, hameiul și apa. Fabricarea berii din
aceste materii prime are loc în trei etape mari și anume:

• Fabricarea malțului din orz ( malțificarea);

• Obținerea malțului de bere ( fierberea);
• Fermentarea mustului de bere cu ajutorul drojdiei, inclusiv condiționarea berii rezultate.
(https://www.scribd.com/doc/27960009/tehnologia-berii )

Malțul este principala materie primă utilizată la fabricarea berii, este o sursă de substanţe cu
rol de substrat şi o sursă de enzime hidrolitice, care prin acţiunea lor asupra substratului
determină la fabricarea mustului de bere formarea extractului. În industria berii, malţul este
analizat din punct de vedere fizic şi chimic. Se apreciază aspectul, mărimea, uniformitatea
boabelor, culoarea, puritatea, mirosul, gustul şi rezistenţa la spargere între dinţi. Boabele de malţ
trebuie să fie cât mai mari şi mai uniforme. Malţul blond trebuie să aibă o culoare gălbuie
uniformă, asemănătoare cu cea a orzului, un miros caracteristic, plăcut, fără iz de mucegai. Prin
spargerea bobului de malţ între dinţi, trebuie să se remarce la malţul blond un gust dulceag, iar la
cel brun un gust aromatic.

Indicii fizici cuprind determinarea masei hectolitrice (care variază între 53-60 kg), a
sticlozităţii, a durităţii, a uniformităţii, a lungimii plumulei şi a comportării la scufundare. În
cadrul analizei chimice a malţului se determina umiditatea (valoarea limită este de 5%),
randamentul în extract a malţului, durata de zaharificare, culoarea şi alţi indici. Malţul
achiziţionat de fabrică este depozitat în silozuri la 10-15°C, dezinsectizate. Înainte de utilizare,
malţul trebuie curăţat de impurităţi prin trecere prin separator magnetic şi tarar aspirator. Malţul
curăţat, prelucrat pe şarjă este cantărit cu un cântar automat. Un conţinut mare în apă este
dezavantajos din punct de vedere economic, deoarece face dificilă depozitarea.

În industria alimentară malțul este un semiprodus important din punct de vedere economic,
fiind folosit ca materie primă în industria băuturilor alcoolice, industria produselor de panificație
și patiserie, industria băuturilor răcoritoare, în industria produselor farmaceutice, etc. Este
obținut din boabe de cereale, mai ales din orz, încolțite, uscate și măcinate, folosit la
fabricarea berii și a spirtului. Acesta se poate clasifica în două tipuri de extract de malț: diastatic
și non diastatic.

• Malțul diastatic: conține alfa amilază ,denumită și diastază, care acționează asupra
amidonului transformându-l în compuși cu greutate moleculară mică, care servesc drept
hrană pentru drojdie. Malțul diastatic se poate adăuga în aluat numai dacă făina utilizată la

3
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului
obținerea aluatului respectiv are indice de cădere mai mare de 250 - 300 sec. În cazul în care
făina are un indice de cădere mai mic de 220 sec. folosirea malțului diastatic este dăunătoare.

• Malțul non-diastatic: se obține prin aceeași tehnologie ca malțul diastatic, singura

diferență este că temperatura de lucru este mai mare, astfel încât amilaza este inactivată.
Extractul de malț non-diastatic are o culoare mai închisă și un miros mai puternic. Se
folosește în aluat ca sursă de zaharuri fermentescibile și contribuie la formarea culorii
cojii, la aroma pâinii și la păstrarea calităților acesteia. De cele mai multe ori în rețete
când se face referire la extract de malț se înțelege malț non-diastatic. În situația în care nu
se dispune de acest ingredient, se poate înlocui cu miere
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Mal%C8%9B).

4
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului
1.2 Noțiuni teoretice privind operația de degerminarea malțului

Fabricarea malțului cuprinde două faze:

• condiționarea orzului;

• malțificarea orzului.

Condiționarea orzului cuprinde operațiile de precurățire, curățire, sortare și maturare.

Malțificarea orzului cuprinde următoarele operații: cântărire, înmuiere, germinare, uscare,
curățire de radicele și maturarea malțului.

Malţul se obţine prin procesul de germinare a boabelor de orz. În timpul germinării în bobul
de orz se formează un complex enzimatic în care predomină amilazele necesare zaharificării
amidonului, iar prin uscarea malţului se obţin componentele care dau aroma specifică. Curăţirea
şi sortarea. Orzul conţine un procent mai mare sau mai mic de impurităţi care trebuiesc
eliminate, de regulă înainte de depozitarea în silozuri. Aceasta presupune o curăţire propriu-zisă
de praf, pământ, nisip, pleavă, seminţe de buruieni, fragmente metalice, precum şi sortarea
orzului pe categorii de calitate, mărimea boabelor influenţând timpul de germinare. Înmuierea
orzului are ca scop creşterea umidităţii boabelor de la umiditatea de păstrare (10-15 %) la
minimum 42 %, când se creează în boabe condiţiile favorabile pentru germinare (încolţire).
Îmbibarea bobului cu apă este un proces relativ lung, ce depinde de mărimea şi calitatea bobului,
temperatura şi compoziţia apei, precum şi de modul cum este condus procesul de înmuiere. Apa
este absorbită puternic de către proteine, amidon şi celuloza din boabe, viteza de absorbţie
scăzând de la valoarea maximă, ce caracterizează începutul înmuierii şi până la zero, când
boabele au luat maximum de cantitate de apă. Cu creşterea temperaturii viteza de înmuiere creşte
considerabil, dublându-se la 20 °C faţă de cea la 10 °C. De asemenea, compoziţia chimică a apei
are o influenţă semnificativă asupra vitezei de înmuiere, mai ales când în ea se introduc
dezinfectanţi (apă de var, hidroxid de sodiu, hipocloriţi de sodiu şi de calciu, permanganat de
potasiu)(http://www.rasfoiesc.com/sanatate/alimentatie/PROIECT-DE-LICENTA-Ingineria-
P82.php).

Degerminarea acestuia constă în operația prin care are loc îndepărtarea radicelelor de pe
malțul uscat. În urma acestei operații colții de malț se împart în două tipuri:

• Radice curate
• Radice cu pleavă

Acestea, de regulă, se adaugă în mâncarea animalelor având un gust foarte dulce și plăcut.

5
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului
1.3. Încadrarea operației de degerminare a malțului în fluxul tehnologic de
obținere a berii

Berea este băutura obţinută prin fermentarea alcoolică a mustului de malţ, însămânţat cu
culturi de drojdii şi aromatizat cu hamei. Principalele caracteristici ale berii sunt: conţinutul în
alcool între 1,5-6 %, bioxid de carbon între 0,2-0,5 %, extracte (dextrină, maltoză, substanţe
proteice, tanin, săruri minerale, acizi organici) între 4,5-9 %, pH-ul între 4,2-4,4, spumare
intensă, gust şi miros caracteristic de malţ şi hamei. În raport cu conţinutul în alcool, valoarea
energetică a berii este de 282-570 cal/l, fiind cunoscute proprietăţile sale fiziologice şi
terapeutice. Tehnologia de fabricare a berii cuprinde trei faze principale: fabricarea malţului,
obţinerea mustului de bere, fermentarea şi condiţionarea berii. (Băisan Ioan,Operații și tehnologii
în industria alimentară, 2015)

Materii prime pentru fabricarea berii

Principalele materii prime folosite în industria berii sunt orzul, apa şi hameiul, la acestea
adăugându-se cereale nemalţificate şi culturi de drojdii selecţionate.

Orzul. Pentru fabricarea berii se foloseşte cu eficienţă economică bună orzul de primăvară
sau orzoaica (Hordeum distichum), caracterizat printr-un conţinut redus în substanţe proteice
(max. 12 %) şi ridicat în amidon (52-66 %). Această structură asigură o desfăşurare normală a
procesului de malţificare şi randamente superioare la procesul de brasaj. Compoziţia chimică
medie a orzului apt pentru fabricarea malţului, raportată la substanţa uscată, este următoarea:
umiditate 14 %, amidon 54 %, hidraţi de carbon 12 %, grăsimi 2,5 %, celuloză 5 %, substanţe
proteice 10 %, cenuşă 2,5 %. În lipsa orzului de primăvară se poate utiliza orzul de toamnă din
speciile Hordeum tetrastichum şi Hordeum hexasticum. Condiţiile de calitate pe care trebuie să
le îndeplinească orzul folosit la fabricarea malţului sunt: miros proaspăt caracteristic, culoare cât
mai deschisă, corpuri străine între 3-5 %, umiditate sub 14 %, să nu fie contaminat cu paraziţi,
energia de germinare după trei zile de 89-90 % pentru orz şi 95-98 % pentru orzoaică.

Apa. Este una din materiile prime de bază la fabricarea berii. În afara faptului că trebuie să
fie potabilă, apa trebuie să aibă un anumit conţinut în săruri prin care să nu influenţeze procesul
tehnologic. Dintre sărurile conţinute de apă cele mai importante sunt bicarbonaţii, sulfaţii,
clorurile, nitraţii, nitriţii, sulfurile cu cationi de calciu, fier, magneziu, potasiu, etc. Nu pot fi
utilizate la fabricarea berii apele care conţin clor, alcooli, cantităţi mici de amoniac, acid azotic,
substanţe organice şi microorganisme dăunătoare. Deoarece procesele de fabricare a berii se
desfăşoară în medii uşor acide, datorate prezenţei fosfaţilor primari şi a sărurilor acizilor organici
din plămezi şi mustul de malţ, la folosirea apei se va ţine cont de reacţiile pe care le dau sărurile
minerale din apă cu fosfaţii, compuşii ce rezultă şi efectele asupra desfăşurării proceselor
biochimice. Ameliorarea calităţii apei se face prin mai multe procedee: neutralizare cu acizi,
tratare cu sulfat de calciu sau clorură de var, decarbonatare prin fierbere sau cu lapte de var,
deferizare, demineralizare cu schimbători de ioni.

Hameiul (Humulus lupulus). Pentru fabricarea berii se folosesc conurile de hamei ce

conţin o pulbere galbenă numită lupulină şi care dezvoltă un miros caracteristic. Prin compuşii
pe care îi conţine în conuri, hameiul influenţează în mare măsură gustul, aroma, culoarea,
limpezimea şi puterea de conservare a berii. Pentru a putea fi utilizate la fabricarea berii, conurile
de hamei trebuie să se încadreze în următorii parametri: conţinutul în apă 13-16 %, substanţe
tanante 1-8 %, uleiuri eterice 0,2-0,8 %, substanţe amare şi răşini 16-21 % din care răşini α
(humulon) 7-8 %, răşini β (lupulon) 10-11 % şi răşini γ (tari) 1-8 %.
6
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului
Răşinile α şi β, împreună cu uleiurile eterice şi acizii amari , formează gustul şi aroma
specifică berii, contribuie la formarea şi persistenţa spumei, având şi o puternică acţiune
antiseptică. Deoarece utilizarea directă a conurilor de hamei prezintă unele dezavantaje, în
ultimii ani s-a trecut la obţinerea unor produse din hamei precum pudra, pelleţi, concentrate de
lupulină, extracte de hamei (normale sau izomerizate), preparate mixte, produse de aromă din
hamei (emulsii din ulei de hamei, extracte uleioase), adăugate în proporţie de 110-340 g/hl dbere,
în funcţie de sortiment.

Cereale nemalţificate. Se folosesc fie la brasaj, fie pentru ameliorarea extractului sau
pentru obţinerea unei beri de culoare mai deschisă, cu spumă abundentă şi stabilă. Din această
grupă fac parte:

- porumbul: se foloseşte fracţiunea sticloasă (cornoasă) bogată în amidon, sub formă de

făină, în proporţie de 5-30 % faţă de cantitatea de malţ;

- orezul: sub formă de boabe sau brizură (boabe sfărâmate) se foloseşte la berea blondă de
fermentare inferioară, prin prelucrarea separată a plămezilor de orz şi orez, amestecate apoi
înainte de 65 °C;

- fulgi de orz, ovăz, grâu şi porumb: obţinuţi din boabe curăţite, decojite, opărite sau fierte,
sunt utilizaţi doar la sortimente speciale de bere.

Drojdia de bere. Aparţine grupei ascosporogene, fermentează întotdeauna alcoolic şi nu

asimilează azotaţi. Din punct de vedere al fermentării se deosebesc:

- drojdii de fermentare superioară sau de suprafaţă (Saccharomyces cerevisiae), care

fermentează la temperaturi mai mari de 10 °C;

- drojdii de fermentare inferioară sau de fund (Saccharomyces carlsbergensis), cu

temperatura de fermentare sub 10 °C. Drojdia de bere se obţine prin multiplicarea culturilor pure
în instalaţii speciale de multiplicare, pe un substrat care să aibă o sursă de carbon, de azot, de
substanţe minerale şi de factori de creştere (Băisan Ioan,Operații și tehnologii în industria
alimentară, 2015).

7
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului
Schema tehnologică de obținere a malțului

(Băisan Ioan,Operații și tehnologii în industria alimentară, 2015)

8
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului
Fluxul tehnologic de obținere a malțului

(Băisan Ioan,Operații și tehnologii în industria alimentară, 2015)

9
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului
2. Studiul bibliografic a principalelor tipuri de aparate

sau utilaje folosite pentru degerminarea malțului

Degerminatoarele sunt compuse dintr-un cilindru care face o mișcare de rotație mai rapidă,
datorită motorului, și în axul acestuia sunt montați niște clapeți care se mișcă mai încet și datorită
acestui fapt germenul malțului se rupe.

a) Degermnatorul de malț

Degerminatorul prezentat a fost fabricat în anul 1980 și se găsește în fabrica de malț

Maltberg din Satu Mare.

Motor

Bandă de
transmisie

10
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului

Corpul
degerminatorului.
În inerior se găsesc
doi cilindri care se
învârt în contrasens

b) Sistemul de malțificare Schulz

Acest sistem este un utilaj complex, care duce până la capăt toate procesele prin care
trebuie să treacă orzul pentru fabricarea malțului. Operațiile de curățire, sortare, înmuiere,
germinare, uscare, degerminare și maturare se fac în 7 zile, toate procesele fiind automatizate și
fluxul este continuu.

Abilitatea de a germina și de a calcina într-un singur tambur elimină necesitatea

transferului malțului verde. Timpul consumat pentru curățarea vasului de germinare poate fi
complet omisă. Rădăcinile rămân în mod corespunzător intacte pentru îndepărtarea rapidă a apei
în timpul etapei de uscare. Ingineria inteligentă de control, permite o dublă față rotația
tamburului, indiferent de unghiul de rotație. Unghiul specific de umplere pentru alinierea
paralelă a suportului este reglabil. Înmuierea, de asemenea și operația de germinare și uscare este
complet automatizată.
11
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului
Elementele componente ale utilajului:

• Caneluri rotative pentru a prinde orice posibil orz plutitor

• Tub central (circulație) deasupra plăcii de dispersie pentru spălarea orzului

• Coș de filtrare pentru amestecarea pneumatică și aerare în tubul central

• Aspirarea CO2

• Curățarea ușoară, automată de către bilele de pulverizare

• Unghiul de descărcare ridicat permite o autodisipare practică

• Condiții excelente de igienă

• Sistemul autonom protejează produsul de contaminanți străini

Caracteristicile sistemului de malțificare Schulz:

• Cantitate adecvată de volum pentru orice operație (de la 1,5 t la 10 t)

• Opțiune ușoară de adăugare a unității cu germinație suplimentară /tamburul de tăiere prin

utilizarea componentelor existente (încălzire, tehnologia de ventilație, schimbătorul de
căldură din sticlă, automatizare)

• Unitatea de climatizare cu bobină de răcire, încălzitor indirect de aer, funcția de

recuperare a căldurii și umidificatorul de aer

• Dimensiuni flexibile ale lotului de la 25% la 100% capacitate globală

• Gradul maxim de automatizare permite o participare scăzută a forței de muncă

• Permite procesarea experimentală a boabelor alternative

• Temperaturile care ajung la 130 ° C (aproximativ 265 °F) asigură posibilitatea de a

produce o gamă largă de soiuri de malț
12
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului

(http://www.kaspar-schulz.de/files/maelzerei_eng.pdf)

c) Instalație de degerminare

Degerminarea constă în operația prin care are loc îndepărtarea radicelelor de pe malțul uscat.
În urma acestei operații colții de malț se împart în două tipuri: radice curate și radice cu pleavă.
Înainte ca malțul uscat să ajungă la instalația de degerminare, are loc o primă separare a
radicelelor desprinse pe site plane oscilate (Stănilă Sorin, Utilaje în industria alimentară, 2012).

13
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului
3. Proiectul tehnic

3.1. Alegerea aparatului necesar pentru degerminarea 1,5 t malț

Am ales sistemul de malțificare Schulz, deoarece este cel mai eficient din puncte de
vedere tehnologic și ecologic.

3.2. Parametrii tehnici de funcționare a aparatului

Mărimea de 1 2 3
unitate

2 t orz/ lot 100 t → 80 t 200 t → 160 t 300 t → 240 t Malț fabricat din
orz

5 t orz/ lot 250 t → 200 t 500 t → 400 t 750 t → 600 t Malț fabricat din
orz

10 t orz/ lot 500 t → 400 t 1000 t → 800 t 1500 t → 1200 t Malț fabricat din
orz

3.3. Cunstrucția, schița și principiul de funcționare a aparatului

14
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului

Acest sistem este un utilaj complex, care duce până la capăt toate procesele prin care trebuie să
treacă orzul pentru fabricarea malțului. Operațiile de curățire, sortare, înmuiere, germinare,
uscare, degerminare și maturare se fac în 7 zile, toate procesele fiind complet automatizate și
fluxul este continuu. Elementele componente ale utilajului:

• Caneluri rotative pentru a prinde orice posibil orz plutitor

• Tub central (circulație) deasupra plăcii de dispersie pentru spălarea orzului

• Coș de filtrare pentru amestecarea pneumatică și aerare în tubul central

• Aspirarea CO2

• Curățarea ușoară, automată de către bilele de pulverizare

• Unghiul de descărcare ridicat permite o autodisipare practică

• Condiții excelente de igienă

• Sistemul autonom protejează produsul de contaminanți străini

15
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului
3.4. Calcule inginerești

3.4.1. Bilanțul de materiale

Aparatul are un randament de producție de 80 % → 20 % pierderi: radicele+impurități

Pierderi: 0,1 % racepție; 0,4 % curățare impurități; 19,5 % radicele.

ΣMi+ΣMe= ΣMie+ΣMr+ΣMp

Mi-cantitatea de materiale intrate= 1,5 t

Me- cantitatea de materiale extistente= 0 t

Mie- cantitatea de materiale ieșite1,5*80%= 1,2 t

Mr- cantitatea de materiale rămase= 0 t

Mp- cantitatea de materiale pierdute= 1,5*20%= 0,3t

Σ 1,5 t= Σ 1,2 t+ Σ 0,3 t

3.4.2. Calculul productivității

Procesul de degerminare are loc după sortarea, înmuierea, uscarea și germinarea orzului. Pentru
această operație calculul productivității este:

W= Q/T

Q- volumul producției= 1,5 t

T- consumul total de timp de muncă= 45 minute

W=1,5 t/ 0,75 h= 2 t/h

16
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului
3.4.3. Calculul consumului energetic

În instalația respectivă avem un motor de 2,5 kW la un randament de 60 %.

Procesul de producție se împarte în 3 etape:

a. Recepția materiei prime (orzului); Înmuierea orzului; Transferul orzului în tancul de

germinare

Transferul se realizează cu ajutorul unui motor electric de 2,5 kW. Transferul unei tone de orz se
face în 40 de minute → la 1,5 tone avem nevoie de 60 de minute. După acesta orzul stă 6 zile în
apă la înmuiere.

b. Uscarea orzului

Într-o oră pentru o tonă de material sistemul are nevoie de 600 kW → 1,5 tone de material avem
nevoie de 900kW.

Procesul de uscare are 3 etape la temperature diferite:

- Prima etapă este la temperaturi de 40-50 0C

- A doua etapă este la temperaturi de 65-70 0C

- A treia etapă este la temperaturi de 80-85 0C

c. Degerminare și golire

Pentru îndepărtarea radiculelor si folosește un flux de aer. Timpul necesar pentru aceste operații
la o tonă de material este 30 de minute → 1,5 t 45 de minute.

60 min………..2,5 kW

30 min………..x

x= 30*2,5/60=1,25 kW

17
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului
→ 1t………..1,25 kW

1,5 t…….......y

y= 1,5*1,25= 1,875 kW

Pentru degerminare consumul de current este 1,875 kW →

→ 1kW………..0,5 lei

1,875 kW………z

z=0,5*1,875= 0,9375 lei

18
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului
3.5. Exploatarea aparatului

Aparatul este conectat la priză deoarece folosește curent electric, este acționată motor electric de
2,5 kW.

Curățarea aparatului este foarte simplă, se spală cu apă și cu agent de sterilizare.

3.6. Elemente de protecție a muncii și a mediului înconjurător în ceea ce

privește exploatarea aparatului

Aparatul va fi preluat de către inginer și va fi prezentat pentru muncitori cu fiecare detaliu.

Cartea tehnică a utilajului va fi prezentat și va fi arătat modul de lucrual instalației de la pornire
până la oprire. Muncitorii vor primi îmbrăcăminte de protecție.
Art. 11. - Angajatorul are urmatoarele obligatii in domeniul securitatii si sanatatii in munca:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, echipamentelor tehnice,
precum si la elaborarea tehnologiilor de fabricatie si exploatare, solutii conforme normelor de
protectie a muncii, standardelor de securitate a muncii si reglementarilor specifice, prin a caror
aplicare sa fie eliminate sau reduse la minimum riscurile de accidentare si imbolnavire
profesionala a angajatilor;
b) sa asigure evaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea angajatilor in vederea stabilirii
masurilor de prevenire, incluzand alegerea echipamentului tehnic, a substantelor chimice si a
preparatelor utilizate, amenajarea locurilor de munca etc.; angajatorul trebuie sa dispuna
evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pentru toate locurile de munca,
inclusiv pentru acele grupuri de angajati care sunt expusi la riscuri particulare; in urma acestei
evaluari, masurile preventive si metodele de lucru stabilite de catre angajator trebuie sa asigure o
imbunatatire a nivelului de protectie a angajatilor si sa fie integrate in toate activitatile unitatii
respective, la toate nivelurile ierarhice;
c) sa asigure auditarea de securitate si sanatate in munca a unitatii, cu ajutorul institutiilor
abilitate;
d) sa solicite autorizarea functionarii unitatii din punctul de vedere al protectiei muncii, sa
mentina conditiile de lucru pentru care s-a obtinut autorizatia si sa ceara revizuirea acesteia in
cazul modificarii conditiilor initiale pentru care a fost emisa;
e) sa stabileasca masurile tehnice si organizatorice de protectie a muncii, corespunzator
conditiilor de munca si factorilor de risc evaluati la locurile de munca, pentru asigurarea
securitatii si sanatatii angajatilor;
f) sa stabileasca in fisa postului atributiile si raspunderea angajatilor si a celorlalti participanti la
procesul de munca in domeniul protectiei muncii, corespunzator functiilor exercitate;

19
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului

g) sa elaboreze instructiuni proprii de securitate a muncii, care sa detalieze si sa particularizeze

prezentele norme si normele specifice de securitate a muncii, in raport cu activitatea care se
desfasoara;
h) sa asigure si sa controleze, prin personal propriu sau prin personal extern abilitat, cunoasterea
si aplicarea de catre toti angajatii a masurilor tehnice si organizatorice stabilite, precum si a
prevederilor legale in domeniul protectiei muncii;
i) sa ia in considerare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca capacitatea
angajatilor de a executa sarcinile de munca repartizate;
j) sa asigure, pentru angajatii avand o relatie de munca cu durata determinata sau cu caracter
interimar, acelasi nivel de protectie de care beneficiaza ceilalti angajati ai unitatii;
k) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si educarii angajatilor: afise,
filme, carti, brosuri, pliante, acte normative, manuale, teste, fise tehnice de securitate etc.;
l) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii, asupra riscurilor la care aceasta va fi
expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor tehnice si organizatorice de prevenire
necesare, inclusiv cele referitoare la primul ajutor, prevenirea si stingerea incendiilor si
evacuarea personalului in caz de pericol iminent;
m) sa asigure masurile necesare pentru informarea angajatorilor din orice unitate exterioara, ai
caror angajati lucreaza in unitatea sa, referitor la riscurile pentru securitate si sanatate la care
acestia din urma pot fi expusi, precum si la masurile de prevenire si protectie adoptate la nivel de
unitate si loc de munca, inclusiv cele referitoare la primul ajutor, prevenirea si stingerea
incendiilor si evacuarea in caz de urgenta;
n) sa se asigure ca angajatii din unitati din exterior, care lucreaza in unitatea sa, au primit
instructiuni adecvate referitoare la riscurile pentru securitatea si sanatatea lor la care pot fi expusi
pe durata desfasurarii activitatii respective;
o) sa asigure resurse pentru instruirea, testarea, formarea si perfectionarea personalului cu
atributii in domeniul protectiei muncii;
p) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor conform reglementarilor
in vigoare;
q) sa angajeze numai persoane care, in urma controlului medical si a verificarii aptitudinilor
psihoprofesionale, corespund sarcinilor de munca pe care urmeaza sa le execute;
r) sa ia masurile necesare informarii compartimentului de protectie a muncii despre angajatii care
au relatii de munca cu durata determinata sau cu caracter interimar, pentru ca acestia sa fie
inclusi in programul de activitate care are ca scop asigurarea conditiilor de securitate si sanatate
in munca;
s) sa se asigure ca sunt consultati angajatii si/sau reprezentantii lor in problemele referitoare la
masurile si consecintele privind securitatea si sanatatea in munca la introducerea de noi
20
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului

tehnologii, alegerea echipamentului tehnic, imbunatatirea conditiilor si a mediului de munca, la

desemnarea persoanelor cu atributii specifice sau la angajarea, cand este cazul, a institutiilor
specializate sau persoanelor juridice si fizice abilitate pentru a presta servicii in domeniul
protectiei muncii, la desemnarea persoanelor cu atributii privind primul ajutor, prevenirea si
stingerea incendiilor, evacuarea angajatilor, precum si la modul de desfasurare a activitatii de
prevenire si protectie impotriva riscurilor profesionale, inclusiv a celei de instruire in domeniu;
t) sa acorde reprezentantilor angajatilor cu atributii privind securitatea si sanatatea in munca un
timp adecvat, care va fi considerat timp de munca, si sa le furnizeze mijloacele necesare pentru
a-si putea exercita drepturile si atributiile prevazute in prezentele norme;
u) sa ia masuri corespunzatoare pentru ca numai angajatii care au fost instruiti adecvat sa poata
avea acces la locurile de munca unde exista riscuri pentru securitatea si sanatatea acestora;
v) sa asigure periodic sau ori de cate ori este cazul, verificarea incadrarii nivelului noxelor in
limitele admise, prin masuratori efectuate de catre organisme abilitate sau laboratoare proprii
abilitate;
w) sa stabileasca si sa tina evidenta locurilor de munca cu pericol deosebit si sa identifice
locurile de munca unde pot aparea stari de pericol iminent;
x) sa comunice, cerceteze, inregistreze, declare si sa tina evidenta accidentelor de munca, a
bolilor profesionale, a accidentelor tehnice si a avariilor;
y) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a
aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a
substantelor nocive degajate in procesele tehnologice;
z) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca in timpul
controlului sau al cercetarii accidentelor de munca;
aa) sa asigure realizarea masurilor stabilite de inspectorii de munca, cu ocazia controalelor si a
cercetarii accidentelor de munca;
bb) sa desemneze, din oficiu sau la solicitarea inspectorului de munca, persoanele care participa
la efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de munca;
cc) sa ia masuri pentru a nu se modifica starea de fapt rezultata din producerea unui accident de
munca mortal sau colectiv, in afara cazurilor in care mentinerea acestei stari ar genera alte
accidente sau avarii cu consecinte grave, sau ar periclita viata accidentatilor sau a altor angajati;
dd) sa anunte imediat producerea unor avarii tehnice, evenimente, accidente de munca sau
imbolnaviri profesionale la inspectoratul teritorial de munca si organele de urmarire penala
competente, potrivit legii;
ee) sa asigure dotarea, intretinerea, verificarea echipamentelor individuale de protectie si a
echipamentelor individuale de lucru si sa nu permita desfasurarea nici unei activitati de catre
angajatii sai fara utilizarea corecta de catre acestia a echipamentului din dotare;
21
Marton Fruzsina- Utilaj pentru degerminarea malțului

ff) sa acorde, la recomandarea medicului, materiale igienico-sanitare si alimentatie de protectie;

gg) sa asigure supravegherea medicala corespunzatoare a riscurilor pentru sanatate la care
angajatii sunt expusi in timpul lucrului;
hh) sa asigure intocmirea fisei de expunere la riscuri profesionale pentru fiecare angajat expus si
completarea acesteia de fiecare data cand se produc schimbari ale procesului de productie;
ii) sa intocmeasca evidenta nominala a angajatilor cu handicap si a celor cu varsta sub 18 ani
(https://www.iprotectiamuncii.ro/norme/norme-generale-protectia-muncii).
Mediul nu este afectat de sistemul de malțificare, deasemenea materiile auxiliare sunt folosite
pentru hrana animalelor.

4. Bibliografie

• Stănilă Sorin, Curs de utilaje și instalații în industria alimentară, 2016

• Naghiu Alexandru, Tehnica frigului și climatizare în industria alimentară, 2016

• Băisan Ioan,Operații și tehnologii în industria alimentară, 2015

• https://www.scribd.com/doc/27960009/tehnologia-berii

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Mal%C8%9B

• http://www.rasfoiesc.com/sanatate/alimentatie/PROIECT-DE-LICENTA-Ingineria-
P82.php

• http://www.kaspar-schulz.de/files/maelzerei_eng.pdf

• http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/MASINI-SI-INSTALATII-IN-
INDUST126.php

• http://www.rasfoiesc.com/sanatate/alimentatie/PROIECT-DE-LICENTA-Ingineria-
P82.php

• https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/electrotehnica/montarea-reglarea-si-exploatarea-
aparatului-electric-57905.html

• https://www.iprotectiamuncii.ro/norme/norme-generale-protectia-muncii
22