Ebook 52 de Exercitii de Team Building La Birou Min PDF

52 de exerciţii de team building la birou
pentru fiecare săptămână a anului

CUPRINS:
INTRODUCERE ....................................................................................................................... 4
I. Comunicare: ascultare şi influenţare ................................................................................... 7
1. Negocierea celor 2 lei ..................................................................................................... 7
2. Triunghiurile din cărţi ................................................................................................... 10
3. Ascultă! ......................................................................................................................... 12
4. Eu, eu însumi şi cu mine ............................................................................................... 14
5. Origami ......................................................................................................................... 17
6. Valori împărtăşite.......................................................................................................... 19
7. Maşini de spălat ............................................................................................................ 21
8. Cine va trece linia?........................................................................................................ 24
9. Cât de mult veţi licita? .................................................................................................. 26
II. Conectare: Cunoaştere reciprocă ...................................................................................... 28
10. O zi din viaţa... ............................................................................................................ 28
11. Vremea pentru bârfă ................................................................................................... 30
12. Panouri umane ............................................................................................................ 32
13. N.U.M.E.L.E. meu ...................................................................................................... 34
14. Un ban pentru gândurile tale ....................................................................................... 36
15. Îmi place...................................................................................................................... 38
16. Pe locuri, fiţi gata, recunoşteţi! ................................................................................... 41
17. Asemănări şi diferenţe ................................................................................................ 43
18. Poveşti dulci ................................................................................................................ 45
19. Bingo Uman ................................................................................................................ 47
III. Cooperare: lucrul ca o echipă ......................................................................................... 50
20. Prinde! ......................................................................................................................... 50
21. Dă mai departe cartea.................................................................................................. 52
22. Popcorn ....................................................................................................................... 55
23. Derutat......................................................................................................................... 57
24. Tăcerea este de aur ...................................................................................................... 60
25. Puterea stelelor ............................................................................................................ 62
2
26. Legat! .......................................................................................................................... 64
27. Inimi unite ................................................................................................................... 66
IV. Adaptare: abordarea schimbărilor................................................................................... 70
28. Schimbările de-a lungul timpului................................................................................ 70
29. Ghiceşte şi schimbă..................................................................................................... 72
30. Construcţia turnurilor .................................................................................................. 74
31. Maşinăria umană ......................................................................................................... 77
32. Redesign ...................................................................................................................... 79
33. Numere ........................................................................................................................ 81
34. Degete derutate ........................................................................................................... 83
35. Imaginea inversă ......................................................................................................... 86
V. Creativitate: rezolvarea problemelor împreună................................................................ 88
36. Şapte mâini.................................................................................................................. 88
37. Sculpturi în balon ........................................................................................................ 90
38. Stiva de cărţi ............................................................................................................... 92
39. Consultanţi .................................................................................................................. 95
40. Îmbunătăţeşte asta ....................................................................................................... 97
41. Poveşti cu un singur cuvânt ...................................................................................... 100
42. Amestecarea foilor .................................................................................................... 102
VI. Lucrul în echipă: aprecierea şi susţinerea reciprocă ..................................................... 104
43. Daţi vina pe cineva.................................................................................................... 104
44. Nici un dar! (feedback) ............................................................................................. 106
45. Nici un dar! (idei)...................................................................................................... 108
46. Primele impresii ........................................................................................................ 111
47. Din gunoi în nestemate ............................................................................................. 113
48. Felicitări! ................................................................................................................... 116
49. Etichete ..................................................................................................................... 119
50. Curcubeul diversităţii ................................................................................................ 121
51. Ce-mi place la mine .................................................................................................. 123
52. ZYX .......................................................................................................................... 126
3
INTRODUCERE
Aceste activităţi au fost create pentru a se putea adăuga scurte exerciţii de team
building la orice întâlnire săptămânală a angajaţilor unei companii. Iată la ce vă puteţi aştepta
din partea activităţilor prezentate:
Fiecare activitate durează mai puţin de 15 minute. Înţelegem faptul că în timpul unei
săptămâni de lucru nu se poate lucra ore întregi la îmbunătăţirea echipei unei companii.
Prin urmare, ştim că este nevoie de exerciţii rapide şi la obiect. Fiecare activitate din
această carte va dura mai puţin de 15 minute, incluzând în acest timp pânăşi discuţiile de
după. Vă veţi întreba probabil dacă pot fi într-adevăr obţinute rezultate în 15 minute.
Răspunsul este: da, atâta timp cât aveţi aşteptări realiste. Problemele de lungă durată nu
vor fi rezolvate. Personalităţile antagonice nu vor deveni brusc foarte bune prietene.
Obstacolele majore nu vor dispărea. Cu toate acestea, aspecte importante legate de echipă
vor ieşi la iveală. Străinii vor deveni oameni cunoscuţi. Vor fi stabilite normele grupului.
Sentimentele vor fi validate. Camaraderia va fi îmbunătăţită. La final, va fi încurajat un
spirit de echipă mai puternic.
Toate activităţile pot fi duse la îndeplinire cu foarte puţine materiale, sau chiar fără
nici unul. Nu va fi nevoie să mergeţi la magazin cerând tot felul de materiale ciudate
pentru a duce la îndeplinire aceste activităţi. Dealtfel, mai mult de jumătate dintre
exerciţii nu cer nimic mai mult decât o hârtie şi un pix! Materialele de care este nevoie
pentru restul exerciţiilor sunt lucruri simple deseori găsite la locul de muncă, cum ar fi
agrafe de birou, markere, hârtii de notiţe, monede, reviste vechi şi aşa mai departe. Doar
foarte puţine dintre exerciţii necesită materiale speciale cum ar fi un pachet de cărţi,
baloane sau puzzle-uri.
Fiecare activitate are unul sau mai multe obiective specifice, concentrate pe un
anumit aspect. Activităţile de team building sunt deseori distractive, iar cele din această
4
carte sunt cu siguranţă astfel. Cu toate acestea, distracţia nu este scopul principal al nici
uneia dintre activităţi. Fiecare activitate este destinată să vă ajute grupul să devină o
echipă într-un fel sau altul. Vă puteţi distra în timp ce învăţaţi şi creşteţi împreună!
O persoană ca dumneavoastră poate organiza cu uşurinţă oricare dintre activităţile

din această carte. Exerciţiile sunt uşor de înţeles şi uşor de pregătit. Unele dintre ele pot
fi duse la îndeplinire cu succes la câteva momente după ce au fost citite pentru prima
oară. Puteţi citi un exerciţiu din această carte pe drum spre o şedinţăşi îl puteţi aplica
chiar atunci!
Paşii fiecărei activităţi sunt uşor de urmărit.Fiecare activitate este prezentatã în acelaşi
format uşor de citit
 Aceasta este... explică pe scurt ce este activitatea respectivă.
 Scopul este... spune care este scopul sau obiectivul activităţii.
 Utilizaţi acest exerciţiu când... dă indicii legate de lucrurile ce trebuie
urmărite pentru a hotărî dacă aceasta este activitatea potrivită pentru scopul pe
care doriţi să îl îndepliniţi alături de echipă.
 Materialele de care veţi avea nevoie... vă spune toate lucrurile de care veţi
avea nevoie pentru activitate. Deseori nu este nevoie de nimic!
 Iată cum se face... schiţarea, pas cu pas, a modului în care trebuie realizat
exerciţiul.
 De exemplu... ilustrează modul în care activitatea s-ar putea desfăşura, pentru
a înţelege la ce să vă aşteptaţi.
 Puneţi aceste întrebări...înşiră cele mai bune întrebări pentru fiecare
activitate. Aceste întrebări sunt folosite pentru discuţia de după finalizarea
exerciţiului, aceasta fiind cea mai importantă parte a oricărei activităţi de
team-building. În timpul acestei sesiuni, participanţii discută despre lucrurile
învăţate în urma exerciţiuluişi le leagă pe acestea de comportamentul lor la
locul de muncă.
 Ponturi pentru ca activitatea să fie un succes...include lucruri ce vă vor
ajuta să desfăşuraţi activitatea cât mai eficient.
5
Relaxaţi-vă, nu veţi găsi nici unul dintre aceste tipuri de activităţi aici:
Nici o activitate tip ,,acvariu de peşti”, în care doar câţiva participanţi sunt implicaţi
activ în timp ce toţi ceilalţi îi privesc şi îi critică.
Nici o activitate cu jocuri de rol, în care participanţilor li se dau roluri fictive pe care
trebuie să le joace.
Nici o demonstraţie în care liderul echipei arată o concluzie prin intermediul
demonstraţiei, în timp ce toţi ceilalţi participanţi doar privesc şi discută.
Nici o activitate în aer liber, la care este nevoie de arii largi, vreme frumoasă şi
participanţi apţi din punct de vedere fizic.
Nici un pliant sau fluturaş de preparat, copiat sau distribuit.
Nici o activitate ,,intimă”, în care participanţii trebuie să se atingă reciproc deseori sau
să-şi împărtăşească gânduri şi sentimente intime, activităţi ce împing coordonatorul în
rolul de psiholog mai degrabă decât în cel de lider al activităţii.
6
I. COMUNICARE: ASCULTARE ŞI
INFLUENŢARE
1. Negocierea celor 2 lei
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii negociază unii cu alţii pentru 2 lei.
Scopul este... ... acela de a determina participanţii să găsească soluţii creative la probleme
simple; ei vor vedea faptul că un vot majoritar nu este mereu cel mai
eficient mod de a decide
Utilizaţi acest  Indivizii se concentrează prea mult asupra propriilor nevoi.

exerciţiu când...  Este nevoie ca indivizii să-şi exerseze creativitatea (în rezolvarea
problemelor).
 Grupul se bazează de prea multe ori pe ,,regula majorităţii” în luarea
deciziilor
Materialele de care  Două bancnote de câte 1 leu pentru fiecare echipă de câte 3 participanţi.
veţi avea nevoie...
Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în echipe de câte 3.

 Daţi fiecărei echipe 2 bancnote de câte 1 leu.
7
 Au la dispoziţie 5 minute pentru a decide cine va păstra bancnotele
dintre cei 3.
 Dacă nu reuşesc să decidă în nici un fel, se poate merge pur şi simplu pe
votul majorităţii.
 După 5 minute, toate echipele care nu au luat încă o hotărâre vor trebui
să înapoieze bancnotele.
De exemplu... ,,Am hotărât că Olivia va primi cei 2 lei. Avem încredere că îi va dona
echipei de fotbal abăiatului său”.
,,Am căzut de acord că Robert va lua un leu iar Maria îl va lua pe celălalt.
Asta deoarece mă vor lăsa să fiu primul care încheie registrul pentru restul
săptămânii”.
,,Am hotărât că Mihai va lua ambele bancnote. El ne-a oferit fiecăruia în

schimb câte un masaj la spate timp de 1 minut”.
Puneţi aceste  Ce strategii aţi folosit în timpul negocierii? Care dintre ele au fost cele
întrebări... mai utile?
 V-aţi bazat cu toţii pe ,,regula majorităţii”? De ce sau de ce nu?
 Cum a influenţat limita de timp felul în care aţi negociat? (M-am simţit
grăbit; Ne-a făcut să lucrăm sub presiune; M-a făcut să cedez mai uşor;
Am fost mai agresiv; etc.)
 Cum ai aflat ce reprezintă pentru ceilalţi o valoare? (I-am întrebat pur şi
simplu ce şi-ar dori; Am ascultat ce-mi ofereau ei mie şi am presupus că
acele lucruri aveau o anumită valoare în ochii lor; etc.)
 Ce implicaţii are acest exerciţiu pentru noi la locul de muncă?
8
Ponturi pentru ca  Subliniaţi faptul că acesta nu este un simplu exerciţiu. Persoanele care
activitatea să fie un rămân cu banii îi pot păstra.
succes...  Doi participanţi pot primi fiecare câte o bancnotă sau unul dintre ei le
poate primi pe amândouă.
 Anunţaţi participanţii cu 2 minute înainte de sfârşitul jocului.
 Majoritatea echipelor nu vor găsi soluţia care este evident cea mai
simplă: doi participanţi comploteazăşi votează pentru ca fiecare dintre ei
să primească câte o bancnotă. În timpul discuţiilor de după încheierea
exerciţiului cercetaţi motivul pentru care acest lucru s-a întâmplat sau
nu şi comparaţi concluziile cu modul în care lucrurile se petrec la locul
de muncă.
 Dacă nu reuşiţi să împărţiţi grupul în echipe de câte trei, participantul
sau cei doi participanţi rămaşi în afara echipelor pot participa ca
observatori. Rolul observatorului este acela de a urmări în linişte ceilalţi
participanţi. În timpul discuţiilor de după finalizarea exerciţiului,
observatorul va împărtşi părerile pe care şi le-a făcut de-a lungul
jocului. SAU puteţi crea una sau două echipe de câte 4 persoane astfel
încât toată lumea să participe activ la exerciţiu. Dinamica grupului se
schimbă considerabil atunci când este un număr par de participanţi ce
doresc să folosească ,,regula majorităţii”.
9
2. Triunghiurile din cărţi
Aceasta este... ... o activitate de negociere în care echipele fac schimb de bucăţi din cărţi
de joc în speranţa de a forma cărţi de joc complete.
Scopul este... ... acela de a învăţa participanţii să vadă perspectiva celorlalţi înainte de a
încerca să-i influenţeze sau să-i convingă de ceva.
Utilizaţi acest  Indivizii se concentrează prea mult pe nevoile proprii.

exerciţiu când...  Indivizii trebuie să-si îmbunătăţească tehnicile de vânzări.
 Indivizii trebuie să-şi dezvolte aptitudinile de negociatori.
Materialele de care  Un pachet de cărţi de joc.

veţi avea nevoie...  Câte un plic pentru fiecare echipă.
 Tăiaţi fiecare carte în jumătate pe diagonală, apoi mai tăiaţi o dată
folosing cealaltă diagonală, astfel încât fiecare carte este acum formată
din patru sferturi în formă de triunghiuri.
 Amestecaţi bine toate bucăţile de cărţi de jocşi puneţi un număr egal de
bucăţi în fiecare plic.
 Mici premii pentru câştigători (opţional).
10
Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în echipe de câte 3 sau 4.
 Daţi fiecărei echipe un plic ce conţine triunghiuri din cărţile de joc.
 Echipele au 3 minute pentru a-şi examina şi sortabucăţile primite şi
pentru a-şi planifica strategia pentru schimburi.
 Deschideţi runda de negocieri şi schimburi. Această rundă durează 8
minute. Toată lumea participă negociind bucăţile de care are nevoie
echipa lor (pot negocia individual sau în echipă).
 Număraţi câte cărţi complete (toate cele 4 bucăţi) are fiecare echipăşi
anunţaţi echipa câştigătoare.
Puneţi aceste  Cât de dispuse au fost celelalte echipe să facă schimb cu voi?
întrebări...  Care au fost tacticile de negociere care au avut cel mai mare succes în
cazul vostru? (Am urmărit ce cereauşi le-am oferit acel lucru; Am fost
agresivi în negociere; Ne-am purtat frumos de-a lungul negocierii, etc)
 Cum vi s-a schimbat strategia de-a lungul jocului? De ce?
 De ce alte abilităţi a trebuit să vă folosiţi pentru a avea succes în
negociere? (Ascultare; empatie; adăugarea unui element personal;
rezolvarea problemelor în mod creativ, etc.)
 În ce situaţii trebuie să negociem timp, informaţii sau resurse la locul de
muncă?
 Ce implicaţii are acest exerciţiu pentru noi la locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Trebuie să aveţi cel puţin 3 echipe pentru ca această activitate să aibă
activitatea să fie un rezultate bune. Dacă este necesar, puteţi chiar forma echipe de câte doi
succes... participanţi.
 Participanţii pot negocia şi face schimburi individual sau în echipă.
 Anunţaţi participanţii cu 2 minute înainte de finalul jocului.
 Observaţi dacă se unesc cumva două echipe, pentru a lucra împreună.
Discutaţi acest lucru după încheierea exerciţiului.
11
3. Ascultă!
Aceasta este... ... o activitate discursivă în care participanţii ascultă în timp ce alţii îşi
împărtăşesc viziunea asupra unui subiect controversat.
Scopul este... ... acela dea determina participanţii să-şi exerseze abilităţile de ascultare,
chiar şi în momentele în care sunt nerăbdători să-şi exprime acordul sau
insistă în a contesta un argument.
Utilizaţi acest  Indivizii nu se ascultă reciproc.

exerciţiu când...  Indivizii simt că alţii nu se arată deschişi în a le asculta părerile.
 Indivizii doresc să se cunoască mai bine unii pe alţii.
Materialele de care  Un set identic de 10-15 cartonaşe pentru fiecare echipă. Pe fiecare
veţi avea nevoie... cartonaş veţi fi scris câte un subiect controversat.
Iată cum se face...  Rugaţi participanţii să se grupeze pe perechi.

 Oferiţi fiecărei perechi câte un set de cartonaşe dintre cele pregătite în
prealabil.
12
 Unul dintre parteneri extrage o carte şi vorbeşte timp de 3 minute despre
modul în care vede el respectiva problemă.
 În tot acest timp, celălalt partener nu are voie să spună nimic. Trebuie
doar să asculte.
 După 3 minute, celălalt partener are 1 minut pentru a recapitula cele
auzite. Nu este timp pentru a respinge, dezbate sau a fi de acord –
trebuie doar rezumată discuţia.
 Inversaţi rolurile şi repetaţi exerciţiul cu un subiect diferit.
De exemplu... Subiectele controversate pot include mariajul persoanelor de acelaşi sex,

avortul, rugăciunea în şcoli, eutanasia, pedeapsa capitală, reforma sănătăţii,
SIDA, armele nucleare, drepturile animalelor, etc.
Puneţi aceste  Cum au contribuit la mesaj tonul şi limbajul non verbal al celui ce a
întrebări... vorbit?
 Cum v-aţi simţit atunci când aţi fost nevoiţi să ascultaţi fără a avea
dreptul de a vă spune părerea? (Frustrat, neliniştit, m-a făcut să ascult
mai cu atenţie, etc).
 Cum v-aţi simţit atunci când vorbeaţi şi interlocutorul vostru nu spunea
nimic? (Am simţit că sunt ascultat, Frustrat deoarece nu îmi puteam da
seama ce părere are despre acest subiect, etc).
 Cum a fost rezumatul făcut de cel ce asculta?
 Când este extrem de important ca noi săascultăm la fel de atenţi ca în
timpul acestui exerciţiula locul de muncă?
 Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la
locul de muncă?
13
Ponturi pentru ca  Participanţii pot refuza până la două subiecte dacă nu se simt confortabil
activitatea să fie un să le discute.
succes...  Puteţi folosi un singur set mare de cartonaşe pentru întreg grupul. Puteţi
avea chiar dubluri în set. Trebuie să aveţi destule cartonaşe pentru
fiecare participant (şi câteva de rezervă). Daţi câte un cartonaş fiecărei
echipe. După ce a vorbit prima persoană, daţi un alt cartonaş celuilalt
participant. Nu daţi ambele cartonaşe deodată, altfel cel de-al doilea
participant va fi tentat să se concentreze asupra a ceea ce urmează să
spună el însuşi, în loc să se concentreze asupra a ceea ce spune
partenerul său.
 Anunţaţi participanţii cu 30 de secunde înainte de terminarea
discursului.
4. Eu, eu însumi şi cu mine
Aceasta este... ... o activitate în care se spun istorisiri, forţând participanţii să comunice
despre orice altceva decât ei înşişi.
14
Scopul este... ... acela de a determina participanţii să vadă cât de des îşi centrează
comunicarea în jurul propriei persoane.
Utilizaţi acest  Este nevoie ca indivizii să-şi îmbunătăţească abilităţile de comunicare

exerciţiu când... astfel încât să se concentreze mai puţin pe propria persoanăşi mai mult
pe cei din jur.
 Este nevoie ca indivizii să se concentreze asupra abilităţilor lor de
ascultare.
 Este nevoie ca indivizii să-şi exerseze creativitatea (în jurul tehnicilor de
comunicare).
 Nu aveţi timp pentru a vă pregăti şi/ sau nu aveţi materiale pentru un alt
exerciţiu mai elaborat.
Materialele de care  Nu este nevoie de nici un material pentru acest exerciţiu.

Iată cum se face...  Rugaţi participanţii să se împartă pe perechi.

 Unul dintre parteneri începe prin a vorbi timp de 3 minute non stop. El
trebuie să vorbească continuu, fără pauze.
 El poate vorbi despre orice subiect sau despre mai multe subiecte.
 Nu are voie să folosească niciodată cuvântul ,,Eu” sau verbe la persoana
I.
 Partenerul care ascultă nu are voie să vorbească deloc, nici măcar pentru
a pune întrebări sau pentru a aproba.
 După cele 3 minute inversaţi rolurile şi repetaţi exerciţiul.
Puneţi aceste  Care rol vi s-a părut mai uşor? Cel al celui ce vorbeşte sau al celui ce
întrebări... ascultă? De ce?
15
 Cum v-aţi simţit când a trebuit să ascultaţi fără a putea pune întrebări
sau contribui prin opinia proprie? (Lăsat pe dinafară; mai puţin
implicat; mai concentrat pe cel ce vorbeşte, etc.)
 Cum v-aţi simţit în momentul în care a trebuit să vorbiţi fără a putea afla
părerea celui care vă ascultă? (Am fost îngrijorat că nu înţelege ce vreau
să spun sau nu-i pasă; Disconfort legat de atenţia care-mi era
acordată; Mi-a plăcut atenţia acordatăşi concentrarea asupra mea;
etc.)
 Cât de dificil sau cât de uşor a fost vorbitul non stop? De ce?
 Ce metode creative aţi găsit pentru a vorbi despre voi înşivă fără a folosi
cuvântul,,Eu” sau verbe la persoana I?
 Cum putem enunţa lucrurile pe care vrem să le exprimăm pentru a ne
concentra într-o mai mare măsură pe cealaltă persoană?
 Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra locului nostru de muncă?
Ponturi pentru ca  Fiţi pregătiţi să demonstraţi un discurs de 2 minute care să nu folosească

activitatea să fie un cuvântul ,,Eu” sau verbe la persoana I, în cazul în care grupul o cere.
succes... Cereţi grupului să încerce să vă prindă folosind vreun ,,Eu” sau vreun
verb la persoana I.
 Anunţaţi participanţii cu 30 de secunde înainte de terminarea
discursului.
16
5. Origami
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii urmează instrucţiunile de îndoire a unei
bucăţi de hârtie în timp ce au ochii închişi.
Scopul este... ... acela de a determina participanţii să vadă felul în care instrucţiunile pot
fi interpretate în mod diferit, şi prin urmare cât de clar trebuie să
comunicămunii cu alţii.
Utilizaţi acest  Atunci când indivizii nu comunică în mod clar sau în mod specific.
exerciţiu când...  Indivizii fac prea multe presupuneri legate de cei ce îi ascultă.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a pregăti un exerciţiu
mai elaborat.
Materialele de care  O coală de hârtie pentru fiecare participant

Iată cum se face...  Daţi fiecărui participant câte o coală de hârtie.

 Anunţaţi-i că le veţi da instrucţiuni legate de cum să îşi îndoaie coala.
 Rugaţi-i să-şi închidă ochii. Trebuie să rămână cu ochii închişi, neavând
17
voie să pună întrebări de-a lungul instrucţiunilor.
 Daţi instrucţiunile legate de ruperea şi îndoirea hârtiei de mai multe ori.
 Rugaţi toţi participanţii să-şi deschidă ochii, să-şi despăturească hârtiile
şi să le compare între ele.
De exemplu...  Îndoiţi-vă hârtia în jumătate.

 Acum, îndoiţi-o din nou în jumătate.
 Apoi, îndoiţi-o din nou în jumătate pentru o ultimă dată.
 Acum, rupeţi colţul din dreapta.
 Întoarceţi-vă acum hârtia şi rupeţi-i colţul de sus.
Puneţi aceste  Are toată lumea acelaşi rezultat final? De ce sau de ce nu?
întrebări...  Cât de diferite ar fi fost rezultatele dacă aţi fi avut ochii deschişi? (Am fi
comparat şi copiat ceeace făceau ceilalţi, etc.)
 Cum v-aţi simţit în timp ce vă dădeam instrucţiunile? (Confuz; vroiam
să pun întrebări; frustrat, etc.)
 Cum ar fi putut fi îmbunătăţite instrucţiunile date de mine?
locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Spuneţi instrucţiunile rar şi clar. Nu încercaţi să îi pierdeţi pe parcurs

activitatea să fie un sau să-i păcăliţi.Repetaţi de câte ori este nevoie.
succes...  Nu corectaţi pe nimeni în timp ce împătureşte. Nu există un singur
răspuns corect la acest exerciţiu. Instrucţiunile sunt ambigue în mod
intenţionat.
 Urmăriţi să vedeţi dacă cineva îşi deschide ochii. Când este adecvat ca
regulile să fie încălcate?
18
6. Valori împărtăşite
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii cad de acord asupra celor mai importante
valori împărtăşite de către grup.
Scopul este... ... acela de a determina participanţii să cadă de acord asupra celor mai
importante valori pe care le împărtăşesc.
Utilizaţi acest  Urmează să începeţi un proiect semnificativ sau este nevoie de un efort
exerciţiu când... comun.
 Indivizii simt că ceilalţi nu sunt deschişi spre a-i asculta.
 Este nevoie ca indivizii să creeze o legătură.
Materialele de care  Hârtie şi pix pentru fiecare participant.

veţi avea nevoie...  Câte o coală A3 pentru fiecare echipă.
 Markere colorate.
Iată cum se face...  Rugaţi fiecare participant să scrie în 2 minute care consideră el că sunt
cele mai importante 3 valori ale organizaţiei voastre.
 Împărţiţi grupul în echipe de 4-6 participanţi.
 Rugaţi fiecare participant să spună echipei cele trei valori notate.
19
 Dintre toate valorile împărtăşite în echipă, membrii trebuie să cadă de
acord asupra a trei valori pe care le consideră cele mai importante
pentru organizaţie.
 Daţi fiecărei echipe câte o coală A3 şi markere colorate.
 Fiecare echipă va crea un afiş cu cuvinte, simboluri şi/ sau imagini ce
reflectă respectivele 3 valori.
 După 10 minute, rugaţi fiecare echipă să-şi prezinte afişul grupului.
De exemplu... Valorile includ lucruri precum angajamentul faţă de clienţi, integritatea,

munca în echipă, concentrarea pe calitate, inovaţia, eficienţa, respectul,
creativitatea, şi aşa mai departe.
Puneţi aceste  Care valori apar la mai multe dintre echipe?

întrebări...  Cum aţi rezolvat dezacordurile din cadrul echipei?
 Dacă cineva care e nou în organizaţie ar vedea aceste liste cu valori,
cum credeţi că s-ar aştepta să se poarte membrii organizaţiei?
 Ne purtăm astfel?
 Ce ne poate face să pierdem din vedere valorile? (Termene limită
stresante; faptul că alţii se poartă diferit; schimbările apărute la locul
de muncă, etc). Ce putem face când apar aceste probleme?
 Cum ne-ar ajuta să ne îndeplinim scopurile traiul după aceste valori?
birou?
20
Ponturi pentru ca  Încurajaţi echipele să fie creative în momentul în care reprezintă valorile
activitatea să fie un pe afiş;
succes...  În cazul în care organizaţia are deja valori declarate, rugaţi totuşi
echipele să încerce să identifice cele mai importante trei valori pentru
departamentul lor/ filială, etc;
 În cazul în care o echipă nu reuşeşte să termine, întrebaţi ce i-a
împiedicat. Unii vor învăţa din problemele întâlnite. Mai apoi întrebaţi
cum ar fi putut fi evitate acele bariere sau cum ar fi putut fi abordate în
mod eficient.
 În zilele următoare, întrebaţi periodic care dintre valori sunt demonstrate
la locul de muncă.
7. Maşini de spălat
Aceasta este... ... o activitate de vânzare creativă în care participanţii se gândesc la diferite
metode de a vinde 10.000 de maşini de spălat uzate.
21
Scopul este... ... acela de a determina participanţii să-şi exerseze gândirea creativă pentru
a găsi soluţii şi de a-i face să vadă lucrurile şi din perspectiva altora.

exerciţiu când...  Gândirea creativă nu are loc foarte des în organizaţie.
 Este nevoie ca indivizii să-şi exerseze aptitudinile de vânzări.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pregătirii unui exerciţiu mai
elaborat.
Materialele de care  Nu este nevoie de nici un material pentru această activitate, decât în
veţi avea nevoie... cazul în care doriţi să recompensaţi cu un mic premiu echipa
câştigătoare.
Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în echipe de 3-6 participanţi.

 Anunţaţi faptul că fiecare echipă a primit gratuit 10.000 de maşini de
spălat vechi uzate.
 Echipele trebuie să se gândească la o metodă de a vinde aceste maşini
de spălat şi trebuie să pregătească un discurs de vânzări (o reclamă de
30 de secunde) pentru restul grupului.
 Acordaţi-le 8 minute pentru a lucra în cadrul echipelor.
 Fiecare echipă îşi prezintă reclama grupului.
 Rugaţi grupul să hotărască prin vot care design de marketing ar fi cel
mai probabil să aibă succes în a produce vânzări.
De exemplu... Unele dintre întrebuinţările maşinilor de spălat vechi ar fi umplerea lor cu

gheaţăşi folosirea lor astfel pentru a păstra berea rece în timpul petrecerilor;
folosirea lor pentru combinarea vopselelor pentru pânză; folosirea lor
22
pentru coşuri de baschet; folosirea lor ca acvarii pentru peştii ce iubesc
apele întunecate; folosirea lor pentru depozitarea jucăriilor, etc.
Puneţi aceste  Cum a ales echipa voastră această strategie de marketing?

întrebări...  Cât de creativi credeţi că aţi fost? De ce?
 De la ce ipoteze aţi pornit pentru a vă crea planul? (Trebuia să aibă
ceva de a face cu hainele; trebuie să le vindem consumatorilor şi nu
altor companii; puteam vopsi sau modifica maşinile de spălat de la
starea lor iniţială, etc). Cum au limitat sau lărgit creativitatea voastră
aceste ipoteze?
 Cum aţi identificat caracteristricile şi beneficiile produselor voastre?
(subliniaţi faptul că acesta este momentul în care trebuie să ne
concentrăm pe nevoile celorlalţi).
locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Lăsaţi fiecare echipă să determine dacă maşinile de spălat mai
activitatea să fie un funcţionează sau nu.
succes...  Pentru un grup extrem de competitiv, spuneţi că participanţii nu au voie
să-şi voteze propriile soluţii.
 Pregătiţi câteva idei creative înainte de începerea activităţii. În cazul în
care o echipă nu reuşeşte în nici un fel să găsească idei, le puteţi oferi
ideile proprii pentru a le deschide gustul pentru găsirea de soluţii
creative.
 Subliniaţi faptul că reclama are voie să fie doar de maxim 30 de secunde
şi că veţi cronometra timpul.
23
8. Cine va trece linia?
Aceasta este... ... o activitate scurtă în care participanţii încearcă să se convingă reciproc să
treacă o peste linie.
Scopul este... ... ca participanţii să realizeze că vor avea mai mult succes lucrând
împreună decât stând deoparte şi lăsându-şi ego-ul să stea în calea
colaborării.

exerciţiu când...  Gândirea creativă nu are loc foarte des în organizaţie.
 Este nevoie ca indivizii să-şi exerseze aptitudinile de vânzări.
Materialele de care  Bandă izolatoare

Iată cum se face...  Puneţi bandă izolatoare pe podea pentru a împărţi camera în două.
 Împărţiţi grupul în două grupuri egale.
 Rugaţi grupurile să se aşeze faţă în faţă de o parte şi de alta a liniei
trasate cu ajutorul benzii izolatoare.
24
 Spuneţi-le că au la dispoziţie 30 de secunde pentru a convinge persoana
aflată de cealaltă parte a liniei (faţă în faţă) să treacă linia.
 Spuneţi-le că trebuie să negocieze, să mintă, să mituiască, să implore,
sau să păcălească cealaltă persoană să treacă linia.
 Participanţii nu au voie să se atingă între ei.
Puneţi aceste  Câţi dintre voi aţi convins cealaltă persoană să treacă linia? Cum aţi
întrebări... făcut-o?
 Ce aţi încercat şi nu a funcţionat?
 Câţi dintre voi v-aţi oferit să treceţi linia dacăşi celălalt o va face? Cine
câştigă în acest caz? (Amândoi)
 Cum se leagă această activitate de locul de muncă?
 Cum putem lucra împreună pentru a asigura o mai bună colaborare?
 Ce puteţi face la nivel personal pentru a îmbunătăţi colaborarea de la
nivelul echipei?
Ponturi pentru ca  Acest tip de exerciţiu poate stimula o foarte interesantă discuţie despre
activitatea să fie un lucrurile de care este nevoie să le ofere fiecare membru într-o echipă.
succes...
25
9. Cât de mult veţi licita?
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii licitează asupra unor plicuri al căror
conţinut exact nu îl cunosc.
Scopul este... ... acela de a ajuta membrii echipei să recunoască competiţia care este
beneficăşi care nu este benefică echipei, în special atunci când miza este
mare. Ei vor putea vedea cum colaborarea poate duce la mai multe câştiguri
pentru toţi.

exerciţiu când...  Membrii grupului se află mai degrabă într-o competiţie reciprocă decât
într-o colaborare.
 Indivizii trebuie să înveţe să privească imaginea de ansamblu.
Materialele de care  7 plicuri, dintre care:

veţi avea nevoie...  2 cu câte o bancnotă de 1 leu;
 2 cu câte o bancnotă de 5 lei;
 2 cu câte o bancnotă de 10 lei;
 1 cu o bancnotă de 50 de lei;
 20 de bancnote de câte 1 leu pentru fiecare participant;
 În cazul în care nu folosiţi bani adevăraţi, oferiţi premii pe care oamenii
le pot cumpăra la final cu acei bani (opţional);
Iată cum se face...  Daţi fiecărui participant 20 de bancnote de câte un leu.
26
 Spuneţi participanţilor că pot păstra banii dacă doresc sau pot licita
pentru oricare dintre plicurile cu bani. Plicurile conţin fiecare câte o
bancnotă ce poate fi de 1, 5, 10 sau 50 de lei, iar nici un plic nu are mai
puţin de 1 leu în el.
 Primul plic va fi dat celui care licitează cel mai mult, fiecare putând
licita între 1 şi 20 de lei, folosind bancnotele primite la începutul
jocului.
 Începeţi licitaţia: ,,Cine cât oferă pentru primul plic?”
 După licitaţie daţi plicul câştigătorului.
 Rugaţi câştigătorul să-şi deschidă plicul imediat după ce l-a primit,
arătându-le tuturor cât a câştigat.
 Repetaţi acest proces pentru fiecare plic.
Puneţi aceste  Cum aţi lucrat ca echipă?

întrebări...  Fiecare aţi început cu 20 de lei. Cu câţi bani aţi rămas la final? Cum aţi
fi putut rămâne cu mai mulţi bani?
 Ce s-ar fi întâmplat dacă v-aţi fi pus toţi banii împreună şi nimeni nu ar
fi pariat mai mult de 1 leu?
 Ce legătură găsiţi între acest exerciţiu şi locul de muncă?
 Care e diferenţa între competiţia sănătoasă şi competiţia nesănătoasă?
 Cum putem lucra împreună pentru a ne asigura că există mai multă
competiţie sănătoasă şi mai multe câştiguri la nivelul echipei?
 Ce puteţi face personal pentru a asigura mai multe rezultate de tip
câştig-câştig?
Ponturi pentru ca  Banii folosiţi la această activitate pot fi bani de jucărie, dar exerciţiul are
activitatea să fie un un mai mare impact dacă se folosesc bani reali.
succes...
27
II. CONECTARE: CUNOAŞTERE
RECIPROCĂ
10. O zi din viaţa...
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii îşi împărtăşesc modul în care îşi petrec o
zi tipică.
Scopul este... ... acela de a face participanţii să înveţe lucruri noi şi interesante unii despre
alţiişi de a-i face să creeze legături la un nivel mai personal.
Utilizaţi acest  Indivizii nu se cunosc unii pe alţii bine.

exerciţiu când...  Indivizii nu-şi apreciazii unii altora contribuţiile aduse.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a realiza un exerciţiu
mai elaborat.
Materialele de care  Nu este nevoie de nici un fel de materiale pentru această activitate.
28
 Unul dintre parteneri va povesti în detaliu modul în care se desfăşoară
una dintre zilele sale tipice la birou.
 În timp ce ascultă, celălalt partener poate spune doar ,,Şi pe urmă?” sau
,,Oh, spune-mi mai multe despre asta!”
 După 5 minute, inversaţi rolurile şi repetaţi pentru alte 5 minute.
Puneţi aceste  Cum v-a făcut să vă simţiţi faptul că aţi împărtăşit aceste experienţe
întrebări... unul cu celălalt? (Am simţit că ne-au apropiat; am realizat că avem
multe în comun; am empatizat; etc);
 Ce aţi învăţat despre partenerul vostru şi despre munca lui?
 Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care vom interacţiona
la birou?
Ponturi pentru ca  Cinci minute pot părea foarte mult. Vor fi tentaţi să termine într-un
activitatea să fie un minut- două. Dar dacă este alocat mai puţin timp nu vor avea îndeajuns
succes... de multă vreme încât să împărtăşească detaliile de care are nevoie
ascultătorul pentru a-şi face o idee cât mai clară despre cum arată ziua
partenerului lui. Amintiţi-vă că obiectivul nu este acela de a oferi un
rezumat şi a termina, obiectivul este acela de a înţelege mai bine munca
celuilalt şi viceversa.
 Dacă au probleme în a descrie o zi tipică (deoarece nu este niciodată
,,tipică”), rugaţi-i să descrie ziua de ieri.
 Dacă nu urmează să participaţi, începeţi activitatea prin demonstrarea
felului în care trebuie ea îndeplinită. Împărtăşiţi grupului ziua voastră
tipică!
 Anunţaţi cu 1 minut înainte să se termine timpul de 5 minute alocat
descrierii.
29
11. Vremea pentru bârfă
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii îşi împărtăşesc bârfe amuzante sau
laudative unii despre alţii şi mai apoi încearcă să ghicească cine ce a spus.
Scopul este... ... acela de a face participanţii să înveţe lucruri noi şi interesante unii despre
ceilalţi. Acest lucru poate duce la o mai mare apreciere a celorlalţi şi la
legături personale mai puternice.
Utilizaţi acest  Indivizii se cunosc unii pe alţii destul de bine.

exerciţiu când...  Există un grad confortabil de încredere în cadrul grupului.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a face o activitate mai
elaborată.
Materialele de care  Hârtie şi creioane pentru fiecare participant.

30
Iată cum se face...  O persoană se oferă (sau este propusă!) pentru a fi prima Ţintă.
 Toţi ceilalţi scriu un lucru despre Ţintă pe o foaie de hârtie. Poate fi
ceva laudativ sau ceva surprinzător.
 Adunaţi comentariile, şi alegeţi una la întâmplare pe care să o citiţi cu
voce tare.
 Ţinta are o singurăşansă pentru a ghici cine a scris respectivul
comentariu despre ea.
 DacăŢinta nu ghiceşte, citiţi următorul comentariu. De fiecare datăcând
este citit un comentariu, Ţinta primeşte o singurăşansă pentru a ghici
autorul.
 Activitatea continuă până când Ţinta reuşeşte să identifice în mod corect
sursa unui anumit comentariu.
 Atunci când Ţinta identifică în mod corect autorul, autorul devine
următoarea Ţintă, şi începe o nouă rundă.
 Jucaţi oricât de multe runde vă permite timpul sau până când scade
energia grupului pentru această activitate.
De exemplu... ,,Cineva spune că încă eşti îndrăgostită de Ringo Starr!”
,,Cineva spune că eşti un bun ascultător.”
,,Cineva spune că te descurci minunat la karaoke.”
Puneţi aceste  Cât de multe aţi învăţat unii despre alţii?

întrebări...  Cât de ruşinat(ă) sau mândru/ă ai fost în momentul în care ai fost Ţinta?
 Ce a făcut să fie greu (sau uşor) pentru tine să ghiceşti cine a fost
autorul comentariilor?
Ponturi pentru ca  Păstraţi starea de spirit la un nivel de amuzament. Protejaţi grupul de
31
activitatea să fie un remarci răutăcioase sau nepotrivite.
succes...  Nu lăsaţi ţinta să citească comentariile. El sau ea ar putea identifica
sursa lor după scris.
 Puteţi ruga Ţinta să părăsească încăperea în timp ce ceilalţi scriu.
 Dacă timpul este limitat, nu trebuie să aşteptaţi până când fiecare scrie
ceva. Rugaţi Ţinta să părăsească camera în timp ce cei din încăpere
scriu, astfel încât să nu poată vedea cine nu a dat comentariul.
12. Panouri umane
Aceasta este... ... un exerciţiu de autodezvăluire în care participanţii creează un afiş despre
ei înşişi.
Scopul este... ... acela de a determina participanţii să înveţe mai multe unii despre alţii şi
de a-i face să creeze legături la nivel personal.
Utilizaţi acest  Indivizii nu se cunosc prea bine între ei.
32
exerciţiu când...  Unul sau mai mulţi indivizi sunt noi în echipă.
 Se formează o nouă echipă.
Materialele de care  Câte o coală A3 pentru fiecare participant.

veţi avea nevoie...  Markere colorate.
 Foarfece.
Iată cum se face...  Daţi fiecărui participant câte o coală A3 şi câteva markere colorate.
 Au la dispoziţie 6 minute pentru a folosi pe ,,panou” cuvinte, imagini
sau simboluri care să-i descrie.
 Decupaţi o gaură sau un X aproape de marginea superioară a hârtiei
astfel încât participantul să-şi poată băga capul prin partea decupată
(puteţi folosi şi bandă scotch şi sfoară pentru a lega hârtia de gât fără a
mai fi nevoie să o decupaţi).
 Participanţii ,,îmbracă” panourile astfel încât partea din faţă a corpurilor
să le fie acoperită de ele.
 Încurajaţi-i să se plimbe unii printre alţii timp de 6 minute.
 În timp ce se plimbă au voie să punădoar întrebări legate de panourile
celorlalţi şi au voie să răspundă doar întrebărilor ce le sunt adresate de
către ceilalţi.
Puneţi aceste  De ce consideraţi că este important să vă cunoaşteţi între voi şi în afara

întrebări... unui context strict legat de locul de muncă?
 Cât de dificil (sau uşor) a fost să împărtăşiţi informaţii despre voi înşivă
cu ceilalţi?
 Cum putem afla mai multe informaţii unii despre alţii la locul de
muncă?
33
Ponturi pentru ca  Asiguraţi-i pe cei reticenţi şi pe cei ce nu ştiu ce să scrie că nu trebuie să
activitatea să fie un împărtăşească decât lucrurile pe care se simt confortabil să le dezvăluie.
succes...  Rugaţi-i să-şi scrie numele pe ,,panouri” şi să le pună în camera de
relaxare, în sala de conferinţe sau în sala de mese astfel încât să poată
reveni la ele de oricâte ori este nevoie şi să continue să înveţe cât mai
multe unii despre alţii.
 Puteţi folosi această activitate pentru a vă cunoaşte mai bine sau pentru
a începe o şedinţă (fără a mai pune întrebările de dupăfinalizarea
activităţii)
 Puteţi folosi această activitate de mai multe ori cu acelaşi grup, folosind
subiecte diferite (lucruri preferate, lucruri legate doar de birou, lucruri
legate doar de activităţi din afara biroului, etc.)
13. N.U.M.E.L.E. meu
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii se descriu prin prezentarea prenumelui
sub forma unui acronim.
Scopul este... ... acela de a face fiecare participant să cunoască numele celorlalţi şi de a
face participanţii să afle câteva lucruri interesante unii despre alţii.
Informaţiile aflate pot determina conversaţii mai târziu.
34
Utilizaţi acest  Numele unuia sau a mai multor indivizi nu sunt cunoscute.
exerciţiu când...  Indivizii nu se cunosc prea bine între ei.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru o activitate mai
elaborată.
Materialele de care  Nu este nevoie de nici un material pentru această activitate.

Iată cum se face...  Daţi 5 minute grupului pentru ca fiecare să se gândească la lucruri
interesante despre sine care să corespundă cu literele prenumelui.
 Rugaţi fiecare participant să împărtăşească grupului acronimul creat.
De exemplu... ,,Bună, mă numesc Laura. L vine de la Led Zepellin, una dintre formaţiile
mele preferate. A vine de la Aiud, localitatea în care m-am născut. U vine
de la Umberto Eco, autorul meu preferat. R vine de la respect, lucru cu care
tratez pe toată lumea şi cu care doresc să fiu tratată la rândul meu. Iar
ultimul A vine de la Adriana, numele celei mai bune prietene ale mele ”.
Puneţi aceste  De ce este important să ne cunoaştem între noi şi în afara unui context
întrebări... strict legat de muncă?
 Cât de dificil (sau uşor) a fost să împărtăşeşti informaţii despre tine cu
alţii?
 Cum putem afla mai multe unii despre alţii la locul de muncă?
35
Ponturi pentru ca  Dacă participanţii se împotmolesc, spuneţi-le că nu trebuie să urmeze
activitatea să fie un regulile cu exactitate. De exemplu ,,I” poate fi de la Iubesc ciocolata,
succes... Iubesc şahul, Iubesc zăpada şi aşa mai departe.
 Fiţi pregătiţi să vă împărtăşiţi propriul acronim grupului ca exemplu.
 Puteţi folosi această activitate doar pentru a vă cunoaşte sau o puteţi
folosi pentru a începe o şedinţă (fără a mai pune întrebările de după
finalizarea activităţii).
14. Un ban pentru gândurile tale
Aceasta este... ... o activitate foarte uşoară de prezentare ce relevărapid un fapt personal
despre fiecare participant.
Scopul este... ... acela de a face fiecare participant să cunoască numele celorlalţi şi de a
face participanţii să afle câteva lucruri interesante unii despre alţii.
Informaţiile aflate pot determina conversaţii mai târziu.
elaborată.
36
Materialele de care  O monedă de un ban pentru fiecare dintre participanţi. Cele mai bune
veţi avea nevoie... monede sunt cele care sunt cât mai recente, lucioase şi uşor de citit.
Iată cum se face...  Daţi câte o monedă fiecărui participant. (În timp ce faceţi asta, întrebaţi
în glumă dacă s-au gândit cumva că vor primi un „bonus în bani cash”
pentru că participă la întâlnire).
 Rugaţi-i să se prezinte spunându-şi numele şi orice altă informaţie
despre ei pe care doresc să o împărtăşească cu grupul.
 Apoi rugaţi-i să împărtăşească grupului ceva semnificativ sau interesant
legat de ei înşişi, din anul în care a fost bătută moneda pe care o au în
mână.
 Începeţi prima dată cu un exemplu personal (la care v-aţi gândit
dinainte).
De exemplu... ,,Bună, mă numesc Irina. Lucrez la această companie de 14 ani şi în acest

departament de 3. Pe banul meu scrie anul 2008, care este anul în care soţul
meu m-a convins să merg la paraşutism cu el!”
alţii?
Ponturi pentru ca  Acordaţi-le un moment pentru a se gândi la ce să spună înainte de a

activitatea să fie un începe activitatea propriu-zisă.
37
succes...  Atunci când vreţi ca ei să împărtăşească mai multe lucruri specifice, în
afară de numele lor şi activitatea făcută în anul în care a fost bătută
moneda, scrieţi celelalte informaţii pe care doriţi să le enunţe pe o tablă
sau un flipchart.
 Dacă cineva spune că nu-şi aminteşte nimic semnificativ din acel an,
rugaţi persoana să descrie ce se întâmpla în viaţa ei în acea vreme (unde
locuia, ce loc de muncă avea, ce hobbiuri avea, etc.).
 Această activitatea poate fi făcută cu acelaşi grup de mai multe ori (din
moment ce este puţin probabil ca participanţii să aibă acelaşi an de două
ori la rând).
 Dacă nu aveţi monede de 1 ban, participanţii pot pur şi simplu să
folosească monedele pe care le au la ei (în buzunare/ poşete, etc).
15. Îmi place
Aceasta este... ... o activitate uşoară de prezentare ce scoate la iveală preferinţele personale
ale fiecărui participant.
38
Scopul este... ... ca fiecare participant să cunoască o preferinţă personală a tuturor
celorlalţi participanţi. Aceste informaţii pot duce la crearea unor conversaţii
mai târziu.
elaborată.

Iată cum se face...  Aşezaţi-vă, dacă este posibil, în cerc astfel încât fiecare participant să-i
poată vedea pe toţi ceilalţi.
 Începeţi prin a spune ceva personal ce vă place să faceţi.
 Următorul participant spune din nou ceea ce a spus cel dinaintea lui,
spunând ce activitate îi place să facă în locul celei spuse de cel dinaintea
lui.
 Următorul participant spune din nou activitatea enunţată de cel dinaintea
sa şi aminteşte ce altceva îi place să facă în locul respectivei activităţi.
 Continuaţi cu restul participanţilor în jurul camerei.
De exemplu... ,,Îmi place să colecţionez păpuşi din porţelan.”
,,În loc să colecţionez păpuşi din porţelan, îmi place să mănânc îngheţată.”
,,În loc să mănânc îngheţată, îmi place să fac plajă la mare.”
39
,, În loc să fac plajă la mare, îmi place să stau pe internet.”
,, În loc să stau pe internet, îmi place să antrenez echipa de fotbal a fiului

meu.”
alţii?
Ponturi pentru ca  Jucaţi-vă, dacă timpul vă permite, atât cât consideraţi că cei prezenţi se
activitatea să fie un amuză.
succes...  Permiteţi grupului să reacţioneze scurt la comentarii dar nu rămâneţi
prea mult la declaraţia cuiva (şi cu siguranţă nu o criticaţi) –oricât de
bizarăşi deloc populară ar fi.
40
16. Pe locuri, fiţi gata, recunoşteţi!
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii se organizează pe baza diferitelor

informaţii pe care le au.
Scopul este... ... de a determina participanţii să înveţe lucruri noi şi interesante unii despre
alţii. Aceste informaţii poate duce la crearea unor conversaţii mai târziu.
elaborată.

Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în două. Aşezaţi echipele pe douăşiruri, faţă în faţă.
 Anunţaţi o categorie (de exemplu, prenumele).
 Ambele echipe se reorganizează alfabetic în funcţie de prenume cât se
poate de repede.
 Anunţaţi o altă categorie (de exemplu, numele străzii pe care locuiţi).
41
 Ambele echipe se reorganizează după această nouă ordine alfabetică cât
se poate de repede.
 Repetaţi pentru oricât de multe categorii doriţi.
De exemplu... Alte categorii de sortare ar putea fi numele, data naşterii (cronologic),

mâncare preferată, numele animalului de casă, durata de timp de la
angajarea în organizaţie (numeric), locul naşterii (alfabetic sau geografic de
la est spre vest), numărul de ţări vizitate, etc.
alţii?
 Ce surprize aţi avut în momentul în care v-aţi reorganizat?
Ponturi pentru ca  Gândiţi-vă la mai multe categorii decât credeţi că va fi nevoie. Este mai
activitatea să fie un bine să aveţi prea multe decât prea puţine.
succes...  Opriţi jocul atunci când energia sau entuziasmul încep să dispară.
 Acest joc poate fi jucat de mai multe ori cu categorii diferite sau poate fi
repetat atunci când un nou membru se alătură echipei.
42
17. Asemănări şi diferenţe
Aceasta este... ... o activitate de prezentare în care participanţii sunt provocaţi să descopere
în ce fel se aseamănăşi în ce fel se deosebesc.
Scopul este... ... de a determina participanţii să înveţe lucruri noi şi interesante unii despre
alţii. Aceste informaţii poate duce la crearea unor conversaţii mai târziu.
elaborată.
Materialele de care  O coală de hârtie şi un pix pentru fiecare participant.

Iată cum se face...  Daţi fiecărui participant o foaie de hârtie şi un pix.

 Rugaţi-i să-şi împartă foile în 3 coloane cu titlurile de Nume,
Asemănare, Diferenţă.
 Rugaţi-i să se plimbe prin camerăşi să vorbească unii cu alţii, încercând
să completeze cât mai multe nume pe foaie.
 Pentru fiecare nume trebuie să găsească ceva ce au în comun cu
persoana respectivăşi ceva ce-i diferenţiază.
43
De exemplu... Nume Asemănare Diferenţă
1. Mihai Ne place să călătorim. El ascultă muzică country.
2. Sorina Ne place să gătim. Ea vorbeşte spaniolă.
Puneţi aceste  Cât de dificil (sau uşor) a fost să împărtăşeşti informaţii despre tine cu
întrebări... alţii?
 Ce surprize aţi avut în momentul când aţi găsit asemănări şi diferenţe?
Ponturi pentru ca  Rugaţi participanţii să nu copieze răspunsuri. Dacă găsesc o a doua

activitatea să fie un persoană cu care împărtăşesc faptul că le place ciocolata, trebuie să
succes... încerce să găsească un alt lucru care-i aseamănă.
 Rugaţi-i să aibă asemănări şi diferenţe ce nu au legătură între ele. De
exemplu, dacă la asemănări au scris: ,,amândurora ne place să ascultăm
muzică”, în loc să scrie la diferenţe ,,el ascultă rap iar eu ascult rock” ar
trebui să încerce să găsească o altă diferenţă ce nu are nici o legătură cu
muzica.
44
18. Poveşti dulci
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii împărtăşesc întâmplări pe baza culorii pe
care o are bomboana ce o ţin în mână.
Scopul este... ... ca participanţii să înveţe mai multe unii despre alţii şi să aibă mai multă
încredere în ceilalţi.
elaborată.
Materialele de care  O pungă mare de bomboane M&M, Skittles, sau orice alte bomboane
veţi avea nevoie... colorate.
Iată cum se face...  Rugaţi fiecare participant să ia câte o bomboană.

 Nu o mâncaţi încă!
 Împărtăşiţi pe rând grupului întâmplări în funcţie de următorul cod
45
(dacă nu folosiţi bomboane M&M, schimbaţicodul după culorile
disponibile):
 Bomboană albastră: Un moment când v-aţi simţit foarte mândru la
locul de muncă.
 Bomboană verde: Un şef pe care l-aţi respectat şi de ce.
 Bomboană galbenă: Un motiv pentru care sunteţi mândru că faceţi
parte din această organizaţie.
 Bomboană maro: Un moment jenant la locul de muncă.
 Bomboană portocalie: Un moment când aţi dat greş la locul de
muncă.
 Bomboană mov: Un lucru amuzant ce vi s-a întâmplat la locul de
muncă.
 Bomboană roşie: Un moment când aţi fost speriat la locul de muncă.
 Mâncaţi bomboana.
alţii?
 Ce surprize aţi avut în momentul în care v-aţi reorganizat?
Ponturi pentru ca  Se pot folosi alte categorii care să aibă o mai mare legătură cu munca,
activitatea să fie un organizaţia sau cu un anumit proiect.
succes...  Întâmplările nu trebuie să fie ,,cele mai” – cele mai amuzante, cele mai
ruşinoase, etc. Luaţi această presiune de pe umerii participanţilor.
Permiteţi-le să împărtăşească tipul de întâmplare cu care se simt
confortabil.
 Activitatea poate fi repetată, trebuie doar să cereţi alt tip de întâmplări.
46
Sau puteţi începe fiecare şedinţă cu o persoană care spune o întâmplare,
şi în timp veţi auzi întâmplări de la fiecare.
 Limitaţi lungimea povestirii astfel încât nimeni să nu monopolizeze
discuţia.
 Puneţi undeva la vedere codul ce arată culoarea bomboanei şi tipul de
istorisire ce trebuie spusă, astfel încât participanţii să poată vedea ce tip
de întâmplare trebuie să povestească.
19. Bingo Uman
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii trebuie să joace bingo căutând
caracteristici pe care cei din grup le au.
Scopul este... ... de a ajuta participanţii să comunice unii cu alţii şi să se cunoască mai
bine în afara locului de muncă.
Utilizaţi acest  Indivizii nu se cunosc prea bine între ei.

exerciţiu când...  Unul sau mai mulţi indivizi sunt noi în echipă.
 Se formează o nouă echipă.
Materialele de care  O foaie de Bingo şi un pix pentru fiecare dintre participanţi.

veţi avea nevoie...  Un mic premiu pentru câştigător (opţional).
47
Iată cum se face...  Oferiţi fiecărui participant o copie a foii pentru BINGO.
 În cazul grupurilor mai mici, BINGO poate fi considerat oricare 5
pătrate ce formează o linie (verticală, orizontală sau diagonală), iar în
cazul grupurilor mari, poate fi considerat BINGO atunci când unul
dintre participanţi completează întreaga foaie de BINGO.
 Spuneţi participanţilor că prin intermediul acestui joc pot ajunge să se
cunoască mai bine între ei.
 Fiecare are o foaie de BINGO şi trebuie să găsească persoanele cărora li
se potrivesc afirmaţiile din căsuţe. Atunci când completează un pătrat
trebuie ca persoana ce corespunde descrierii să-şi scrie numele în el.
 Acordaţi 10- 20 de minute acestui exerciţiu, în funcţie de numărul de
participanţi şi de tipul de BINGO jucat (linie sau întreaga foaie
completată).
 De cum cineva are BINGO trebuie să strige ,,BINGO!”
De exemplu... Puteţi folosi ca exemplu foaia de BINGO de mai jos sau puteţi crea propria
foaie de BINGO.
Puneţi aceste  Ce aţi învăţat unii despre alţii?

întrebări...  Au apărut surprize în timpul jocului?
 Cum ne ajută aceste informaţii să lucrăm împreună?
 Cum influenţează diversitatea echipa?
 Cum ne putem folosi de asemănările şi deosebirile dintre noi pentru a
întări echipa?
Ponturi pentru ca  Acest exerciţiu este eficient în special atunci când este nevoie să fie
48
activitatea să fie un spartă gheaţa. De aceea el se folosi şi la începuturile şedinţelor, fără a
succes... mai purta discuţiade după exerciţiu (fără a mai pune întrebările).
 Participanţii nu au voie să-şi semneze ei înşişi nici una dintre căsuţele
de BINGO.
Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva
care are un hobby care poate fluiera care are degetul care are un care are copii.
interesant. Imnul României. mare de aceeaşi animal de casă.
mărime cu al
vostru.
care a călătorit într- care locuieşte care mai are cel care vorbeşte o care a mâncat un tip
un loc în care nu mai la nord de puţin un frate. limbăstrăină pe de mâncare pe care
aţi călătorit unde locuiţi în care nu o vorbiţi. nu l-aţi gustat
niciodată. prezent. niciodată.
Găsiţi pe cineva al Găsiţi pe cineva Gasiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva
cărui cântec care a condus o căruia îi place să care poartă care îşi aminteşte
preferat este dintr- motocicletă. gătească. cercei. desenele animate
un alt deceniu preferate în
decât cel prezent. copilărie.
care a călătorit care a locuit în care îşi bea care practică un căruia îi place
undeva cu cortul. mai mult de 2 cafeaua sau sport. muntele.
localităţi. ceaiul cu lapte.
Gasiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva
care este într-o care nu poartă care ştie să care preferă care are o plantă în
relaţie de lungă niciodată haine înoate. vanilia în locul locuinţă.
durată de o anumită ciocolăţii.
culoare.
49
III. COOPERARE: LUCRUL CA O ECHIPĂ
20. Prinde!
Aceasta este... ... un joc cu ritm rapid în care participanţii sunt încurajaţi săîmbunătăţească
timpul pe care îl ia grupului să paseze mingea de la unul la celălalt.
Scopul este... ... de a face grupul să vadă faptul că mereu se pot aduce îmbunătăţiri unui
proces şi de a face membrii acestuia să realizeze că este nevoie de întreaga
echipă pentru a lucra la îmbunătăţirea unui proces.
Utilizaţi acest  Este nevoie ca grupul să caute singur (fără a apela la superiori) metode
exerciţiu când... de a se îmbunătăţi.
 Există un sentiment puternic de aroganţă în cadrul grupului (Nu se poate
să fim mai buni de atât!).
 Membrii grupului nu cooperează unii cu alţii la fel de bine cum ar trebui
să o facă.
Materialele de care  O minge uşoarăşi moale, ce este uşor de aruncat.

veţi avea nevoie...  Un cronometru sau un ceas cu secundar.
Iată cum se face...  Aranjaţi grupul într-un cerc în care cu toţii stau în picioare.
 Daţi mingea oricui din grup.
50
 Rugaţi-l să arunce mingea oricui aflat în cerc.
 Cel care o prinde aruncă acum mingea altcuiva din cerc.
 Acest lucru continuă, fiecare participant trebuind să arunce mingea unei
persoane care nu a avut încă mingea.
 Ultima persoană aruncă mingea înapoi participantului care a avut
mingea prima dată. Grupul şi-a stabilit un tipar.
 Rugaţi-i să repete acelaşi tipar, aruncând mingea aceleaşi persoane, în
aceeaşi ordine ca înainte. Cronometraţi-i.
 Dacă cineva scapă mingea, ea se întoarce la primul participant şi grupul
va începe din nou. Cronometrarea continuă.
 Anunţaţi timpul final, şi întrebaţi-i cu cât cred că pot fi mai rapizi.
 Rugaţi-i să repete acelaşi tipar şi cronometraţi-i din nou.
 Daţi-le 3 minute pentru a crea o strategie care să le îmbunătăţească
timpul scos.
 Rugaţi-i să repete acelaşi tipar şi cronometraţi-i din nou.
Puneţi aceste  Cum v-aţi simţit prima dată când v-am cronometrat? Dar la următoarele
întrebări... cronometrări? (Plini de energie; competitivi; sub presiune; agitaţi, etc)
 Ce strategii aţi folosit pentru a vă îmbunătăţi viteza? Cât de mult succes
au avut?
 Ce presupuneri sau limitări v-aţi impus? (Trebuia să rămânem în
aceeaşi ordine în care am fost iniţial în cerc, Trebuia să prindem
mingea cu mâinile, etc)
 Cum v-aţi simţit când participantul X a scăpat mingea? (Frustrat;
furios; deprimat; fără speranţă, am empatizat; etc)
 Care a fost cheia succesului vostru?
locul de muncă?
51
Ponturi pentru ca  Ajutaţi-i să aibă succes. Dacă uită la cine trebuie să arunce bila,
activitatea să fie un amintiţi-le. Aveţi grijă însă la a nu prelua controlul grupului.
succes...  Susţineţi persoana care scapă mingea dacă grupul nu o face.
 Nu le oferiţi sugestii despre cum să-şi îmbunătăţească timpul! Una
dintre cele mai bune metode este rearanjarea participanţilor în cerc.
 Urmăriţi şi ascultaţi-le comentariile de-a lungul activităţii. Amintiţi-le
comentariile relevante la discuţia de după exerciţiu.
 Afişaţi într-un loc vizibil regulile astfel încât participanţii să le poată
consulta în timpul jocului.
21. Dă mai departe cartea
Aceasta este... ... o activitate cu pas rapid în care participanţii îşi pasează cărţile de la unul
la celălalt.
Scopul este... ... de a energiza participanţii prin intermediul lucrului în echipăşi a

spiritului competitiv.
Utilizaţi acest  Grupul are nevoie să se energizeze înainte sau în timpul unei şedinţe
exerciţiu când... lungi sau solicitante.
 Indivizilor le-ar prinde bine puţină competitivitate.
 Membrii grupului nu cooperează unii cu alţii la fel de bine pe cât ar
trebui să o facă.
52
Materialele de care  Un pachet de cărţi de joc pentru fiecare echipă.
veţi avea nevoie...  Un premiu pentru cea mai rapidă echipă (opţional)
Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în echipe de 4-8 membri.

 Fiecare echipă stă pe scaune aşezate în linie unul lângă celălalt.
 Puneţi un pachet de cărţi pe podea lângă scaunul aflat în capătul din
dreapta al fiecărei linii de scaune.
 Daţi instrucţiunile şi daţi echipelor câte 5 minute pentru a-şi planifica
strategia.
 Pentru a începe jocul, participantul aflat cel mai aproape de pachetul de
cărţi ia o carte.
 El dă mai apoi cartea din mâna sa stângă în mâna dreaptă a
participantului din stânga sa.
 Al doilea participant îşi trece cartea din mâna dreaptă în cea stângă,
dând-o mai apoi mai departe în mâna dreaptă a următorului participant.
 Jocul continuă până când ultimul participant pune ultima carte din
pachet cu mâna stângă peste teancul aflat pe podea la picioarele sale.
 Nimeni nu are voie săţină mai mult de o carte o dată.
 Câştigă prima echipă cu toate cărţile strânse la capătul liniei de scaune.
De exemplu... De cum primul participant dă cartea mai departe următorului participant, el

poate deja lua o a doua carte de pe podea pentru a o da şi pe aceea mai
departe. El nu trebuie să aştepte pentru ca prima carte să ajungă la ultimul
jucător din linie.
Puneţi aceste  Cum v-aţi stabilit strategia? A funcţionat?
53
întrebări...  Cum v-ţi simţit atunci când un participant a scăpat o carte? (Nervos;
îngrijorat în ceea ce priveşte timpul; frustrat;empatic; nerăbdător;
etc.).
 Care strategii au funcţionat cel mai bine?
 Care sunt momentele în care trebuie să ne sincronizăm atât de bine la
locul de muncă?
 Ce implicaţii are aceast exerciţiu asupra modului în care vom
interacţiona la locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Folosiţi această oportunitate pentru a amesteca grupul. Faceţi echipele
activitatea să fie un astfel încât persoane care în mod normal nu trebuie să lucreze împreună
succes... să fie nevoite să colaboreze.
 Pe cât posibil, aranjaţi echipele pe scaune astfel încât să se poată cu
uşurinţă vedea între ele. Acest lucru va creşte natura competitivă a
jocului şi va determina distragerea atenţiei participanţilor.
 Afişaţi într-un loc vizibil regulile jocului astfel încât participanţii să le
poată consulta în timpul jocului.
54
22. Popcorn
Aceasta este... ... o activitate distractivă în care participanţii, lucrând în perechi, îşi dau
unul altuia să mănânce bucăţi de popcorn cu ajutorul unei linguri, în timp
ce amândoi sunt legaţi la ochi.
Scopul este... ... acela de a determina participanţii să înveţe să coopereze unii cu alţii, să
se distreze şi să-şi întărească abilităţile de comunicare.
Utilizaţi acest  Este nevoie ca indivizii săabordeze problemele la rece şi să se

exerciţiu când... concentreze.
 Indivizii nu sunt creativi în rezolvarea problemelor.
 Este nevoie ca grupul să se destindă, să se amuze şi să râdă.
Materialele de care  Câte o eşarfă pentru a lega la ochi fiecare participant.

veţi avea nevoie...  Câte o lingură pentru fiecare participant.
 Popcorn.
Iată cum se face...  Rugaţi participanţii să se împartă pe echipe.

 Daţi eşarfe, linguri şi popcorn tuturor.
55
 În timp ce amândoi participanţii sunt legaţi la ochi, unul dintre ei îi dă
celuilalt să mănânce deodată 10 bucăţi de popcorn puse pe lingură.
 După ce au reuşit, se inversează rolurile şi se repetă exerciţiul.
Puneţi aceste  Cum v-aţi simţit când v-aţi legat la ochi cu eşarfele? (Agitaţi,
întrebări... dezorientaţi, etc.). De ce?
 Ce s-a întâmplat când încercaţi să vă hrăniţi unul pe celălalt?
(Popcornul cădea de pe lingură; Mi-a lovit nasul cu lingura; A trebuit
să-mi folosesc mâinile ca să găsesc direcţia spre care să duc lingura,
etc.)
 Ce metode de comunicare şi de cooperare aţi găsit? Care metode au
avut succes? (Folosirea simţului tactil; feedbackul frecvent; auzul unei
strategii folosite de altcineva; etc.)
 Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care vom interacţiona
de acum înainte la locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Pregătiţi-vă punând cantităţi mici de popcorn în pungi de plastic pentru
activitatea să fie un fiecare participant în parte. O parte din popcorn va fi scăpat pe jos, deci
succes... puneţi mai mult de 10 bucăţi în fiecare pungă!
 Oferiţi altceva decât popcorn dacăştiţi cumva că unul dintre participanţi
este alergic la popcorn.
 Urmăriţi să vedeţi dacă nu cumva este cineva care trişează în ce privește
eşarfele legate la ochi. Când este potrivit ca regulile să fie încălcate?
56
23. Derutat
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii află, pe măsură ce asamblează un puzzle,
faptul că alte echipe au câteva dintre bucăţile de care au nevoie iar ei au
câteva bucăţi de care au nevoie alte echipe.
Scopul este... ... ca participanţii să vadă faptul că o cooperare peste limitele reale sau
percepute ale echipei proprii poate aduce beneficii (uneori chiar cruciale),
ducând spre succes.
Utilizaţi acest  Indivizii grupului trebuie să coopereze unii cu alţii sau grupul trebuie să
exerciţiu când... colaboreze cu alte grupuri pentru a avea succes.
 Competitivitatea împiedică eforturile grupului.
 Indivizii îi cer şefului să le rezolve problemele.
Materialele de care  Un puzzle pentru copii pentru fiecare grup mic, preferabil cu 20-50 de
veţi avea nevoie... piese.
 O pungă (sau o cutie/ plic) pentru bucăţile fiecărui puzzle. Asamblaţi
pungile cu puzzle-urile din timp (fără ca grupurile săştie că aţi făcut
57
acest lucru):
 Puneţi piesele fiecărui puzzle în câte o pungă separată.
 Aliniaţi pungile pline în faţa voastră.
 Scoateţi 2 sau 3 piese din fiecare pungă.
 Puneţi acele piese în alte pungi, fiecare piesă într-o pungă diferită.
Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în echipe de 3-6 participanţi. Trebuie să aveţi la fel de
multe echipe ca numărul de puzzle-uri din pungi.
 Daţi fiecărei echipe o pungă cu piese de puzzle.
 Nu spuneţi nimănui că aţi modificat conţinutul puzzle-urilor.
 Spuneţi-le participanţilor că obiectivul lor este acela de a face puzzle-ul
în mai puţin de 5 minute.
 Rugaţi-i să înceapă.
De exemplu...  Dacă vă cer ajutorul, refuzaţi. Încurajaţi-i să folosească resursele de care

dispun pentru a-şi îndeplini obiectivul. Spuneţi-le ,,Toate piesele de care
aveţi nevoie pentru a vă îndeplini obiectivele sunt la voi”.
 Dacă cer permisiunea de a lucra cu alte grupuri, nu vă implicaţi. Spuneţi
,,Ştiţi care este obiectivul vostru; faceţi ce consideraţi că este nevoie
pentru a-l îndeplini!”.
Puneţi aceste  Ce presupuneri aţi făcut la începutul acestei activităţi? (Credeam că

întrebări... avemtoate bucăţile de puzzle în pungă; Consideram că suntem într-o
cursă; Nu credeam că avem nevoie de ajutor din afară, etc.)
 De ce aţi simţit că aceasta era o competiţie? (Eram condiţionaţi; acesta
este felul meu de a fi; etc.)
 Cum aţi reacţionat când v-aţi dat seama că nu aveaţi toate piesele de
care aveaţi nevoie pentru a termina puzzle-ul? (Frustrat, nervos,
58
pierdut, etc.). Cum ai abordat pe urmă problema?
 Cum v-aţi simţit când alte grupuri au venit pentru a vă oferi piese sau
pentru a vă cere câteva dintre piesele voastre? (Deranjat; grăbit;
confuz; etc.)
 Cum se aseamănă acest exerciţiu cu locul nostru de muncă? (V-am cerut
ajutorul când ne-am fi putut descurca şi singuri; Vedem totul ca pe o
competiţie; etc.).
locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Asiguraţi-vă că nu există două puzzle-uri care sunt exact la fel, altfel
activitatea să fie un valoarea schimbului de piese poate fi pierdută.
succes...  Atunci când prima echipă va realiza că nu are toate piesele, cel mai
probabil va încerca să vă ceară o explicaţie. Amintiţi-le calm de
obiectivul lor (acela de a asambla puzzle-ul) şi anunţaţi-i că toate
bucăţile de puzzle necesare au fost date.
 Nu faceţi comentarii încurajatoare care i-ar putea determina să creadă
că sunt într-o competiţie (de exemplu: Oh, această echipă se descurcă
foarte bine, ar putea chiar câştiga! Restul ar trebui să vă cam grăbiţi!)
59
24. Tăcerea este de aur
Aceasta este... ... o activitate în care grupuri mici îşi desenează viziunea asupra unui mediu
de lucru ideal fără avorbi unii cu alţii.
Scopul este... ... acela de a face participanţii să vadă cât de multe lucruri dintre cele pe
care încearcă să le comunice le transpun în cuvinte.
Utilizaţi acest  Indivizii nu comunică bine cu clienţii, furnizorii, partenerii, etc.

exerciţiu când...  Apar conflicte minore la nivelul grupului din cauza tonului vocii sau a
limbajului non verbal, nu din cauza cuvintelor care sunt folosite („tot ce
am spus a fost...”).
 Grupul se confruntă cu bariere legate de limba vorbită sau auzul
cuvintelor .
Materialele de care  Markere colorate pentru fiecare grup.

veţi avea nevoie...  O coală A3 pentru fiecare grup.
 Bandă scotch pentru a afişa desenele.
Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în echipe de 4-6 participanţi.
60
 Daţi fiecărui grup o coală A3 şi câteva markere.
 Rugaţi fiecare echipă să deseneze un plan sau o imagine a unui mediu
de lucru ideal pentru grup. Banii nu reprezintă nici un impediment, deci
pot fi creativi şi se pot amuza la acest exerciţiu!
 Nici un participant nu are voie să vorbeascăcu nimeni în timp ce
desenează sau planifică.
 După 10 minute, rugaţi fiecare echipă să-şi împărtăşească desenul cu
restul grupului.
Puneţi aceste  Ce au avut în comun desenele?

întrebări...  Cum aţi comunicat unii cu alţii? (Am mimat, am desenat imagini mici pe
ciorne, am scris notiţe, etc)
 Cât de exacţi aţi fost atunci când aţi comunicat între voi, chiar dacă nu
aţi putut folosi cuvinte? (Vor fi probabil surprinşi de cât de eficient au
putut comunica şi lucra împreună fără a folosi cuvintele)
 Ce implicaţii are această activitate asupra modului în care interacţionăm
la locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Studiile au arătat că 7% din ceea ce se comunică se face prin

activitatea să fie un intermediul cuvintelor, 38% prin tonul vocii şi 55% prin intermediul
succes... limbajului non verbal. În cazul convorbirilor telefonice, 18% din
conţinutul mesajului este comunicat prin cuvinte şi 82% prin tonul
vocii.
 Decideţi înainte de a începe exerciţiul dacă veţi da voie grupului să scrie
notiţe (folosind cuvinte) pentru a comunica.
 În timp ce lucrează, observaţi care dintre lucrurile pe care le fac sunt
eficiente şi amintiţi acele lucruri în discuţia de după exerciţiu.
 Anunţaţi-i cu 1 minut înainte de terminarea timpului.
61
25. Puterea stelelor
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii formează o formă de stea cu ajutorul unei
bucăţi lungi de frânghie.
Scopul este... ... acela de a învăţa participanţii să coopereze unii cu ceilalţi, să se distreze
şi să-şi întărească abilităţile de comunicare.
Utilizaţi acest  Indivizii nu cooperează bine unii cu alţii.

exerciţiu când...  Se formează un nou grup şi este nevoie ca membrii să fie uniţi.
 Grupul are nevoie să se relaxeze, să se distreze şi să râdă.
Materialele de care  O bucată de frânghie de 12-15 metri.

Iată cum se face...  Rugaţi toţi participanţii să ridice frânghia.

 Au voie să-şi mute mâinile de-a lungul frânghiei, dar nu au voie să facă
schimb de locuri unii cu alţii.
 Trebuie să formeze o formă de stea cu 5 colţuri cu ajutorul frânghiei în
10 minute, fără a le rămâne frânghie la nici unul dintre capete.
 Pentru a creşte dificultatea, puteţi să legaţi la ochi participanţii sau
puteţi alege un lider şi să-l legaţi la ochi doar pe acesta, urmând ca el să
62
dea indicaţii echipei.
De exemplu... Steaua poate fi doar conturul unei stele sau poate fi genul de stea în care
liniile se suprapun, ca în cazul stelelor desenate fără a lua creionul de pe
hârtie.
Puneţi aceste  Cum asociaţi această activitate muncii în echipă? (A fost nevoie să
întrebări... cooperăm; A trebuit să cădem de acord asupra unor lucruri; A trebuit
să susţinem rezultatul final; A trebuit să ne ascultăm unii pe alţii; etc.).
 Ce aţi făcut pentru a asculta ideile tuturor legate de modul în care
trebuie procedat?
 A apărut vreun lider? Cum au organizat echipa?
 Cum aţi tratat dezacordurile?
 Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la
locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Puteţi afişa un desen al stelei pentru ca echipa să poată să-l consulte.
activitatea să fie un Amintiţi-vă, acest lucru va ajuta echipa (şi s-ar putea să nu vreţi să
succes... faceţi asta).
 Pentru grupuri mai mari, formaţi două echipe şi daţi-le fiecăreia câte o
bucată de frânghie, Sau pur şi simplu folosiţi o frânghie mai lungă. Ar
trebui să aveţi minim 60-100 de centimetri de frânghie pentru fiecare
participant, pentru a nu crea înghesuială.
63
26. Legat!
Aceasta este... ... o activitate simplă în care participanţii încearcă să treacă linia de sosire
în exact acelaşi moment.
Scopul este... ... acela de a determina participanţii să vadă faptul că deşi o activitate poate
părea simplă, în momentul în care implică coordonarea altora, ea rareori
este uşoară.
Utilizaţi acest  Indivizii trec cu uşurinţă peste sarcinile pe care le au de făcut,

exerciţiu când... subestimând ceea ce au de făcut.
 Indivizii trebuie să gândească la rece şi să se concentreze.
 Indivizii nu cooperează bine unii cu alţii.
Materialele de care  O frânghie lungă sau o bandă de scotch care să reprezinte linia de
veţi avea nevoie... pornire şi linia de sosire (opţional – o dungă extrem de vizibilă de pe
covor sau de pe podea poate fi de asemenea folosită în acest caz).
Iată cum se face...  Liniaţi grupul în spatele liniei de start.

 La semnalul vostru trebuie să înainteze către linia de sosire.
 Ei trebuie să treacă cu toţii linia de sosire în exact acelaşi moment.
 Dacă nu o fac cu toţii deodată, trebuie să se întoarcă la linia de pornire
64
şi să înceapă din nou.
 Trebuie să continue să încerce până când reuşesc.
De exemplu... Participanţii ar putea folosi un pas milităresc, o numărătoare inversă, se pot

ţine de mâini sau pot folosi orice altă tehnică de coordonare, dar de obicei
fac asta abia după ce primele lor eforturi eşuează.
Puneţi aceste  Cât de uşor vi s-a părut acest exerciţiu la început? (Simplu; banal; etc.)
întrebări...  Cât de uşor a fost? (Mai greu de coordonat decât credeam; etc.)
 Când am crezut că un anumit lucru pe care îl aveam de făcut la locul de
muncă era uşor la prima vedere şi am descoperit mai apoi că de fapt era
mult mai greu de coordonat (în special când implica efortul altor
persoane)?
la locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Odată ce activitatea este începută, nici un participant nu se poate opri
activitatea să fie un din mişcare (acest lucru eliminăşiretlicul conform căruia toată lumea se
succes... opreşte înaintea liniei de final şi apoi fac un singur pas împreună!).
 Acest exerciţiu este mai greu decât pare. În funcţie de mărimea
grupului, este în general nevoie de 5-10 încercări pentru a reuşi.
 Puteţi îngreuna exerciţiul cerându-le participanţilor să privească doar
înainte sau la tavan.
65
27. Inimi unite
Acesta este... ... un joc de cărţi cu ritm alert în care echipele simt nevoia să concureze
pentru puncte când, de fapt, ar putea câştiga cu toţii prin intermediul
cooperării.
Scopul este... ... ca participanţii să vadă faptul că competitivitatea poate fi în detrimentul

lor, iar flexibilitatea este decisivă pentru a avea succes.
Utilizaţi acest  Membrii grupului trebuie să coopereze unii cu alţii sau cu alte grupuri
exerciţiu când... pentru a avea succes.
 Competitivitatea împiedică eforturile de echipă.
 Indivizii trebuie să înţeleagă valoarea flexibilităţii în planuri şi strategii.
Materialele de care  Un pachet de cărţi de joc pentru fiecare 15 participanţi.

Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în trei echipe de 2-5 jucători. Nu este important ca toate
echipele să aibă un număr egal de membri.
 Păstraţi cărţile de inimă roşie şi daţi fiecărei echipe câte o suită de cărţi
(de exemplu, o echipă primeşte suita de inimă neagă, o alta suita de
romb, etc.). Vor avea voie să se uite la cărţile proprii în timpul jocului.
 Obiectivul fiecărei echipe este acela de a câştiga 30 de puncte. Dealerul
66
(cel care are cărţile de inimă roşie) nu joacă pentru puncte.
 Fiecare echipă trebuie să-şi aleagă un membru drept lider.
 Explicaţi regulile de mai jos şi daţi-le 3 minute pentru a-şi planifica o
strategie.
 Vor fi 13 runde (una pentru fiecare carte din suită). Pentru fiecare rundă,
dealerul va juca o carte, pe care o va pune cu faţa în sus pe masă. Mai
apoi fiecare lider din fiecare echipă va alege o carte pe care o va plasa
cu faţa în jos pe masă.
 După ce toţi liderii şi-au pus cărţile cu faţa în jos, acestea pot fi întoarse.
Cartea care are cea mai mare valoare (în afara cărţii de inimă roşie date
de dealer) câştigă „punctele inimii” pentru echipa sa. De exemplu, dacă
cea mai mare carte jucată este 8 de inimă neagră, iar cartea de inimă
roşie este 10, echipa de inimă neagră câştigă 10 puncte.
 Cărţile cu numere valorează numărul pe care îl au pe ele, valeţii
valorează 11 puncte, reginele 12, regii 13 şi aşii 1 punct.
 Dacă doi dintre lideri au cartea cea mai mare (remiză), punctele sunt
pierdute în acea rundă.
 Pe măsură ce cărţile sunt jucate, ele sunt scoase din joc până la final.
 Odată ce jocul începe, nimeni nu are voie să vorbească.
 După 5 runde, şi din nou după a noua rundă, daţi echipelor 2 minute să
se regrupeze şi să-şi discute strategia.
 Stabiliţi care echipe au câştigat 30 de puncte.
De exemplu... Dacă 4 de inimă neagră, 5 de treflăşi 9 de romb sunt jucate pentru valetul
de inimă roşie, echipa rombului ia 11 puncte.
Dacă 4 de inimă neagră, 9 de treflăşi 9 de romb sunt jucate pentru valetul

de inimă roşie, nici una dintre echipe nu va primi cele 11 puncte, acestea
fiind pierdute pentru totdeauna.
67
Dacă 4 de inimă neagră, 4 de treflăşi 9 de romb sunt jucate pentru valetul
de inimă roşie, echipa romburilor primeşte 11 puncte.
Puneţi aceste  Ce s-a întâmplat?

întrebări...  Cum aţi hotărât cine va fi liderul?
 Ce strategie aţi folosit? Cum aţi hotărât această strategie?
 (Dacă nimeni nu a spus încă asta până atunci) câte puncte se puteau
obţine per total? (91 de puncte). Prin urmare, toate cele 3 echipe ar fi
putut avea succes într-o soluţie câştig – câştig – câştig, nu-i aşa?
(Aşteptaţi-vă să vedeţi priviri surprinse şi zâmbete, atunci când
participanţii realizează faptul că au concurat unii cu alţii chiar dacă nu
era nevoie să o facă).
 De ce aţi concurat unii cu alţii? (Am presupus că era o competiţie; Nu
am vrut să avem încredere unii în alţii; Suntem condiţionaţi să
concurăm unii cu alţii; etc.)
 Ce implicaţii are acest exerciţiu pentru echipa noastră la locul de
muncă? (Nu lăsaţi ca echipa de vânzări sau vreun grup similar să piardă
morala acestui exerciţiu. Pânăşi ei trebuie să realizeze faptul că, la nivel
intern, nu se află într-o competiţie cu alţii pentru resurse sau susţinere,
etc.).
Ponturi pentru ca  Dacă sunt mai mult de 15 participanţi, participanţii suplimentari pot
activitatea să fie un participa ca Observatori, sau se pot juca două (sau mai multe) jocuri
succes... separate simultan. Desemnaţi câte un dealer pentru fiecare masă, dealer
ce va urma instrucţiunile date de voi. Reamintiţi dealerilor faptul că ei
nu vor juca pentru puncte.
 Dacă echipele întreabă dacă pot colabora împreună, daţi-le voie să o
facă! Chiar dacă vor reuşi să-şi dea seama de faptul că trebuie să lucreze
68
împreună, va fi nevoi de cooperare şi încredere pentru ca fiecare să-şi
realizeze obiectivul.
 Regula spune că nu au voie să vorbească; nu există nici o regulă în
legătură cu expresiile faciale, scrisul, mormăitul sau orice altă tehnică
non-verbală de comunicare.
 Fiţi atenţi să nu sugeraţi că prima echipă care face 30 de puncte este mai
bună decât celelalte.
 Fiţi atenţi să nu sugeraţi faptul că punctele făcute peste cele 30 de care
este nevoie pentru atingerea obiectivului ar avea vreo valoare.
 Afişaţi regulile astfel încât participanţii să le poată consulta în timpul
jocului.
69
IV. ADAPTARE: ABORDAREA SCHIMBĂRILOR
28. Schimbările de-a lungul timpului
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii învaţă din schimbările majore prin care
au trecut.
Scopul este... ... acela de a face participanţii să vadă faptul căpânăşi atunci când
schimbările par să creeze probleme, pot să găsească metode de a depăşi
acele probleme şi de a avea succes. Vor ajunge de asemenea să se cunoască
unii pe alţii mai bine.
Utilizaţi acest  Grupul face faţă multor schimbări la locul de muncă.

exerciţiu când...  Grupului îi lipseşte încrederea că va reuşi să ducă la îndeplinire un
anumit obiectiv.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru un exerciţiu mai
elaborat.
Materialele de care  Hârtie şi pixuri pentru fiecare participant.
70
Iată cum se face...  Daţi câte un pix şi o foaie fiecărui participant.

 Rugaţi-i pe fiecare să-şi amintească 5 schimbări majore prin care au
trecut de-a lungul vieţii.
 Participanţii vor desena linia timpului pentru viaţa lor, notând mai apoi
cu X pe aceasta momentul în care s-a petrecut fiecare schimbare.
 Rugaţi participanţii să se împartă pe perechi.
 Rugaţi-i pe fiecare să-i împărtăşească partenerului una dintre
schimbările majore.
 Afişaţi aceste întrebări, la care ei vor trebui să răspundă pe măsură ce
împărtăşesc:
 Ce a făcut ca schimbarea să fie dificilă?
 Care a fost cheia succesului în confruntarea cu problema?
 Cum v-aţi simţit înaintea schimbării, în timpul ei, şi după
schimbare?
 Cum v-au afectat celelalte schimbări care s-au petrecut în vremea
aceea (consultaţi-vă linia timpului) abilitatea de a face faţă acestei
schimbări?
Puneţi aceste  Cum v-aţi simţit împărtăşind aceste experienţe unii cu alţii? (Ne-au
întrebări... apropiat; Am realizat faptul că avem mai multe în comun; Am
empatizat; etc.)
 Ce aţi învăţat din modul în care partenerul vostru a făcut faţă
schimbării?
 Ce aţi învăţat despre modul în care se influenţează reciproc schimbările
care se petrec relativ una după cealaltă? (Dacă ar apărea una câte una
ar fi mai uşor, dar atunci când apar deodată, sunt copleşitoare; Modul
71
în care am făcut faţă uneia a afectat modul în care am reacţionat la
cealaltă; etc.)
 Ce implicaţii are acest exerciţiu pentru locul nostru de muncă?
Ponturi pentru ca  Spuneţi-le participanţilor că vor fi rugaţi să împărtăşească doar una

activitatea să fie un dintre schimbările majore prin care au trecut de-a lungul vieţii, nu pe
succes... toate. Ei pot împărtăşi doar ceea ce se simt confortabil să spună.
29. Ghiceşte şi schimbă
Acesta este... ...un joc de ghicit în care participanţii îşi schimbă deseori echipele.
Scopul este... ... ca participanţii să ajungă să se simtă confortabil cu a-şi schimba deseori
echipa şi alianţele; de asemenea, vor putea observa cât de ineficiente sunt
întrebările de tipul da/ nu.
Utilizaţi acest  Componenţa grupului se schimbă frecvent.

exerciţiu când...  Indivizii se bazează prea mult pe întrebările cu răspunsuri închise (de
tipul da/ nu).
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a realiza un exerciţiu
72
mai elaborat.
Materialele de care  Nu este nevoie de nici un material pentru această activitate.

Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în două. Echipele se vor aduna în colţuri opuse ale
camerei.
 Câte un participant de la fiecare echipă va părăsi camera. Împreună, vor
trebui să aleagă cu rapiditate orice obiect din lume.
 Se vor întoarce mai apoi fiecare la echipele adverse (nu la echipele de la
care au plecat).
 Fiecare echipă va pune mai apoi întrebări participantului pentru a
determina care este acel obiect. Se pot pune doar întrebări la care se
poate răspunde numai cu da sau nu.
 Atunci când o echipă ghiceşte obiectul, trebuie să bată din palme pentru
a câştiga runda.
 Ambii participanţi care au părăsit iniţial camera se vor alătura acum
echipei câştigătoare.
 Fiecare echipă alege acum un nou participant pentru a părăsi camera
pentru o nouă rundă.
 Jocul continuă până când una dintre echipe are toţi membrii sau până
când se sfârşeşte o perioadă de timp limită.
De exemplu... Obiectul poate fi orice – o greblă, un fier, nisip, ulei pentru bebeluşi, o
panteră, un trandafir şi aşa mai departe.
Puneţi aceste  Cum v-aţi simţit atunci când numărul membrilor echipei voastre au
73
întrebări... început să scadă? (Ameninţaţi; Mai competitivi; Frustraţi; etc);
 Cum v-aţi simţit când numărul membrilor echipei voastre a început să
crească? (Energizat; Încântat; Încrezător; Superior;Încântat să fac
parte din echipa câştigătoare; etc.)
 Cum v-aţi simţit atunci când a trebuit să vă alăturaţi unei alte echipe?
(Sceptic; Fericit să fac parte din echipa câştigătoare; etc.)
 Aţi găsit un anumit tipar după care să puneţi întrebările pentru a avea
succes?
 Ce fel de întrebări am fi putut pune pentru a ghici obiectul mai repede?
(Cum este folosit acest obiect?; Cât de mare este obiectul?; Care este
forma obiectului?; şi alte întrebări deschise)
la locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Nu lăsaţi prea mult timp echipelor pentru a alege participantul ce
activitatea să fie un urmează să iasă. Faceţi jocul să se desfăşoare cât mai rapid.
succes...  Întrebărilor trebuie să li se răspundă pe un ton jos, altfel cealaltă echipă
va auzi şi va avea mai multe indicii.
30. Construcţia turnurilor
Aceasta este... ... o activitate de construire în care participanţii folosesc hârtie pentru notiţe
74
pentru a crea un turn.
Scopul este... ... acela de a determina grupul să găsească metode creative de a trece peste
probleme şi a avea succes, chiar şi atunci când schimbările par să producă
probleme.
Utilizaţi acest  Grupul trece prin multe schimbări la locul de muncă.

exerciţiu când...  Indivizii trebuie să fie creativi în găsirea de soluţii eficiente în ciuda
schimbărilor constante.
 Indivizilor le-ar prinde bine competitivitatea.
Materialele de care  Un etalon, un liniar, o ruletă sau orice alt tip de instrument de măsurat.
veţi avea nevoie...  50 de hârtii pentru notiţe (hârtiile pătrate de mărimea unui post-it
folosite la birou) pentru fiecare echipă.
 O rolă de scotch pentru fiecare echipă.
 Mici premii pentru echipa câştigătoare (opţional).
Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în echipe de 3-5 membri.

 Daţi fiecărei echipe 25 de hârtii pentru notiţe şi o bandă de scotch.
 Fiecare echipă are la dispoziţie 5 minute pentru a construi cea mai înaltă
construcţie de sine stătătoare posibilă, folosind doar materialele care le-
au fost date.
 Structura trebuie să stea în picioare îndeajuns de mult încât să poată fi
măsurată la final.
 După măsurarea tuturor turnurilor, rugaţi echipele să le distrugă.
 Anunţaţi faptul că aţi descoperit că banda de scotch încalcă legile
75
referitoare la sănătate şi nu mai poate fi folosită (luaţi echipelor banda
de scotch).
 Acum daţi fiecărei echipe încă 25 de hârtii pentru notiţe.
 Fiecare echipă are 5 minute pentru a construi cea mai înaltă structură de
sine stătătoare folosind doar materialele primite (cele 25 de hârtii).
 Măsuraţi structura şi stabiliţi care este cea mai înaltă.
Puneţi aceste  Cum aţi decis ce fel de structură să construiţi în fiecare dintre cazuri?
întrebări...  Cum v-aţi simţit atunci când v-am luat banda de scotch? (Disperaţi;
frustraţi;puşi la încercare; etc.)
 Ce metode aţi găsit pentru a avea succes în a doua rundă? (Am cooperat
mai mult; am găsit metode mai bune de a aranja hârtiile; etc.)
la birou?
Ponturi pentru ca  Cele mai multe echipe vor găsi o metodă de a construi un turn şi mai
activitatea să fie un înalt atunci când li se va lua scotch-ul. Dacă nu o fac, întrebaţi-i dacă
succes... sunt de părere că într-un final ar reuşi să facă acest lucru (dându-li-se
mai mult timp pentru a se organiza şi a crea strategii).
 Hârtiile de notiţe colorate invită echipele săţină cont nu doar de
funcţionalitate, ci şi de estetică.
 Apropiaţi-vă cu foarte mare atenţie de structuri atunci când le măsuraţi.
Nu vreţi să creaţi un curent de aer care le va dărâma întreaga muncă!
76
31. Maşinăria umană
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii creează o maşinărie umanăşi mai apoi
trebuie să modifice această maşinărie după cerinţele clientului.
Scopul este... ... acela de a învăţa participanţii faptul că schimbările pot crea oportunitatea
de a îmbunătăţi un produs sau un proces.

exerciţiu când...  Indivizii trebuie să fie creativi în găsirea soluţiilor în timpul
schimbărilor.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a face un exerciţiu mai
elaborat.
Materialele de care  Nici un material nu este necesar pentru această activitate.

Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în echipe de 6-10 membri.

 Daţi fiecărei echipe 6 minute pentru a face planul unei maşinării umane.
77
Toţi participanţii trebuie să facă parte din această maşinărie.
 Urmăriţi fiecare echipă în timp ce îşi demonstrează maşinăria.
 Mai apoi, alegeţi câte un participant din fiecare maşinărie.
 Anunţaţi că aceste părţi ale maşinăriilor sunt scoase din uz.
 Echipele au acum alte 3 minute pentru a-şi ajusta sau reinventa
maşinăria folosind participantul selectat într-un nou mod.
Puneţi aceste  Cum aţi decis designul maşinăriei?

întrebări...  Cum aţi tratat dezacordurile apărute la nivelul echipei?
 Cum v-aţi simţit când am refuzat desingul original? (Frustraţi şi
nervoşi; supărat că am fost considerat piesa nefolositoare; nerăbdători
pentru a îmbunătăţi designul; etc.).
 Cum reacţionăm în mod tipic la schimbările survenite la propriul loc de
muncă?
 Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la
locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Încurajaţi echipele să fie cât mai creative în eforturile lor, să folosească
activitatea să fie un efecte sonore şi aşa mai departe.
succes...  Atunci când alegeţi participantul din fiecare maşinărie care să fie
considerat piesa nefolositoare, alegeţi acel participant care are rolul cel
mai important în toată maşinăria. Acest lucru va forța echipa să lucreze
cât mai mult la redesignul conceptului.
 Anunţaţi echipele cu 1 minut înainte să li se scurgă timpul pentru
pregătiri.
78
32. Redesign
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii taie o imagine în bucăţi, rearanjând apoi
acele bucăţi într-o nouă imagine.
Scopul este... ... acela ca participanţii să poată observa cum pot apărea lucruri noi şi bune
prin schimbarea lucrurilor iniţiale.

exerciţiu când...  Indivizii trebuie să fie creativi în găsirea de soluţii în perioada
schimbărilor.
 Indivizii văd doar aspectele negative ale schimbării.
Materialele de care  Cel puţin câte o imagine dintr-o revistă pentru fiecare dintre participanţi.
veţi avea nevoie...  Foarfecăşi lipici pentru fiecare participant.
 O coală A3 sau orice altă hârtie pentru a fi folosită ca bază pentru
imagine.
Iată cum se face...  Daţi voie fiecărui participant să-şi aleagă câte o imagine.
79
 Rugaţi-i să-şi taie imaginea în bucăţi mici. Bucăţile ar trebui să fie
îndeajuns de mici încât imaginea originală să nu mai fie evidentă.
 Fiecare participant va folosi propriile bucăţi de hârtie pentru a crea o
nouă imagine. Bucăţile vor fi lipite într-un colaj pe coala de hârtie A3.
 După 10 minute rugaţi fiecare participant să-şi împărtăşească colajul şi
să spună ce reprezenta imaginea care a fost mai apoi tăiată pentru a crea
colajul.
Puneţi aceste  Cum aţi hotărât ce fel de colaj să creaţi?

întrebări...  Cum v-aţi simţit când v-am spus că aveţi sarcina de a crea un colaj?
(Agitat, deoarece nu sunt creativ; Nerăbdător să încep; Îngrijorat că nu
voi avea un colaj îndeajuns de bun; etc.).
 Cum se compară aceste sentimente cu sentimentele avute atunci când ne
confruntăm cu schimbări la locul de muncă?
 Care a fost cheia finalizării cu succes a sarcinii?
 Ce implicaţii are această activitate asupra modului în care abordăm
problemele la locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Este bine să aveţi cât mai multe imagini. Cu cât sunt mai mari, cu atât
activitatea să fie un mai bine.
succes...  Nu daţi idei participanţilor despre ce colaje să facă. S–ar putea să le fie
greu la început, dar propriile lor idei vor fi mai potrivite pentru ei decât
orice sugestie pe care le-aţi putea-o da.
 Anunţaţi participanţii cu 1 minut înainte de încheierea timpului destinat
realizării colajelor.
80
33. Numere
Aceasta este... ... un joc cu numere cu ritm alert în care participanţii sau spun cu rapiditate
numere cu voce tare, sau sunt trimişi la capătul liniei.
Scopul este... ... ca participanţii să înveţe să facă faţă schimbărilor ce au loc într-un ritm
alert.

exerciţiu când...  Indivizii trebuie să realizeze faptul că micile greşeli sunt într-adevăr
minore.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a realiza o activitate mai
elaborată.
Materialele de care  Această activitate nu necesită nici un material.

Iată cum se face...  Aranjaţi grupul în formă de ,,U”.
81
 Rugaţi-i săînceapă numărătoarea de la 1 dintr-un capăt şi fiecare dintre
ei să spună numărul consecutiv, astfel încât la final fiecare să aibă câte
un număr.
 Mai apoi, primul participant va începe strigând numărul oricărui alt
participant. Pentru a face jocul mai dificil, puteţi cere participanților să
nu strige numere consecutive numerelor lor, pentru a evita ca ei să se
strige în ordine crescătoare sau descrescătoare.
 Imediat, acea persoană trebuie să spună numărul unei alte persoane.
 Jocul continuă astfel până când cineva ezită sau strigă un număr incorect
(fie numărul propriu, fie un număr care nu se află în grup ).
 Pentru a întări faptul că grupul trebuie să susţină participanţii chiar dacă
greşesc, puteţi ruga persoanele care greşesc să facă o plecăciune înainte
de a merge la capătul liniei, grupul trebuind să-i aplaude.
 Acel participant va merge la capătul liniei. Elşi toţi cei care erau după el
au acum un nou număr (în funcţie de ordinea din şir).
 Reluaţi jocul.
Puneţi aceste  Cum v-aţi simţit atunci când aţi greşit? (Ca un ratat; Am simţit că am
întrebări... dezamăgit echipa; Dezamăgit; Ruşinat; etc.).
 Cum v-aţi simţit când aţi văzut pe altcineva făcând o greşeală?
(Empatic; M-am bucurat că nu am greşit eu; Nervos şi frustrat;
Dezamăgit; etc.).
 Care este reacţia noastră tipică atunci când facem greşeli minore la locul
de muncă? (Subliniaţi faptul că schimbările aduc cu sine apariţia unor
greşeli minore şi că nu trebuie să ne concentrăm pe acestea).
 Cum v-aţi simţit atunci când numărul vostru se tot schimba?
 Cum v-aţi simţit urmărind presiunea sub care se aflau ceilalţi, dar pe
care voi nu o resimţeaţi?
 Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care ne purtăm şi
82
interacţionăm la birou?
Ponturi pentru ca  Rugaţi grupul să creeze un ritm bătând din palme la un anumit interval.
activitatea să fie un  Grăbiţi exerciţiul astfel încât săse greşească des şi numerele să se
succes... schimbe frecvent.
 Urmăriţi să vedeţi dacă cineva încearcă în mod intenţionat să-i încurce
pe cei de la începutul liniei. Întrebaţi-i de ce au făcut acel lucru în
timpul discuţiilor de după finalizarea exerciţiului. Nu ne place să vedem
faptul că alţii au succes?
34. Degete derutate
Aceasta este... ... o activitate de tip puzzle în care regulile de asamblare a puzzle-ului se
schimbă la jumătatea exerciţiului.
Scopul este... ... acela de a face participanţii să trăiască experienţa valorii pe care o are
informaţia atunci când se confruntă cu schimbarea. Participanţii vor vedea
de asemenea că propriile reacţii la schimbare sunt normale şi gestionabile.
Utilizaţi acest  Grupul se confruntă cu schimbări la locul de muncă.

exerciţiu când...  Indivizii trebuie să fie creativi în eficientizare în ciuda schimbărilor
83
constante.
 Indivizii trebuie să înţeleagă că majoritatea reacţiilor la schimbare sunt
normale şi că de obicei acomodarea durează o perioadă.
 Grupul se opune schimbării.
Materialele de care  Un puzzle pentru copii pentru fiecare grup. Cele mai bune puzzle-uri
veţi avea nevoie... sunt cele care au o margine solidă, având 15-25 de piese de asamblat în
interiorul acestei margini.
 Un cronometru sau un ceas cu secundar.
Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în echipe mai mici de 2-4 membri.
 Daţi fiecărei echipe câte un puzzle. Rugaţi-i să separe toate piesele şi să
le aşeze cu faţa în sus pe masă. Pentru a începe, nici o piesă de puzzle
de pe masă nu are voie să se atingă cu o altă piesă.
 Cronometraţi timpul de care au nevoie echipele pentru a asambla
puzzle-ul.
 Repetaţi asamblarea puzzle-ului de încă două ori, echipele trebuind să
încerce să-şi îmbunătăţească timpul.
 Acum, anunţaţi-i că nu mai au voie să-şi folosească degetele mari de la
mâini pentru asamblarea puzzle-urilor. De fiecare dată când unul dintre
degetele mari atinge o piesă de puzzle, va fi adăugat câte un minut la
timpul final de asamblare a puzzle-ului.
 Cronometraţi timpul de care au nevoie echipele pentru a asambla
puzzle-ul.
 Repetaţi acest tip de asamblare de încă două ori; echipele ar trebui să
încerce să-şi îmbunătăţească timpul de asamblare.
 După toate cele 6 runde, comparaţi timpurile şi discutaţi.
84
Puneţi aceste  Cum v-aţi simţit în legătură cu primele 3 runde? (Plini de energie;
întrebări... Competitivi; Bucuroşi; etc.).
 Cum v-aţi simţit în timpul ultimelor 3 runde? (Mai puţin încântaţi;
Nervoşi pentru că nu aveam voie să ne folosim degetele
mari;Descurajaţi; Frustraţi deoarece ne lua mai mult timp să facem
puzzle-ul; etc.).
 Cum aţi reacţionat atunci când v-am spus că nu mai aveţi voie să vă
folosiţi degetele mari? (Demotivaţi; Încântaţi în legătură cu proba;
Descurajaţi; etc.)
 Dar dacă v-aş fi explicat că nu aveaţi voie să vă folosiţi degetele mari
deoarece am găsit o bacterie pe piesele de puzzle, bacterie ce afecta
oamenii doar atunci când atingeau piesele cu degetele mari? (Aş fi fost
mai puţin furios; Aş fi fost fericit că aveaţi grijă de noi; Nervos
deoarece fuseserăm deja expuşi; etc.).
 Cum vă ajută faptul că aveţi anumite informaţii să faceţi faţă
schimbărilor de la locul de muncă?
 Ce aţi fi putut face pentru a face ultimele 3 runde mai productive? (Să
folosim o pensetă sau alte instrumente; etc. )
 Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra felului în care abordăm
Ponturi pentru ca  Pe măsură ce urmăriţi cronometrul, spuneţi cu voce tare timpurile în

activitatea să fie un care termină echipele. Echipele îşi pot urmări singure progresul. Sau
succes... rugaţi echipele să se cronometreze singure.
 După ce anunţaţi regula legată de degetele mari, ascultaţi-le
comentariile. Vor spune deseori lucruri precum ,,Ce regulă stupidă.
Acest lucru ne va încetini...”. Aceste remarci duc la discuţii foarte
interesante mai târziu!
85
35. Imaginea inversă
Aceasta este... ... o activitate de desenare în care participanţii folosesc mâna pe care nu o
folosesc în mod normal la scris.
Scopul este... ... participanţii înţeleg felul în care reacţionează la schimbareşi învaţă faptul
că propriile reacţii la schimbare sunt tipice sau normale.
Utilizaţi acest  Grupul se confruntă cu multe schimbări la locul de muncă.

exerciţiu când...  Indivizii trebuie să înţeleagă faptul că majoritatea reacţiilor la schimbare
sunt normale şi deseori este nevoie de timp pentru adaptare.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a realiza o activitate mai
elaborată.
Materialele de care  O coală de hârtie şi un pix pentru fiecare participant.

Iată cum se face...  Daţi câte o coală de hârtie şi un pix fiecărui participant.
 Acordaţi participanţilor 6 minutepentru a desena o imagine a unui lucru
din biroul lor sau de la locul lor de muncă.
 Participanţii trebuie să deseneze acest obiect cu mâna pe care nu o
86
folosesc în mod normal la scris.
 Rugaţi participanţii să-şi schimbe desenele cu a unei alte persoane din
grup.
 Participanţii care primesc desenele le vor eticheta în funcţie de ceea ce
cred ei că reprezintăşi le vor înapoia persoanei care le-a desenat.
Puneţi aceste  Câte dintre obiecte au fost ghicite corect?

întrebări...  Ce sentiment aţi avut atunci când a trebuit să vă folosiţi cealaltă mână?
(M-am simţit ciudat; Confuz; Nu a fost chiar atât de rău; etc.).
 Cum au afectat acele sentimente desenul vostru? (L-am desenat mai
tremurat; M-am implicat mai puţin în a-l desena; etc.)
 Cum aţi trecut peste acele sentimente? (Prin hotărâre; Am cerut ajutor;
etc.)
 Cum se compară acele sentimente cu sentimentele pe care le avem în
legătură cu schimbările de la locul de muncă?
 Ce implicaţii are această activitatea asupra modului în care abordăm
Ponturi pentru ca  Afişaţi imaginile în sala de mese, sala de conferinţe sau în camera de
activitatea să fie un relaxare din cadrul firmei, astfel încât participanţii să le poată consulta
succes... şi să-şi reamintească cele învăţate în cadrul acestui exerciţiu.
 Nu puneţi accentul pe a face artă, astfel încât participanţillor să nu le fie
ruşine să deseneze;
 În cazul participanţilor ce refuză cu tot dinadinsul să deseneze, rugaţi-i
să scrie o propoziţie sau două despre un anumit obiect cu mâna cu care
nu scriu de obicei. Scrisul rezultat va ajuta la fel de mult la a învăţa din
acest exerciţiu pe cât ar fi ajutat desenul.
 Anunţaţi participanţii cu 1 minut înainte de scurgerea timpului acordat
desenului.
87
V. CREATIVITATE: REZOLVAREA
PROBLEMELOR ÎMPREUNĂ
36. Şapte mâini
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii rezolvă o problemă antică de stivuire.
Scopul este... ... de a învăţa participanţii să lucreze împreună pentru a ajunge la o soluţie.
Utilizaţi acest  Grupul are dificultăţi în a face faţă conflictelor legate de procese sau
exerciţiu când... metode.
 Indivizii nu au răbdare în ceea ce priveşte întârzierile ce-i încetinesc de
la a avansa rapid.
 Indivizii au nevoie de ajutor în a vedea apariţia tiparelor în probleme.
Materialele de care  Markere a căror urmă poate fi spălată sau pixuri.

veţi avea nevoie...  Trei coli de hârtie pentru fiecare echipă.
Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în echipe de 4-7 participanţi.În fiecare echipă, toţi
participanţii îşi scriu pe mână (nu în palmă) un număr de la 1 la 7 (dacă
echipa are mai puţin de 7 participanţi, unii dintre ei vor trebui să-şi scrie
88
câte un număr pe ambele mâini).
 Puneţi trei coli de hârtie în faţa fiecărei echipe.
 Participanţii îşi pun mâinile una peste alta în ordine pe una dintre hârtii
începând cu mâna numărul 7 (mâna de pe hârtie)şi terminând cu mâna
numărul 1 (cea mai de sus). Aceasta este poziţia de ,,Start”.
 Fiecare echipă trebuie să-şi pună din nou mâinile în exact aceeaşi
poziţie (cu „7” cel mai josşi ,,1” cel mai sus) pe o altă coală de hârtie,
folosind doar aceste mişcări:
 Nu pot muta mai multe mâini deodată.
 Se poate muta sau o mână peste o altă mână (sau mâini) sau o
mânăpeste o coală de hârtie goală.
 Se poate muta doar mâna care se află cea mai sus în stivă.
 Nu se poate muta niciodată o mână peste o altă mână ce are scris pe
ea un număr mai mic.
De exemplu... ,,3” nu poate fi niciodată pus peste ,,1” sau ,,2”.,,3” poate fi mutat peste ,,4”
, ,,5” , ,,6” sau ,,7” sau peste o coală goală.
,,5” nu poate fi pus peste ,,1” sau ,,2” sau ,,3” sau ,,4”.,,5” nu poate fi scos
de sub nici un alt număr de mâini, el poate fi mutat doar atunci când se află
în vârf.
Puneţi aceste  Ce strategie aţi folosit pentru a avea succes?

întrebări...  Cum aţi rezolvat diferenţele de opinie de la nivelul echipei legate de
modul în care trebuiau mutate mâinile?
 Aţi avut un lider? Cum l-aţi ales?
 Atunci când cineva din echipă a crezut căştie soluţia sau următoarea
mutare cum s-a purtat acea persoană? Cum aţi răspuns?
 V-aţi simţit cumva că repetaţi mişcări pentru a ajunge înapoi de unde aţi
89
pornit? Cum v-aţi simţit atunci? (Frustraţi; De parcă pierdeam timpul;
Simţeam că am greşit; etc.)
 Când repetăm mişcări pentru a reveni la starea iniţială în organizaţia
noastră?
 Ce implicaţii are această activitate pentru noi la locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Această soluţie poate fi realizată în 127 de mişcări.Puteţi înţelege soluţia
activitatea să fie un încercând să rezolvaţi puzzle-ul înainte de acest exerciţiu (puteţi folosi 7
succes... hârtii de notiţe numerotate).
 Urmăriţi şi ascultaţi comentariile făcute de-a lungul activităţii. Le puteţi
aminti pe cele relevante în discuţia de după încheierea jocului.
 Folosiţi această oportunitate pentru a amesteca participanţii astfel încât
cei care nu lucrează în mod normal împreună să fie nevoiţi să
colaboreze.
37. Sculpturi în balon
Aceasta este... ... o activitate amuzantă în care participanţii creează o sculptură în balon ce
reflectă echipa.
Scopul este... ... acela de a face membrii grupului să-şi exprime în mod deschis
angajamentul faţă de echipă.
90
Utilizaţi acest  Se formează o nouă echipă ce trebuie să fie unită.
exerciţiu când...  Gândirea creativă nu prea are loc.
 Indivizii nu cooperează prea bine unii cu alţii.
 Grupul are nevoie de mai mult spirit de echipă.
Materialele de care  Un balon lung (ca cel folosit de clovni) pentru fiecare participant şi
veţi avea nevoie... câteva de rezervă.
 O pompă de umflat baloanele (opţională, dar extrem de recomandată, de
obicei vânzându-se cu baloanele).
Iată cum se face...  Daţi fiecărui participant un balon.

 Rugaţi întreaga echipă să creeze o structură din baloane care să reflecte
angajamentul faţă de echipă.
De exemplu... Baloanele legate unele de altele pot sugera interdependenţă, baloanele care
se ating pot reprezenta conectarea, baloanele din parte de jos pot reprezenta
susţinerea acordată celorlalţi şi aşa mai departe.
Puneţi aceste  Ce legătură are acest exerciţiu cu munca în echipă? (A trebuit să lucrăm
întrebări... împreună; A trebuit să cădem de acord asupra anumitor lucruri; A
trebuit să susţinem rezultatul final; Fiecare balon reprezenta
contribuţia fiecăruia; etc.)
 Cum aţi procesat ideile fiecăruia despre cum ar trebui să arate structura?
 Cum aţi făcut faţă disputelor?
 Ce implicaţie are acest exerciţiu pentru cum interacţionăm la locul de
muncă?
91
Ponturi pentru ca  Umflaţi baloanele înaintea activităţii dacă este posibil.
activitatea să fie un  Pregătiţi baloane în plus pentru baloanele care se vor sparge.
succes...  Nu umflaţi baloanele complet. Lăsaţi 2-3 centimetri neumflaţi pentru a
face posibilă îndoirea şi rotirea.
 Urmăriţi comportamentele la nivelul echipei pentru a putea eventual
vorbi despre ele în discuţia de după finalizarea exerciţiului.
38. Stiva de cărţi
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii organizează o anumită grămadă de cărţi
de joc în cel mai bun aranjament posibil.
Scopul este... ... ca participanţii să înveţe să coopereze unii cu alţii, să se amuze şi să-şi
întărească abilităţile de comunicare.
Utilizaţi acest  Indivizii trebuie să înţeleagă importanţa flexibilităţii în cadrul planurilor

exerciţiu când... şi a strategiilor.
 Rezolvarea problemelor nu prea are loc în mod creativ.
 Indivizii nu cooperează bine unii cu alţii.
Materialele de care  Un set de (oricare) 16 cărţi de joc pentru fiecare echipă.

92
 Daţi fiecărei echipe câte un set de 16 cărţi de joc.
 Rugaţi echipele să-şi organizeze cărţile sub forma unei matrici (câte 4
pe coloanăşi câte patru pe linie), cu faţa în sus.
 Obiectivul este acela de a reduce cele 16 cărţi la o singură grămadă sau
la cel mai mic număr de grămezi posibile.
 Explicaţi aceste reguli:
 O carte (sau o grămadă) poate fi mutată orice distanţă orizontal sau
vertical (dar niciodată pe diagonală).
 Fiecare carte trebuie mutată peste o altă carte (sau grămadă) ce are
acelaşi număr sau culoare. Cărţile nu pot fi mutate peste un spaţiu
gol.
 Odată ce o carte a fost pusă peste o altă carte, grămada rezultată va fi
mutată ca o singură unitate în funcţie de cartea care este vizibilă
(cartea cea mai de sus), toate celelalte cărţi din grămadă devenind
irelevante pentru restul jocului.
 Lăsaţi echipelor 10 minute pentru a termina jocul.
De exemplu... 2-ul de romb poate fi mutat orizontal un spaţiu pentru a acoperi o grămadă
în a cărei vârf este 4 de romb (aceeaşi culoare) sau vertical 3 spaţii pentru a
acoperi un 2 de treflă (acelaşi număr). Cartea nu poate fi mutată pe
diagonală din nici un motiv. Odată ce 2-ul acoperă 4 de romb, 4 devine
irelevant. Noua grămadă, formată din 2, 4 şi cărţile de sub 4 este acum
mutată ca o singură unitate, în baza cărţii care este vizibilă (2 de romb). Sau
ar fi putut fi făcutăşi mişcarea inversă, 4 de romb acoperind 2-ul de romb,
grămada rezultată fiind mutată în acest caz în funcţie de cartea de deasupra:
4 de romb.
93
Puneţi aceste  Cât de aproape aţi fost de a îndeplini obiectivul de a avea o singură
întrebări... grămadă finală?
 Ce a afectat rezultatul vostru final? Din moment ce fiecare grup de 16
cărţi era diferit, cum credeţi că au afectat resursele disponibile rezultatul
jocului? Se întâmplă acest lucru şi la locul de muncă?
 Cum v-aţi ocupat de ideile fiecăruia de a realiza exerciţiul?
 Ce legătură are acest exerciţiu cu munca în echipă? (A fost nevoie să
cooperăm; A trebuit să cădem de acord asupra procesului; A trebuit să
ne ascultăm unii pe alţii; etc.)
 Aţi avut vreun lider? Ce a făcut el?
 Cum aţi făcut faţă dezacordurilor?
locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Afişaţi regulile jocului astfel încât participanţii să le poată consulta în
activitatea să fie un timpul jocului.
succes...  Amintiţi echipelor faptul că în momentul în care este mutată o carte
deasupra unei grămezi, doar cartea aflată deasupra mai este relevantă
pentru joc.
 Grămezile pot fi mutate peste alte grămezi. Din nou, doar cartea aflată
deasupra rămâne relevantă pentru joc.
 Jucaţi-vă cu un set de cărţi înainte de a face aceste exerciţiu, pentru a
înţelege mai bine modul în care activitatea se desfăşoară.
94
39. Consultanţi
Aceasta este... ... o activitate ce permite participanţilor să-şi ofere sfaturi unii altora în ceea
ce priveşte tratarea problemelor de la locul de muncă.
Scopul este... ... de a determina participanţii să se ajute între ei pentru a rezolva

problemele de la locul de muncă sau de a-i face să primească idei creative
legate de situaţiile cu care se confruntă la muncă.
Utilizaţi acest  Indivizii nu se ajută sau nu se sprijină între ei foarte bine.

exerciţiu când...  Indivizii trebuie să vadă valoarea ideilor şi ajutorului celorlalţi.
mai elaborat.
Materialele de care  Hârtie şi pixuri pentru fiecare participant.

Iată cum se face...  Fiecare participant scrie o problemă sau o îngrijorare pe care o are în
prezent în partea de sus a unei coli de hârtie. Daţi grupului 2 minute
pentru a face acest lucru.
 Rugaţi toţi membrii grupului să-şi dea mai departe hârtia pe care au
95
scris persoanei aflate în stânga lor.
 Fiecare participant are 1 minut pentru a citi problema pe care a primit-o
şi pentru a scrie un sfat.
 Hârtiile sunt date din nou în stânga, repetând această acţiune de atât de
multe ori de câte ori o permite timpul disponibil.
 Returnaţi hârtiile proprietarilor lor originali.
De exemplu... Problema:
 Găsesc dificil să mă uit în ochii celuilalt în momentul în care ofer un

feedback negativ.
Soluţii:
 Încearcă să repeţi în oglindă.

 Încearcă să repeţi cu un prieten.
 Urmăreşte felul în care Marius face acest lucru, el se pricepe foarte bine
la asta!
Puneţi aceste  Câţi dintre voi au primit cel puţin o idee care îi va ajuta cu adevărat să
întrebări... rezolve problema?
 Cum v-aţi simţit în postura de a da sfaturi? (onorat şi respectat; obligat
să găsesc un sfat bun; etc.)
 De ce nu ne cerem ajutorul unii altora mai des? (nu vreau să fiu o
povară; cred că trebuie săştiu singur răspunsul; nu cred că alţii vor
avea idei bune; etc.)
 Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra felului în care interacţionăm la
locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Încurajaţi pânăşi sfaturile parţiale. Dacă cineva nu se poate gândi la un
96
activitatea să fie un sfat, el sau ea poate scrie câteva cuvinte de încurajare sau poate sugera
succes... alte surse care ar putea ajuta.
 Sfatul nu trebuie să fie unul revoluţionar sau complet. De obicei primul
gând care vine în minte este cel mai potrivit. Chiar dacă nu este un sfat
foarte bun, el poate ajuta pe altcineva să vină cu o soluţie mai bună!
40. Îmbunătăţeşte asta
Aceasta este... ... o activitate extrem de rapidă în care participanţii încearcă să

îmbunătăţească modul în care le sunt aranjate scaunele fără a avea vreun
obiectiv precis.
Scopul este... ... ca participanţii să înveţe faptul că obiectivele sau scopurile trebuie să fie
specifice; că presupunerile ce nu sunt verificate pot sabota efortul depus.
97
Utilizaţi acest  Indivizii trebuie să vadă valoarea stabilirii unor obiective clare.
exerciţiu când...  Indivizii fac presupuneri/ nu pun întrebări pentru a clarifica probleme.
mai elaborat.
Materialele de care  Nici un material nu este necesar pentru această activitate.

Iată cum se face...  Anunţaţi grupul că au exact 60 de secunde pentru a îmbunătăţi modul în
care sunt aranjate scaunele pe care stau.
 Nu daţi nici o altă instrucţiune. Uitaţi-vă la cronometru/ la ceas şi
spuneţi-le să înceapă... acum!
 Dacă cer instrucţiuni mai specifice, repetaţi pur şi simplu instrucţiunile
de la început.
 Opriţi activitatea după 60 de secunde şi discutaţi.
Puneţi aceste  V-aţi îndeplinit obiectivul? (Da, deoarece sunt mai aproape de
întrebări... fereastră; Nu, pentru că nu ştiu exact care era obiectivul; etc.)
 Care era obiectivul vostru? Era un obiectiv clar? (dacă sunt de părere
căera clar, rugaţi-i să definească ,,a îmbunătăţi” şi apoi arătaţi cum acest
lucru ar fi putut însemna să fie mai mulţi oameni cât mai în faţă, sau să
formeze un cerc, sau să fie aşezaţi bărbat – femeie – bărbat, etc.).
 Aţi încercat să obţineţi lămuriri? De ce nu? Sau ce s-a întâmplat atunci
când aţi încercat?
 Cum se leagă această situaţie de cea de la locul de muncă? (deseori ne
grăbim să facem lucruri de care nu suntem siguri cum trebuie făcute;
deseori nu cerem lămuriri; etc.)
 Ce putem face pentru a preveni ca acest lucru să se mai întâmple la
98
locul de muncă?
Ponturi pentru ca  După ce daţi instrucţiunile nu întrebaţi dacă mai există întrebări. Uitaţi-
activitatea să fie un vă la ceas pentru a le descuraja întrebările. Este incredibil cât de repede
succes... vor renunţa cei care au întrebări dacă persoana pe care vor să o întrebe
este evazivă. De obicei, presiunea grupului va descuraja pe oricine de la
a nu se mişca repede pentru a aranja scaunele.
 Dacă cer lămuriri în mod direct, spuneţi ,,hotărâţi singuri ce înseamnăa
îmbunătăţi. Sunteţi cu toţii adulţi. Pare destul de clar.”. În timpul
discuţiilor de după exerciţiu, subliniaţi cât de similar a fost răspunsul dat
cu răspunsurile primite la locul de muncă.
 Nu fiţi surprinşi (şi nu îi opriţi!) dacă încep să mute mese şi scaune
pentru ,,a-şi îmbunătăţi” modul în care sunt aşezaţi.
 În timpul discuţiilor, nu îi certaţi pentru comportamentul lor. Amintiţi-
vă că instrucţiunile au fost date de aşa natură încât să determine
comportamentul lor. Scopul este acela de a le arăta cât de des mediul de
lucru este de o aşa natură încât declanşează răspunsuri tipice.
 În timp ce aranjează scaunele, ascultaţi-le comentariile. Vor spune
lucruri de genul: ,,nu ştiu exact ce vrea, dar hai să încercăm aşa...”.
Amintiţi-le aceste comentarii (fără a spune cine le-a făcut) în timpul
discuţiilor purtate după finalizarea exerciţiului.
99
41. Poveşti cu un singur cuvânt
Aceasta este... ... o activitate de spus poveşti în care participanţii construiesc împreună o
poveste contribuind fiecare pe rând cu câte un cuvânt.
Scopul este... ... ca participanţii să exerseze cooperarea şi ajutorul reciproc.
Utilizaţi acest  Indivizii nu cooperează bine unii cu alţii.

exerciţiu când...  Indivizii se concentrează prea mult pe ei înşişi.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru pregătirea unui alt
exerciţiu mai elaborat.

Iată cum se face...  Explicaţi faptul că grupul va crea o poveste împreună, adăugând de
fiecare dată câte un cuvânt.
 Cuvintele folosite trebuie să fie cât se poate de interesante şi trebuie să
facă cuvântul participantului anterior să se potrivească cât mai bine
posibil.
 Alegeţi un participant pentru a arăta cum ,,A fost o dată ca niciodată” ar
ieşi dacă fiecare dintre voi aţi spune câte un cuvânt.
 După finalizarea poveştii, încercaţi o alta (grupul va deveni mai bun la
100
asta).
De exemplu... Participantul 1: A
Participantul 2: fost
Participantul 3: o
Participantul 4: dată
Participantul 5: ca
Participantul 6: niciodată
Participantul 7: o
Participantul 8: vulpe
Participantul 9: săracă
Puneţi aceste  Câţi dintre voi aţi simţit că persoana de după voi a spus cuvântul
întrebări... ,,greşit”, deoarece nu era cuvântul la care v-aţi gândit că o să vă urmeze
cuvântul vostru? Cum v-a făcut să vă simţiţi acest lucru? (furios,
frustrat, critic, etc.).
 Cum aţi compara povestirea colectivă a grupului cu ceea ce aţi fi
povestit singuri? (A fost mai creativăşi originală; era mai puţin logică;
a fost mai amuzantă; etc).
 Cui nu i-a plăcut unde ducea povestea? De ce nu? Ce aţi fi putut face
dacă aceasta ar fi fost o situaţie la locul de muncă?
 Care poveste a fost cea mai bună? De ce?
 Ce implicaţii are acest lucru asupra modului în care interacţionăm la
locul de muncă, în special atunci când cineva nu înţelege ce aţi
intenţionat?
101
Ponturi pentru ca  Încercați să păstraţi ritmul sau fluenţa poveştii deoarece acestea se vor
activitatea să fie un pierde în mod repetat.
succes...  Sfârşiţi povestea când simţiţi căacţiunea s-a desfăşurat deja sau nivelul
energiei sau al entuziasmului a scăzut.
 Încurajaţi participanţii să vorbească clar şi răspicat.
42. Amestecarea foilor
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii pun un ziar în ordinea numerică a
paginilor după ce acestea au fost amestecate.
Scopul este... ... de a învăţa participanţii să coopereze unii cu alţii, să se amuze şi să-şi
întărească abilităţile de comunicare.
Utilizaţi acest  Indivizii nu cooperează bine unii cu alţii.

 Se formează un nou grup şi este nevoie ca el să fie unit.
102
exerciţiu când...  Grupul are nevoie să se relaxeze, să se distreze şi să râdă.
Materialele de care  Câte un ziar cu paginile complet amestecate şi deloc în ordine pentru
veţi avea nevoie... fiecare echipă.
 Mici premii pentru echipa câştigătoare (opţional).

 Daţi fiecărei echipe câte un ziar cu paginile complet amestecate.
 Rugaţi echipele să sorteze şi organizeze ziarul astfel încât să-l aducă
înapoi la ordinea sa iniţială.
Puneţi aceste  Ce legătură are această activitate cu munca în echipă? (A fost nevoie să
întrebări... cooperăm; a trebuit să cădem de acord asupra procesului; a trebuit să
ne ascultăm unii pe alţii; etc.)
 Cum v-aţi ocupat de ideile tuturor legate de felul în care să abordaţi
activitatea?
 A apărut vreun lider al grupului? Ce a făcut el?
 Cum aţi făcut faţă dezacorduruilor din echipă?
 Ce implicaţii are acest lucru asupra modului în care interacţionm la
locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Folosiţi un ziar identic pentru fiecare echipă. Dacă folosiţi alte
activitatea să fie un materiale, asiguraţi-vă că numărul de hârtii date fiecărei echipe este
succes... egal.
 Nu daţi nici o sugestie sau sfat înaintea sau în timpul testului. Lăsaţi
membrii echipei să se descurce singuri.
103
VI. LUCRUL ÎN ECHIPĂ: APRECIEREA ŞI
SUSŢINEREA RECIPROCĂ
43. Daţi vina pe cineva
Aceasta este... ... o activitate scurtăşi statică în care participanţii încearcă să determine cine
s-a mişcat primul şi mai apoi să atribuie vina.
Scopul este... ... ca participanţii să vadă faptul că toată lumea este responsabilă pentru
comportamentul grupului.
Utilizaţi acest  Indivizii dau vina pe alţii pentru probleme ale grupului pe care la rândul
exerciţiu când... lor le influenţează.
 Se iroseşte energie căutând persoane pe care să se dea vina.
elaborată.
Materialele de care  Nu este necesar nici un material pentru această activitate.

Iată cum se face...  Aranjaţi membrii grupului în cerc, cu toţi stând în picioare.
 Găsiţi-văIdolul:
 Începeţi prin a arăta cu degetul pe cineva din cerc. Continuaţi să
104
arătaţi acea persoană.
 Acel participant arată acum spre altcineva şi continuă să arate cu
degetul spre acea persoană.
 Continuaţi până când fiecare participant arată cu degetul spre un
alt participant, ultimul participant arătându-l pe primul.
 Încetaţi să mai arătaţi cu degetul (lăsaţi mâinile jos) şi fixaţi-vă
ochii pe participantul pe care îl arătaţi mai devreme cu degetul.
 Explicaţi faptul că obiectivul jocului este acela ca participanţii să-şi
urmăreascăIdolul şi să-i imite fiecare mişcare.
 Acum rugaţi grupul să stea perfect nemişcat. Nimeni nu are voie să se
mişte decât în cazul în care o face şi idolul lor. Iar în cazul în care idolul
lui se mişcă (clipeşte, tuşeşte, etc.), participantul trebuie să mimeze
mişcarea exact şi mai apoi să stea din nou nemişcat.
 Începeţi jocul şi jucaţi-l pentru câteva minute.
Puneţi aceste  Trebuia să stăm nemişcaţi – ce s-a întâmplat? (Aşteptaţi-vă ca unii

întrebări... participanţi să înceapă imediat să-şi învinuiască Idolul pentru că s-a
mişcat).
 Cine ştie cine a început mişcarea? (Permiteţi câteva acuze; inevitabil va
fi dificil sau imposibil de stabilit cine a început fiecare mişcare).
 Cât de mult contează cine a început mişcarea, odată ce a fost începută?
 Câtă energie consumăm pe găsirea unor persoane pe care să dăm vina?
 Cum suntem noi de vină pentru perpetuarea anumitor comportamente
care devin mai târziu norme ale echipei? Ce astfel de exemple avem la
locul de muncă?
locul de muncă?
105
Ponturi pentru ca  Mici mişcări vor avea loc inevitabil. Atunci când acestea se vor
activitatea să fie un întâmpla, mişcarea va fi repetată la infinit în cercul participanţilor. De
succes... obicei mișcarea va fi exagerată de către fiecare participant care o imită.
 Dacă mişcarea scapă de sub control, opriţi jocul, reconcentraţi eforturile
tuturor şi reîncepeţi.
44. Nici un dar! (feedback)
Aceasta este... ... o activitate verbală rapidă în care participanţii îşi dau unii altora
feedback folosind ,,dar...”.
Scopul este... ... ca participanţii să înveţe cât de uşor ,,dar...” poate interveni în oferirea de
feedback constructiv,ducând la comportamente defensive chiar şi atunci
când comentariile sunt bine intenţionate. Participanţii vor învăţa, de
asemenea, să înlocuiască ,,dar...” cu ,,şi...”.
Utilizaţi acest  Feedback-ul nu este primit bine.
106
exerciţiu când...  Indivizii simt faptul că alţii nu sunt dispuşi să asculte în mod deschis.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru un alt exerciţiu mai
elaborat.


 Fiecare participant are 30 de secunde pentru a se gândi la un lucru care
îi place în legătură cu îmbrăcămintea celuilalt şi un lucru ce poate fi
îmbunătăţit la aceasta.
 Primul participant începe prin a-i spune celuilalt, continuând mai apoi
cu ,,dar...”, şi terminând propoziţia cu modul în care vestimentaţia ar
putea fi îmbunătăţită.
 Acum rugaţi fiecare participant să repete propoziţia spusă, înlocuind
,,dar” cu ,,şi”.
De exemplu... ,,Îmi place cravata, dar ţi-ar scoate mai tare în evidenţă ochii albaștri dacăar
fi de culoare roşie.”
,,Îmi place cravata şi ţi-ar scoate mai tare în evidenţă ochii albaştri dacă ar
fi de culoare roşie.”
,,Este o rochie minunată, dar ai avea un aer mai profesionist dacă ai purta şi
cercei.”
,,Este o rochie minunată, şi ai avea un aer mai profesionist dacă ai purta şi

cercei.”
107
Puneţi aceste  Cum v-aţi simţit când aţi auzit ,,dar”? (enervaţi, defensivi, minţiţi, etc.)
întrebări... Cum v-aţi simţit când aţi auzit ,,şi”? (ajutaţi, susţinuţi, respectaţi, etc.)
 Ce înseamnă ,,dar” de obicei? (Dezacord cu propoziţia iniţială, urmând
să fie spus adevărul gândit de fapt).
 De ce spunem ,,dar” atât de des atunci când oferim sugestii sau
feedback?
locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Împărtăşiţi un exemplu înainte de a începe exerciţiul, pentru a le oferi

activitatea să fie un participanţilor o idee legată de modul în care ar trebui să sune
succes... afirmaţiile.
 Asiguraţi-vă că toţi particuipanţii au terminat afirmaţiile cu ,,dar”
înainte de a le da indicaţia legată de afirmaţiile cu ,,şi”.
 Subliniaţi faptul că ,,dar” neagă de obicei tot ceea ce-l precede.
45. Nici un dar! (idei)
Aceasta este... ... o activitate verbală rapidă în care participanţii îşi dau unii altora
feedback în ceea ce priveşte ideile folosind ,,da, dar...”.
Scopul este... ... ca participanţii să înveţe cât de uşor ,,da, dar...” poate opri conversaţia şi
creativitatea, chiar şi atunci când este folosit cu bune intenţii. Ei vor învăţa
108
să înlocuiască ,,da, dar...” cu ,,da, şi...”.
Utilizaţi acest  Ideile sunt refuzate frecvent; creativitatea este sufocată.

exerciţiu când...  Indivizii simt că ceilalţi nu îi ascultă în mod deschis.
elaborată.
Materialele de care  Nu este necesar nici un material pentru această activitate.


 Fiecare pereche trebuie să plănuiască o vacanţă împreună (banii nu sunt
o problemă).
 Unul dintre parteneri începe prin a sugera ceva celuilalt.
 Celălalt partener răspunde spunând: ,,Da, dar...” şi îi termină primului
propoziţia.
 Primul partener răspunde mai apoi spunând ,,Da, dar...” şi termină
propoziţia.
 Conversaţia trece de la un partener la celălalt în acest fel timp de 2
minute.
 Mai apoi, cereţi aceloraşi perechi să facă acelaşi lucru făcând o
singurăschimbare – fiecare propoziţie trebuie să înceapă cu ,,Da, şi...”
 Conversaţia continuă astfel timp de 2 minute.
De exemplu... ,,Vreau să merg undeva unde e cald.”
,,Da, dar hai să ne asigurăm că acel loc nu e Florida.”
109
,,Da, dar Puerto Rico ar putea fi frumos.”
,,Da, dar sper că măcar unul dintre noi vorbeşte spaniolă.”
,,Da, dar am putea lua cu noi un dicţionar dacă e nevoie.”
,,Vreau să merg undeva unde e clad.”
,,Da, şi hai să ne asigurăm că acel loc nu e Florida.”
,,Da, şi Puerto Rico ar putea fi frumos.”
,,Da, şi sper că măcar unul dintre noi vorbeşte spaniolă.”
,,Da, şi am putea lua cu noi un dicţionar dacă e nevoie.”
Puneţi aceste  Cum v-aţi simţit când aţi auzit ,,dar”? (enervaţi, defensivi, minţiţi, etc.)
întrebări... Cum v-aţi simţit când aţi auzit ,,şi”? (ajutaţi, susţinuţi, respectaţi, etc.)
 Aţi reuşit să ajungeţi mai departe cu planificarea atunci când aţi folosit
,,şi” în loc de ,,dar”? De ce?
 De ce spunem ,,da, dar...” atât de des? (Aşa suntem obişnuiţi; ,,Dar”-ul
ne permite să nu fim de acord cu o idee fără a fi dezagreabili; etc.)
 Când este ,,da, dar...” util şi potrivit?
locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Citiţi exemplele de mai sus pentru a face participanţii să înţeleagă cum
activitatea să fie un ar putea decurge conversaţia.
succes...  Încurajaţi-i să aibă o conversaţie lină, cu replici ce se urmează una pe
alta imediat. Nu planifică o vacanţă reală, prin urmare nu trebuie să fie
corecţi, precişi sau realişti.
110
 Al doilea dialog nu trebuie să copieze exact, cuvânt cu cuvânt, primul
dialog.
46. Primele impresii
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii îşi stabilesc primele impresii legate de
oameni aleşi la întâmplare din reviste.
Scopul este... ... acela de a face participanţii să vadă cât de puternice şi importante pot fi
primele impresii pe care şi le fac alţii despre ei.
Utilizaţi acest  Indivizii interacţionează cu clienţii într-o foarte mare măsură.

exerciţiu când...  Prima impresie legată de grup este extrem de importantă pentru ca
acesta să aibă succes.
 Indivizii se opun uniformelor sau altor aspecte ale imaginii pe care o
doriţi.
Materialele de care  Pentru fiecare echipă - câte un plic care conţine 4-5 imagini ale unor
veţi avea nevoie... oameni apăruţi în reviste. Evitaţi oamenii faimoşi şi uşor de recunoscut
din reviste. Evitaţi decorurile şi fundalele ce nu sunt neutre.
111
 Daţi fiecărui grup câte un plic ce conţine imagini ale diferitor oameni.
 Daţi-le 6 minute pentru a discuta primele impresii pe care le au despre
oameni bazându-se doar pe ceea ce văd în imagini.
 Rugaţi-i să împărtăşească grupului părerile despre una dintre imaginile
faţă de care echipa lor a avut dintre cele mai puternice prime impresii.
De exemplu... ,,Această femeie este foarte probabil o persoană de profesie. Priviţi-i ţinuta.
Este foarte probabil o persoană extrem de asertivăşi foarte sigură pe sine.
Oh, şi priviţi acel lanţ. Nu vă spune pur şi simplu ,,succes”?”
,,Nu, cred că acel lanţ cerşeşte atenţie! Sunt de acord cu faptul că persoana
arată destul de asertivă, totuşi. Pare de asemenea...”
Puneţi aceste  Cât de uşor a fost să cădeţi de acord asupra primelor impresii legate de
întrebări... aceşti oameni?
 Care au fost câteva dintre motivele pentru care au avut loc dezacorduri?
(am fost crescuţi diferit; am avut experienţe diferite legate de un anumit
fel de a arăta, etc.)
 Ce judecăţi sunt făcute despre noi şi despre felul în care ne prezentăm?
locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Evitaţi ca discuţiile de după activitate să alunece spre comentarii ce

activitatea să fie un vorbesc despre cât de corect este ca oamenii să fie judecaţi după primele
succes... impresii. Acceptaţi faptul că aceste lucruri se întâmplăşi concentraţi-vă
asupra modului în care puteţi folosi acest fapt în interesul organizaţiei.
112
 Luaţi imaginile din diferite reviste. Încercaţi să aveţi o combinaţie de
imagini cât mai diversă în fiecare plic.
 Fiţi sensibili la influenţele legate de rasăşi de gen din cadrul grupului
atunci când alegeţi imaginile.
 Anunţaţi echipele cu 1 minut înainte ca discuţiile să se sfârşească.
47. Din gunoi în nestemate
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii iau obiecte legate de mediul de lucru şi
arată cum acestea reflectă contribuţia fiecărui participant la tăria echipei.
Scopul este... ... acela de a face participanţii să aprecieze contribuţia proprie şi a celorlalţi
la succesul echipei.
113
Utilizaţi acest  Urmează să înceapă un proiect sau o muncă semnificativă.
exerciţiu când...  Indivizii nu se simt siguri pe ei în ceea ce priveşte abilitatea lor de a-şi
face treaba.
 Indivizii trebuie să creeze legături.
Materialele de care  Un număr de obiecte pe care le găsiţi în mod normal în mediul de lucru
veţi avea nevoie... – agrafe de birou, pixuri, radiere, calculatoare de buzunar, căni de cafea,
capsatoare, post-it-uri, elastice şi aşa mai departe.
Iată cum se face...  Rugaţi fiecare participant să aleagă câte un obiect ce reprezintă cel mai
bine lucrul cu care el sau ea simte că trebuie să contribuie la succesul
echipei.
 Rugaţi fiecare participant să împărtăşească grupului motivul pentru care
a ales respectivul obiect.
 Daţi mai apoi echipei 5 minute pentru a crea o sculptură folosindu-şi
obiectele. Sculptura finală ar trebui să arate felul în care părţile
individuale s-ar putea îmbina pentru a face echipa mai puternicăşi a-i
asigura succesul.
De exemplu... ,,Am ales un calculator deoarece tind să fiu o persoană extrem de analitică.
Îmi place să găsesc soluţii. Mă încântă mai mult să caut răspunsul decât să-l
găsesc.”
,,Eu am ales calculatorul de asemenea, dar eu am făcut-o deoarece sunt o

persoană extrem de orientată către detalii. Aproximările nu sunt îndeajuns
de bune pentru mine. Prin urmare voi contribui prin detalii la acest grup.”
114
Puneţi aceste  De ce acelaşi obiect a însemnat lucruri diferite pentru oameni diferiţi?
întrebări...  La ce vă gândeaţi atunci când încercaţi să încorporaţi totul într-o
sculptură? (Nu eram sigur cum puteam include capsatorul; doream ca
pixul să aibă un rol mai central; unii erau mai îngrijoraţi de produsul
final decât alţii; etc.)
 Ce implicaţii are acest lucru pentru noi la locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Dacă grupul este unul mare (mai mult de 15 oameni), împărţiţi grupul în
activitatea să fie un echipe ce reprezintă grupuri de lucru separate.
succes...  Puneţi mai multe obiecte de acelaşi fel pe masă astfel încât mai mulţi
dintre participanţi să poată alege acelaşi lucru (pentru motive diferite?).
 S-ar putea să nu fie nevoie să purtaţi o discuţie formală după încheierea
exerciţiului dacă discutaţi pe măsură ce participanţii îşi împărtăşesc
punctele tari.
115
48. Felicitări!
Aceasta este... ... o activitate în care nu superiorii, ci cei aflaţi pe poziţie de egalitate,
apreciază meritele participanţilor.
Scopul este... ... ca participanţii să primească recunoaştere şi apreciere unii de la alţii şi

această recunoaştere să fie întărită de întreaga echipă.
Utilizaţi acest  A fost finalizat un important proiect sau efort de lucru – pentru a
exerciţiu când... sărbători succesul.
 Indivizii sunt dezamăgiţi sau ma puţin încrezători în sine.
 Indivizii trebuie să recunoascăşi să aprecieze lucrurile care merg bine în
cadrul echipei.
 Indivizii trebuie să creeze legături în cadrul grupului.
Materialele de care  O cutie sau două de ciocolată ,,Merci”.

Iată cum se face...  Arătaţi grupului o cutie de ciocolată Merci.

 Explicaţi-le faptul că trebuie să folosescă ciocolata pentru a-şi mulţumi
unii altora pentru lucrurile realizate şi pentru a-şi recunoaşte unii altora
eforturile.
 Oricine poate da oricui altcuiva o ciocolată. Pot da chiar mai mult de o
116
ciocolată dacă doresc.
 Singura dispoziţie este aceea că de fiecare dată când este oferită o
ciocolată, oferta trebuie să fie însoţită de o scurtăşi specifică explicaţie a
motivului pentru care este făcută.
 Nu faceţi această activitate în nici o ordine. Nu cereţi nimănui să dea o
ciocolată. Lăsaţi ca acest lucru să fie făcut complet voluntar.
 Faceţi primul pas. Daţi o ciocolată Merci unui participant. Atunci când o
faceţi, explicaţi ce a făcut acea persoană pentru a primi ciocolata.
 Încurajaţi participanţii să vă urmeze – cineva (oricine) poate acum da o
ciocolată altcuiva.
 Iniţiaţi de fiecare datăo scurtă rundă de aplauze pentru cel care primeşte
ciocolata.
 Continuaţi până când scade entuziasmul sau până când rămâneţi fără
ciocolată.
De exemplu... ,,Mulţumesc Dianei pentru că m-a ajutat să găsesc acea problemă din
registru de joia trecută. M-a ajutat să caut posibilele cauze ale problemei.
Am reuşit să răspund astfel clientului mult mai repede decât aş fi făcut-o
dacă aş fi lucrat singură.”
Puneţi aceste  Cât de dificil (sau uşor) a fost să vă recunoaşteţi meritele unii altora? De
întrebări... ce?
 Cu ce este diferită recunoaşterea primită de la colegi faţă de
recunoaşterea primită de la superiori?
 Ce credeţi că s-ar întâmpla dacă am oferi astfel de feedback şi colegilor
noştri din afara grupului (furnizori, clienţi, colaboratori, etc)?
117
Ponturi pentru ca  Prima încercare de a da o ciocolată ar putea fi doar de probă, însă odată
activitatea să fie un ce lumea prinde conceptul, participanţii ajung deseori să,,se lupte” între
succes... ei pentru a fi următorii care recunosc meritele cuiva (şi nu este acest tip
de ,,luptă” una minunată?).
 Nu se aşteaptă niciodată ca cel care a primit bomboana să dea una mai
departe altcuiva. Lăsaţi pe oricine doreşte să dea o ciocolată să o facă.
Nu vă faceţi griji legate de al cui este rândul sau de o anumită ordine.
 S-ar putea să doriţi să-i spuneţi unui participant despre această activitate
din timp şi să-l rugaţi să fie pregătit să ofere o ciocolată după voi, pentru
a creşte entuziasmul grupului şi a începe exerciţiul cu o mai mare
uşurinţă.
 Puteţi folosi această activitate în mod regulat la şedinţele membrilor
organizaţiei. Activitatea nu devine plictisitoare niciodată, iar
participanţilor nu le vor lipsi niciodată lucrurile pentru care să se
recunoascăşi aprecieze unii pe alţii.
 Faceţi ca motivul pentru care i se recunosc meritele cuiva să fie
echivalent cu premiul primit. Dacă cineva face ceva cu adevărat
extraordinar, poate ar trebui să-i daţi un premiu mai mare decât o
ciocolată.
 Nu vă faceţi probleme legate de faptul că fiecare ar trebui să primească
câte o ciocolată. Această activitate nu se bazează pe corectitudine în
acest sens. (Poate cei care nu primesc ciocolată de data aceasta se vor
gândi la motivele pentru care nu li s-au recunoscut meritele şi se vor
schimba). Acest lucru este extrem de potrivit în special dacă hotărâţi să
faceţi această activitate regulat sau semiregulat.
 Dacă cineva oferă o ciocolatăşi nu este foarte specific în legătură cu
motivul pentru care a făcut-o, rugaţi-l să împărtăşească un exemplu .
118
49. Etichete
Aceasta este... ... o activitate de planificare în care participanţii se tratează unii pe alţii
diferit pe baza unor etichete scrise pe care le poartă pe frunte.
Scopul este... ... acela de a învăţa participanţii care este sentimentul de a fi tratat într-un
anumit fel din cauza generalizărilor şi a prejudecăţilor. Ei vor învăţa cum
acest lucru poate împiedica o bună comunicare.
Utilizaţi acest  Grupul trebuie să aprecieze mai mult diversitatea propriilor membri.
exerciţiu când...  Indivizii se abordează unii pe alţii sau abordează clienţii, partenerii, etc
pe baza unor noţiuni preconcepute.
 Etichetările şi prejudecăţile stau în calea comunicării şi a colaborării.
Materialele de care  Un set de câte 6 etichete pentru fiecare grup. Etichetele trebuie să fie
veţi avea nevoie... îndeajuns de mari încât participanţii să le poată citi de la câţiva metri
distanţă.
 Etichetele pot oferi indicaţii, gen ,,nu fi de acord cu mine”, ,,ignoră-
mă”, ,,tratează-mă ca pe lider”, ,,râde de mine”, ,,respectă-mi opiniile”,
,,găseşte-mi o vină”, ,,ceartă-te cu mine”, ,,fii de acord cu mine”,
,,întrerupe-mă” şi aşa mai departe. Sau pot fi etichete simple, cum ar fi:
,,arogant”; ,,serviabil”, ,,cooperant”, ,,linguşitor”, ,,defensiv”, ,,lider”,
etc.
119
Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în echipe de câte 6.
 Distribuiţi câte un set de 6 etichete fiecărei echipe, cu faţa în jos.
 Fiecare membru al echipei lipeşte o etichetă pe fruntea persoanei de
lângă el sau ea.
 Toţi participanţii pot citi ce scrie pe etichetele celorlalţi dar nu şi pe
eticheta proprie.
 Daţi echipelor câte o sarcină de planificare (planificarea unui picnic cu
departamentul, planificarea unui eveniment de caritate, etc). Vor avea 7
minute pentru a face acest lucru.
 Pe măsură ce discută, trebuie să respecte etichetele purtate de fiecare,
reacţionând şi răspunzând corespunzător etichetei.
 După 7 minute, chiar dacă sarcina nu este completă, opriţi echipele şi
discutaţi activitatea.
Puneţi aceste  Ce s-a întâmplat? Aţi realizat sarcina? De ce sau de ce nu?

întrebări...  Cât de satisfăcuţi sunteţi de rezultat? De ce?
 Cum v-aţi simţit când a trebuit să vă purtaţi cu oamenii într-un anumit
fel în funcţie de etichete? (Nu simţeam că sunt eu; M-am simţuit forţat;
A fost amuzant; etc.) Vi s-a părut mai uşor să o faceţi cu timpul?
(Ceilalţi au întărit respectiva etichetare; M-am obişnuit să-l tratez
astfel; etc.)
 Cum v-aţi simţit în legătură cu modul în care eraţi trataţi? (Frustrat;
furios; nedumerit; enervat; etc). Care a fost reacţia voastră mai apoi?
(M-am luptat mai mult; M-am purtat şi mai rău cu ceilalţi; Am fost
dezamăgit; etc.)
 Ce implicaţii are această activitate asupra felului în care interacţionăm
la locul de muncă?
120
Ponturi pentru ca  Adaptaţi-vă împărţirii echipelor după cum consideraţi că este necesar.
activitatea să fie un De exemplu, dacă aveţi 11 participanţi, scoateţi o etichetă dintr-unul
succes... dintre seturi şi creaţi 2 echipe: una de 6 membri şi una de 5, astfel încât
toată lumea să poată trăi acea experienţă. Dacă aveţi 13 participanţi,
pregătiţi-vă din timp o a 7-a etichetă.
 Unii oameni ar putea să aibă reţineri în a adera la lucrurile scrise pe
etichete. Pe măsură ce urmăriţi activitatea, încurajaţi participanţii să ia
în calcul etichetele pe care le văd şi să se poarte în consecinţă.
50. Curcubeul diversităţii
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii folosesc creioane colorate ca metaforă
pentru propria diveristate.
Scopul este... ... ca participanţii să ajungă să aprecieze asemănările şi deosebirile din

cadrul grupului.
Utilizaţi acest  Indivizii trebuie să recunoascăşi să aprecieze lucrurile bune care se

întâmplă în cadrul grupului.
121
exerciţiu când...  Indivizii nu se apreciază reciproc îndeajuns.
 Indivizii trebuie să creeze legături unii cu alţii.
Materialele de care  Câte un creion colorat de culoare diferită pentru fiecare participant
veţi avea nevoie... (pentru un grup mare, cumpăraţi o cutie mare de 64 de creioane!).
Iată cum se face...  Daţi câte un creion fiecărui participant.

 Rugaţi-i să formeze o pereche cu cineva care are o culoare apropiată de
culoarea creionului propriu.
 Au la dispoziţie 2 minute pentru a descoperi toate felurile în care ei, ca
indivizi, se aseamănă unul altuia.
 Rugaţi-i să se organizeze din nou pe perechi, de data aceasta cu cineva
al cărui creion are o culoare total diferită de culoarea creionului propriu.
 Au la dispoziţie 2 minute pentru a descoperi toate felurile în care ei, ca
indivizi, sunt diferiţi unul de celălalt.
 Rugaţi participanţii să stea în cerc, fiecare aşezându-se lângă o culoare
care este cât mai asemănătoare culorii proprii. Acest lucru va determina
un fel de curcubeu rotund. Purtaţi discuţia de după în timp ce ei stau în
acest cerc.
Puneţi aceste  Ce aţi aflat despre participantul cu o culoare similară cu a voastră?

întrebări...  Ce aţi aflat despre participantul cu o culoare diferită de a voastră?
 Ce spune acest cerc despre echipa noastră? (Chiar dacă stau lângă
cineva care-mi este asemănător, eu sunt în cele din urmă legat de
persoana foarte diferită aflată de cealaltă parte a cercului; Suntem cu
toţii un mare ansamblu; etc.)
 Ce implicaţii are această activitate asupra modului în care interacţionăm
la locul de muncă?
122
Ponturi pentru ca  Nu-i lăsaţi să devină prea preocupaţi de ,,cea mai corectă” culoare
activitatea să fie un apropiată sau diferită. Da, verdele este culoarea opusă roşului, dar este
succes... de asemenea destul de diferit de negru, argintiu, portocaliu, roz şi de
multe alte culori.
51. Ce-mi place la mine
Aceasta este... ... o activitate bazată pe discuţii în care participanţii îşi spun unii altora care
le sunt propriile puncte tari.
Scopul este... ... acela de a face participanţii să-şi dea seama de cât de multe lucruri au de
oferit, cât de valoroşi sunt pentru echipă, şi pentru a-i face să realizeze că
este bine să-şi recunoască propriile realizări.
Utilizaţi acest  Indivizii au nevoie să-şi crească stima de sine.

exerciţiu când...  Indivizii nu sunt încrezători că vor reuşi să ducă la îndeplinire o sarcină.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru un exerciţiu mai
elaborat.
123

 Unul dintre parteneri îi va spune celuilalt timp de 3 minute fără oprire
despre lucrurile pe care le-au realizat în ultima vreme la locul de muncă.
 Dacă cel care vorbeşte spune orice care să-i reducă sau minimizeze
realizările, ascultătorul va spune ,,Obiectez!”. Vorbitorul va trebui mai
apoi să-şi retragă comentariul.
 În afară de acesta, cel care ascultă nu are voie să spună nimic altceva.
 După 3 minute, inversaţi rolurile şi repetaţi.
De exemplu... Vorbitorul: ,,Am făcut o treabă bună la contul XYZ. Când m-au sunat sămă
întrebe acele întrebări grele, la început nu am ştiut ce să spun. Mai apoi l-
am rugat pe Mihai să mă ajute, şi m-am simţit mai confortabil să le
răspund. Bineînţeles, Mihai s-ar fi putut descurca mai bine fără mine, dar
cel puţin am putut...”
Ascultătorul: ,,Obiectez!”
Vorbitorul: ,,Ok, ignoră ce am spus mai devreme. Am putut să răspund

întrebărilor cu ajutorul lui Mihai. Punct. Şi un alt lucru pe care l-am făcut a
fost faptul că...”
Puneţi aceste  Care a fost rolul pe care l-aţi considerat mai uşor? Cel de vorbitor sau
întrebări... cel de ascultător? (Majoritatea vor spune că cel de ascultător).
 Cum v-aţi simţit în legătură cu faptul că aţi fost nevoiţi să ascultaţi fără
124
a putea contribui cu propriile opinii? (Am simţit că nu fac parte din
conversaţie; Nu eram sigur dacă înţeleg tot;Plictisit; etc.)
 Cum v-aţi simţit atunci când a trebuit să vorbiţi fără a vă putea consulta
cu ascultătorul? (Egoist; Nu eram sigur dacă mă ascultă; Nesigur; etc.)
 Ce ai învăţat în legătură cu felul în care te priveşti? (Am nevoie de
confirmare; Nu mă simt confortabil recunoscându-mi propriile puncte
tari; Pun prea mult/puţin accent pe felul în care mă privesc ceilalţi;
etc.)
 Cum credeţi că afectează acest lucru modul în care vă faceţi treaba la
locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Cel mai dificil pentru vorbitori va fi faptul că vor trebui să vorbească
activitatea să fie un continuu. Ar putea ezita să-şi recunoască propriile contribuţii. Ar putea
succes... părea că fac pauze pentru a se ,,gândi la ceva bun”. Încurajaţi vorbitorii
să continue să vorbească. Dacă nu mai au despre ce vorbi, spuneţi-le să
se întoarcă în timp şi să continue să povestească evenimente trecute,
chiar dacă ajung să vorbească despre lucruri pe care le-au făcut cu 15
ani înainte. Scopul este ca ei să-şi realizeze şi recunoască propriile
valori şi contribuţii fără a se cenzura sau a edita ce au de spus.
125
52. ZYX
Aceasta este... ... o activitate verbală în care participanţii învaţă să spună alfabetul invers
la fel de repede pe cât îl pot spune în mod normal.
Scopul este... ... de a face participanţii să realizeze faptul că au stiluri de învăţare diferite,
şi că ar trebui săţină cont de stilul pe care îl preferă atunci când învaţă noi
abilităţi la locul de muncă. Această activitate creşte de asemenea încrederea
în sine.
Utilizaţi acest  Indivizii se află înaintea unei activităţi grele de învăţare.

exerciţiu când...  Grupului îi lipseşte încrederea că va putea îndeplini anumite activităţi.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru ceva mai elaborat.

Iată cum se face...  Rugaţi grupul să recite alfabetul împreună. Faceţi acest lucru la o viteză
decentă, nu îl spuneţi prea rapid.
 Spuneţi-le faptul că obiectivul este ca ei să poată recita (lucru care
înseamnă că cititul este interzis) alfabetul invers la fel de repede pe cât
au făcut-o recitându-l în mod normal.
 Participanţii pot folosi orice resurse disponibile în cameră (hârtie,
colegii, etc) pentru a se pregăti.
 Au la dispoziţie 12 minute pentru a se pregăti şi pentru a repeta.
 Îndrumaţi grupul pentru a recita alfabetul invers la aceeaşi viteză la care
126
l-au recitat la început.
De exemplu... Z, Y, X, W, V, U, T, S, R, Q, P, O, N, M, L, K, J, I, H, G, F, E, D, C, B, A.
Puneţi aceste  Cum v-aţi simţit când aţi auzit pentru prima oară obiectivul? (Acest
întrebări... lucru este imposibil; Nu pot face asta; etc.)
 Care strategie v-a ajutat cel mai mult să vă pregătiţi? (Căutaţi indicaţii
ale diferitelor metode de învăţare). Aţi observat cumva faptul că trebuia
să împărţiţi sarcina în sarcini mai mici?
 Aţi oferit sau aţi cerut ajutorul altora care încercau să înveţe acelaşi
lucru? De ce sau de ce nu?
 Ce alte metode creative am fi putut folosi pentru a putea învăţa
împreună cu o mai mare uşurinţă?
 Ce implicaţii are această activitate asupra modului în care interacţionăm
la locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Oamenii au metode diferite de învăţare: unii sunt vizuali (prin vederea
activitatea să fie un sarcinii), alţii sunt auditivi (spunând sau cântând ceea ce au de învăţat),
succes... şi alţii sunt kinestezici (mişcându-se). Cei vizuali se vor descurca cel
mai bine scriind alfabetul invers şi uitându-se la el iar şi iar. Cei auditivi
se vor descurca cel mai bine încercând să spună, cânte sau pur şi simplu
să citească cu voce tare alfabetul iar şi iar. Cei kinestezici se vor
descurca cel mai bine mişcându-se în timp ce repetă sau făcând desene
pe hârtie. Urmăriţi indicii legate de ce stil este adoptat cu succes şi de
către cine.
 Dacă alegeţi ca participanţii să recite alfabetul invers individual, trebuie
să fiţi deschişi faţă de soluţiile creative. De exemplu, atunci când este
rândul Cristinei să recite, ar putea avea un partener care să-i şoptească
alfabetul invers în ureche, ea repetând cu voce tare cele auzite.
127
Despre Azimut Happy Employees
Ne-am propus un ideal pentru anii care vin în materie de fericire a angajaților cu care
interacționăm: să transformăm dezvoltarea echipelor într-o știință. Vrem să promovăm în
cadrul organizatiilor cu care colaborăm practici sanătoase, prin care să aducem rezultate
palpabile și echipele să își atingă potențialul maxim.
Credem că echipele eficiente produc bani, nu cheltuie. Din experiența noastră de 8 ani în
domeniu, îți spunem că investiția în echipă este cea mai eficientă alegere a unui lider. Îți
putem demonstra cum fiecare ban investit într-un astfel de program îți economisește alți
minim doi.
Pentru a atinge acest scop am dezvoltat pentru clienții noștri un model unic de diagnosticare
și dezvoltare a nivelului de fericire a angajaților, oferindu-le programe integrate și
personalizate. Aceste servicii (team building, training, coaching, consultantă) propun o
abordare completă, aprofundată și aduc laolaltă situații concrete din cadrul organizației.
Date de contact
+40773 81 28 60
contact@happy-employees.eu
http://happy-employees.eu/
Facebook LinkedIn Twitter
128

Ebook 52 de Exercitii de Team Building La Birou Min PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ebook 52 de Exercitii de Team Building La Birou Min PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

52 de exerciţii de team building la birou

pentru fiecare săptămână a anului

O persoană ca dumneavoastră poate organiza cu uşurinţă oricare dintre activităţile

Nici un pliant sau fluturaş de preparat, copiat sau distribuit.

1. Negocierea celor 2 lei

Utilizaţi acest  Indivizii se concentrează prea mult asupra propriilor nevoi.

Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în echipe de câte 3.

,,Am hotărât că Mihai va lua ambele bancnote. El ne-a oferit fiecăruia în

Utilizaţi acest  Indivizii se concentrează prea mult pe nevoile proprii.

Materialele de care  Un pachet de cărţi de joc.

Utilizaţi acest  Indivizii nu se ascultă reciproc.

Iată cum se face...  Rugaţi participanţii să se grupeze pe perechi.

De exemplu... Subiectele controversate pot include mariajul persoanelor de acelaşi sex,

4. Eu, eu însumi şi cu mine

Utilizaţi acest  Este nevoie ca indivizii să-şi îmbunătăţească abilităţile de comunicare

Materialele de care  Nu este nevoie de nici un material pentru acest exerciţiu.

Iată cum se face...  Rugaţi participanţii să se împartă pe perechi.

Ponturi pentru ca  Fiţi pregătiţi să demonstraţi un discurs de 2 minute care să nu folosească

Materialele de care  O coală de hârtie pentru fiecare participant

Iată cum se face...  Daţi fiecărui participant câte o coală de hârtie.

De exemplu...  Îndoiţi-vă hârtia în jumătate.

Ponturi pentru ca  Spuneţi instrucţiunile rar şi clar. Nu încercaţi să îi pierdeţi pe parcurs

Materialele de care  Hârtie şi pix pentru fiecare participant.

 După 10 minute, rugaţi fiecare echipă să-şi prezinte afişul grupului.

De exemplu... Valorile includ lucruri precum angajamentul faţă de clienţi, integritatea,

Puneţi aceste  Care valori apar la mai multe dintre echipe?

Utilizaţi acest  Indivizii se concentrează prea mult asupra propriilor nevoi.

Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în echipe de 3-6 participanţi.

De exemplu... Unele dintre întrebuinţările maşinilor de spălat vechi ar fi umplerea lor cu

Puneţi aceste  Cum a ales echipa voastră această strategie de marketing?

Utilizaţi acest  Indivizii se concentrează prea mult asupra propriilor nevoi.

Materialele de care  Bandă izolatoare

Utilizaţi acest  Indivizii se concentrează prea mult asupra propriilor nevoi.

Materialele de care  7 plicuri, dintre care:

Iată cum se face...  Daţi fiecărui participant 20 de bancnote de câte un leu.

Puneţi aceste  Cum aţi lucrat ca echipă?

10. O zi din viaţa...

Utilizaţi acest  Indivizii nu se cunosc unii pe alţii bine.

Utilizaţi acest  Indivizii se cunosc unii pe alţii destul de bine.

Materialele de care  Hârtie şi creioane pentru fiecare participant.

De exemplu... ,,Cineva spune că încă eşti îndrăgostită de Ringo Starr!”

,,Cineva spune că eşti un bun ascultător.”

,,Cineva spune că te descurci minunat la karaoke.”

Puneţi aceste  Cât de multe aţi învăţat unii despre alţii?

Ponturi pentru ca  Păstraţi starea de spirit la un nivel de amuzament. Protejaţi grupul de

12. Panouri umane

Utilizaţi acest  Indivizii nu se cunosc prea bine între ei.

Materialele de care  Câte o coală A3 pentru fiecare participant.

Puneţi aceste  De ce consideraţi că este important să vă cunoaşteţi între voi şi în afara

13. N.U.M.E.L.E. meu

Materialele de care  Nu este nevoie de nici un material pentru această activitate.

14. Un ban pentru gândurile tale

De exemplu... ,,Bună, mă numesc Irina. Lucrez la această companie de 14 ani şi în acest

Ponturi pentru ca  Acordaţi-le un moment pentru a se gândi la ce să spună înainte de a

15. Îmi place

Materialele de care  Nu este nevoie de nici un material pentru această activitate.

De exemplu... ,,Îmi place să colecţionez păpuşi din porţelan.”

,,În loc să mănânc îngheţată, îmi place să fac plajă la mare.”

,, În loc să stau pe internet, îmi place să antrenez echipa de fotbal a fiului

Aceasta este... ... o activitate în care participanţii se organizează pe baza diferitelor

Materialele de care  Nu este nevoie de nici un material pentru această activitate.

De exemplu... Alte categorii de sortare ar putea fi numele, data naşterii (cronologic),

Materialele de care  O coală de hârtie şi un pix pentru fiecare participant.