UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI A GAZELOR

PROIECTAREA PROGRAMULUI DE CONSTRUCTIE AL UNEI SONDE

IN FORAJ PE NORD-COMANESTI

2017
 Cuprins

Capitolul 1: Geologia structurii

1.1.Situarea geografica;
1.2.Litologia si tectonica;
1.3.Dificultati de foraj;
1.4.Variatia gradientilor de presiune din pori si a presiunii de fisurare in functie de adancimea
sondei;

Capitolul 2: Stabilirea programului de tubare al sondei

2.1.Determinarea numarului de coloane de tubare pe baza gradientilor de presiune;
2.2.Stabilirea diametrelor coloanelor si al sapelor de foraj;

Capitolul 3: Calculul de rezistenta al garniturii de foraj

3.1.Alegerea garniturii de foraj;
3.2.Calculul de rezistenta al garniturii pentru forarea intervalului cirespunzator coloanei de
exploatare;

Capitolul 4: Fluide de foraj

4.1.Tipurile de fluide de foraj;
4.2.Determinarea proprietatilor fluidelor de foraj;
4.3.Cantitati de materiale necesare pentru prepararea si pomparea fluidelor de foraj;

Capitolul 5: Tubarea sondei

5.1.Calculul de rezistenta al coloanei de ancoraj
5.2.Calculul de rezistenta al coloanei intermediare
5.3.Calculul de rezistenta al coloanei de exploatare

Capitolul 6: Cimentarea coloanelor de tubare

6.1.Cimentarea coloanei de ancoraj, tinand seama de durata operatiei de cimentare

6.2.Cimentarea coloanei intermediare;
6.3.Cimentarea coloanei de exploatare in regim turbulent;

2
 Capitolul 1: Geologia structurii

1.1 Situare geografica

Structura NORD-Comanesti apartine administrativ judetului Bacau, fiind situata la 10 km N-E

de orasul Comanesti, Din punct de vedere morfologic, structura se caracterizeaza printr-un relief
subcarpatic specific zonei montane, cu altitudini cuprinse intre 900-1000 m, Clima este montana cu
veri reci si ierni friguroase.

1.2 Stratigrafia si Tectonica

Structura NORD-Comanesti apartine unitatii externe a flisului Carpatilor Orientali, fiind

situata intre doua structuri productive cunoscute: Asau de Vest si Moinesti de Est.
Aceasta zona apartine de doua mari unitati structurale: unitatea medio-marginala si unitatea
externa.
Unitatea medio-marginala cuprinde depozite apartinand Eocenului si Oligocenului.
Eocenul in facies de Tarcau incepe prin gresii calcaroase si monocalcaroase cenusii cu
intercalatii de argile si marne cenusii-verzui, grosimea variind intre 200-400m.
Deasupra urmeaza Eocenul in facies de Plopu reprezentat prin marne cenusii-verzui si argile
brun-roscate cu grosimea medie de 80 de m.
Oligocenul este reprezentat de gresii de kliwa, Unitatea externa este reprezentata in special
prin Oligocen.
Eocenul este reprezentat printr-o serie pelitica de argile verzui dezvoltate pe o grosime de
100-150 m.
Din punct de vedere tectonic, structuta are forma unei cute solz, dezvoltata pe directia Nord-
Sud, Flancul vestic este puternic inclinat, cuta fiind prinsa intre doua directii majore: la partea
superioara linia de foraj, prin intermediul careia se produce incalecarea marginala, iar la partea
inferioara o falie longitudinala peste care se afla structura Moinesti-Vest.
Cuta este afectata de o serie de dizlocari tectonice care o compartimentizeaza in blocuri
tectonice separate.

1.3 Variatia gradientilor, presiunea din pori, presiunea fluidului de foraj si presiunea de
fisurare in functie de adancime

Pe structura NORD-Comanesti, gradientul de presiune al fluidului din pori variaza intre

0,095-0,13 bar/m iar gradientul de fisurare intre 0,14-0,185 bar/m, Greutatea specifica a fluidelor de
foraj ce se vor folosi variaza intre 1,1 si 1,4 kg/𝑑𝑚3 .

Lucrarile de foraj efectuate in ultimul timp au pus in evidenta structura medio-marginala,

prelungirea sudica a aliniamentului structural din unitatea externa al flisului din Carpatii Orientali.
S-a apreciat ca intreaga zona constituie o zona de perspectiva pentru hidrocarburi si este
necesara continuarea foarjului de cercetare pentru deschiderea Oligocenului in parti favorabil
structurate.

3
 Pentru stabilirea perspectivelor Oligocenului din sectorul situat la Nord de zona
productiva s-au proiectat sonde amplasate in diferite blocuri tectonice ale structurii,
Pe baza probelor de productie s-a dovedit prezenta acumularilor de titei intr-un bloc
tectonic la sud de Tarcau, Acest rezultat pozitiv precum si cunoasterea litofaciesului si
continutului de hidrocarburi si obtinerea de date privind tectonica structurii au impus saparea
unei sonde de exploatare prezentata in proiect,

4
 Capitolul 2: Stabilirea programului de constructie al sondei

2.1, Determinarea numarului de coloane de tubare

Program de tubare format din 3 coloane:

 coloana de ancoraj;
 coloana intermediara;
 coloana de exploatare,

2.2, Calculul diametrelor coloanelor si al sapelor de foraj

Date initiale:
Adancimea sondei: H=3100 m
Numarul de coloane: 𝑛𝑐𝑜𝑙𝑜𝑎𝑛𝑒 = 3 𝑐𝑜𝑙𝑜𝑎𝑛𝑒
Diametrul coloanei de exploatare: 𝐷𝑒 = 51/2 in

Coloana de exploatare:
Diametrul coloanei de exploatare: 𝐷𝑒 = 51/2 in = 139,7 mm
Diametrul peste mufa al coloanei de exploatare: 𝐷𝑚𝑒 = 153,7 mm
Jocul radial dintre mufa si peretele gaurii de sonda: 𝛿𝑒 = 10 mm
Diametrul sapei pentru coloana de exploatare: 𝐷𝑠𝑒 = 𝐷𝑚𝑒 + 2 ∙ 𝛿𝑒 = 153,7 + 2 · 10 = 173,7 mm
Diametrul sapei pentru coloana de exploatare din catalog: 𝐷𝑠𝑒 = 171,5 mm = 63/4 in
𝑐𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔
𝛿 𝐷𝑠𝑒 −𝐷𝑚𝑒 171,5−153,7
Ratia de tubare: 𝑅𝑒 = 𝐷 𝑒 = = = 0,052 𝜖 [0,05 … 1]
𝑠𝑒 2∙𝐷𝑠𝑒 2∙171,5
Diametrul interior al coloanei intermediare:𝐷𝑖𝑖 = 𝐷𝑠𝑒 + 2 ∙ 𝑎 = 171,5 + 2 ∙ 2 = 175,1𝑚𝑚
𝑐𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔
𝑎 = jocul dintre sapa si interiorul coloanei urmatoare
𝑎 = 2 … 4 𝑚𝑚; 𝑎 = 2 𝑚𝑚
Diametrul interior al coloanei intermediare din catalog: 𝐷𝑖𝑖 =190,8mm (pt 𝑡𝑚𝑎𝑥 =13,84mm)
𝑐𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔
𝐷𝑖𝑖 > 𝐷𝑠𝑒
𝑐𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔 𝑐𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔
190,8 mm > 171,5 mm
Diametrul coloanei intermediare: 𝐷𝑖 = 85/8in=219,1 mm

Coloana intermediara:
Diametrul coloanei intermediare:𝐷𝑖 = 85/8in=219,1 mm
Diametrul peste mufa al coloanei intermediare: 𝐷𝑚𝑖 = 244,5 mm

5
Jocul radial dintre mufa si peretele gaurii de sonda: 𝛿𝑖 = 20 mm
Diametrul sapei pentru coloana intermediara: 𝐷𝑠𝑖 = 𝐷𝑚𝑖 + 2 ∙ 𝛿𝑖 = 244,4 + 2 · 20 = 284,5 mm
Diametrul sapei pentru coloana intermediara din catalog: 𝐷𝑠𝑖 = 295,0 mm = 115/8 in
𝑐𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔
𝛿 𝐷𝑠𝑖 −𝐷𝑚𝑖 295,0−244,5
Ratia de tubare: 𝑅𝑖 = 𝐷 𝑖 = = = 0,085 𝜖 [0,05 … 1]
𝑠𝑖 2∙𝐷𝑠𝑖 2∙3295,0

Diametrul interior al coloanei de ancoraj: 𝐷𝑖𝑎 = 𝐷𝑠𝑖 + 2 ∙ 𝑎 = 295,0 + 2 ∙ 2 = 299 𝑚𝑚

𝑐𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔
𝑎 = jocul dintre sapa si interiorul coloanei urmatoare
𝑎 = 2 … 4 𝑚𝑚; 𝑎 = 2 𝑚𝑚
Diametrul interior al coloanei de ancoraj din catalog: 𝐷𝑖𝑎 = 316,6 mm(pt 𝑡𝑚𝑎𝑥 =13,06mm)
𝑐𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔
Diametrul coloanei de ancoraj: 𝐷𝑎 = 133/8 in=339,7 mm

Coloana de ancoraj:
Diametrul coloanei de ancoraj: 𝐷𝑎 = 133/8 in=339,7 mm
Diametrul peste mufa al coloanei de ancoraj: 𝐷𝑚𝑎 = 365,1 mm
Jocul radial dintre mufa si peretele gaurii de sonda: 𝛿𝑎 = 35 mm
Diametrul sapei pentru coloana de ancoraj: 𝐷𝑠𝑎 = 𝐷𝑚𝑎 + 2 ∙ 𝛿𝑎 = 365,1 + 2 · 35 = 435,1 mm
Diametrul sapei pentru coloana de ancoraj din catalog: 𝐷𝑠𝑎 = 444,5 mm = 171/2 in
𝑐𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔
𝛿 𝐷𝑠𝑎 −𝐷𝑚𝑎 444,5−365,1
Ratia de tubare: 𝑅𝑎 = 𝐷 𝑎 = = = 0,089 𝜖 [0,05 … 1]
𝑠𝑎 2∙𝐷𝑠𝑎 2∙444,5

Tipul Diametrul exterior Interval 𝐷𝑚 𝐷𝑠𝑐𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔 R

coloanei al coloanei tubat
in mm m-m mm in mm -
3/8
Ancoraj 13 339,7 0-600 365,1 171/2 444,5 0,089
Intermediara 85/8 219,1 0-2500 244,5 121/4 295,0 0,085
1/2
Exploatare 5 139,7 0-3100 153,7 73/8 187,3 0,052

6
 Capitolul 3: Garnitura de foraj

3.1 Alegerea garniturii de foraj

Alegerea garniturii de foraj:
a) Pentru coloana de ancoraj:
𝐷𝑔𝑎 ≤ 𝐷𝑠𝑎 - 1 in
𝑐𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔
𝐷𝑔𝑎 ≤ 444,5 − 1" = 444,5 − 25,4 = 419,1 mm
𝐷𝑔𝑎 ≤ 419,1 mm
𝐷𝑔 = 11” = 279,4 mm
𝑑𝑖𝑔 = 76,2 mm
𝑞𝑔 = 444,5 kg/m
Dp=f(Dsa catalog) = 51/2in =139,7mm
t=9,17mm
qp=32,59 kg/m
lga=50m
Lpa=Ha-50m=-600-50=550m

b) Pentru coloana intermediara

𝐷𝑔𝑖 ≤Dsi catalog -1in
Dgi ≤295-1”=295,0-25,4=269,6mm
Dgi ≤269,6mm
Dgi=254,0 mm=10”
dig=76,2 mm
𝑞𝑔 =362,0Kg/m
Dp=f(Dsi catalog)=5”=127,0mm
t=9,19mm
qp=29,02 kg/m
lgi=100m
Lpi=Hi-100m=2500-100=2400m

c) Pentru coloana de exploatare

Dge≤Dse catalog-1in
Dge ≤171,5-1”=171,5-25,4=146,1mm
Dge ≤146,1 mm
Dge=127mm=5 in
𝑑𝑖𝑔 = 57,2 mm
𝑞𝑔 = 79,3 Kg/m
Dp=f(Dse catalog)=31/2in=88,9mm
dip=88,9-2∙8,56=71,78 mm
t=8,56 mm

7
qp=9,79 kg/m
lge=200 m
Lpe=He-200m=3100-200= 2900 m

Diam ext al praj foraj t qp

Tip coloana
in mm mm kg/m
A 51/2 139,7 9,17 32,59
I 5” 127 9,19 29,02
E 31/2 88,9 9,35 9,79

Diam ext al praj grele Diam int qp

Tip coloana
in mm mm kg/m
A 11” 279,4 76,2 444,5
I 10 254 76,2 362,0
E 5 127 57,2 79,3

Solicitarea Extragere fara circulatie In timpul forajului

garniturii de foraj 1-1 2-2 1-1 2-2
Intinderea si
compresiunea: 181,95 -41,85 152,96 -50,605
𝜎𝑧 ,N/𝑚𝑚2
Torsiunea sau
rasucirea: 0 0 30,57 2,334
𝜏, N/𝑚𝑚2
Incovoierea:
𝜎𝑖𝑛𝑐 ,N/𝑚𝑚2 0 0 0 0
Tensiunea axiala:
𝜎𝑎𝑥 ,N/𝑚𝑚2 181,95 -41,85 152,96 -41,85
Tensiunea data de
Presiunea interioara -41,85 86,66 -36,76
si exterioara: 0
𝜎𝑡 ,N/𝑚𝑚2
𝜎𝑟 ,N/𝑚𝑚2 0 -41,85 -20 -58,84
Tensiunea principala
𝜎1 ,N/𝑚𝑚2 0 -41,85 -20 -58,84
Tensiunea principala 152,96 0,07
𝜎2 ,N/𝑚𝑚2 181,95 -41,85
Tensiunea principala 0
𝜎3 ,N/𝑚𝑚2 -41,85 74,72 -78,675
Tensiunea echivalenta
𝜎𝑒𝑐ℎ ,N/𝑚𝑚2 181,95 0 152,96 70,94

8
3,2 Calculul de rezistenta al garniturii de foraj pentru intervalul corespunzator coloanei de
exploatare
Extragere fara circulatie:
Sectiunea 1-1:

𝜌 𝑎
𝐺𝑝 +𝐺𝑔 −𝐹𝑝1 +𝐹𝑝2 +𝐹𝑓 +𝐹𝑖 (𝐺𝑝 +𝐺𝑔 )(1− 𝑛 +𝑠+ 𝑒𝑥𝑡𝑟 )
𝜌𝑜 𝑔
𝜎𝑧 = = ;
𝐴𝑝 𝐴𝑝

1350 0,3
(283910+158600)(1− +0,1+ )
𝜎𝑧 = 7850 10
= 181,95 N/𝑚𝑚2
0,00233

𝐺𝑝 = 𝑞𝑝 ∙ 𝐿𝑝 ∙ 𝑔 = 9,79 ∙ 2900 ∙ 10 = 283 910 𝑁 = 283,910 𝑘𝑁

𝐺𝑔 = 𝑞𝑔 ∙ 𝑙𝑔 ∙ 𝑔 = 79,3 ∙ 200 ∙ 10 = 158600 𝑁 = 158,6 𝑘𝑁

s=coeficient de frecare = 0,1;

𝑎𝑒𝑥𝑡𝑟 =0,3 (acceleratie la extragere) m/s2
ρn=1350 kg/m3
ρo=7850 kg/m3
𝜋 2 𝜋
𝐴𝑝 = (𝐷𝑝 − 𝑑𝑖𝑝2 ) = (0, 08892 − 0,07022 ) = 0,00233 𝑚2
4 4
𝑑𝑖𝑝 = 𝐷𝑝 − 2 ∙ 𝑡𝑝 = 88,9 − 2 ∙ 9,35 = 70,2 𝑚𝑚

Compresiune:
Sectiunea 2-2:
−𝐹𝑝1 𝜌𝑛 ∙𝑔∙𝐻∙𝐴𝑔
𝜎𝑧 = 𝐴𝑔
=− 𝐴𝑔
= −𝜌𝑛 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 = −1350 ∙ 10 ∙ 3100 = −41,85 · 106 N/m2

𝜎𝑧 = −41,85 N/𝑚𝑚2

𝜋 𝜋
𝐴𝑔 = 4 (𝐷𝑔2 − 𝑑𝑖𝑔2 ) = 4 (0, 1272 − 0,05722 ) =0,01 𝑚𝑚2

Torsiunea: 𝝉
Sectiunea 1-1:
𝜏 = 0 N/𝑚𝑚2
Sectiunea 2-2:
𝜏 = 0 N/𝑚𝑚2

9
Incovoierea: 𝝈𝒊𝒏𝒄
Sectiunea 1-1:
𝜎𝑖𝑛𝑐 = 0 N/𝑚𝑚2
Sectiunea 2-2:
𝜎𝑖𝑛𝑐 = 0 N/𝑚𝑚2

Tensiunea axiala: 𝝈𝒂𝒙

𝜎𝑎𝑥 = 𝜎𝑧 + 𝜎𝑖𝑛𝑐
Sectiunea 1-1:
𝜎𝑎𝑥 = 𝜎𝑧 = 181,95 N/𝑚𝑚2
Sectiunea 2-2:
𝜎𝑎𝑥 = 𝜎𝑧 = −41,85 𝑁/𝑚𝑚2

Tensiunea tangentiala si tensiunea radiala:

Formula lui Lamme:
𝑟𝑖2 ∙ 𝑝𝑖 − 𝑟𝑒2 ∙ 𝑝𝑒 𝑟𝑖2 ∙ 𝑟𝑒2 ∙ (𝑝𝑖 − 𝑝𝑒 )
𝜎𝑡,𝑟 = ±
𝑟𝑒2 − 𝑟𝑖2 𝑟 2 ∙ (𝑟𝑒2 − 𝑟𝑖2 )
Sectiunea 1-1:
𝑝𝑒 = 0 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑖 = 0 𝑏𝑎𝑟
𝜎𝑡 = 𝜎𝑟 = 0 N/𝑚𝑚2
Sectiunea 2-2:
𝑝𝑒 = 𝑝𝑖 = 𝜌 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 = 𝑝𝑛 = 1350 · 10 · 3100 = 41,85 N/𝑚𝑚2
𝑟𝑖2 −𝑟𝑒2
𝜎𝑡 = 𝜎𝑟 = ∙ 𝑝 = −𝑝𝑛 = −𝜌 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 = −1350 · 10 · 3100 =-41,85 N/𝑚𝑚2
𝑟𝑒2 −𝑟𝑖2

𝑑𝑖𝑔 57,2
𝑟𝑖 = = = 28,6𝑚𝑚
2 2
𝐷𝑔 127
𝑟𝑒 = = = 63,5 𝑚𝑚
2 2
𝑟 ∈ [𝑟𝑖 , 𝑟𝑒 ] → 𝑟 ∈ [28,6; 63,5] m
Tensiuni principale:
𝜎1 = 𝜎𝑟 = 0 N/𝑚𝑚2

𝜎𝑎𝑥 + 𝜎𝑡 𝜎𝑎𝑥 − 𝜎𝑡 2
𝜎2,3 = ± √( ) + 𝜏2
2 2

10
Sectiunea 1-1:
𝜎𝑧 𝜎𝑧
𝜎2,3 = ±
2 2
𝜎1 = 0 N/𝑚𝑚2
𝜎2 = 𝜎𝑎𝑥 = 𝜎𝑧 = 181,95N/𝑚𝑚2
𝜎3 = 0 N/𝑚𝑚2
Sectiunea 2-2:
𝜎𝑡 = 𝜎𝑟 = −𝑝 = −48,85 N/𝑚𝑚2 ;
𝜎1 = −𝑝 = −48,85N/𝑚𝑚2

𝜎𝑎𝑥 + 𝜎𝑡 𝜎𝑎𝑥 − 𝜎𝑡 2
𝜎2,3 = ± √( ) + 𝜏2
2 2

𝜎𝑎𝑥 + 𝜎𝑡 𝜎𝑎𝑥 − 𝜎𝑡 2
𝜎2 = + √( ) + 𝜏2
2 2

𝜏 = 0 N/𝑚𝑚2
−41,85−41,85 2
𝜎2 = + √(−41,85+41,85) = −41,85 N/𝑚𝑚2
2 2

𝜎𝑎𝑥 + 𝜎𝑡 𝜎𝑎𝑥 − 𝜎𝑡 2
𝜎3 = − √( ) + 𝜏2
2 2
−41,85−41,85
𝜎3 = 2
= −41,85N/𝑚𝑚2

Tensiunea echivalenta:

1
𝜎𝑒𝑐ℎ = √ ∙ [(𝜎1 − 𝜎2 )2 + (𝜎2 − 𝜎3 )2 + (𝜎3 − 𝜎1 )2 ]
2

1
𝜎𝑒𝑐ℎ 1−1 = √ ∙ [(0 − 181,95)2 + (181,95 − 0)2 ]
2

𝜎𝑒𝑐ℎ 1−1 = 181,95N/𝑚𝑚2

1
𝜎𝑒𝑐ℎ 2−2 = √ ∙ [(−41,85)2 + (−41,85)2 + (−41,85 + 41,85)2 ]
2

𝜎𝑒𝑐ℎ 2−2 = 41,85 N/𝑚𝑚2

11
In timpul forajului:
Sectiunea 1-1:
Intindere:
𝐺𝑝 + 𝐺𝑔 − 𝐹𝑝1 + 𝐹𝑝2 − 𝐺𝑠 + 𝐹𝑝3
𝜎𝑧 =
𝐴𝑝
𝜌
(𝐺𝑝 + 𝐺𝑔 ) − (1 − 𝜌𝑛 ) − 𝐺𝑠 + 𝐹𝑝3
𝑜
𝜎𝑧 =
𝐴𝑝
1350
(283910 + 158600)(1 − ) − 87000 + 77000
𝜎𝑧 = 7850
0,00233
𝜎𝑧 = 152,96/𝑚𝑚2
1 𝜌𝑛𝑒 1 1350
𝐺𝑠 = ∙ 𝑞𝑔 ∙ 𝑙𝑔 ∙ 𝑔 ∙ (1 − )= ∙ 200 ∙ 79,3 ∙ 10 ∙ (1 − ) =87000N =87 kN
𝑐𝑠 𝜌𝑜 1,5 7850
𝜋 𝜋
𝐹𝑝3 = 𝑝𝑖𝑛𝑐 ∙ 𝐴𝑖𝑝 =𝑝𝑖𝑛𝑐 · 4 ·𝑑𝑖𝑝 2 =200·105· 4 ·0,07022 =77400 KN

𝑑𝑖𝑝 = 70,2 𝑚𝑚
𝑝𝑖𝑛𝑐 = 200 𝑏𝑎𝑟
𝑙𝑔 =200 m

Sectiunea 2-2:
Compresiune:
−𝐹𝑝1 +𝐺𝑠 −0,4185∙106 +87550
𝜎𝑧 = = =-50,605 N/𝑚𝑚2
𝐴𝑔 0,01

𝐹𝑝1 = 𝜌𝑛 𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐿 ∙ 𝐴𝑔 = 1350 ∙ 10 ∙ 3100 ∙ 0,01 = 0,4185 ∙ 106 N

𝜋 𝜋
𝐴𝑔 = 4 (𝐷𝑔2 − 𝑑𝑖𝑔2 ) = 4
(0, 1272 − 0,05722 )=0,01 𝑚2

Torsiunea(rasucirea):

Sectiunea 1-1:

𝑀 2577,39
𝑚
𝜏𝑚 = 𝑊𝑝𝑝 = 0,0000843 = 30,57 N/𝑚𝑚2

𝜋 𝐷𝑝4 −𝑑𝑖𝑝
4
𝜋 0,08894 −0,07024
Wpp = 16· 𝐷𝑝
= 16 · 00889
= 0,0000843 𝑚2

𝑀𝑚 = 𝑀𝑠 + 𝑀𝑟𝑔 + 𝑀𝑟𝑝 = 𝑀𝑠 + 𝑀𝑟𝑔𝑓 =1699,89+877,5=2577,39 kN

12
𝑀𝑠 = 𝑀𝑠𝑝 · 𝐺𝑠 =10·87,75=877,5 N

𝑚
𝑀𝑠𝑝 = (10 … 15) 𝑁 ·
𝑘𝑁

𝑚
𝑀𝑠𝑝 = 10 𝑁 ·
𝑘𝑁

𝑃𝑟𝑔𝑓 𝑃𝑟𝑔𝑓 17730

𝑀𝑟𝑔 + 𝑀𝑟𝑝 = 𝜔
= 2·𝜋∙𝑛 =2·𝜋∙1,66= 1699,89 N

2
𝑃𝑟𝑔𝑓 = 𝑐 ∙ (𝐷𝑔2 · 𝑙𝑔 + 𝐷𝑝𝑖 ∙ 𝐿𝑝 )·𝑛1,7·𝜌𝑛

C= 2·10−7

𝑃𝑟𝑔𝑓 = 2 · 10−7 ∙ (0,1272 · 200 + 0,08892 ∙ 2900)·1001,7·1350=17,73 kW=17730 W

n= 100 rot/min

Sectiunea 2-2:
𝑀 877,5
𝑠
𝜏𝑚 =𝑊𝑝𝑝 =0,0003856=2,334 N/𝑚𝑚2

𝜋 𝐷𝑔4 −𝑑𝑖𝑔
4
𝜋 0,1274 −0,05724
Wpp= · = · = 0,0003856 𝑚3
16 𝐷𝑔 16 0,127

𝑀𝑠 = 𝑀𝑠𝑝 · 𝐺𝑠 =10·87,75=877,5 N

Incovoierea:
Sectiunea 1-1:
𝜎𝑖𝑛𝑐 = 0N/𝑚𝑚2

Sectiunea 2-2:
𝜎𝑖𝑛𝑐 = 0N/𝑚𝑚2

Tensiunea axiala
𝜎𝑎𝑥 = 𝜎𝑧 + 𝜎𝑖𝑛𝑐 =𝜎𝑧 + 0
𝜎𝑎𝑥1−1 = 𝜎𝑧1−1 = 152,96 N/𝑚𝑚2
𝜎𝑎𝑥2−2 = 𝜎𝑧2−2 = −41,85 N/𝑚𝑚2

13
Tensiuni radiale si tangentiale datorate presiunii interioare si presiunii exterioare:
Sectiunea 1-1:
𝑟𝑖2 ∙ 𝑝𝑖 𝑟𝑖2 ∙ 𝑟𝑒2 ∙ 𝑝𝑖
𝜎𝑡,𝑟 = ±
𝑟𝑒2 − 𝑟𝑖2 𝑟 2 (𝑟𝑒2 − 𝑟𝑖2 )
𝑝𝑒 = 0 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑖 = 𝑝𝑖𝑛𝑐 200 𝑏𝑎𝑟=20 N/mm2
𝑑𝑖𝑝
𝑟𝑖 = = 0,0351𝑚
2
𝐷𝑝
𝑟𝑒 = = 0,0444𝑚
2
𝑟 ∈ [𝑟𝑖 , 𝑟𝑒 ] → 𝑟 ∈ [0,0351,0,0444] mm
Pt r=𝑟𝑖 (pe suprafata cilindrica inferioar) r=0,0351 m
𝑟 2 +𝑟 2 0,03512 +0,04442
𝜎𝑡 = 𝑟𝑖2 −𝑟𝑒2 ∙ 𝑝𝑖 = 0,04442 −0,03512 ∙ 200 · 105 = 86,66 N/𝑚𝑚2
𝑒 𝑖

𝑟𝑖2 −𝑟𝑒2
𝜎𝑟 = ∙ 𝑝𝑖 = −𝑝𝑖 = −20 N/𝑚𝑚2
𝑟𝑒2 −𝑟𝑖2

Pt r=𝑟𝑒 (pe suprafata cilindrica inferioar) r= 0,0444 m

2·𝑟 2 2·0,03512
𝜎𝑡 = 𝑟 2 −𝑟𝑖 2 ∙ 𝑝𝑖 = 0,04442 −0,03512 ∙ 200 · 105 = 66,66 N/mm2
𝑒 𝑖

𝜎𝑟 = 0N/𝑚𝑚2

Sectiunea 2-2:
𝑟𝑖2 ∙ 𝑝𝑖 − 𝑟𝑒2 ∙ 𝑝𝑒 𝑟𝑖2 ∙ 𝑟𝑒2 ∙ (𝑝𝑖 − 𝑝𝑒 )
𝜎𝑡,𝑟 = ±
𝑟𝑒2 − 𝑟𝑖2 𝑟 2 (𝑟𝑒2 − 𝑟𝑖2 )
𝑝𝑒 = 𝜌𝑛 𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐿 = 𝜌𝑛 𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑠𝑑 = 1350 · 10 · 3100 · 10−5 = 418,5 bar
𝑝𝑖 = 𝑝𝑠 + 𝜌𝑛 𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐿 = 418,5 + 75,78 = 494,28 bar
𝑣2 1202
𝑝𝑠 = 2∙𝜑𝑗 2·𝜌𝑛 𝑒 = 2∙0,952·1250=75,78 bar

𝑣𝑗 =120 m/s
𝜑 = 0,95
r =𝑟𝑖 = 0,0286 𝑚𝑚
0,02862 ∙494,28∙105 −0,06352 ∙418,5∙105 0,048592 ∙0,057152 ·(494,28∙105 −418,5∙105 )
𝜎𝑡 = + =-36,76 N/𝑚𝑚2
0,06352 −0,02862 0,048592 ·(0,057152 −0,048592 )

0,048592 ∙494,28∙105 −0,057152 ∙418,5∙105 0,048592 ∙0,057152 ·(494,28∙105 −418,5∙105 )

𝜎𝑟 = 0,057152 −0,048592
- 0,048592 ·(0,057152 −0,048592 )
=-58,84 N/𝑚𝑚2

r =𝑟𝑒 = 0,0635 𝑚𝑚

14
𝜎𝑡 =-26,76 N/𝑚𝑚2
𝜎𝑟 = −39,24N/𝑚𝑚2

Tensiuni principale:
Sectiunea 1-1:

𝜎𝑎𝑥 + 𝜎𝑡 𝜎𝑎𝑥 − 𝜎𝑡 2
𝜎2,3 = ± √( ) + 𝜏2
2 2

152,96+86,66 152,64−86,66 2
𝜎2 = + √( ) + 30,572 =152,96 N/𝑚𝑚2
2 2

152,96+86,66 152,96−86,66 2
𝜎3 = – √( ) + 30,572 =74,72 N/𝑚𝑚2
2 2

Sectiunea 2-2:
𝜎𝑎𝑥 + 𝜎𝑡 𝜎𝑎𝑥 − 𝜎𝑡 2
𝜎2,3 = ± √( ) + 𝜏2
2 2

−41,85−36,76 −41,85−36,76 2
𝜎2 = + √( ) + 2,3342 =0,07N/𝑚𝑚2
2 2

−41,85−36,76 −41,85−36,76 2
𝜎3 = - √( ) + 2,3342 =-78,675 N/𝑚𝑚2
2 2

Tensiunea echivalenta:

1
𝜎𝑒𝑐ℎ = √ ∙ [(𝜎1 − 𝜎2 )2 + (𝜎2 − 𝜎3 )2 + (𝜎3 − 𝜎1 )2 ]
2

1
𝜎𝑒𝑐ℎ 1−1 = √ ∙ [(−20 − 152,96)2 + (152,96 − 85,1)2 + (85,1 + 20)2 ]
2

𝜎𝑒𝑐ℎ 1−1=152,96 N/𝑚𝑚2

1
𝜎𝑒𝑐ℎ 2−2 = √ ∙ [(−58,84 − 0,07)2 + (0,07 + 78,675)2 + (−78,675 + 58,84)2 ]
2

𝜎𝑒𝑐ℎ 2−2=70,94 N/𝑚𝑚2

15
 𝑅𝑝0,2
𝜎𝑒𝑐ℎ 𝑚𝑎𝑥 ≤ 𝜎𝑎𝑑 =
𝑐𝑠
𝜎𝑒𝑐ℎ 𝑚𝑎𝑥 = 181,95 N/𝑚𝑚2

𝑅𝑝0,2 ≥ 𝑐𝑠 ∙ 𝜎𝑒𝑐ℎ 𝑚𝑎𝑥 = 1,5·𝜎𝑒𝑐ℎ 𝑚𝑎𝑥 =1,5·181,95=272,925 N/𝑚𝑚2

Clasa de rezistenta Limita la curgere 𝑅𝑝0,2 , N/𝑚𝑚2

D 380
E-75 517
X-95 655
G-105 724

Se alege otelul D,

Capitolul 4: Fluide de foraj

4.1 Tipurile de fluide de foraj
In functie de densitatea noroiului de foraj,tipurile de noroi de foraj sunt urmatoarele:
𝐾𝑔
𝜌𝑛 ≤ 1200 → 𝑛𝑜𝑟𝑜𝑖 𝑛𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑝𝑎 𝑠𝑖 𝑎𝑟𝑔𝑖𝑙𝑎
𝑚3
𝐾𝑔
𝜌𝑛 > 1200 𝑚3 → 𝑛𝑜𝑟𝑜𝑖 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑒𝑟𝑠𝑎𝑡 𝑠𝑎𝑢 𝑖𝑛𝑔𝑟𝑒𝑢𝑛𝑎𝑡 𝑐𝑢 𝑏𝑎𝑟𝑖𝑡𝑎 ;

ρn=(1201,,,1350) kg/m3 =>ρinitiala=1200 kg/m3;

ρn=(1351,,,1600)kg/m3=>ρinitiala=1150kg/m3;

ρn>1601 kg/m3=>ρinitial=1120 kg/m3;

16
4.2 Proprietatile fluidelor de foraj
Interval Tipul Densitatea Tensiunea Vascozitatea Filtrat Turta pH
forat fluidului ρn dinamica plastica F, cm3 mm
m-m Kg/m3 de ηpl, cP
forfecare,
τ0, N/m2
0-600 Natural 1100 4,5 13 10 4,1 7,5

600-2500 Noroi 1250 4,8 15 8 1,5 8

dispersat
2500- Noroi 1350 12,4 5 7 1,5 8,5
3100 dispersat

4,3 Calculul volumelor fluidelor de foraj

Pentru coloana de ancoraj:
π π
Vsd = 4 ∙ D2sa catalog ∙ Ha =4 ∙ 0,44452·600= 93,317 𝑚3

𝜋
Vn=Vsd+Vrez Vn=2 ∙ 4 ∙ 𝐷𝑠𝑎 𝑐𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔 2 ∙ 𝐻𝑎

Vrez=Vsd Vn=2·93,317=186,215 m3

Pentru coloana intermediara: (0-2500) m;

π π
Vni = 2 · [ 4 ∙ Dia catalog 2 ∙ Ha + 4 ∙ Dsi catalog 2·(Hi − Ha )]

Dia= Da – 2 ∙ tmediu = 298,5 – 2 ∙ 10,44 = 318,26 mm

Da = 339,7 mm;
tmin +tmax 8,38+13,06
tmed = = = 10,72 mm
2 2
π π
Vni =2 ·[ ∙ 0,318262·600+ ∙ 0,2952 ·(2500-600)]=355,19 𝑚3
4 4

17
Pentru coloana de exploatare:
π π
Vne = 2 · [ 4 ∙ Dii catalog 2 ∙ Hi + 4 ∙ Dse catalog 2·(He − Hi )]

Dii= Di – 2 ∙ tmediu = 219,1 – 2 ∙ 10,43 = 198,24 mm

Di = 219,1 mm;
tmin +tmax 6,71+14,15
tmed = = = 10,43 mm
2 2
π π
Vne =2 ·[ 4 ∙ 0,198242 ·2500+4 ∙ 0,17152 ·(3100-2500)]= 182,04 𝑚3

4.4 Calculul cantitatii de materiale utilizate pt prepararea fluidelor de foraj

Coloana de ancoraj:
𝑘𝑔 𝑘𝑔
𝜌𝑎𝑔 = 2500 𝑚3 ; ; 𝜌𝑎 = 1000 𝑚3 ; 𝑉𝑛 𝑎𝑛𝑐𝑜𝑟𝑎𝑗 = 186,215 𝑚3

𝑉𝑎 + 𝑉𝑎𝑔 = 𝑉𝑛 𝑎𝑛𝑐𝑜𝑟𝑎𝑗
𝑉𝑎 · 𝜌𝑎 + 𝑉𝑎𝑔 ∙ 𝜌𝑎𝑔 = 𝑉𝑛 𝑎𝑛𝑐𝑜𝑟𝑎𝑗 ∙ 𝜌𝑛𝑎
𝐾𝑔
𝜌𝑛𝑎 = 1100
𝑚3
𝜌 −𝜌
𝑉𝑎𝑔 = 𝜌𝑛𝑎−𝜌𝑎 · 𝑉𝑛 𝑎𝑛𝑐𝑜𝑟𝑎𝑗
𝑎𝑔 𝑎

1100−1000
𝑉𝑎𝑔 = 2500−1000 · 186,215 = 12,41 𝑚3

𝑚𝑎𝑔 = 𝑉𝑎𝑔 · 𝜌𝑎𝑔 = 12,41 · 2500 = 31025 𝐾𝑔 = 31,025 𝑡𝑜𝑛𝑒

𝑉𝑎 = 𝑉𝑛 𝑎𝑛𝑐𝑜𝑟𝑎𝑗 − 𝑉𝑎𝑔 = 186,215 − 12,41 = 173,805 𝑚3

18
Coloana intermediara:
𝐾𝑔 𝐾𝑔
𝜌𝑛𝑖 = 1250 3
→ 𝜌𝑛 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 = 1200 3
𝑚 𝑚
𝑉𝑛 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 + 𝑉𝑏 = 𝑉𝑛 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑟𝑎
𝑉𝑛 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 · 𝜌𝑛 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 + 𝑉𝑏 ∙ 𝜌𝑏 = 𝑉𝑛 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑟𝑎 ∙ 𝜌𝑛𝑖
𝐾𝑔
𝜌𝑏 = 4100
𝑚3

𝜌𝑛𝑖 −𝜌𝑛 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙

𝑉𝑏 = · 𝑉𝑛 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑟𝑎
𝜌𝑏 −𝜌𝑛 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙

1250−1200
𝑉𝑏 = · 355,19 = 6,124 𝑚3
4100−1200

𝑚𝑏 = 𝑉𝑏 · 𝜌𝑏 = 6,124 · 4100 = 25108,25 𝐾𝑔 = 25,11 𝑡𝑜𝑛𝑒

𝑘𝑔
Cantitatea de argila folosita pentru a realiza noroiul de ∶ 𝜌𝑛 = 1200 𝑚3

𝑘𝑔 𝑘𝑔
𝜌𝑎𝑔 = 2500 𝑚3 ; ; 𝜌𝑎 = 1000 𝑚3 ; 𝑉𝑛 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑟𝑎 = 355,19 𝑚3

𝑉𝑎 + 𝑉𝑎𝑔 = 𝑉𝑛
𝑉𝑎 · 𝜌𝑎 + 𝑉𝑎𝑔 ∙ 𝜌𝑎𝑔 = 𝑉𝑛 ∙ 𝜌𝑛𝑎
𝐾𝑔
𝜌𝑛 = 1200
𝑚3
𝜌 −𝜌
𝑉𝑎𝑔 = 𝜌𝑛𝑎−𝜌𝑎 · 𝑉𝑛 𝑖𝑛𝑡
𝑎𝑔 𝑎

1200−1000
𝑉𝑎𝑔 = 2500−1000 · 355,19 = 35,025 𝑚3

𝑚𝑎𝑔 = 𝑉𝑎𝑔 · 𝜌𝑎𝑔 = 35,025 · 2500 = 85063,3 𝐾𝑔 = 85,063 𝑡𝑜𝑛𝑒

𝑉𝑎 = 𝑉𝑛 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑟𝑎 − 𝑉𝑎𝑔 = 355,19 − 35,025 = 320,165 𝑚3

19
Coloana de exploatare:

𝐾𝑔 𝐾𝑔
𝜌𝑛𝑒 = 1350 3
→ 𝜌𝑛 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 = 1200 3
𝑚 𝑚
𝑉𝑛 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 + 𝑉𝑏 = 𝑉𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒

𝑉𝑛 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 · 𝜌𝑛 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 + 𝑉𝑏 ∙ 𝜌𝑏 = 𝑉𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒 ∙ 𝜌𝑛𝑒

𝑉𝑛 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 = 𝑉𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒 − 𝑉𝑏

𝑉𝑛 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 · 𝜌𝑛 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 − 𝑉𝑏 ∙ 𝑉𝑛 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 + 𝑉𝑏 ∙ 𝜌𝑏 = 𝑉𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒 ∙ 𝜌𝑛𝑒

𝐾𝑔
𝜌𝑏 = 4100
𝑚3
𝜌𝑛𝑒 −𝜌𝑛 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙
𝑉𝑏 = · 𝑉𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒
𝜌𝑏 −𝜌𝑛 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙

1350−1200
𝑉𝑏 = 4100−1200 · 182,04 = 9,42 𝑚3

𝑚𝑏 = 𝑉𝑏 · 𝜌𝑏 = 9,42 · 4100 = 38605,03𝐾𝑔 = 38,605 𝑡𝑜𝑛𝑒;

𝑘𝑔
Cantitatea de argila folosita pentru a realiza noroiul de ∶ 𝜌𝑛 = 1200 𝑚3

𝑘𝑔 𝑘𝑔
𝜌𝑎𝑔 = 2500 𝑚3 ; ; 𝜌𝑎 = 1000 𝑚3 ; 𝑉𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒 = 182,04 𝑚3

𝑉𝑎 + 𝑉𝑎𝑔 = 𝑉𝑛
𝑉𝑎 · 𝜌𝑎 + 𝑉𝑎𝑔 ∙ 𝜌𝑎𝑔 = 𝑉𝑛 ∙ 𝜌𝑛𝑎
𝐾𝑔
𝜌𝑛𝑎 = 1200
𝑚3
𝜌 −𝜌
𝑉𝑎𝑔 = 𝜌𝑛𝑎−𝜌𝑎 · 𝑉𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒
𝑎𝑔 𝑎

1200−1000
𝑉𝑎𝑔 = 2500−1000 · 182,04 = 24,272 𝑚3

𝑚𝑎𝑔 = 𝑉𝑎𝑔 · 𝜌𝑎𝑔 = 24,272 · 2500 = 60680 𝐾𝑔 = 60,68 𝑡𝑜𝑛𝑒

𝑉𝑎 = 𝑉𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒 − 𝑉𝑎𝑔 = 182,04 − 35,025 = 147,015 𝑚3

20
 Capitolul 5: Tubarea coloanelor
5.1, Calculul de rezistenta al coloanei de ancoraj:

Diametrul coloanei de ancoraj: Da = 133/8 in =339,7 mm

Adancimea coloanei de ancoraj: Ha =600 m
Diametrul coloanei intermediare: Di = 85/8 in = 219,1 mm
Adancimea coloanei intermediare: Hi = 2500 m
Diametrul coloanei de exploatare: De = 5 ½ in = 139,7 mm
Adancimea coloanei de exploatare: He = 3100 m
Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de ancoraj: na=1100 kg/m3
Densitatea noroiului de foraj pentru coloana intermediara: ni=1250 kg/m3
Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de exploatare:ne=1350kg/m3
Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana de ancoraj: fis,ech,a=1500 kg/m3
Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana intermediara: fis,ech,i=1650 kg/m3
Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana de exploatare: fis,ech,e=1750 kg/m3

Presiunea din pori

p pi   ni  g  H i  1250 10  2500 105  312.5 bar

Presiunea de fisurare la siul coloanei de ancoraj

 
p fisa   fis,ech,a  100  g  H a  1500  100  10  600  105  96 bar

Presiunea interioara(cazul sonda inchisa si plina cu gaze):

g=200 kg/m3
am=1050 kg/m3

21
 1. La gura sondei :
pi1  pc  pfisa  ρg  g  Ha  96  200 10  600 105  84 bar
pe1 = 0 bar
Δpi1  pi1  pe1  pc  84  0  84 bar

2. La siul coloanei :
pi 2  p fisa  94 bar
pe 2   am  g  H a
pi 2  pi 2  pe2  p fisa  am  g  ha  94  1050 10  600  105  33bar

Grafic:

Diametrul q A psp pia pt pea Fs Fsa

coloanei Otel t Imbinare

in mm - mm - Kg/m m2 bar bar bar bar kN kN

J-55 9,65 S 81,10 0,01005 188 150,4 78 74,28 2208 1261,71

J-55 10,92 S 90,78 0,01127 213 170,4 106 100,95 2647 1512,57
133/8 339,7

J-55 12,19 S 101,2 0,01254 238 190,4 134 127,61 3003 1716

A    t  Da  t     0,00965  0,3397  0,00965  0,01005 m 2

A    t  Da  t     0,01092  0,3397  0,01092  0,01127 m 2
A    t  Da  t     0.01292  0.3397  0.01292  0.01254 m 2

22
 p sp 188
pia    150.4bar
c sp 1.25
c sp  1.25
pt 78
p ea    74.28bar
ct 1.05
c t  1.05
F 2208
Fsa  s   1261.71kN
csp 1.75
csp  1,75
𝐻𝑎 = 600 𝑚 → l = 𝐻𝑎 = 600 𝑚
Se alege din catalog un otel J 55 cu t =9,65 mm ; S ,

Presiune exterioara (golire totala)

1. La gura sondei
pe1 = 0 bar
pi1 = 0 bar
pe1  pe1  pe 2  0 bar

2. La siul coloanei de ancoraj

pe 2   na  g  H a
pi 2  0 bar
pe 2  pe 2  pi 2   na  g  H a  1100  10  600  105  66bar
∆𝑝 𝑒 2 =∆𝑝 𝑒 𝑠𝑖𝑢 = 66 𝑏𝑎𝑟
𝑝 𝑒𝑎 = 74,28 𝑏𝑎𝑟
𝑝 𝑒𝑎 > ∆𝑝 𝑒 2

23
Grafic:

24
Ha=l=600 m

Se alege din catalog un otel J 55 cu t = 9,65 mm ; S ,

Verificarea profilului la tractiune :

A    t  Da  t     0,00965  0,3397  0,00965  0,010005 m 2

A    t  Da  t     0,01092  0,3397  0,01092  0,01127 m 2
A    t  Da  t     0.01292  0.3397  0.01292  0.01254 m 2

Greutatea coloanei in aer:

G= q·𝐻𝑎 ·g=81,10·600·10·10-3=486,6 kN< 𝐹𝑠𝑎
𝐹𝑠𝑎 = 1261,71𝑘𝑁

Greutatea coloanei in noroi:

𝜌𝑛𝑎 1100
G’=G·(1 − )=486,6·(1 − 7850) = 418,41 𝑘𝑁 < 𝐹𝑠𝑎
𝜌𝑜

𝑅𝑝 0,2 = 379 N/𝑚𝑚2

𝐹𝑎𝑥 = 𝐺 ′ = 418,41 𝑘𝑁
2
𝐹𝑎𝑥 𝐹𝑎𝑥
𝑝𝑐𝑜𝑟 = 𝑝𝑒𝑎 ∙ [− + √1 − 3 · ( ) ]
2 · 𝐴 · 𝑅𝑝 0,2 2 · 𝐴 · 𝑅𝑝 0,2

2
418,41 ∙ 103 418,41 ∙ 103
𝑝𝑐𝑜𝑟 = 74,28 · [− + √1 − 3 ∙ ( ) ]
2 ∙ 0,010005 ∙ 379 ∙ 106 2 ∙ 0,010005 ∙ 379 ∙ 106

𝑝𝑐𝑜𝑟 = 69,82 𝑏𝑎𝑟

𝑝𝑐𝑜𝑟 > 𝑝𝑒2 => 69,82 > 66 𝑏𝑎𝑟 = 𝑝𝑒 𝑠𝑖𝑢

25
𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑙𝑢𝑙 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒𝑖 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑏𝑢𝑟𝑙𝑎𝑛𝑒 𝑐𝑢 𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒 𝑡 = 9,65 𝑚𝑚
𝐷𝑖𝑎 =𝐷𝑎 − 2 ∙ 𝑡 = 339,7 − 2 ∙ 9,65=320,4 mm

5.2 Calculul coloanei intermediare:

Date initiale:

Diametrul coloanei intermediare: Di = 85/8 in = 219,1 mm

Adancimea coloanei intermediare: Hi = 2500 m
Diametrul coloanei de exploatare: De = 5 ½ in = 139,7 mm
Adancimea coloanei de exploatare: He = 3100 m
Densitatea noroiului de foraj pentru coloana intermediara: ni=1250 kg/m3
Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de exploatare:ne=1350kg/m3
Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana intermediara: fis,ech,i=1650 kg/m3
Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana de exploatare: fis,ech,e=1750 kg/m3
Densitatea gazelor: ρg=300 kg/m3;
Densitatea apei mineralizate: ρam=1050 kg/m3;
Presiunea din pori:

𝑝𝑝𝑒 = 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 = 1350 ∙ 10 ∙ 3100 ∙ 10−5 = 418,5 𝑏𝑎𝑟;

Presiunea de fisurare:
𝑝𝒇𝒊𝒔,𝒊 = (𝜌𝑓𝑖𝑠,𝑒𝑐ℎ,𝑖 + 100) ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑖 ∙ 10−5 = (1650 + 100) ∙ 10 ∙ 2500 ∙ 10−5 = 437,5 𝑏𝑎𝑟;

Presiunea interioara (sonda inchisa si plina cu gaze):

1. La suprafata:
𝑝𝑖1 = 𝑝𝑐 = 𝑝𝑓𝑖𝑠,𝑖 − 𝜌𝑔 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑖 = 437,5 − 300 ∙ 10 ∙ 2500 ∙ 10−5 = 356,5 𝑏𝑎𝑟;
𝑝𝑒1 = 0;

26
∆𝑝𝑖1 = 𝑝𝑖1 − 𝑝𝑒1 = 356,5𝑏𝑎𝑟;
2. La siul coloanei:
𝑝𝑖2 = 𝑝𝑓𝑖𝑠,𝑖 = 437,5 𝑏𝑎𝑟;
𝑝𝑒2 = 𝜌𝑎𝑚 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑖 = 1050 ∙ 10 ∙ 2500 ∙ 10−5 = 262,5 𝑏𝑎𝑟;
∆𝑝𝑖2 = 𝑝𝑖2 − 𝑝𝑒2 = 437,5 − 262,5 = 175 𝑏𝑎𝑟;
Grafic:

H=3100>2400, => pc=pmax=350 bar, impusa de prevenitoare;

Presiunea interioara, (dop de gaze la talpa):

𝑝𝑓𝑖𝑠,𝑖 −𝑝𝑚𝑎𝑥 𝜌𝑔 (437,5−350)∙105 300

𝐻𝑛 = − 𝐻𝑖 ∙ 𝜌 = − 2500 ∙ 1350−300 = 119 𝑚;
𝑔∙(𝜌𝑛𝑒 −𝜌𝑔) 𝑛𝑒 −𝜌𝑔 10∙(1350−300)
pc=350 bar;

1. La suprafata:
𝑝𝑖1 = 𝑝𝑐 = 350 𝑏𝑎𝑟;
𝑝𝑒1 = 0;
∆𝑝𝑖1 = 𝑝𝑖1 − 𝑝𝑒1 = 350 𝑏𝑎𝑟;

2. La siul coloanei de ancoraj:

𝑝𝑖2 = 𝑝𝑐 + 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑛 = 350 + 1350 ∙ 10 ∙ 119 ∙ 10−5 = 366,065 𝑏𝑎𝑟;
𝑝𝑒2 = 𝜌𝑎𝑚 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑛 = 1050 ∙ 10 ∙ 119 ∙ 10−5 = 12,495 𝑏𝑎𝑟
∆𝑝𝑖2 = 𝑝𝑖2 − 𝑝𝑒2 = 366,065 − 12,495 = 353,57 𝑏𝑎𝑟

27
 3. La siul coloanei intermediare:
𝑝𝑖3 = 𝑝𝑓𝑖𝑠,𝑖 = 437,5 𝑏𝑎𝑟;
𝑝𝑒3 = 𝜌𝑎𝑚 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑖 = 1050 ∙ 10 ∙ 2500 ∙ 10−5 = 262,5 𝑏𝑎𝑟;
∆𝑝𝑖3 = 𝑝𝑖3 − 𝑝𝑒3 = 437,5 − 262,5 = 175 𝑏𝑎𝑟

Grafic:

Diametrul
Otel t Imbinare q A psp pia pt pea Fs Fsa
coloanei

in mm - mm - Kg/m m2 bar bar bar bar kN kN

J-55 7,72 L 41,67 0,00512 234 187,2 130 123,81 1383 790,29
J-55 8,94 L 47,62 0,00590 271 216,8 174 165,71 1655 945,71
J-55 10,16 L 53,57 0,00667 308 246,4 238 226,67 2162 1235,43
85/8 219,1
N-80 10,16 L 53,57 0,00667 447 357,6 283 269,52 3060 1748,57
N-80 11,43 L 59,53 0,00745 503 402,4 381 362,86 3505 2002,86
N-80 12,7 L 65,48 0,00823 560 448 479 456,19 4435 2534,29

Se cauta in tabel o valoare mai mare decat cea mai mare valoare a presiunii: 353,57 bar, Se alege
p=357,6 bar,

Calculul lungimilor tronsoanelor:

𝑝𝑖𝑎,1 −∆𝑝𝑖,3 (187,2−175)∙105
𝑙1 = = = 162 m; J-55, t=7,72 mm; L;
𝑔∙(𝜌𝑎𝑚 −𝜌𝑔 ) 10∙(1050−300)

28
 𝑝𝑖𝑎,2 −𝑝𝑖𝑎,1 (216,8−187,2)∙105
𝑙2 = = = 394 m; J-55; t=8,94 mm; L;
𝑔∙(𝜌𝑎𝑚 −𝜌𝑔 ) 10∙(1050−300)
𝑝𝑖𝑎,3 −2 (246,4−216,8)∙105
𝑙3 = = = 394 m; J-55; t=10,16 mm; L;
𝑔∙(𝜌𝑎𝑚 −𝜌𝑔 ) 10∙(1050−300)

𝑙4 = 𝐻𝑖 − 𝑙1 − 𝑙2 − 𝑙3 = 2500 − 162 − 394 − 394 = 1550 𝑚; N-80; t = 10,16 mm; L;

Presiune exterioara, golire partiala:

𝜌𝑛𝑒 − 𝜌𝑎𝑚 1350 − 1050

𝐻𝑔 = ∙𝐻 = ∙ 3100 = 689 𝑚;
𝜌𝑛𝑒 1350
Hg-adancimea de golire;

In sectiunea 1:
𝑝𝑒,1 = 0; 𝑝𝑖,2 = 0, ∆𝑝𝑖1 = 0;

In sectiunea 2:
𝑝𝑒2 = 𝜌𝑛𝑖 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑔 = 1250 ∙ 10 ∙ 689 = 86,125 𝑏𝑎𝑟;
𝑝𝑖2 = 0;
∆𝑝𝑖2 = 𝑝𝑒2 = 86,125 𝑏𝑎𝑟;

In sectiunea 3:
𝑝𝑒3 = 𝜌𝑛𝑖 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑖 = 1350 ∙ 10 ∙ 2500 = 321,5 𝑏𝑎𝑟;
𝑝𝑖3 = 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ (𝐻𝑖 − 𝐻𝑔 ) = 1350 ∙ 10 ∙ (2500 − 689) = 244,485 𝑏𝑎𝑟;
∆𝑝𝑒3 = 𝑝𝑒3 − 𝑝𝑖3 = 321,5 − 244,485 = 77,015 𝑏𝑎𝑟;

29
Verificarea la tractiune:
Tronsonul 1:
𝐺1 = 𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 = 41,67 ∙ 162 ∙ 10 ∙ 10−3 = 67,5 𝑘𝑁;
𝐹𝑠𝑎1 = 790,29 𝑘𝑁;
𝐹𝑠𝑎1 > 𝐺1 ; 790,29>67,5;

Tronsonul 2:
𝐺2 =Ʃqi·li·g=𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 + 𝑞2 ∙ 𝑙2 ∙ 𝑔 = 67,5 + 47,62 ∙ 394 ∙ 10 ∙ 10−3 = 255,122 𝑘𝑁;
𝐹𝑠𝑎2 = 945,7 𝑘𝑁;
𝐹𝑠𝑎2 > 𝐺2 ; 945,7>255,122;

Tronsonul 3:
𝐺3 =Ʃqi·li·g=𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 + 𝑞2 ∙ 𝑙2 ∙ 𝑔 + 𝑞3 ∙ 𝑙3 ∙ 𝑔 = 255,122 + 53,57 ∙ 394 ∙ 10 ∙ 10−3 =
466,19 𝑘𝑁;
𝐹𝑠𝑎3 = 1235,43 𝑘𝑁;
𝐹𝑠𝑎2 > 𝐺2 ; 1235,43>466,19;

Greutatea totala a coloanei:

𝐺4 =Ʃqi·li·g=𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 + 𝑞2 ∙ 𝑙2 ∙ 𝑔 + 𝑞3 ∙ 𝑙3 ∙ 𝑔 + 𝑞4 ∙ 𝑙4 ∙ 𝑔=466,19 + 53,57 ∙ 1550 ∙ 10 ∙
10−3 = 1296,525 𝑘𝑁;
30
𝐹𝑠𝑎3 > 𝐺3 ;
1748,57>1296,525;
Forta axiala, Fax;
𝜌𝑛𝑖 1250
𝐹𝑎𝑥 = 𝐺1 ∙ (1 − ) − 𝜌𝑛𝑖 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻1 ∙ 𝐴1 = 67,5 ∙ (1 − 7850) − 1250 ∙ 10 ∙ 2338 ∙ 0,00512 ∙
𝜌𝑜

10−3 = −92880 𝑁;
𝐻1 = 𝐻𝑖 − 𝑙1 = 2500 − 162 = 2338 𝑚;
Presiunea corectata:
𝐹𝑎𝑥 𝐹𝑎𝑥 92,88∙103
𝑝𝑐𝑜𝑟 = 𝑝𝑒𝑎1 ∙ (− 2∙𝐴 + √1 − 3 ∙ (2∙𝐴 )2 ) = 123,81 ∙ (2∙0,00512∙379∙106 +
1 ∙𝑅𝑝0,2 1 ∙𝑅𝑝0,2

92,88∙103
√1 − 3 ∙ (
2∙0,00512∙379∙106
) = 126,66 𝑏𝑎𝑟; pcor=193,5 bar;

𝑡1 ∙𝑙1 +𝑡2 ∙𝑙2 +𝑡3 ∙𝑙3 +𝑡4 ∙𝑙4 7,72∙162+8,94∙394+10,16∙394+10,16∙1550

Grosimea de perete medie: 𝑡𝑚𝑒𝑑 = = =
𝐻 2500

9,8 𝑚𝑚;

Dii= Di – 2 ∙ tmediu= 219,1-2∙9,8=198,78 mm

Tronsonarea coloanei de exploatare

L4=1550 m; t4=10.16 mm; N-80

L3=394m; t3=10.16 mm; J-55;

L2=394m; t2=8.94 mm; J-55;

L1=162m; t1=7.72 mm; J-55;

31
5.3 Calculul de rezistenta al coloanei de exploatare
Date initiale:

Diametrul coloanei de exploatare: De = 5 ½ in = 139,7 mm;

Adancimea coloanei de exploatare: He = 3100 m
Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de exploatare:ne=1350kg/m3
Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana de exploatare: fis,ech,e=1750 kg/m3
Densitatea gazelor: ρg=300 kg/m3;
Densitatea apei mineralizate: ρam=1050 kg/m3;
Presiunea din pori:

𝑝𝑝𝑒 = 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 = 1350 ∙ 10 ∙ 3100 ∙ 10−5 = 418,5 𝑏𝑎r=psiu;

Presiunea la capul coloanei, (sonda inchisa si plina cu gaze):

𝑝𝑐 = 𝑝𝑝𝑜𝑟𝑖 − 𝜌𝑔 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 = 418,5 − 300 ∙ 10 ∙ 3100 ∙ 10−5 = 325 𝑏𝑎𝑟;

Solicitari combinate: (presiune exterioara, golire totala+tractiune):

Diametrul
Otel t q A psp pia pt pea Fs Fsa
coloanei

in mm - mm Kg/m m2 bar bar bar bar kN kN

J-55 6,98 23,07 0,00291 331,6 265,28 278,5 265,24 965 551,43
J-55 7,72 25,3 0,00320 366,8 293,44 338,5 322,38 1099 628,00
N-80 7,72 25,3 0,00320 533,7 426,96 433 412,38 1548 884,57
51/2 139,7
N-80 9,17 29,76 0,00376 633,9 507,12 608,8 579,81 1904 1088,00
N-80 10,54 34,23 0,00428 681,2 544,96 769,5 732,86 2333 1333,14
P-110 10,54 34,23 0,00428 900,5 720,4 1002,5 954,76 2860 1634,29

32
Tronsonul 1:
Verificarea tronsonului 1 la presiunea exterioara:
Se alege o valoare pea1 din tabel astfel incat pea1>psiu(418,5 bar), Valoarea aleasa este:
pea1=579,81 bar,

Otel t q A psp pia pt pea Fs Fsa

- mm Kg/m m2 bar bar bar bar kN kN

N-80 9,17 29,76 0,00376 633,9 507,12 608,8 579,81 1904 1088,00

Urmatorul tronson din tabel se alege ca fiind precedentul din tabel:

Otel t q A psp pia pt pea Fs Fsa

- mm Kg/m m2 bar bar bar bar kN kN

N-80 7,72 25,3 0,00320 533,7 426,96 433 412,38 1548 884,57

𝑝𝑒𝑎2 412,38 ∙ 105

𝐻2 = = = 3055 𝑚;
𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 1350 ∙ 10
𝑙1 = 𝐻 − 𝐻2 = 3100 − 3055 = 45 𝑚;

Forta axiala:
𝜌
𝐹𝑎𝑥 = 𝐺 ∙ (1 − 𝜌𝑛) − 𝜌𝑛 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 ∙ 𝐴;
𝑜
𝜌𝑛𝑒 1350
𝐹𝑎𝑥 = 𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 ∙ (1 − ) − 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻2 ∙ 𝐴2 = 29,76 ∙ 45 ∙ 10 ∙ (1 − 7850) − 1350 ∙ 10 ∙
𝜌𝑜
3055 ∙ 0,00320 = −120,88 𝑁;

𝐹 𝐹
𝑝𝑐𝑜𝑟 = 𝑝𝑒𝑎 ∙ (− 2∙𝐴∙𝑅𝑎𝑥 + √1 − 3 ∙ (2∙𝐴∙𝑅𝑎𝑥 )2 );
𝑝0,2 𝑝0,2

𝐹𝑎𝑥 𝐹𝑎𝑥 120880

𝑝𝑐𝑜𝑟2 = 𝑝𝑒𝑎2 ∙ (− 2∙𝐴 + √1 − 3 ∙ (2∙𝐴 )2 ) = 412,38 ∙ (− 2∙0,003201∙551∙106 +
2 ∙𝑅𝑝0,2 2 ∙𝑅𝑝0,2

120880 2
√1 − 3 ∙ ( ) ) = 425,7 𝑏𝑎𝑟;
2∙0,003201∙551∙106

𝑝𝑐𝑜𝑟,2 > 𝑝𝑒𝑎2;

425,7>412,38 (bar); - Este indeplinita conditia de rezistenta a garniturii la presiune exterioara;

H2=3055 m;

33
𝑙1 = 𝐻 − 𝐻2 = 3100 − 3055 = 45 𝑚;

Verificarea tronsonului 1 la presiune interioara:

∆𝑝𝑖 = 𝑝𝑐 + 𝜌𝑔 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻2 − 𝜌𝑎𝑚 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻2 = 𝑝𝑐 − (𝜌𝑎𝑚 − 𝜌𝑔 ) ∙ 𝑔 ∙ 𝐻2 = 325 ∙ 105 − (1050 −
300) ∙ 10 ∙ 3055 ∙ 10−5 = 95,875𝑏𝑎𝑟;
𝑝𝑖𝑎2 = 426,96 𝑏𝑎𝑟 > ∆𝑝𝑖 = 95,875 𝑏𝑎𝑟;

Verificarea tronsonului 1 la tractiune:

𝐺1 = 𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 = 29,76 ∙ 45 ∙ 10 = 13,392 𝑘𝑁;
𝐹𝑠𝑎2 > 𝐺1 ; 𝐹𝑠𝑎2 = 885 𝑘𝑁 > 13,392 𝑘𝑁;
 l1=45 m;

Tronsonul 2:
Verificarea tronsonului 2 la presiune exterioara:
𝑁
𝑡2 = 7,72 𝑚𝑚, 𝑁 − 80; 𝑞2 = 25,30 𝑘𝑔/𝑚; 𝑅𝑝0,2 = 551 𝑚𝑚2 ;
𝑁
𝑡3 = 7,72 𝑚𝑚, 𝐽 − 55; 𝑞3 = 25,30 𝑘𝑔/𝑚; 𝑅𝑝0,2 = 379 𝑚𝑚2 ;
𝑙2 = 𝐻 − 𝑙1 − 𝐻3 ;
𝑝𝑒𝑎3 322,4 ∙ 105
𝐻3 = = = 2389 𝑚;
𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 1350 ∙ 10
𝑙2 = 𝐻 − 𝑙1 − 𝐻3 = 3100 − 45 − 2389 = 666 𝑚;
𝜌𝑛𝑒
𝐹𝑎𝑥 = (𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 + 𝑞2 ∙ 𝑙2 ∙ 𝑔) ∙ (1 − ) − 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻3 ∙ 𝐴3 = (29,76 ∙ 45 ∙ 10 + 25,3 ∙ 666 ∙
𝜌𝑜

1350
10) ∙ (1 − 7850) − 1350 ∙ 10 ∙ 2389 ∙ 0,0032 = 47400 𝑁;

𝐹𝑎𝑥 𝐹𝑎𝑥 47400

𝑝𝑐𝑜𝑟3 = 𝑝𝑒𝑎3 ∙ (− 2∙𝐴 + √1 − 3 ∙ (2∙𝐴 )2 )=322,38 ∙ (− 2∙0,003201∙379∙106 +
3 ∙𝑅𝑝0,2 3 ∙𝑅𝑝0,2

47400 2
√1 − 3 ∙ ( ) ) = 315,9 𝑏𝑎𝑟;
2∙0,003201∙379∙106

𝑝𝑐𝑜𝑟3 = 315,9 𝑏𝑎𝑟 < 𝑝𝑒𝑎3 322,38 𝑏𝑎𝑟, Nu este indeplinita conditia de rezistenta la presiune
exterioara;

-Se recalculeaza lungimea tronsonului 2:

𝑝𝑐𝑜𝑟3 315,9 ∙ 105
𝐻3 𝑟𝑒𝑐1 = = = 2340 𝑚;
𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 1350 ∙ 10
𝑙2 𝑟𝑒𝑐1 = 𝐻 − 𝑙1 − 𝐻3 𝑟𝑒𝑐 = 3100 − 45 − 2340 = 715 𝑚;

34
 𝜌𝑛𝑒
𝐹𝑎𝑥 𝑟𝑒𝑐1 = (𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 + 𝑞2 ∙ 𝑙2𝑟𝑒𝑐 ∙ 𝑔) ∙ (1 − ) − 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻3𝑟𝑒𝑐 ∙ 𝐴3 = (29,76 ∙ 45 ∙ 10 +
𝜌𝑜

1350
25,3 ∙ 715 ∙ 10) ∙ (1 − 7850) − 1350 ∙ 10 ∙ 2340 ∙ 0,0032 = 59800 𝑁;

𝐹𝑎𝑥 𝐹𝑎𝑥 59800

𝑝𝑐𝑜𝑟3𝑟𝑒𝑐1 = 𝑝𝑒𝑎3 ∙ (− 2∙𝐴 + √1 − 3 ∙ (2∙𝐴 )2 )=322,38 ∙ (− 2∙0,003201∙379∙106 +
3 ∙𝑅𝑝0,2 3 ∙𝑅𝑝0,2

59800 2
√1 − 3 ∙ ( ) ) = 314,14 𝑏𝑎𝑟;
2∙0,003201∙379∙106

𝑝𝑒𝐻3 = 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻3 = 1350 ∙ 10 ∙ 2340 = 315,9 𝑏𝑎𝑟

𝑝𝑐𝑜𝑟3𝑟𝑒𝑐1 = 314,14 < 𝑝𝑒𝐻3 = 315,9 𝑏𝑎𝑟, Nu este indeplinita conditia de rezistenta,

-Se recalculeaza lungimea tronsonului 2:

𝑝𝑐𝑜𝑟3𝑟𝑒𝑐1 314,14 ∙ 105
𝐻3 𝑟𝑒𝑐2 = = = 2327 𝑚;
𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 1350 ∙ 10
𝑙2 𝑟𝑒𝑐2 = 𝐻 − 𝑙1 − 𝐻3 𝑟𝑒𝑐2 = 3100 − 45 − 2327 = 728 𝑚;
𝜌𝑛𝑒
𝐹𝑎𝑥 𝑟𝑒𝑐2 = (𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 + 𝑞2 ∙ 𝑙2𝑟𝑒𝑐2 ∙ 𝑔) ∙ (1 − ) − 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻3𝑟𝑒𝑐2 ∙ 𝐴3 = (29,76 ∙ 45 ∙ 10 +
𝜌𝑜

1350
25,3 ∙ 728 ∙ 10) ∙ (1 − 7850) − 1350 ∙ 10 ∙ 2327 ∙ 0,0032 = 63040 𝑁;

𝐹𝑎𝑥 𝐹𝑎𝑥 63040

𝑝𝑐𝑜𝑟3𝑟𝑒𝑐2 = 𝑝𝑒𝑎3 ∙ (− 2∙𝐴 + √1 − 3 ∙ (2∙𝐴 )2 )=322,38 ∙ (− 2∙0,003201∙379∙106 +
3 ∙𝑅𝑝0,2 3 ∙𝑅𝑝0,2

63040 2
√1 − 3 ∙ ( ) ) = 313,7 𝑏𝑎𝑟;
2∙0,003201∙379∙106

𝑝𝑒𝐻3 = 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻3 = 1350 ∙ 10 ∙ 2327 = 314,14 𝑏𝑎𝑟

𝑝𝑐𝑜𝑟3𝑟𝑒𝑐2 = 313,7 < 𝑝𝑒𝐻3 = 314,14 , Nu este indeplinita conditia de rezistenta,

-Se recalculeaza lungimea tronsonului 2:

𝑝𝑐𝑜𝑟3𝑟𝑒𝑐2 313,7 ∙ 105
𝐻3 𝑟𝑒𝑐3 = = = 2324 𝑚;
𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 1350 ∙ 10
𝑙2 𝑟𝑒𝑐3 = 𝐻 − 𝑙1 − 𝐻3 𝑟𝑒𝑐3 = 3100 − 45 − 2324 = 731 𝑚;
𝜌𝑛𝑒
𝐹𝑎𝑥 𝑟𝑒𝑐3 = (𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 + 𝑞2 ∙ 𝑙2𝑟𝑒𝑐2 ∙ 𝑔) ∙ (1 − ) − 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻3𝑟𝑒𝑐3 ∙ 𝐴3 = (29,76 ∙ 45 ∙ 10 +
𝜌𝑜
1350
25,3 ∙ 731 ∙ 10) ∙ (1 − 7850) − 1350 ∙ 10 ∙ 2324 ∙ 0,0032 = 63798 𝑁;

35
 𝐹𝑎𝑥 𝐹𝑎𝑥 63798
𝑝𝑐𝑜𝑟3𝑟𝑒𝑐3 = 𝑝𝑒𝑎3 ∙ (− 2∙𝐴 + √1 − 3 ∙ (2∙𝐴 )2 )=322,38 ∙ (− 2∙0,003201∙379∙106 +
3 ∙𝑅𝑝0,2 3 ∙𝑅𝑝0,2

73798 2
√1 − 3 ∙ ( ) ) = 313,6 𝑏𝑎𝑟;
2∙0,003201∙379∙106

𝑝𝑒𝐻3 = 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻3 = 1350 ∙ 10 ∙ 2324 ∙ 10−5 = 313,74 𝑏𝑎𝑟

𝑝𝑐𝑜𝑟3𝑟𝑒𝑐3 = 313,6 < 𝑝𝑒𝐻3 = 313,74 𝑏𝑎𝑟, Nu este indeplinita conditia de rezistenta,

-Se recalculeaza lungimea tronsonului 2:

𝑝𝑐𝑜𝑟3𝑟𝑒𝑐3 313,6 ∙ 105
𝐻3 𝑟𝑒𝑐4 = = = 2323 𝑚;
𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 1350 ∙ 10
𝑙2 𝑟𝑒𝑐4 = 𝐻 − 𝑙1 − 𝐻3 𝑟𝑒𝑐4 = 3100 − 45 − 2323 = 732𝑚;
𝜌𝑛𝑒
𝐹𝑎𝑥 𝑟𝑒𝑐4 = (𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 + 𝑞2 ∙ 𝑙2𝑟𝑒𝑐2 ∙ 𝑔) ∙ (1 − ) − 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻3𝑟𝑒𝑐3 ∙ 𝐴3 = (29,76 ∙ 45 ∙ 10 +
𝜌𝑜

1350
25,3 ∙ 732 ∙ 10) ∙ (1 − 7850) − 1350 ∙ 10 ∙ 2323 ∙ 0,0032 = 64050𝑁;

𝐹𝑎𝑥 𝐹𝑎𝑥 64050

𝑝𝑐𝑜𝑟3𝑟𝑒𝑐4 = 𝑝𝑒𝑎3 ∙ (− 2∙𝐴 + √1 − 3 ∙ (2∙𝐴 )2 )=322,38 ∙ (− 2∙0,003201∙379∙106 +
3 ∙𝑅𝑝0,2 3 ∙𝑅𝑝0,2

64050 2
√1 − 3 ∙ ( 6 ) ) = 313,49 𝑏𝑎𝑟;
2∙0,003201∙379∙10

𝑝𝑒𝐻3 = 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻3 = 1350 ∙ 10 ∙ 2323 ∙ 10−5 = 313,6 𝑏𝑎𝑟

𝑝𝑐𝑜𝑟3𝑟𝑒𝑐4 = 313,49 𝑏𝑎𝑟 < 𝑝𝑒𝐻3 = 313,6 𝑏𝑎𝑟, Nu este indeplinita conditia de rezistenta,

-Se recalculeaza lungimea tronsonului 2:

𝑝𝑐𝑜𝑟3𝑟𝑒𝑐3 313,5 ∙ 105
𝐻3 𝑟𝑒𝑐5 = = = 2322 𝑚;
𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 1350 ∙ 10
𝑙2 𝑟𝑒𝑐5 = 𝐻 − 𝑙1 − 𝐻3 𝑟𝑒𝑐5 = 3100 − 45 − 2322 = 733 𝑚;
𝜌𝑛𝑒
𝐹𝑎𝑥 𝑟𝑒𝑐5 = (𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 + 𝑞2 ∙ 𝑙2𝑟𝑒𝑐2 ∙ 𝑔) ∙ (1 − ) − 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻3𝑟𝑒𝑐3 ∙ 𝐴3 = (29,76 ∙ 45 ∙ 10 +
𝜌𝑜
1350
25,3 ∙ 733 ∙ 10) ∙ (1 − 7850) − 1350 ∙ 10 ∙ 2322 ∙ 0,0032 = 64304𝑁;

𝐹𝑎𝑥 𝐹𝑎𝑥 64304

𝑝𝑐𝑜𝑟3𝑟𝑒𝑐5 = 𝑝𝑒𝑎3 ∙ (− 2∙𝐴 + √1 − 3 ∙ (2∙𝐴 )2 )=322,38 ∙ (− 2∙0,003201∙379∙106 +
3 ∙𝑅𝑝0,2 3 ∙𝑅𝑝0,2

64304 2
√1 − 3 ∙ ( ) ) = 313,5 𝑏𝑎𝑟;
2∙0,003201∙379∙106

36
𝑝𝑒𝐻3 = 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻3 = 1350 ∙ 10 ∙ 2322 ∙ 10−5 = 313,47 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑐𝑜𝑟3𝑟𝑒𝑐4 = 313,5 𝑏𝑎𝑟 > 𝑝𝑒𝐻3 = 313,47 𝑏𝑎𝑟, Este indeplinita conditia de rezistenta,

Pentru:
𝐻3𝑐𝑜𝑟 = 2322 𝑚;
𝑙2𝑐𝑜𝑟 = 𝐻 − 𝑙1 − 𝐻3𝑐𝑜𝑟 = 3100 − 45 − 2322 = 733 𝑚;

Verificarea tronsonului 2 la presiune interioara:

∆𝑝𝑖𝐻3 = 𝑝𝑐 − (𝜌𝑎𝑚 − 𝜌𝑔 ) ∙ 𝑔 ∙ 𝐻3 = 325 − (1050 − 300) ∙ 10 ∙ 2322 ∙ 10−5 = 150,85 𝑏𝑎𝑟;
𝑝𝑖𝑎3 = 293,5 𝑏𝑎𝑟;
𝑝𝑖𝑎3 > ∆𝑝𝑖𝐻3 , tronsonul se verifica la presiune interioara;

Verificarea tronsonului 2 la tractiune:

𝐺2 = 𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 + 𝑞2 ∙ 𝑙2 ∙ 𝑔 = 29,76 ∙ 45 ∙ 10 + 25,30 ∙ 733 ∙ 10 = 198,84 𝑘𝑁;
𝐹𝑠𝑎3 = 628 𝑘𝑁 > 𝐺2 = 198,84 𝑘𝑁; tronsonul se verifica la tractiune;
𝑙3 = 𝐻 − 𝑙1 − 𝑙2 = 3100 − 45 − 733 = 2322 𝑚;

Tronsonul 3:
Verificarea tronsonului 3 la tractiune:
Otel J-55; t=7,72 mm; q=25,3 kg/m;
𝐹𝑠𝑎3 −𝐺2 (628−198,84)∙103
𝐹𝑠𝑎3 = ∑3𝑖=1 𝑞𝑖 ∙ 𝑙𝑖 ∙ 𝑔 = 𝐹𝑠𝑎2 + 𝑞3 ∙ 𝑙3 ∙ 𝑔 => 𝑙3 = = = 1695 𝑚;
𝑞3 ∙𝑔 25,3∙10

𝑙3 = 1695 𝑚;
𝑙1 + 𝑙2 + 𝑙3 = 45 + 733 + 1695 = 2473𝑚;

Tronsonul 4:
Otel N-80; t=7,72 mm; q=25,3 kg/m;
𝐹𝑠𝑎4 −𝐹𝑠𝑎3 (884,57−628)∙103
𝑙4 = = = 1010 𝑚;
𝑞4 ∙𝑔 25,3∙10

𝑙1 + 𝑙2 + 𝑙3 + 𝑙4 = 45 + 733 + 1695 + 1010 = 627 𝑚;

H=3100m, asa ca eu am nevoie de 627 m pentru acoperirea celor 3100m, l4= 627 m;
l1=45m; l2=733m; l3=1695m; l4=627 m;

37
 𝑡1 ∙𝑙1 +𝑡2 ∙𝑙2 +𝑡3 ∙𝑙3 +𝑡4 ∙𝑙4 +𝑡5 ∙𝑙5
Grosimea de perete medie: 𝑡𝑚𝑒𝑑 = =
𝐻
9,17∙45+7,72∙733+7,72∙1695+7,72∙627
= 7,74 𝑚𝑚;
3100

Die= De – 2 ∙ tmediu= 139,7-2∙7,74=124,22 mm

38
39
Tronsonarea coloanei de exploatare

L4=627m; t4=7,72 mm; N-80

L3=1695m; t3=7,72 mm; J-55;

L2=733m; t2=7,72 mm; N-80;

L1=45m; t1=9,17 mm; N-80;

40
 6. Cimentarea sondelor

6.1 Cimentarea coloanei de ancoraj

1) Adâncimea de cimentare

Hc = Ha = 600 m;

2) Densitatea pastei de ciment

p = 1800 kg/m3;

3) Volumul pastei de ciment

h = înălțimea la care se află inelul de reținere față de șiu;

h = 20 m;

Vp = Ae ∙ Hc + Ai ∙ h

π π
Vp = · (k cav ∙ D2s a − D2a )·Ha + · D2i a · h
4 4

kcav = coeficient de cavernometrie;

kcav = 1,20

𝜋 𝜋
𝑉𝑝 = 4 ·(1,2 ∙ 0,44452 − 0,33972 )·600 + 4 ·0,32042 · 20

Vp = 58,962 m3;

4) Volumul fluidului de refulare

𝜋 2
𝑉𝑛 = 𝑘𝑐𝑜𝑚𝑝 · 𝐴𝑖 · (𝐻𝑎 − ℎ) = 𝑘𝑐𝑜𝑚𝑝 · · 𝐷 · (𝐻𝑎 − ℎ)
4 𝑖𝑎

kcomp = coefficient de compresibilitate a noroiului;

k2 = 1,03

41
 𝜋
𝑉𝑛 = 1,03 · · 0,32042 · (600 − 20)
4

Vn = 48,16 m3;

5) Cantitatea de materiale

p = 1800 kg/m3; => pastă de ciment normală formată din apă + ciment

a = 1000 kg/m3;

c = 3150 kg/m3;

𝑣𝑎 + 𝑣𝑐 = 1 𝑚3 𝑝𝑎𝑠𝑡ă 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡

𝑣𝑎 · 𝜌𝑎 + 𝑣𝑐 ∙ 𝜌𝑐 = 1 ∙ 𝜌𝑝

𝑣𝑎 = 1 − 𝑣𝑐

𝜌𝑎 − 𝑣𝑐 ∙ 𝜌𝑎 + 𝑣𝑐 ∙ 𝜌𝑐 = 𝜌𝑝
𝜌𝑝 −𝜌𝑎 1800−1000
𝑣𝑐 = = 3150−1000 = 0,372 [𝑚3 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡/𝑚3 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡]
𝜌𝑐 −𝜌𝑎

𝑣𝑎 = 1 − 0,372 = 0,628 [𝑚3 𝑎𝑝𝑎/𝑚3 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡]

𝑚𝑐 = 𝑣𝑐 · 𝜌𝑐 = 0,372 · 3150 = 1171,8 𝐾𝑔 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡/1 𝑚3 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡 = 1,17 tone

ciment

𝑀𝑐 = 𝑚𝑎𝑠𝑎 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡

𝑀𝑐 = 𝑘𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑟𝑖 · 𝑚𝑐 · 𝑉𝑝

kpierderi = coefficient de pierderi de ciment;

kpierderi = 1,05

Mc = 1,05 ∙ 1171,8 ∙ 58,962 = 72546,255 kg ciment = 72,546255 tone de ciment

Va = k3 ∙ va ∙ Vp

42
 Va = 1,05 ∙ 0,628 ∙ 58,962 = 38,88 m3 apă;

6) Numărul de autocontainere

Mc 72,546
Nac = = = 7,2546 ≅ 8 containtere;
Mac 10

Mac = 10; 11; 12 tone

Se alege Mac = 10 tone,

7) Numărul de agregate de cimentare

𝑁𝑎𝑐 7,2546
𝑛𝑎𝑔𝑟 = +1= + 1 = 4,6273 ≅ 5 𝑎𝑔𝑟𝑒𝑔𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒
2 2

8) Presiuni de lucru

pa = f(V)

𝑝𝑎 = 𝑝𝑐 + 𝑝𝑑

𝑝𝑐 = 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑖𝑛 𝑠𝑖𝑠𝑡𝑒𝑚𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑒

𝑝𝑑 = 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒

𝑝𝑐 = 𝑐𝑡 = 0,012 ∙ 𝐻𝑎 + 16 = 0,012 ∙ 600 + 16 = 23,2 𝑏𝑎𝑟

 
Vicol  Ai  H a   Dia  H a   0,3204 2  600  48.3755 m 3
2

4 4
Vp  58.962 m3  Vicol  48.3755 m3

43
Cazul 2

𝑉𝑝 > 𝑉𝑖𝑛𝑡 𝑐𝑜𝑙

𝑉𝑖𝑛𝑡 𝑐𝑜𝑙 = 48,3755 m3

𝑉𝑝 = 58,962 𝑚3

a) Începe pomparea pastei de ciment

pa1 = pc = 23,2 bar;

V1 = 0;

pd1 = 0;

hd1 = 0,

Rezultă punctul de coordonate:

1(0; 23,2)

b) Pasta de ciment ajunge la șiu

𝑝𝑎 2 = 𝑝𝑐 + 𝑝𝑑2 = 𝑝𝑐 + (𝜌𝑛 − 𝜌𝑝 ) · 𝑔 · ℎ𝑑2
ℎ𝑑2 = 𝐻𝑎 = 600 𝑚
𝑝𝑎 2 = 23,2 · 105 + (1100 − 1800) · 10 · 600 = −18,8 𝑏𝑎𝑟
𝑉2 = 𝑉𝑖𝑛𝑡 𝑐𝑜𝑙 = 48,3755 𝑚3

Rezultă punctul de coordonate:

2(48,3755;-18,8)

44
 c) Sfârșitul pompării pastei de ciment

hd3 = Ha − X = 600 − 110,85 = 489,15m = 490 m

Vp = Vint col + Ae ∙ X = 48,3755 + 0,0955 ∙ 110,85 = 58,962 m3

π π
Ae = 4 ·(k cav ∙ D2s − D2a )= 4 ·(1,2 ∙ 0,44452 − 0,33972 ) = 0,09558 m2

Vp −Vint col 58,962−48,3755

X= Ae
= = 110,85 m
0,0955

V3 = Vp = 58,962 m3

pa 3 = pc + (ρn − ρp ) · g · hd3 = 23,2 ∙ 105 + (1100 − 1800) ∙ 10 ∙ 490 = −11,1 bar

Rezultă punctul de coordonate:

3(58,962; -11,1)

d) Sfârșitul operației de cimentare

pa 4 = pc + (ρp − ρn ) · g · (Hc − h) = pmax

pa 4 = 23,2 ∙ 105 + (1800 − 1100) ∙ 10 ∙ 580 = 63,8 bar

pmax = 63,8 bar

V4 = Vp + Vicol = 58,962 + 48,3755 = 107,3375 m3

Rezultă punctul de coordonate:

4(107,3375; 63,8)

Coordonatele punctelor

1(0; 23,2)

2(48,3755; -18,8)

3(58,962; -11,1)

4(107,3375; 63,8)

45
9) Alegerea agregatelor de cimentare: AC – 350, dp = 115 mm,

Viteza pa [bar] Qa [l/min]

I 210 372
II 110 700
III 60 1265

pIa > pmax

pIa = 210 bar

Pmax = 63,8 bar,

46
10) Durata operației de cimentare

𝑇𝑐 = 𝑇𝑝 + 𝑇𝑑 + 𝑇𝑛

𝑇𝑝 = 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡

𝑇𝑑 = 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑑𝑜𝑝𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒

𝑇𝑛 = 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑛𝑜𝑟𝑜𝑖 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑓𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒

𝑇𝑑 = 15 ,,, 20 min

Se alege Td = 15 min

𝑉600 𝑉𝑦 105∙103 7,3375∙103

Tp + Tn = 𝐼𝐼𝐼 + 𝐼𝐼 = + = 93,48 min;
𝑄𝑎 𝑄𝑎 1265 700

Tc = 15 + 93,48 = 108,48 min,

11) Timpul de pompabilitate

Tp min = 1,5 ∙ Tc = 1,5 ∙ 108,48 = 162,72 min;

Tp max = 1,5 ∙ Tp min = 1,5 ∙ 162,72 = 244,08 min,

47
6.2 Cimentarea coloanei intermediare

1) Adâncimea de cimentare
𝐻𝑐 = 𝐻𝑖 − 𝐻𝑎 + 100 = 2500 − 600 + 100 = 2000 𝑚

2) Densitatea pastei de ciment

𝜌𝑝 𝑚𝑖𝑛 < 𝜌𝑝 < 𝜌𝑝 𝑚𝑎𝑥

𝜌𝑝 𝑚𝑖𝑛 = 𝜌𝑛 𝑖 + (100 … 300) 𝐾𝑔/𝑚3

𝜌𝑝 𝑚𝑖𝑛 = 1250 + 300 = 1550 𝐾𝑔/𝑚3

𝜌𝑝 𝑚𝑎𝑥 = 𝜌𝑝 𝑓𝑖𝑠 − 200 𝐾𝑔/𝑚3

𝑝𝑓𝑖𝑠 𝑖 =𝜌𝑝 𝑓𝑖𝑠 · 𝑔 · 𝐻𝑐 + 𝜌𝑛 · 𝑔 · (𝐻𝑖 − 𝐻𝑐 ) =

𝑝𝑓𝑖𝑠 𝑖 −𝜌𝑛 𝑖 ·𝑔·(𝐻𝑖 −𝐻𝑐 ) 425,5∙105 −1250∙10∙(2500−2000) 𝐾𝑔

𝜌𝑝 𝑓𝑖𝑠 = = = 1815
𝑔·𝐻𝑐 10∙2000 𝑚3

𝐾𝑔
𝜌𝑝 𝑚𝑎𝑥 = 1815
𝑚3

1550 < 𝜌𝑝 < 1815

Se alege 𝛒𝐩 = 𝟏𝟕𝟓𝟎 𝐤𝐠/𝐦𝟑

𝑘𝑔
𝜌𝑝 = 1750 ∈ [1750; 1920] 𝑚3 => 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑖𝑛 2 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑜𝑛𝑒𝑛𝑡𝑖: 𝑎𝑝𝑎 𝑠𝑖 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡;

3) Volumul pastei de ciment

h = înălțimea la care se află inelul de reținere față de șiu;

h = 20 m;

Vp = Ae ∙ Hc + Ai ∙ h

π π
Vp = 4 · (k cav ∙ D2s i − D2𝑖 )·H𝑐 + 4 · D2i i · h

48
kcav = coeficient de cavernometrie;

kcav = 1,20

𝜋 𝜋
𝑉𝑝 = 4 ·(1,2 ∙ 0,2902 − 0,21912 )·2000 + 4 ·0,198782 · 20

Vp = 83,25 m3;

4) Volumul fluidului de refulare

𝜋 2
𝑉𝑛 = 𝑘𝑐𝑜𝑚𝑝 · 𝐴𝑖 · (𝐻𝑖 − ℎ) = 𝑘𝑐𝑜𝑚𝑝 · · 𝐷 · (𝐻𝑖 − ℎ)
4 𝑖𝑖

kcomp = coeficient de compresibilitate a noroiului;

kcomp = 1,03

𝜋
𝑉𝑛 = 1,03 · · 0,198782 · (2500 − 20)
4

Vn = 79,28 m3;

5) Cantitatea de materiale

p = 1750 kg/m3=> 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑖𝑛 2 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑜𝑛𝑒𝑛𝑡𝑖: 𝑎𝑝𝑎 𝑠𝑖 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡;

a = 1000 kg/m3;

c = 3150 kg/m3;

𝑣𝑎 + 𝑣𝑐 = 1 𝑚3 𝑝𝑎𝑠𝑡ă 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡

𝑣𝑎 · 𝜌𝑎 + 𝑣𝑐 ∙ 𝜌𝑐 = 1 ∙ 𝜌𝑝

𝑣𝑎 = 1 − 𝑣𝑐

𝜌𝑎 − 𝑣𝑐 ∙ 𝜌𝑎 + 𝑣𝑐 ∙ 𝜌𝑐 = 𝜌𝑝
𝜌𝑝 −𝜌𝑎 1750−1000
𝑣𝑐 = = 3150−1000 = 0,3488 [𝑚3 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡/𝑚3 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡]
𝜌𝑐 −𝜌𝑎

49
 𝑣𝑎 = 1 − 0,372 = 0,6512 [𝑚3 𝑎𝑝𝑎/𝑚3 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡]

𝑚𝑐 = 𝑣𝑐 · 𝜌𝑐 = 0,3488 · 3150 = 1098,72 𝐾𝑔 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡/1 𝑚3 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡 = 1,0987

tone ciment

𝑀𝑐 = 𝑚𝑎𝑠𝑎 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡

𝑀𝑐 = 𝑘𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑟𝑖 · 𝑚𝑐 · 𝑉𝑝

kpierderi = coeficient de pierderi de ciment;

kpierderi = 1,05

Mc = 1,05 ∙ 1098,72 ∙ 83,25 = 96041,86 kg ciment = 96,42 tone de ciment

Va = kpierderi ∙ va ∙ Vp

Va = 1,05 ∙ 0,6512 ∙ 83,25 = 56,923 m3 apă;

6) Numărul de autocontainere

Mc 96,42
Nac = = = 9,642 ≅ 10 containtere;
Mac 10

Mac = 10; 11; 12 tone

Se alege Mac = 10 tone,

7) Numărul de agregate de cimentare

𝑁𝑎𝑐 9,642
𝑛𝑎𝑔𝑟 = +1= + 1 = 5,821 ≅ 6 𝑎𝑔𝑟𝑒𝑔𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒
2 2

8) Presiuni de lucru

pa = f(V)

𝑝𝑎 = 𝑝𝑐 + 𝑝𝑑

50
𝑝𝑐 = 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑖𝑛 𝑠𝑖𝑠𝑡𝑒𝑚𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑒

𝑝𝑑 = 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒

𝑝𝑐 = 𝑐𝑡 = 0,012 ∙ 𝐻𝑖 + 16 = 0,012 ∙ 2500 + 16 = 46 𝑏𝑎𝑟

 
Vicol  Ai  H i   Dii  H i   0,198782  2500  77.584 m 3
2

4 4
Vp  83.25 m3  Vicol  77.584m3

Cazul 2

𝑉𝑝 > 𝑉𝑖𝑛𝑡 𝑐𝑜𝑙

𝑉𝑖𝑛𝑡 𝑐𝑜𝑙 = 77,584 m3

𝑉𝑝 = 83,25 𝑚3

a) Începe pomparea pastei de ciment

pa1 = pc = 46 bar;

V1 = 0;

pd1 = 0;

hd1 = 0,

Rezultă punctul de coordonate:

1(0; 46)

b) Pasta de ciment ajunge la șiu

𝑝𝑎 2 = 𝑝𝑐 + 𝑝𝑑2 = 𝑝𝑐 + (𝜌𝑛 − 𝜌𝑝 ) · 𝑔 · ℎ𝑑2
ℎ𝑑2 = 𝐻𝑖 = 2500 𝑚
𝑝𝑎 2 = 46 · 105 + (1250 − 1750) · 10 · 2500 = −79 𝑏𝑎𝑟
𝑉2 = 𝑉𝑖𝑛𝑡 𝑐𝑜𝑙 = 77,584 𝑚3

51
Rezultă punctul de coordonate:

2(77,584; -79)

c) Sfârșitul pompării pastei de ciment

hd3 = H𝑖 − X = 2500 − 265,5 = 2234,5 m = 2235 m

Vp = Vint col + Ae ∙ X = 77,584 + 0,02134 ∙ 265,5 = 83,25 m3

π π
Ae = 4 ·(k cav ∙ D2si − D2i )= 4 ·(1,2 ∙ 0,25082 − 0,21912 ) = 0,02134 m2

Vp −Vint col 83,25−77,584

X= Ae
= = 265,5 m
0,02134

V3 = Vp = 83,25 m3

pa 3 = pc + (ρn − ρp ) · g · hd3 = 46 ∙ 105 + (1250 − 1750) ∙ 10 ∙ 2235 = −65,75 bar

Rezultă punctul de coordonate:

3(83,25; -65,75)

d) Sfârșitul operației de cimentare

pa 4 = pc + (ρp − ρn ) · g · (Hc − h) = pmax

pp 4 = 46 ∙ 105 + (1750 − 1250) ∙ 10 ∙ 1980 = 145 bar

pmax = 145 bar

V4 = Vp + Vicol = 83,25 + 77,584 = 160,834 m3

Rezultă punctul de coordonate:

4(160,834; 145)

52
Coordonatele punctelor

1(0; 46)

2(77,584; -79)

3(83,25; -65,75)

4(160,834; 145)

9) Alegerea agregatelor de cimentare: AC – 350, dp = 115 mm,

Viteza pa [bar] Qa [l/min]

I 210 372
II 110 700
III 60 1265

pIa > pmax

53
pIa = 210 bar

Pmax = 137,2 bar,

10) Durata operației de cimentare

𝑇𝑐 = 𝑇𝑝 + 𝑇𝑑 + 𝑇𝑛

𝑇𝑝 = 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡

𝑇𝑑 = 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑑𝑜𝑝𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒

𝑇𝑛 = 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑛𝑜𝑟𝑜𝑖 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑓𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒

𝑇𝑑 = 15 ,,, 20 min

Se alege Td = 15 min

V60 = 129 m3

V110 = 148 m3

Vy = 12,834 m3

V60 V110 −V60 Vy 129∙103 19∙103 12,834∙103

Tp + Tn = III + + = + + = 163,62 min
Qa QII
a QIa 1265 700 372

Tc = 15 + 163,62 = 178,62 min,

11) Timpul de pompabilitate

Tp min = 1,5 ∙ Tc = 1,5 ∙ 178,62 = 267,93 min;

Tp max = 1,5 ∙ Tp min = 1,5 ∙ 267,93 = 401,895min,

54
6.3 Cimentarea coloanei de exploatare

Date inițiale

- diametrul exterior al coloanei de exploatare

De = 5 ½ in = 139,7 mm;
- grosimea de perete calculată ca medie ponderată cu adâncimea
t = 7,74 mm;
- adâncimea finală a sondei
H = He = Hsd = 3100 m;
- diametrul exterior al coloanei precedente (intermediare)
Di = 219,1 mm;
- adâncimea de fixare a coloanei intermediare
Hi = 2500 m;
- diametrul sapei pentru coloana de exploatare (din catalog)
Dse = 171,5 mm;
- adâncimea de cimentare
Hc = H – Hi + 200 = 3100 – 2500 + 200 = 700 m;
Hc = 800 m;
- diametrul interior al coloanei intermediare
Dii = 198,78 mm;
- coeficient de cavernometrie
k1 = kcav = 1,20;
- grosimea dopului de ciment
h = 20 m;
- adâncimea unui strat posibil de a se fisura
Hs = H – 200 = 3100 – 200 = 2900 m;
Hs = 2900 m;
- gradientul de fisurare
fis = 1,75 bar/ 10 m;
- densitatea noroiului pentru coloana de exploatare
ne = 1350 kg/m3;

55
 - vâscozitatea plastică a noroiului pentru coloana de exploatare
ηpn = 17 cP;
- tensiunea dinamică de forfecare a noroiului pentru coloana de exploatare
0 = 5 N/m2,
1) Adâncimea de cimentare
Hc = H – Hi + 200 = 3100 – 2500 + 200 = 800 m;

2) Densitatea pastei de ciment și proprietățile reologice ale acesteia

ρp min < ρp < ρp max ;

ρp min = ρn + (100 … 300)kg/m2 = 1350 + 200 = 1550 kg/m3 ;
1,75·105
Γfis ∙Hs −ρn e ·g·(H−Hc ) ∙2900−1350∙10∙(3100−800)
ρp fis = = 10
= 3283 kg/m3;
g·[Hs −(H−Hc )] 10∙[2900−(3100−800)]

ρp max = 3283 − 200 = 3083 kg/m3;

Se alege p = 1900 kg/m3,

Ciment S2 – RS

p se folosește în kg/dm3,

pp = 316,01 ∙ p – 522,85 = 316,01 ∙ 1,9 – 522,85 = 77,5 cP = 77,5 ∙ 10-3 N∙s/m2

op = 213,08 ∙ p – 370,19 = 213,08 ∙ 1,9 – 370,19 = 34,6 N/m2

Ciment S1

ɳ𝑝 = 900 ∙ 𝜌𝑝2 − 3050 ∙ 𝜌𝑝 − 2602;

ɳ𝑝 = 900 ∙ 1,92 – 3050 ∙ 1,9 – 2602 = -5148 cP

ɳ𝑝 = 1,3 ∙ ηpn = 1,3 ∙ 17 = 22,1 cP

𝜏𝑜𝑝 = 146,44 ∙ 𝜌𝑝 − 244,54;

op = 146,44 ∙ 1,9 – 244,54 = 33,7 N/m2

56
 3) Volumul pastei de ciment

Vp = Ae n ∙ (H − Hi ) + Ae t ∙ [Hc − (H − Hi )] + Ai ∙ h

Ae n = aria exterioară în dreptul zonei netubate

Ae t = aria exterioară în dreptul zonei tubate

π 2
Ae n = (D − D2 )
4 g

Dg = √k1 ∙ Ds =√1,2 ∙ 171,5 = 187,87 mm ≅ 188 mm

De = D = 139,7 mm ≅ 140 mm;

π
Ae n = 4 (0,1882 − 0,1402 )=0,01236 m2

π π
Ae t = 4 (D2ii m − D2 )= 4 (0,198782 − 0,1402 ) = 0,01564 m2

Dii m = diametrul interior mediu al coloanei intermediare

Dii m = 0,19878 mm

π π
Ai = 4 · D2i =4 0,124522 = 0,01217 m2

Di = D − 2t = 140 − 15,48 = 124,52 mm

Vp =0,01236∙ (3100 − 2500) + 0,01564 ∙ [800 − (3100 − 2500)] + 0,01217 ∙ 20 =

10,79 m3

Vp = 10,79 m3

57
 4) Cantitatea de materiale

Kg
ρa = 1000
m3
Kg
ρc = 3150
m3
va + vc = 1 m3 pasta de ciment

va · ρa + vc ∙ ρc = 1 ∙ ρp

va = 1 − vc

ρa − vc ∙ ρa + vc ∙ ρc = ρp
ρp −ρa 1900−1000
vc = = 3150−1000 = 0,4186 [m3 ciment/m3 pasta de ciment]
ρc −ρa

va = 1 − 0,4186 = 0,5814 [m3 apa/m3 pasta de ciment]

mc = vc · ρc = 0,4186 · 3150 = 1318,6 Kg ciment/1 m3 pasta de ciment

Mc = masa totala de ciment

Mc = k 2 ·mc · Vp

k 2 = coeficient de pierderi de ciment

k 2 = 1,05

Mc = 1,05·1318,6 · 10,79 = 14,94 tone de ciment

Va = k 2 ·va · Vp =1,05 · 0,5814 · 10,79 = 6,588 m3 apa

5) Numărul de autocontainere

M 14,94
Nac = M c = = 1,494
ac 10

Nac = 2 autocontainere

Mac = 10 … 12 tone

Mac = 10 tone

58
 6) Volumul dopului separator cu o înălțime în spațiul inelar de 200 m

hs = 200 m

Vs = Ae t · hs = 0,01564 · 200 = 3,128 m3

Vs = Ae n · hs = 0,01236 · 200 = 2,472 m3

ρn < ρs < ρp

1350 < ρs < 1900

Kg
Se alege ρs = 1600 m3

ɳps = 25 ∙ 10−3 N ∙ s/m2

τos = 7 N/m2

7) Volumul fluidului de refulare

k 3 = coeficient de compresibilitate al noroiului

k 3 = 1,03

Vn r = k 3 · Ai · (H − h) = 1,03 · 0,01217 · (3100 − 20) = 38,61 m3

8) Volumul interior al coloanei

Vint col = Ai · H = 0,01217 · 3100 = 37,73 m3

Vint col > Vp

9) Debitul de pastă și debitul de noroi

Debitul de pastă de ciment:

Agregate de cimentare: ACF-700

dp = 100 mm

ηv =80%
59
 Viteza Qa , l/min Qa real = 0,8 ∙ Qa pa , bar
VI 555 444 160
VII 753 602,4 120

602,4 l
Qa real = 602,4 l/min= = 10,04 ≅ 10 s
60

Qp
nagr =Q
a real

Qp = 2 · Qa real = 2 · 10 = 20 l/s

nagr = 2

Debitul de noroi:

τop ∙(Dg −D)2 ∙ρp 34,6∙(0,188−0,140)2 ∙1900

He = = = 25217
η2pp (77,5∙10−3 )2

Recr = 4550

ηpp ·Recr 77,5∙10−3 ∙4550

vcr = (D =(0,188−0,140)∙1900 = 3,866 m/s
g −D)·ρp

l
Qn = Qcr = Ae n · vcr = 0,01236 · 3,866 = 0,047783 m3 /s = 47,78
s

l
Pentru curgerea turbulenta se limiteaza valoarea lui Qn la Qn = 30 s

Se admite:

V [m3] Q [l/s]
Vs = 2,472 Q1 = 10
Vp = 10,79 Q2 = 20
Vn = 38,61 Q3 = 30

60
 v2 l
Dp =λ· · ∙ρ
2 dech

λ=λ(Re,Bi)

v·dech ∙ρ
Re =
ηp

τo ·dech
Bi =
v·ηp

10) Viteze de curgere

La interior

l
Qs = 10
s

Qs 10∙10−3
vi s = = 0,01217 = 0,822 m/s
Ai

l
Qp = 20
s

Qp 20∙10−3
vi p = = 0,01217 = 1,6434 m/s
Ai

l
Qn = 30
s

Qn 30∙10−3
vi n = = 0,01217 = 2,465 m/s
Ai

Ae n ∙(H−Hi )+Ae t ∙Hi 0,01236∙(3100−2500)+0,01564∙2500

Ae med = =
H 3100

Ae med = 0,015 m2

Dg ∙(H−Hi )+Di i ∙Hi 0,188∙(3100−2500)+0,19878∙2500

De med = = = 0,1967 m = 196,7 mm
H 3100

De med − D = 0,1967 − 0,140 = 0,0567 m

61
 La exterior

Qs 10∙10−3
ve s = A = = 0,667 m/s
e med 0,015

Qp 20∙10−3
ve p = A = = 1,33 m/s
e med 0,015

Qn 30∙10−3
ve n = A = = 2 m/s
e med 0,015

11) Presiunea la manifold

pm = 0,7 + 10 ∙ ρ ∙ Q2

2
10 ∙ 10−3
pm s = 0,7 + 10 ∙ 1600 ∙ ( ) = 1,1 bar
2

2
20 ∙ 10−3
pm p = 0,7 + 10 ∙ 1900 ∙ ( ) = 2,6 bar
2

2
30 ∙ 10−3
pm n = 0,7 + 10 ∙ 1350 ∙ ( ) = 3,7375 bar
2

Debit l/s 10 20 30
Spațiul - Interior Exterior Interior Exterior Interior Exterior
Viteza m/s 0,822 0,667 1,6434 1,33 2,465 2
Re 8108,6432 3003,2656 16211,368 5988,5206 24316,065 9005,2941
Bi 44,44683 25,002205 22,231529 12,5387 14,82162 8,3382353
Fluid de
foraj Regim laminar laminar turbulent laminar turbulent turbulent
λ 0,06 0,14 0,024 0,042 0,023 0,03
pm 1,0375 2,05 3,7375
Re 6534,9658 2420,4096 13065,161 4826,304 19596,947 7257,6
Bi 42,313382 23,802099 21,164415 11,936842 14,110183 7,938
Fluid
laminar laminar turbulent laminar turbulent turbulent
separator
λ 0,074 0,15 0,024 0,42 0,023 0,032
pm 1,1 2,3 4,3
Re 2503,3135 927,17303 5004,7998 1848,7858 7506,8951 2780,129
Bi 67,46742 37,951734 33,746026 19,032937 22,498263 12,656903
Pasta de
Regim laminar laminar laminar laminar laminar laminar
ciment
λ 0,3 0,5 0,073 0,19 0,038 0,082
pm 1,175 2,6 4,975

62
 Momentul Debitul Lungimi de fluide Presiunea
Interior Exterior pp pcap col pfis
ln ls lp hn hs hp
- l/s m m m m m m bar bar bar
1,Începe 10 3100 0 0 3100 0 0 30,92 29,82 413
pomparea
fluidului
separator
2,Sfârșitul 10 2897 203 0 3100 0 0 25,051 23,951 413
pompării
fluidului
separator
3,Începe 20 2897 203 0 3100 0 0 35,985 33,385 418,92
pomparea
pastei de
ciment
4,Sfârșitul 20 2011 203 886 3100 0 0 2,6 0 418,2
pompării
pastei de
ciment
5,Începe 26 2011 203 886 3100 0 0 26,967 23,23 432,93
pomparea
noroiului de
refulare
6,Pasta de 26 2214 0 886 2900 200 0 37,5 33,79 432,93
ciment
ajunge la șiu
7,Sfârșitul 26 3080 0 20 2100 200 800 152,95 149,2 496,08
operației
de cimentare

63
 V 2,472
ls = As = 0,01217 = 203 m (interior)
i

Vp 10,79
lp = A = 0,01217 = 886 m (interior)
i

ln = 3100 – (203 + 886) = 2011 m (interior)

Pasta ajunge la șiu

Vs 2,472
hs =A = 0,015 = 164,8 m (exterior)
e med

hs ≅ 200 m

ln = 3100 – 886 = 2214 m

hn = 3100 − 200 = 2900 m

Sfârșitul operației de cimentare

hs ≅ 200 m (exterior)

hp = Hc = 800 m (exterior)

hn = 3100 − 200 − 800 = 2100 m (exterior)

ln = 3100 – 20 = 3080 m

lp = 20 m

1. Începe pomparea fluidului separator

V1 = 0

l
Q1 = 10
s

pp1 = pc1 + pd1 + pm1s

pd1 = 0
64
pm1s = 1,1 bar

pc1 = pc1 int + pc1 ext

v2in l
pc1 int = λint n · ·d n ·ρn
2 ech

0,8222 3100
pc1 int = 0,06 · ·0,12422·1350·10−5= 6,83 bar
2

v2en hn
pc1 ext = λext n · ·D ·ρn
2 e med −D

0,6672 3100
pc1 ext = 0,14 · ·0,0567·1350·10−5= 22,99 bar
2

Dg ∙(H−Hi )+Di i ∙Hi 0,188∙(3100−2500)+0,19878∙2500

De med = = = 0,1967 m
H 3100

De med − D = 0,1967 − 0,14 = 0,0567 m

pp1 = 6,83 + 22,99 + 1,1 = 30,92 bar

Coordonatele primului punct:

1(0; 30,92)

pcap col = pp1 − pm1s = 30,92 − 1,1 = 29,82 bar

v2en Hs
pfis 1 = ρn · g·Hs +λext n · ·D ·ρn
2 e med −D

0,6672 2900
pfis 1 = 1350 · 10 · 2900 · 10−5 + 0,14 · ·0,0567·1350·10−5 = 413 bar
2

2. Sfârșitul pompării fluidului separator

V2 = Vs = 2,472 m3

l
Q2 = 10
s

pp2 = pc2 + pd2 + pm2s

65
pm2s = pm1s = 1,1 bar

pc1 = pc1 int + pc1 ext

v2is ls v2in ln
pc2 int = λint s · · ·ρ +λint n · · ·ρ
2 Di s 2 Di n

0,8222 203 0,8222 2897

pc2 int = 0,074 · ·0,12422·1600·10−5 + 0,06 · ·0,12422·1350·10−5 = 7,036 bar
2 2

v2en hn
pc2 ext = λext n · ·D ·ρn
2 e med −D

0,6672 3100
pc2 ext = 0,14 · ·0,0567·1350·10−5 = 22,99 bar
2

pd 2 = (ρn − ρs ) · g · ls =(1350-1600)· 10 · 203 · 10−5 = -5,075 bar

pp2 = 7,036 + 22,99 − 5,075 + 1,1 = 25,051 bar

Coordonatele celui de-al doilea punct:

2(2,472; 25,051)

pcap col2=pp2 − pm2s = 25,051 − 1,1 = 23,951 bar

pfis 2 = pfis 1 = 413 bar

3) Începe pomparea pastei de ciment

V3 = Vs = 2,472 m3

l
Q3 = 20
s

pp3 = pc3 + pd3 + pm3p

pd3 = pd2 = −5,075 bar

pm3p = 2,6 bar

66
 v2is ls v2in ln v2en hn
pc3 = λint s · · ·ρs +λint n · ·D ·ρn +λext n · ·D ·ρn
2 D i 2 i 2 e med −D

1,64342 203 1,64342 2897

pc3 = 0,024 · ·0,12422·1600·10−5 + 0,024 · ·0,12422·1350·10−5 +
2 2

1,332 3100
0,042 · ·0,0567·1350·10−5= 38,46 bar
2

pp3 = 38,46 − 5,075 + 2,6 = 35,985 bar

Coordonatele celui de-al treilea punct:

3(2,472; 35,985)

pcap col3=pp3 − pm3 = 35,985 − 2,6 = 33,385 bar

v2en hn
pfis 3 = ρn ∙ g ∙ Hs +λext n · ·D ·ρn
2 e med −D

1,332 3100
pfis 3 = 1350 · 10 · 2900 · 10−5 + 0,042 · ·0,0567·1350·10−5 = 418,92 bar
2

4) Sfârșitul pompării pastei de ciment

V4 = Vp + Vs = 10,79 + 2,472 = 13,262 m3

l
Q4 = 20
s

pp4 = pc4 + pd4 + pm4

pd4 = (ρn -ρp )·g·lp +(ρn -ρs )·g·ls

pd4 = (1350 − 1900) · 10 · 886 · 10−5 + (1350 − 1600) · 10 · 203 · 10−5

pd4 = −53,805 bar

pm4 = pm3 = 2,6 bar

v2ip lp v2is ls v2in ln v2en hn

pc4 = λint p · 2
· D · ρp + λint s · · ·ρs +λint n ·
2 D 2
·D ·ρn +λext n · 2
·D ·ρn
i i i e med −D

67
 1,64342 886 1,64342 203
pc4 = 0,073 · ·0,12422·1900·10−5 + 0,024 · ·0,12422·1600·10−5 + 0,024 ·
2 2

1,64342 2011 1,332 3100

·0,12422·1350·10−5 + 0,042 · ·0,049·1350·10−5= 48,71 bar
2 2

Pp4 = 48,71 – 53,805 = -5,095 bar

Nu există presiuni negative, deci:

pp4 = 2,6 bar

Coordonatele celui de-al patrulea punct:

4(13,262; 2,6)

pcap col4= = 0 bar

pfis 4 = pfis 3 = 418,92 bar

5) Începe pomparea noroiului de refulare

V5 = V4 = 10,36 m3 ;

l
Q5 = 30 s;

pp5 = pc5 + pd5 + pm5

pd5 = pd4 = −53,805 bar;

pm5 = 3,7375 bar;

v2ip lp v2is ls v2in ln v2en hn

pc5 = λint p · · d · ρp + λint s · · ·ρ +λint n · · ·ρ +λext n · ·D ·ρn
2 i 2 di s 2 di n 2 e med −D

2,4652 886 2,4652 203

pc5 = 0,038 · ·0,12422·1900·10−5 + 0,023 · ·0,12422·1600·10−5 + 0,023 ·
2 2

2,4652 2011 22 3100

·0,12422·1350·10−5 + 0,03 · · ·1350·10−5= 77,035 bar
2 2 0,0567

pp5 = 77,035 − 53,805 + 3,7375 = 26,967 bar

68
Coordonatele celui de-al cincilea punct:

5(13,262; 26,967)

pcap col5= 77,035 − 53,805 = 23,23 bar

v2en Hs
pfis 5 = ρn ∙ g ∙ Hs +λext n · ·D ·ρn
2 e med −D

22 2900
pfis 5 = 1350 ∙ 10 ∙ 2900 ∙ 10−5 + 0,03 · · ·1350·10−5 = 432,93 bar
2 0,0567

6) Pasta de ciment ajunge la șiu

V6 = Vint col = 37,73 m3

l
Q6 = 30
s

pp6 = pc6 + pd6 + pm6

pd6 = (ρs -ρp )·g·hs +(ρn -ρp )·g·(lp − hs )

pd6 = (1600 − 1900) · 10 · 200 · 10−5 + (1350 − 1900) · 10 · (886 − 200) · 10−5

pd6 = −43,73 bar

pm6 = 3,7375 bar

v2ip lp v2in ln v2es hs v2en hn

pc6 = λint p · · d · ρp +λint n · · ·ρ +λext s · ·D ·ρ + λext n · ·D ·ρn
2 i 2 di n 2 e med −D s 2 e med −D

2,4652 886 2,4652 2214

pc6 = 0,038 · ·0,12422·1900·10−5 + 0,023 · ·0,12422·1350·10−5 + 0,032 ·
2 2

22 200 22 2900
· ·1600·10−5 + 0,03 · · ·1350·10−5= 68,38 bar
2 0,0567 2 0,0567

pp6 = 77,49 − 43,73 + 3,7375 = 37,5 bar

69
Coordonatele celui de-al șaselea punct:

6(37,73; 37,5)

pcap col6=77,49 − 43,73 = 33,79 bar

pfis 6 = pfis 5 = 432,93bar

7, Sfârșitul operației de cimentare

V7 = Vp + Vs + Vn = 10,79 + 2,472 + 38,61 = 51,872 m3

l
Q7 = 30
s

pp7 = pc7 + pd7 + pm7

pd7 = (ρp -ρn )·g·(Hc − h)+(ρs -ρn )·g·hs

pd7 = (1900 − 1350) · 10 · (800 − 20) · 10−5 + (1600 − 1350) · 10 · 200 · 10−5

pd7 = 47,9 bar

pm7 = 3,7375 bar

v2in ln v2ip lp v2ep hp

pc7 = λint n · · ·ρ + λint p · · D · ρp +λext p · ·D ·ρp + λext s ·
2 Di n 2 i 2 e med −D

v2es hs v2en hn
·D ·ρ +λext n · · ·ρn
2 e med −D s 2 De med −D

2,4652 3080 2,4652 20

pc7 = 0,023 · ·0,12422·1350·10−5 + 0,038 · ·0,12422·1900·10−5 + 0,082 ·
2 2

22 800 22 200 22 2100

· ·1900·10−5 + 0,032 · · ·1600·10−5 + 0,03 · 2 ·0,0567·1350·10−5
2 0,0567 2 0,0567

pc7 = 101,313 bar

pp7 = 101,313 + 47,9 + 3,7375 = 152,95 bar

Coordonatele celui de-al șaptelea punct:

7(51,872; 152,95)

70
pcap col7=101,313 + 47,9 = 149,2 bar

v2ep (Hc −200)

pfis 7 = ρp ∙ g ∙ (Hc − 200) + ρs ∙ g ∙ hs +ρn ∙ g ∙ hn +λext p · ·D ·ρp +λext s ·
2 e med −D

v2es hs v2en hn
·D ·ρ + λext n · ·D ·ρn
2 e med −D s 2 e med −D

pfis 7 = 1900 · 10 · (800 − 200) · 10−5 + 1600 · 10 · 200 · 10−5+1350 · 10 · 2100 ·

22 (800−200) 22 200 22
10−5+0,082 · · ·1900· 10−5 +0,032 · · ·1600·10−5 + 0,03 · ·
2 0,0567 2 0,0567 2
2100
· ·1350·10−5
0,0567

pfis 7 = 496,08 bar

12) Durata operației de cimentare

Vp Vn 10,79 38,61
Tc = Q + Q + 15 min =20∙10−3 ∙60 + 30∙10−3 ∙60 +15 = 45,45 min
p n

Vs 2,472
Ts = Q = 10∙10−3 ∙60 = 4,12 min
s

Tc = 45,45 + 4,12 = 49,57 min

13) Timpul de pompabilitate

Tp min = 1,5 · Tc = 1,5 · 49,57 = 74,355 min

Tp max = 1,5 · Tp min = 1,5 · 74,355 = 111,53 min

Nr,crt pp V
bar m3
1 30,92 0
2 25,051 2,472
3 35,985 2,472
4 -5,095 13,262
5 26,967 13,262
6 37,5 37,73
7 152,95 51,872

71
 La sfârșitul pompării pastei de ciment, pp a dat negativa și, deoarece nu există presiuni
negative, pp = pm = 2,6 bar,

35
30
25
Q [l/s]

20
15
10
5
0
0 10 20 30 40 50 60

V [m3]
(0;10);(2,472;10) (2,472;10);(2,472;20) (2,472;20);(13,262;20)
(13,262;20);(13,262;30) (13,262;30);(51,872;30)

72
Bibliografie:

Petre Maria, Suport de Seminar;

Avram Lazar, Suport de Curs;
N, Macovei, Tubarea si cimentarea sondelor; Vol, I, II, III; Ed, UPG Ploiesti;1998;
N, Macovei, Fluide foraj si cimenturi de sonda; Ed, UPG Ploiesti, 1993;
N, Macovei, Echipament de foraj , Ed, UPG Ploiesti, 1996;

73