Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nicolae Iorga - Problema Evreiască La Cameră Și Note Despre Vechimea Evreilor În Țară - o Interpelare PDF
Nicolae Iorga - Problema Evreiască La Cameră Și Note Despre Vechimea Evreilor În Țară - o Interpelare PDF
PROBLEMA EVREIASCA
LA CAMERA
0 INTERPELARE,
CU 0 INTRODUCERE
de A. C. CUZA
i
-. ......., ,
VALENII-DE-MUNTE
PROBLEMA EVRE1ASCA
LA CAMERA
0 INTERPELARE,
CU 0 INTRODUCERE
de A. C. CUZA
BSI
, ........,, .
Aga dar, vedeti: e vorba de nimic maT putin cleat de «Europa», de o cac.
fiune politica din afareiv, de care trebuie sa ne temem, pentru ca nu ne pu-
tem Ingradi, pang la infinit, afcirci pedeapsd, impotriva ideilor modernet
Aga vorbeete ilustrul domn C. Stere, facind pe «MeternikulD problemel ji.
doveetI. hr, la rindul sau, nu maT putin ilustrul Gheorghe Panu, in aSap-
tcimina» de la 8 Ianuar 1910, ni spune, cu o adorabila naivitate, gura pa.
catosului adevar graieete ce este chestia jidoveasca, pentru aceetl politi-
cianl :
aNiclodat5, pentru oamenii serioei politics, chestia evreiasca n'a luat
eun caracter intransigent definitiv ei iremediabil, ci totdeauna a lost
econsiderata ca o chestie de relativitate.»
Se intelege : achestie de relativitate», pe care o poll suci aea, sau alffel,
dupe imprejurarl. Dau parale Jidanii, to angajeaza ca advocat, sau macar'
ca samsar pentru vinzarl de imobile catre Stat, sat eel putin se aboneaza cu=
reclame bine platite la revistele noastre «nu ne putem impotrivi fart&
pedeapsa ideilor modernen, §i «Europa» e gata sa ni face bucluc, dace nu
ne Warn a fi mincati de JidanT. Nu daft' trebuie sä luam masurf de apa-,
rare cel putin impotriva luT Mochi Fier gi a luT eFi§erland». Vedeti : gi
aga, gi aea.
eIntransigenli», in aceasta materie, sint flume anationali§tii», pentru cari
problema jidoveasca nu e «o chestie de relativitate». Dar aceetia sint numal
niete maniaci, niete «scandalagii antisemiti», cari se lupta cu «arme rugi-
nite», scoase din arsenalul «prigonirilor medievale», cu propaganda de urA,
ccu patimaea atitare de excese, cu rascolirea in masele popuiare a instincte.
(dor bestiale, cu injuril triviale gi grosolaneD, cum se exprima, cu prefa-
cuta indignare, aeelaei ilustru domn C. Stere, in stilul sau evreo-cazacesc. Iar
cellalt nu maT putin ailustrup din compania jidovitilor, Gheorghe Panu, cu
cautoritateav sa de orn ajuns la eeptezecI de anT, avind o intinsa «experientcl
in materie, completeaza adoctrina politicianilor rominio gi pentru gi
contra Jidanilor, zicind :
«Gel* cari vtid ca pericol national pe Evreii din tarn, sint pur ei sim.
«pin ridicoli: trebuie un cap de gains ca al d -lui Iorga ca sa aiba
«asemenea conceptie.»
Doar tocmal aceasta este teoria care Si convine Jidanilor, in momentela
de fata, Si anume : a el nu sint un pericol, ca nu putem intreprinde nimic-
in contra tor, ca e bine chiar nici sa nu vorbim de dineil, din causa «Euro.-
pei», pentru a nu provoca nos ineine o solutie a problemel, dcfavorabila nouar
tinnainte de vreme». Aceasta este ateoria» expusa, cum am vazut, de cel
doi «i/tqtriv, C. Stere gi Gheorghe Panu» care e chemata sa justifice Kac,-
fiuneat tuturor jidovitilor, ei de care s'at folosit in totdeauna Jidanii, pentru
a ne cuceri. Cad, intreaga putere a Statulul aflindu-se in minile acestor
politicianI, toata politica noastra, chemata sa apere interesele Rominilor, a
fost absolut favorabila cuceriril jidoveetl, dupe cum se vede din resultatele
la care am ajuns.
NATIONALIMI II PROBLEMA JIDOVEASCA. 5
I.
On,orata, Camerd,
Interpelarea aceasta a zabovit, nu din vina mea, nicl din vina sefu
lui Guvernului, ci din vina unor irnprejurarl care nu sint nice ele
fara legatura cu agitatiile evreiesti din ultimul timp. Glontele pe care
1-a primit seful Guvernulul isl are originea Jul bine cunoscuta. Daca
cercetam aceasta origine mal bine, in caracterul el socialist s'ar re
cunoaste si o nuanta evreiasca.
D-lor, interpelarea aceasta, pe care am anuntat-o de multa vreme,
si care, din motive independente de vointa mea si de vointa sefuluI
Guvernulul a fost aminata, interpelarea aceasta nu priveste chestia
evreiasca.
Prin urmare, cind s'a anuntat, din nestiinta de causa, cu anumite
scopuri, ca am intentiunea sa." intretin aceasta Camera, atit de ocu-
pata acum cu desfiintarea Contenciosulul, ca am intentiunea, va sa,
zica, s'o intretin cu chestia evreiasca, s'a facut o greseala.
Eu n'am anuntat o interpelare in chestia evreiasca.
Eu am anuntat o interpelare in ceia ce priveste agitatiile evreiesti
din ultimele timpuri.
Acum, intre chestia evreiasca intreaga ,si agitatiile evreiesti din ul-
timele timpurl este, fara indoiala, o legatura. Insa una, nu este alta.
A vorbi despre agitatiile evreiesti, care se pot dovedi si care tre-
buiesc impiedecate si tocmal aceasta am intentiunea sä cer d lui
ministru de Interne si prim-ministru, a vorbi va sa zica de agitatiile
evreiesti, aceasta nu inseamna a trata chestia evreiasca. De altminte-
rea chestia evreiasca nu e de natura sa fie tratata. in Camera. Chestia
evreiasca. exists. Existci, si natiunea, poporul nostru, in intregimea
Jul, in intregimea puterilor sale si in deplina constfinta a chemaril
sale, va sti sä resolve chestia evreiasca. Chestia evreiasca prin urmare
e o chestie care priveste natiunea noastra, si nu priveste in rindul
intaill Guvernul.
Chestia evreiasca nu e o chestie negativa, e o chestie positiva, e o
chestie care se leaga cu o multime de alte chestil si care forrneaza
la un loc marea noastra chestie nationals, adeca chestia drepturilor
44 N. IOR GA
II.
D-lor, de cind pleaca aceste agitatit evreiestt din Romania ? Agita-
tatiile acestea pleach, nu de la un fenomen in legatura cu desvolta-
rea elementulut evreiesc din tars, ci agitatfile acestea pleaca de la
un fapt in aparenta legat de raiscarea socialists din Romania.
in fruntea acestel miscall se gasia pans acum citeva lunI doctorul
Racovschi, o persoana foarte bine primita intr'un timp de mat toga
lumea politica romina.
Bun prieten cu o multime de persoane care ail jucat odinioara un
rol in miscarea socialists si care, din diferite motive, care-i privesc,
acum nu mat joaca un rol in aceasta miscare, (cdoctorul», ((Bulga-
rub), cum i se zicea atunci, era o persoana simpatica pentru acesti
socialisti de odinioara, si un alt partid, un partid de ordine, un par-
tid conservator, a facut din doctorul Racovschi, Bulgar nascut in
Bulgaria si dind socialismului din Romania o nuanta bulgareasca, a
facut din doctorul Racovschi un functionar public din judetul Con-
stanta, unde a avut un be de consilier judetian.
Acum, cu ocasia rascoalelor teranestl, s'a vazut cine era Racovschi,
ce rol a avut Racovschi in acele rascoale, si cet mat bunt priPtent al
sal au fost &dig sa lepede once legatura cu seful gocialistilor din
Romania, cu seful strain al socialismulul cu scopuri straine din Ro-
mania, si atunci, in starea aceia de spirite de dupa rascoale, care
provoca hotariri rapezi, de care lumea nu ar mat fi capabila acum,
doctorulut Racovschi i s'a aratat drumul spre strainatate. A fost Px-
pulsat. El s'a dus in strainatate, si un om de o fire ca a doctorulul
Racovschi, cu atitea legaturf acolo, in strainatate, in anumite medit
din strainatate, un om deprins a scrie, a vorbi, a agita, ca doctorul
Racovschi, natural ca, ajungind In strainatate, a scris, a vorbit si a
agitat. El a facut sa ni se trimeata de la Stuttgart o anumita soma-
tic in ceia ce priveste felul cum avem sa ne comportam fats de agi-
tatille socialiste. Si dupa aceia a mers si mat departe, insa nu la lu-
mina zilel. Jurnalele din strainatate Intel) build dimineata au trezit
chestia evreiasca la not.
Chestia aceasta a fost trezita la not de cite on aveam de discutat
o crisa aici in tars ; chestia evreiasca aparea, cad hunil nostri com-
patriot)." asteptail acest moment. indata ce momentul vine, el isi fac
datoria de a ne soma Inca odata sa li acordam drepturile Ion.
Acum, vedett, lucrind asa, el urmati o lozinca care a fost data de
multa vreme de al tor, de pe timpul cind sefil lor erail mat bunt
decit sefil de astazi.
Intr'o foaie scrisa in romaneste pentru a exprima nevoile si aspi-
ratiile evreiestl, prin anil 1860, li se spunea : ash nu uitam ca liber-
tat a ca si cerul trebuiesc cucerite, sa Indoim dar silintile noastre
si sa nu incetam de a bate la poarta cetatil romine, pang ni se va
deschideD.
Lozinca aceasta, data prin anul 1860, a fost urmata cu area sta.-
ruinta indaratnica, cu acea energie ascunsa, cu acea credinta In
16 N. IORGA
,
de caracter liberal, la aceste InvinuirT evreiestl.
Cartea d -luT Verax,
spun
stit tine este autorul, nu Sint in drept sa -1
cartea d-lui Verax este foarte invatata : cuprinde o multime
IN CHESTIA AGITATIILOR EVREIESTf 17
Aceasta in luna lul Novembre, si acela care aerie aid prevede Ca,
dupa o discutie intre socialists, dintre cari uniT vedeau enormitatea
parasiril punctulul de vedere national romanesc pentru a trece prin
umanitarism si a ajunge la punctul de vedere national evreiesc--ex-
traordinar pentru un Romin ratacit, ca, va sa zica, dupa aceasta, se
va ajunge la declaratia marelui partid social-democrat romin ca el
intelege ca Evreil sh nu mai fie straini, ci sa se bucure de dreptu-
rile tuturor celor cari s'afi nascut in Romania,
Prin urmare, d-lor, dupa teoria dumnealor, tine vrea sa, fie Romin,
nu are decit sa se fi nascut in Romania, si deci pentru aceasta nu ar
avea Evreil din Bucovina sail din Rusia decit sa-si trimeata pe stimatele
for consoarte in anumite momente 'n Romania pentru a o inzestra
cu un numar de cetateni nascuti aici. (Mare ilaritate.)
Si, d-lor, articolul continua :
«Partidul social-democrat este la no singurul care se gindete la eman-
ciparea celor citeva mfi de Evreio)
unde avetl cruzimea de a-1 sili sä ramlie,-11 silitT sal devina bun pa-
triot bulgar, si cred ca de aid nu results cine stie ce dusmanie fatal
de persoana d-sale, si de acolo vin telegrame iscalite Beccief, Aba-
gief, Chircof, Nesef, Napetof, Danailof, Nadef, Botusarof, Dimitrof,
Coti, Dincef, Teodorof, alt Beccief, Burlacof. Cu aprobarea Burlacofilor
(ilaritate) si fratilor Goldenberg si a lul Bercu si cum II mai zice, si
cu aprobarea cercului hotaritor unguresc din Budapesta-, partidul
poate merge innainte, cad simpatiile tuturor bunilor Rominl ib sint
asigurate.
D-lor, va sa zica chiar de la inceput vedem nol cam incotro bate agitatia
socialists din Romania. Cu astfel de aorobari, cu sefl pe cari-I stim,
cu punctul esential din program ; ca Romania Ware mimic maT grabit
decit a da drepturl de-odata tuturor Evreilor neimpanfintenitl, par-
tidul acesta spune neted originea sa si presinta un certificat de pro-
venienta sa nationals.
Dar, alaturi cu forma socialists a agitatiel evreiesti, se continua cea-
lalta forma, adeca agitatiile evreiesti supt steagul national evreiesc,
supt steagul zionist, prin foile pe care Evreii le scot anume, cu in-
gaduinta noastra, si n'ar trebui sä fie in nicTun cas cu ingaduinta
noastra, prentru a represinta ceia ce cred el ca slut interesele for si
impotriva a ceia ce stim nob eh e interesul nostru. Cam ce zic in foile
lor, sa-mi dap voie sä vä arat prin citeya citatii.
D-lor, apace o foaie care se intituleaza «Cronica israelitan, iar de-
desupt : «organ politic al Evreilor din Romanian. .
illy mai multi ministri romini din timpurile noua sa-1 faca tot asa,
adeca sa-1 trimeata peste granita. La 4568, Petru Schiopul iea urma-
toarea hotarire :
((Ey eii vin In tail de imprumuta satenilor cu dobinzI marl, ce nu
pot plAti. Contra datornicilor cer sprijinul Cirmuiril. SaraciI Ant siliti
a imprumuta de la el. Asa s'a savirsit ruina poporatiunil sarace de la
tara. Evreii se deosibesc esential de cellalti locuitori pentru a ieair
prin carnatA singele raialelor si, unde merg, fac mil de suparAH supt
cuvint de bani.»
«Asa s'a savirsit ruina poporatiei sarace de la tara..»
Asta la 1568, prin urmare cu 300 si ceva de and innaintea quasi-
monarbiei moldovenestt a familiel Fischer.
Apoi bine d-lor, asta era antisemit ? Si in Moldova a fost tot asa :
«Alungarea Evreilor din tara noastra nu e din bun plat, ci pentru CA
desnAdajduiesc pe negustoril nostri, cari-sI pierd vremea asteptand la
hotar pe :cumparatorii de vite, pe cud Evreii, trecind pe alaturea si
aducind la not postavurl lesestI, dupA ce le desfac, isi cumpAri si scot
vite din launtrul to ii... SA ruineze pe negustoril nostri, nu putem
fp gadui. »
Aceasta, d lor, face parte din mostenirea de intelepciune a lui Petru
Schiopul. Si, dad, legea d voastra de incurajare a industriei nationale,
mpotriva careia VIA articolele din «Cronica Israelitab si «Revista Is-
raelital, data legea aceasta se va vota, si data, mai ales, se vor gasi
oameni can sa cutt.ze a o aplica celor marl si tart, atunci vetl fi urmat,
upa trecerea de mai bine de 300 de ant, aceasta invatatura a Dom -
nulul de odinioara :
«Sa ruineze pe negustoril nostri, not nu putem ingadub, zice Petru
Schiopul, Domn in Moldova ; car Petru Schiopul, Domn in Muntenia,
ce : «Asa s'a savirsit ruina poporatiei sarace de la tara !D.
Vedeti, d-lor, cloud marl invataturi, ce ni yin de la un om care nu
a fost antisemit. EA n'am fost niciodata, si de o multime de vreme
umblu 01 gasesc un singur antisemit, un singur om care sa fie im-
potriva Semitilor numal pentru ca sint Semitt, un om care ar putea
Inca, sa fie in contra lor, dacd Semitif s'ar gasi la et acasa, data ar
avea si el un Stat national al lor, cu oaste, cu generali si cu tunuri
(ilaritate) cu tot. Data s'ar gasi unul care Ed fie speriat de existenta
acestui Stat iudaic, intemeiat acolo, in apropierea Vavilonului, unde
«sezura si plinsera) data s'ar gasi un astfel de om, atund as avea
,
Mal departe :
«DacA manifestarea si reelamarea drepturilor Egale de cugetare, &alit
vostri le ail platit ..»
VedetT, aceasta nu mai este limbs romaneasca, se cunoaste ca nu
sint impaminteniti, cad, data ar fi impamintenitl, ar scrie, de sigur,
maT romaneste.
«...Fratil vostri le-ati platit prin amenzi si inchisorT, not plAtim prin
averile noastre, care ni sint devastate si nimicite, cu corpurt schingiuite
si cu terorisarea intregii populatil evreie din tail.»
Se poate o mat nerusinata, calomnie ? Aceasta foaie apare in Bu-
curestl, se chiama aRevista Israelita», cu adresa in Strada Mircea-
Voda, No. 20. Astfel de fot nu se daft in judecata, ci se inchid cu
Politia, care trebuie sä procedeze impotriva cuiva care pretinde sa
exercite un drept pe care Constitutia nu i-1 garanteaza!
Mat departe :
«Daca ..Ungurit ail profanat morminte si monumentele istorice roma-
nestl, istoria ni aminteste ca Rominit din Regat au profanat si darimat
asele noastre de rugAciuni si localurile noastre sfinte.»
S'a darimat odata o sinagoga In Bucuresti, si Maria Sa a dat din
caseta sa particulars, numai BA taca din gura. (Ilaritate.)
Mat departe :
«DupA notiunea cea mat elemental* e stiut Ca once om are o patrie».
Sint unit cari nu o ail. Dar nu am luat-o not, si nu sintem not
datori sa li dam alta ! (Mare ilaritate.)
«In Romania libera sint 260.000 de Evrel din mosi-stramosi in aceasta
lard, carora li se refusi dreptul de a-si zice Romint.»
Dar nu, de loc, pot zice ea nu ne supard cu nimic ; pot foarte
bine salt zits, numat sa nu fie ! (Ilaritate.)
Aceasta este chestiunea. Cad, vedett d-voastra, data miile de lu-
cratort italient cari traiesc in Sudul Franciet ar veni cu cererea
sa fie impaminteniti in masa, adeca Statul frances ar consimti la
aceasta ? Dar Statul prusian nu a luat masurl impotriva muncitorilor
polonl venitt in Polonia prusiana si, in loc sa li dea drepturT, i-a
trimes peste granita!
Caci, d-lor, once Stat care este Stat national nu poate sä iasa din
margenile datorieI sale de Stat national.
Elementele straine pot sa patrunda numal supt trel conditit Infant :
oCa vrem ?
«Cu adinca rnihnire constatam ca in decursul vremurilorp veacnrilor !
«gi pana astazi, p6pulatia evreiasca din aceasta tara continua a fi consi-
derate ca strains.
ak tara In care am fost partagii nedespartiti ai populatiei Winne,
intimpinind alaturi de ea razvratirile soartel, precum ei restrigtile
vremi1, find nascutI gi cresculf supt acelagl cer, pa acelagi parnint gi
legiinati de acelagi dor...x)
V.
a
a De ce tocmai de acestia ?
Pentzu Jona motive, si anume : Evrcii cari an satisfacut legea
recrutdril nu pot fi considerati ca strains si congresul trebuie tinut de
Evreil- romtnl: si, al doilea, ace§tia, adeca militarif romini de confesiune
rnosaica, se pot mai lesne organisa.»
Ce vor face ?
«Ce vom face ? Nu stiti nici ed.,
Vedeti, ei nu stiti niclodata, dar totusi spun 1
u...cred insa ca, in primul loc, vom protests cu toata energia contra
calificativului de strain ce ni se da. Nol, Rominii de confesiune mo-
saics, nu sintem niste strain' veniti aid si tolerati numa', sintem Ro-
m prin nastere, prin simtaminte si prin datoriile ce avem catre aceasta
Cara; confesia nu are niclo importanta...»
kConfesia nu are niclo importanta... Parch s'a gindit cineva vre-
odath sä li ceard socoteal'a de confesia for 1 In Ardeal sint Romini de
cloud confesil, si not fy iubim pe toti de o potriva, si pe eel de con-
fesie apusana, si pe eel de confesie rasariteana. Nola n'am fost nicio-
data un popor prigonitor pentru motive religioase. Aceasta ar fi cea
din urrnsa acusare ce ni se poate aduce.
precum nu se poate rontesta Rominului unit sail catolic cali-
tatea lw de Romin, tot astfel nu ni se poate contesta nici nouti aceasta
calitate.»
Cu o singurii deosebire ca Rominii ortodoxi si Rominii uniti sint
Romini de singe, pe cari, totusi, cind sint nascutl in alt Slat, if silim
BA ni ceard recunoasterea.
Acestia, Evreii, hod nu au fost niciodata Romini de singe, nici nu
au cerut recunoasterea, si nici nu am avut prilejul sa li-o acordam.
aApartinem acestei teri...»
Asta nu e nimic. Pot sa-i apartie, dar vorba e : tara sa nu li
apartie for ! (Aplause.)
«.. i nu cunoastem altd tara, cum, de pada, slat Grecii si Bulgaril
aromanisati.»
Aceasta este o ofensA gratuita, adusii acelora dintre `,Romini cari
pot sa sib t intre innaintasii for ori Greet on Bulgarl, on alte po-
poare crestine, si cari de multa, vreme sad asimilat cu totul, si pentru
cari ar fi si o grubienie si un lucru Para sens sit li se mai aduca o
asemenea acusatie.
IN CHESTIA AGITATIILOR EVRETESTI 3t
La urma :
kEvreil de nationalitate romina au fost Si sint un element pretios
pentru Cara noastra, pe toate terenurile.»
D-lor, va sä zica agitatia evreiasca s'a concretisat in forma con-
gresului acestuia. Si pentru ca congresul acesta sa se poata tinea, se
scot reservistil innainte, si acestia au fost indemnati sä vie cu o ce-
rere a lor.
IatKapelul catre reservists, ca sä se formeze in societatT anumite
In vederea *Mark de drepturl. Vedett : ca soldatI, nu prea fac is-
prava, numai ni umplu soldati nostri de boli de °chi. Ajung reser-
vists. Lind ajung reservist!, in loc sa se astimpere, ef intrebuinteaza
situatia for de reservist!, pentru ce ? Pentru scopuri politice I Aceasta
e cea mai innalta si cea mai naturala.' datorie a until militar ?
D-lor, oamenil acestia vind totul, exploateaza papa si situatia for
de reservists, can au facut oastea fara niclo primejdie si can n'afi
fost macar dintre aceia can au trecut prin toe si gloante. Acestia
sint reservist' de aceia can au facut dol, trei ani de casarma, si
Inca silindu-se cu toate mijloacele sa capete concediT, or! lucrind cu
tot eroizmul ca cizmarl si croitori in ateliere. Si totusi sint reser-
vist' asa de tpretiosi, incit li se (1a dreptul de a cere, numa! pentru
Ca sint reservists, drepturi si pentru tot! cellalti !
" Iatb. ce se cere printr'o foaie, care e, am zice, un fel de «Monitoriii
oficial evreiesc) :
aReArvigtil romini de confesiune mosaics din Bueurqt1 sint rugati
a-si trimete adresa for exacta unde domiciliaza, pentru a li se face o
comunicare de mare interes pentru toti reservigtP. Se pot adreFaAfie
pe adresa d -lu! H. Wacsal, Strada Regala, 16, fie pe adresa d-lul I. R.
Petr( anu, Strada Herescu-Nasturel, 28.1
Nu aNasturel-Herescul, ci aHerescu-Nasturelv, dar e1 serif' de la
dreapta la stinga, si, asa, trebuie sa intelegem. (Ilaritate.)
Va sa zica, domnilor, aici are cuvintul nu numal d. ministru de In-
terne, ci si d. ministru de Razboin.
Nu stia dad. d. ministru de Razboiti ingaduie ca reservistiT, can
sint totusi soldatr, 'sä se organiseze in asociatil politice si sa lucreze
in contra intereselor ten!.
Daca dumnealui nu are aceasta conceptie, si am dreptul sa cred
ca nu are aceasta conceptie, sa binevoiasca sa iea masur1 In contra
lui Wachsal din Strada Regala si Petreanu din Strada (Herescu-Nas-
turelD, 28, can se anaesteca in rosturile reservistilor de natia lor,
din can cauta sa fats agitator! politic! Impotriva Statului national
romin,
meniti Leia, Leiba din Bucuresti, Estera, «Beta]. hahamul de aice, din
Es», Iacov. Acesta se dovedeste plastograf : «din poronca giudecat;
ducindu-1 la scoala jidoveasca hahamul si cu toga adunarea bresliT
Jidovilor si strimtorindu-1 cu blestemul legit lor». Ansal cumpard o
mb.rturie cu patru galbeni de la alt Evretl. «Aducindu-1i Iacov aminte
ea poate sä-1 sileasca judecata si pe dinsul la juramint si atunci ii
cauta a arata adevarul, si ei 1-au invatat pe lacov sci iea condeiul cu
cerneald, sd poarte peste isccnitura cea vicleand, si, facind aceasta,
poate priimi si jura'inintul, eci mina lui s a purtat peste acea iscdl -
turd» (el se tome a o face). «Toata aria zapisului» declara una din
«Jidovime», «razima in matturi» (si nu in iscalitura). Ibid., pp.
254-5, no. 390.
» Un Evreti vincle, junta, cumparati de la bilciul din Su eava,
la acela din Siretiu. ibid., p. 259, no. 40g.
) Un Sidov «tipsier» tine in pivnita «un poloboc, doua, de
bautura», la Iasi. ibid., p. 260, no. 415.
» Haim Lungul si alti trel Jidovi din Roman fac «fratie ) de
negot pe patru sferturt de hirtie, tot dintr'o coals taiate». Ibid,
p. 262, no. 422.
) Un Evreil circiumar face put, intr'un sat. ibid., no. 426.
) Un Evreil din Soroca, venit in tars, e Invinuit ca tovaras
,a1 unul hot. Ibid., p. 264, no. 441.
) David din Chisinaii se plinge ca i s'a furat marfa . de
tutun, bumbac tors, fier, orez, fringhii, dohot, arama, ciubote, oale
sare, la o bejenie. Se constata ca satenii scos toate lucrurile din
pravaiie, cinstit, si ca Evreul fusese inchis pentru datorii, «nevrind ca s,
plateasca, ca un mufluz, si cunoscindu-se pe semnele 1uT ca umbla ca
sä fuga». Judecata-I recunoaste «natingia..., si el nict de o judecata.
Du se tine». ibid., pp. 264-5, no. 442.
» La Suceava dot «orindari» al Mitropoliei, Evrei. Se ingaduie
corinda» si altor Evrel, «streint» sail the loc».lbid., p. 272, no. 490.
» La Orheili. Scutitt de darea catre haham. Ibid., p. 294,
no. 596.
) Evreil din Iasi se piing ca-f supara «hahamul cu cererl de
imni». Nu-1 vor da nimic lui sau la «alti Jidovi ce ar veni dintr'alte
partt». Ibid., p. 294 5, no. 597.
» Capitanul de Soroca scrie «cum boiarit caret au mosit la
margine, au vindut toate vadurile Jidovilor, Inca si altil caril au cite un
petec de mosie la malul Nistrulul, cauta si aceia sä puns orindart pe
la vadurl, si -au facut luntre de imbla in vac], pentru brudina. si fac
ce voia Jidovit pe la vadurt, de se petrec oameni fel de fel peste
Nistru ; pentru care se maga sä se scrie cartea MarieI Tale la cei cu
mottle, sa nu fie marginea in seama Jidovilor ; ca, de nu se va ri-
dica aceasta, el nu poate da seama de margine.» ibid., p. 302,
no. 635.
) Lest prada casa unul Evreil din Vijnita. Ibid., p. 303,
no. 639.
38 N. IORGA
) .
bilah si Jidovul Herssu din Botosani. Ibid., p. 349.
Evrei din BotosanT, ape semne dind si mizda) (mita), muta
Tirgul Fainif «linga casele lor, pentru alijverisul lor). $i a doua oar&
el ase ajung», dind bani, cu Vornicil orasului, pentru aceasta. lbid,,
p 350, no. 1029.
) Evreul Iancu de la Ocna. lbid., p. 352, no. 1049.
) Evreil In Chisinau, pomenitl dupd Armeni. ibid., p. 358,
no. 1086.
) Leiba Jidovul de la Sniatyn face negot la noi. lbid., p. 366,,
no. 1161.
) Pomenirea Evreilor poloni, ucisi pe la Botosani si Dorohoift
supt Grigore-Voda Ghica. lbid., p. 367, no. 1167.
) -Plingere a unor satenf Ca au luat niste bani de la un Jidov,
si Jidovul li cere, pe hula, dobinda pe banI. ibid., p. 376, no. 1246.
) Pentru Avram si Burah, ace au venit din raiaua Hotinului
si se cer sa mearga, la tirg la Bacali : sa dea porunca tirgovetilor sa-1
lase sa-si faca case la tirg, pe locul domnesc, unde li va placea, si
in cisla cu tirgoveti1 sa nu fie amestecati). ibid., p. 381, no. 1292
) Unor Jidov li se da scutire de olac si podvozT pentru calf
si carutele lor. Ibid., p. 381, no. 1293.
) Pentru Evreul Isac din Rauseni (Suceava), cu aargat tot
Jidov), care, acesta, se boteaza. Ibid., p. 384, no. 1308.
) Pentru Jidovul Samuil din Hirlau, care incurca la cis/d pe
ceilalti.Ibid., p. 385, no. 1320.
) Jidanif din Botosani se piing de cislasT, ca-I apasa, find «el
mai mult saraci). ibid., p. 385, no. 1321.
Pentru botezul lul Ion din DingeniT Lapusnei, acare, fiind
Jidov, s'a botezat). ibid., p. 387, no. 1327.
a - Solomon Botez, Vornic de Cimpulung. lbid., p. 393,
no. 1411.
) Pentru un Evreil mutat de la Putna la Bacati. lbid., p. 407,,
no. 1547.
) Numal aMoldoveni si Armenia) in Roman. 1bid., p. 214,
no. 61.
NOTE ISTORTCE PRIVITOARE LA EVREI rN TERME NOASLRE 39
(p. 87). Se mat decide ca arenda for nu poate tinea decit 20 de ant,
si ca proprietart nu pot ajunge decit cet botezat1.
S'ati dus cele 255 de famili1 ? «N'avem nictun document si nicio
insemnare de cronican, eerie Zieglauer (p. 90).
1783. Evreul Daniil tine la Iasi doua pravalif ale bisericit cato-
lice, cu 50 de let pe an. 0 vaduva evreica are pravalie linga el ; apo1
un Avram Evreul, cu aceiast chirie. St. Doc,, I-II, p. 124.
1784. Ienachi Cantacuzino Vistierul vinde lut «Solomon Moisal
Leibu, Jidov of Balt1», venitul satelor Jul de la Soroca : bezmenul pe
case, dijma, moara de la helesteie, moara cu cat, «orinzile acestor sate
si crisnae cu pivnita)), pe 1.250 de let pe an. Evreul va da 500 de
vedre de yin, csi drojthile sa fie a' lute.. Va pescui in iazurt. Scuteste
de bezmen si dijma pe preott si dascal. ibid., VII, p. 235, no. 104.
1784. Evret poarta intr'ascuns corespondenta agentilor strains in
Moldova. H., X, p. 3, no. 4. Cf. p. 4, no. 5.
1785. Se constata ca Ianachi Cantacuzino Vistierul si-a luat G
stinjeni «la imparteala loculut tirgulut Falticerni, supt numele lut
Berco Jidov ». St. Doc., VII, p. 237, no. 112.
- Evret polont, si din Mohilatt, cumpard in Moldova tot,
pond, ceara, pies, si le vind stump la Breslau. H., X, pp. 10-1
Alt.1 Eyre «moldovent si muntenb, aduc produse europene de la
Brody, in Galatia. Ibid.; cf. p. 17, no. 17; p. 19.
1786. innainte de acest an, «fabrica de sticle... in Tinutul Hir-
laulul, care, mat innainte tlindu-se de un Jidov», trece la un Neamt.
lbid., XI, p. 84, no. 165.
» Marturie pentru low! unlit Evreil. din Botosani, «intre
Ulita Veche si ulita ce merge in spre Sfeti Gheorghe», mostenire de
la altul din last. Isealese cinct Evret. 1bid., VII, pp. 131-3, no. 43.
)t) «Ordonanta imperials de la 20 Mart 1786 face ca multi
Evret saraci, can nu puteau dovedi un capital, in bans sail avere imo-
bah', de 200 de florins, se retrasesera, innaintea razboiulut, din Ga-
litia si se asezasera in Moldova, plb."tind itnpositele obisnuite in acest
principat.» Se insoara cu Evreice din Moldova. La 1795 Domnul nu
vrea sa-I deie innapot. Doc. Call., I, p. 50, no. 9. Cf. si p. 54,
no. '13.
1790. La Bucure;ti, «feciorul lut Delibasel Nicoll Maiorub e pus
In flare pentru eh a omorit 6 Ovret negutitorl, si le-M1 luat tot ce
au avut linga dinsil, el si cu 3 Arnautt ai 1u1l. St. Doc., VIII, p.
112, no. 32.
1793. Un Evreil arata ca a luat pe un an «orinda ba.uturit sa-
tulut Cabujit, cu moara de acolO, si a partilor din mosia Tolestit, de
la acest Tinut al Sucevit, ale dumisale lanache Cantacozino, biv Vel Vis--
NOTE ISTORICE PRIVITOARE LA EVREI IN TERILE NOASTRE 43
1799. Evreii din SucPava si Cerr dutl due potas din Moldova in
kpus, pana la Danzig.Doc. Call., I, p. 136, no. 78. Cf. si p. 127, no. 80.
1801. Bucurestl. «La 27 Februar s'a aflat un crestin ucis in easa
( vreiasca. s', in ziva aceia, a fost mare taraboid din partea multimii :
e dimineata pana seara au fugarit pe Evrel ca pe iepurl, si, ca sa
P op easea tulburarea norodulul, s'au rinduit zapcil ca sa adune pe
Evrel, uncle s'ar gasi si ,a-1 pazeased la Aga ; si cu aceasta socoteala
s au scos Evreii de la popof caei ti ucts pe tog. De cind au
fost pusi supt paza. la Aoa, innainte dP... i-au mutat aiurea : de la
cari (?) au suferit d stule jupoierl si clesbrdcari. Poimine va fi Divan
pentru a easta.» St. Doc., XII, pp. 139-40, no. 485.
1806. Birul «Jidovilor hrisovuliti» pe Octombre-Decembre : 16.933
d lel. ibid., VI, p. 200.
Al «Sic ovilor hrisovulitl» din Botosanl, 450 de lei pe lung. Ibid.
Al didovilor orindari prin sate», 1.356. ibid.
Al «Jidovilor orindatorl al mosiilor Hotinulul», 270.540. Ibid.,
J) 201.
1808. Un Evreti timplar prin satele unguresti de la munte.
ibid., I -Il, p. 143, nota 2.
1813. «Evreil din Herta», asezatI din «stramosi si parintI» ca
arendasl al mosiel, se piing ea Grigore Ghica li iea prea mult si-I
re teaza. Cercetare : «C rindu li se sa arate cea adevarata scrisoare.
Cc]. intr'un chip nu s'ad supus a o arata, zicind ca n'ar fi la dinsii,
0', fiindca InsusI ei prin jaloba for aceasta... cer ca sa li se intareasca
a a scrisoare a for pentru asezarea tocrnelilor, vcderat se intelege ca
este la dinsii si nu vor ea sa o arate, voind cu aceasta a prelungi
vreme spre pagubirea dumisale Vornieulul, caruia adus pagube
de 30.000 de lel. SA fie pusi «la opreala» Ora ce vor scoate cea ade-
arata scrisoare de tocmelele ce au.»Doc. Call., I, pp. 498-9, no. 186.
181.3-4. Pe un triinestru, «Jidovil hrisovulitl» dati 5.000 de lel,
ibid., II, p. 135.
(La 1816: 9.150 ; ibid., p. 156.)
1815. «Marcu Ji lov din tirgul Neamtului, sudit», cumpara po-
pusoiu de la un boier din Neamt. Ibid., I, pp. 519-20, no. 218.
4816. In Bucurestl Evreul Wolf Tet.lbaum, din Cernautl, era sa
stirneasca, in 1815, o rascoala pentru rapirea until copil crestin. Iz-
gonit de Agentia austriaca, are, la intors, «o easa publied, desehisa
tuturor desfrinarilor». Urmarit, se face a voi sa treaca la catolici si
provoaca un conflict intre agent si episcopul catolic. St. Doc., I-II,
pp. 357-8.
La Botosanl un pietrar, un teslar, un croitor
VII, p. 145, no. 92.
-
Un Jidov iea un imas in arenda (Moldova). ibid., p. 525,
NOTE ISTORICE PRIVITJARE LA EYREf IN TLRILE NOASTRE 45