EPISCOPUL VALERIU TRAIAN FRENŢIU

(1875-1952)
 Episcopul Valeriu Traian Frenţiu s-a
născut la 25 aprilie 1875 în Reşiţa. A
studiat Teologia la Budapesta între
1894-1898 şi a fost hirotonit la scurt
timp după absolvire. În 1902 a obţinut
doctoratul în Teologie.

La 4 noiembrie 1912 a devenit episcop al Eparhiei Greco-

Catolice de Lugoj. După moartea tragică a episcopului Demetriu
Radu în atentatul cu bombă produs în Senatul României la 8
decembrie 1920, scaunul episcopal de Oradea a rămas vacant.
La 25 februarie 1922, Vaticanul i-a încredinţat lui Valeriu
Traian Frenţiu conducerea Episcopiei Române-Unite de Oradea.
În 1941 acesta a devenit Administrator Apostolic al
Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş, revenind la Oradea abia în
anul 1947.
A fost arestat la 29 octombrie 1948 şi internat în reşedinţa de
vară a patriarhului ortodox de la Dragoslavele. În februarie 1949 a
fost dus la Mănăstirea Căldăruşani.
În mai 1950 a fost transferat în Penitenciarul din Sighet. Fiind
bătrân şi bolnav, nu a rezistat mult regimului de exterminare din
acest penitenciar.
A murit la 11 iulie 1952.
Coperte ale dosarelor episcopului Valeriu Traian Frenţiu
din arhiva CNSAS
(ACNSAS, fond Penal, dosar nr. 1151)
 11 martie 1946
Notă a Serviciului Special de Informaţii redactată pe baza
datelor furnizate de informatorul „Mihai”

Documentul se referă la organizarea alegerilor pentru

ocuparea funcţiei de Mitropolit al Blajului. Potrivit acestuia,
cele mai mari şanse de a fi ales le avea Iuliu Hossu, care era
susţinut şi de episcopul Valeriu Traian Frenţiu.
Cu toate acestea, la 16 martie 1946, Sinodul electoral
Mitropolitan l-a ales ca mitropolit al Bisericii Greco-
Catolice, pe episcopul Maramureşului, Alexandru Rusu.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 8792, f. 33)
 1946
Notă-analiză despre alegerile pentru ocuparea funcţiei de
Mitropolit al Blajului, fixate la data de 16 martie 1946

Autorul documentului este un personaj care cunoştea

îndeaproape situaţia Bisericii Greco-Catolice şi avea influenţă
în cercurile guvernamentale. De pildă, într-o discuţie purtată
la 16 februarie 1946 cu episcopul Valeriu Traian Frenţiu,
acesta îi cere să-l întrebe pe primul-ministru Petru Groza
dacă episcopul Iuliu Hossu ar fi agreat în postura de
mitropolit, întrucât nu vrea să sprijine „nici o candidatură
supărătoare pentru guvern” .
Autorul notei propune ca guvernul comunist să se implice în
alegeri şi să sprijine pe unul dintre candidaţi.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 8792, ff. 38-42)
 29 octombrie 1946
Notă a informatorului „Marcu” redactată în urma unei
discuţii purtate la 28 octombrie cu
episcopul Valeriu Traian Frenţiu

Informatorul era „un personagiu de răspundere” din

Ministerul Cultelor. El susţinea faptul că a fost asaltat de
episcop cu cereri „care de care mai imposibil de satisfăcut”.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 8792, ff. 38-42)
 Fişa matricolă penală a episcopului Valeriu Traian Frenţiu,
aflată în dosarul său de penitenciar de la („Dunărea” / Sighet)
(ACNSAS, fond Penal, dosar nr. 1151, f. 1)
 Declaraţii ale episcopului Valeriu Traian Frenţiu
date în timpul detenţiei

Ambele declaraţii conţin date biografice şi se regăsesc

astăzi în dosarul de penitenciar al episcopului.
(ACNSAS, fond Penal, dosar nr. 1151, ff. 3-4)
 13 noiembrie 1953
Notă privind încadrarea episcopului Valeriu Traian
Frenţiu în C.M. (colonie de muncă)

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu a fost încadrat în C.M.

pentru 24 de luni prin Decizia M.A.I. nr. 64 din 30
ianuarie 1952.
Deşi episcopul murise la 11 iulie 1952, prin Decizia nr.
684/1953, pedeapsa i se majora cu 24 luni, noua dată
prezumtivă a eliberării fiind 30 ianuarie 1956.
(ACNSAS, fond Penal, dosar nr. 1151, f. 2)