
Precursorii familiei[modificare | modificare sursă]
 1298 – Micu, banul Gilăului și Feneșului (Florești), este strămutat la 13
ianuarie pe malul Mureșului la vărsarea Arieșului în Mureș, la Nagylak
(Noșlac).
 1334 – Andreas/Indrei este atestat pe 16 mai la Deva de către
Voievodul Transilvaniei Thomas Szechenyi ca nobilis, stăpân (nemeș) de
pământ în Nagylak (Noșlac).
 1396 – Thomas de Nagylak, căpetenie de cruciați, este înnobilat de
către Regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, pentru meritele în luptele
din regiunea locuită de Rácz/Ratz (Croați). Familia preia porecla
Rácz/Ratz – (croatul) – cu particula „de Nagylak”.
 1578 – Peter/Petru Rácz de Nagylak este înnobilat de către Împăratul
Austriei Rudolf II. de Habsburg cu titlul Rácz I., pentru merite militare și
diplomatice.
Cronologie și atestări documentare
Familia Rațiu de Nagylak (Noșlac) din Turda,
 1625 – Ștefan Rácz de Nagylak – (Ratz în transcrierea germană),
este înnobilat ce către Principele Ardealului Gabriel Bethlen care
reînnoiește diploma pentru merite militare și diplomatice.
 1653 - Principele Ardealului Gheorghe Rakoczy II. anulează diploma
familiei Rácz și dispune evacuarea proprietății din Nagylak – Noșlac,
care este dăruită familei contelui Dobay.
 1680 – Vasile Rácz cu fii majori, Ioan și Vasile (fiul minor Coman, nu
este menționat) este reînnobilat de către Principele Transilvaniei Mihai
Apafi I. și primște diploma nobiliară cu predicatul „de Nagylak”.
1768 – Descendenții lui Coman, membri ai familiei stabiliți în Turda,
depun cererea de atestare nobiliară ca urmașii lui Vasile Rácz (1680).
 1782 – Ștefan, Toader și Florea sunt confirmați ca descendenții lui
Vasile Rácz de Nagylak de către Tabla Nobililor Turda care eliberează la 2
august “Atestatul Nobiliar”.
 1820 – Numele Rațiu este introdus de către Basiliu Rațiu prin
transcrierea pentru prima dată a numelui Rácz (Ratz).
 1821 – Descendenții lui Vasile Rácz de Nagylak/Noșlac, membri ai
familiei Rațiu, sunt confirmați ca locuitori de drept de către Tribunalul
Comitatului Turda în Procesul Verbal nr. 9963.
 1828 – Jurisconsultul Comitatului Turda în aplicarea Ordinului nr.
11037 din 30 iunie, emis de către Directoratul Suprem al Consiliului
Regesc al Ardealului, intentează membrilor familiei Rațiu proces de
validare a diplomei cu titlul „de Nagylak”.
 1829 – Vasile/Basilius, Indrei/Andrei, Grigore/Gligor, Ioan, David,
Demetriu și Matei fii lui Gligor Rațiu, urmașii autentici ai familiei Rácz de
Nagylak, înnobilată în anul 1680 de către Principele Mihai Apafi I., sunt
nominalizați ca locuitori cu drepturi nobiliare depline, prin Sentința din 1
aprilie a Tribunalului Comitatului Turda.
Membri ai familiei [modificare | modificare sursă]
 Basiliu Rațiu (1783-1870), protopop greco-catolic, canonic și prepozit
capitular de Alba Iulia și Făgăraș
 Ioan Rațiu (1828-1902), pașoptist, avocat, politician, unul din principalii
autori ai Memorandului, președinte al Partidului Național Român
 Nicolae Rațiu (1856-1932), vice-protopop greco-catolic
 Augustin Rațiu (1884-1970), strănepotul lui Ioan Rațiu, avocat și decan
al Baroului Turda

 Ion Rațiu (1917-2000), politician, filantrop, fondator al Uniunii Mondiale

a Românilor Liberi și al Fundației Familiei Rațiu

 Mircea-Dimitrie Rațiu (1923-2011), om de știință, inginer, doctor în

științe tehnice, fratele lui Ion Rațiu

 Viorel Tilea (1896-1972),(nepotul lui Ioan Rațiu, politician, om de

afaceri, jurnalist, diplomat

 Coriolan Sabău (1897-1974), protopop greco-catolic, deținut politic

 Mircea N. Sabău (1934-2009), om de știință, doctor în fizică

 Liviu Cigăreanu, (1875–1952), om politic român, avocat, decan al

Baroului Timiș, prefect al Județului Timiș-Torontal

 Ioan Mezei Câmpeanu (1841-1919), jurist, consilier (judecător) la Înalta

Curte de Casație și Justiție Regală din Budapesta

 Iuliu I. Mezei Câmpeanu (1881-1943), avocat, diplomat