SPEACH

Bună ziua! Mă numesc Cristina Laura Damean și am ales ca temă a proiectului de

certificare „Îngrjirea bolnavului cu Embolie Pulmonară”. Lucrarea mea este compusă din 4
capitole și este structurată astfel: Capitolul I: Anatomia și fiziologia aparatului respirator;
Capitolul II Noțiuni teoretice despre boală, respectiv Embolia Pulmonară; Capitolul III: Studii
de caz, Capitolul IV: Fișe tehnice care detaliază tehnicile foloste în îngrijirea bolnavului cu
Embolie pulmonară și Bibliografia.

Respirația reprezintă nevoia ființei umane de a capta Oxigenul din mediul înconjurător
necesar proceselor de oxidare din organism și de a elimina CO2 rezultat în urma arderilor
celulare.

Aparatul respirator este format din: căi respiratorii și un sistem de tuburi care
realizează legătura dintre mediul extern și plămâni.

Căile nazale reprezintă poarta de intrare a aerului, sunt două cavități cu formă
piramidală, separate de o porțiune membranoasă numită sept. Faringele realizează legătura dintre
cavitatea bucală sau cavitatea nazală și laringe și este compus din musculatura striată cu rol de a
despărți cele 2 căi: digestivă și respiratorie.

Laringele este un segment lung, cartilaginos de 5-6 cm, cu rol de a conduce aerul în
plămâni și rol în fonație.

Traheea este un organ tubular situat între laringe și locul unde se bifurcă în cele 2 bronhii
primare.

Plămânii alcătuiesc organele respiratorii propriu-zise în care au loc schimburile de gaze.

Sunt așezați în cavitatea toracică, de o parte și de alta a mediastinului. Au forma unui trunchi de
con. Hilul plîmânului reprezintă locul unde ies și intră elementele anatomice care alcătuiesc
pediculul pulmonar: bronhia și venee pulmonare. Plămânul este alcătuit din două categorii de
formațiuni anatomice: arborele bronșic și alveolele pulmonare.

Mecanica respirației este dată de succesiunea ritmică a 2 procese: inspirație și expirație.

Există 3 tipuri de respirație: costal superior la femei, costal inferior la bărbați și abdominal la
copii și vârstnici. Deasemenea frecvența respiratorie este diferităastfel: 14-16 r/min la bărbați și
16-18 r/min la femei. Ciclul respirator este format dintr-o inspirație și o expirație și are o durată
de cca 3 secunde.

EMBOLIA PULMONARĂ

E.P. reprezintă obstrucția unei artere pulmonare, acțiune ce este produsă de un

embol/tromb ce se formează la niveul membrelor inferioare, într-o venă profundă și care circulă
până la nivelul plămânului unde rămâne blocat într-o arteră mai mică.

Cauzele apariției E.P. sunt embolii care se formează la nivelul coapsei, la nivelul gambei
sau a labei piciorului. Factorii de risc pentru dezvoltarea trombilor sunt: staza venoasă,
trombogeneza anormală și traumatismele de la nivelul pereților vaselor. Condițiilor care pot
accentua formarea trombilor sunt ereditatea, cancerul, infecțiile severe,fumatul, folosirea de
anticoncepționale orale sau alte medicamente care conțin hormoni estrogeni, graviditatea, vârsta,
greutatea, nerespectarea tratamentului anticoagulant prescris de medic.

Simptomele E.P. cuprind : dispnee, junghi toracic care se accentuează la tuse și la inspir
adânc, tahicardie, tahipnee, tuse cu spută sangvinolentă, leșin, transpirații.

Diagnosticarea corectă se bazează pe o anamneză bine efectuată și pe excluderea altor

afecțiuni cum ar fi: infarctul miocardic, pericardita, BPCO, pleurezi, atacul de panică. Medicul
trebuie informat în privința simptomelor și a factorilor de risc cum ar fi antecedentele
heterocolaterale și fiziologice sau operațiile recente.

Testele care se efectuează în prima etapă sunt: radiografia pulmonară, EKG, măsurarea
gazelor sangvine. Rezultatele acestor analize inițiale pot exclude alte cauze ca infarctul
miocardic și pneumonia și se recurge la următoarele teste: măsurarea D-dimerului, tomografia
computerizată, scintigrafia pulmonară de perfuzie, angiograma pulmonară, ecocardiograma,
ultrasonografia Doppler, RMN.

Tratamentul E.P. se bazează pe prevenirea unor viitoare episoade de E.P. folosind

medicamente anticoagulante ca Heparina administrată i.v. și Warfarina administrată per os. Dacă
simptomele devin agresive se recurge la embolectomie.
 Complicațiile E.P. pot include: moarte subită (apare în 30 de minute de la apariția
simptomelor), șoc, aritmie cardiacă, infarct pulmonar, pleurezie, AVC, infarct miocardic.

Profilaxia E.P. se realizează prin folosirea zilnică a medicamentelor anticoagulante,

mobilizarea precoce după intervențiile chirurgicale, folosirea ciorapilor compresivi,
administrarea unei cantități mici de aspirină înaintea unei călătorii lungi.

STUDIU DE CAZ

În primul studiu de caz, pacientul de sex masculin, în vârstă de 72 de ani, fumător, se

prezintă la camera de gardă acuzând următoarele simptome: dispnee, tahipnee, hTA, tuse
frecventă, amețeli, hemoptizie, febră inexplicabilă, stare de agitație. În urma prezentării
istoricului medical ce cuprinde o internare în urmă cu 3 luni pentru tromboflebită la nivelul
membrelor inferioare, se internează cu diagnosticul de embolie pulmonară.

Nevoile afectate ale pacientului sunt:

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

DN1 Dispnee
DN2 Circulație inadecvată

2. Nevoia de a evita pericolele

DN Vulnerabilitate față de pericole

3. Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite fiziologice

DN Hipertermie

4. Nevoia de a se alimenta și hidrata

DN Alimentație inadecvată prin deficit

5. Nevoia de a elimina
DN1 Eliminare urinară inadecvată calitativ și cantitativ
DN2 Transpirație
6. Nevoia de a fi curat și îngrijit, de a-și păstra tegumentele și mucoasele integre și curate
DN Dificultate de a urma prescripții de igienă

7. Nevoia de a dormi și a se odihni

DN Oboseală

8. Nevoia de a se mișca și avea o bună postură

DN1 Imobilitate
DN2 Postură inadecvată

9. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea

DN Ignoranța

IMPLEMENTARE

- conduc B în salon, îl instalez în pat într-o poziție confortabilă, îi creez condiții optime de
mediu, îi fac cunoștință cu pacienții din salon și discut cu el, îl iniștesc, îl încurajez, îi
explic necesitatea tehnicilor pe care urmează să le efectuez;
- măsor și notez în F.T. funcțiile vitale;
- recoltez cf. F.O. probe biologice pentru laborator: sânge pentru HLG, VSH, hematocrit,
Rh, grupa sangvină, glicemie, calcemie; urină pentru sumarul de urină;
- îi recomand repaus la pat și îi schimb poziția la fiecare 2 ore și consum crescut de lichide;
- îi ofer scupătoare și batiste d eunică folosință și îi explic importanța folosirii lor în mod
corect;
- duc probele pentru analize la laborator;
- efectuez toate tehnicile în condiții de asepsie și antisepsie;
- în urma rezultatelor la analize, cf. F.O. administrez: 2 flacoane Heparină i.v., 1 fiolă
moldamin i.v. lent, 1 fiolă algocalmin i.m.;
- aplic comprese umede pe fruntea B cu 2⁰ mai puțin decât temperatura corpului , respectiv
36,2⁰C;
- discut cu B și îi explic importanța unei alimentații corespunzătoare și a respectării
regimului impus și după ce explorez preferințele alimentare ale acestuia, împreună cu
dânsul întocmesc meniul adecvat respectând regimul impus;
- deservesc B la pat și îi ofer supă de legume și piure de cartofi cu piept de pui la grătar și o
cană cu compot de vișine;
- urmăresc toleranța digestivă;
- măsor și notez lichidele ingerate în vederea efectuării bilanțului ingesta-excreta;
- discut cu B și îi explic importanța unei igiene zilnice;
- schimb lenjeria de pat și de corp, șterg tegumentele B cu prosopul personal și urmăresc
starea tegumentelor în vederea prevenirii escarelor;
- discut cu B și îi explic importanța somnului și a odihnei în vederea refacerii stării sale de
sănătate, interzic vizitele, îi ofer o cană cu lapte cald, supraveghez în permanență B și
urmăresc durata și calitatea somnului și a odihnei;
- B a dormit 1h de somn întrerupt de tuse și în continuare se odihnește în pat;
- învăț B să facă exerciții de respirație, să tușească și să îndepărteze secrețiile;
- așez B în poziție șezând și îl învăț să efectueze mișcări pasive;
- învăț B care este poziția adecvată stării sale;
- stimulez dorința de cunoaștere, îi ofer B material informativ și verific înțelegerea
informațiilor.