Fisa nr 2 Bacteriologie

Stafilococul

1 Clasificati stafilococii din punct de vedere al potentialului

patogen si precizati modul de transmitere al stafilococilor.
Exista stafilococi patogeni si stafilococi nepatogeni (saprofiti).
Modul de transmitere: omul bolnav, sau de la o sursa interna (
cu stafilococii purtati de el insusi) , alimente, animale
2 Unde sunt localizati stafilococii saprofiti la om?
In natura ( aer, apa, pamant) pe tegumente si in cavitatile
naturale ale oamenilor si animalelor
3 Enumerati caracterele morfologice ale stafilococilor.

 Germeni sferici, de forma unui ciorchine de struguri,

imobili, necapsulati, nesporulati si se coloreaza gram
pozitiv
4 Precizati care sunt caracterele de patogenitate ale
stafilococilor.
Se datoreaza virulentei si toxinelor pe care le elaboreaza.
In cadrul virulentei importanta prezinta enzimele:
 Coagulaza, fibrinolizina, hialuronidaza.
Stafilococii elaboreaza exotoxine : hemolizine si pot produce si
enterotoxine.
5 Enumerati 5 tipuri de infectii cutanate produse de stafilococ si
explicati ce reprezinta.

 Abcesele cutanate (furunculele) sunt colectii purulente

 Carbunculul reprezinta colectii multiple de abcese
superficiale care se unesc intre ele sub piele
 Foliculita este o infectie a foliculului pilos, mici
pustule de culoare alba, situata la baza firului de par
 Panaritiul o infectie a tesutului moale al varfului
degetului
 Celulita inrosirea pielii, durere locala, sensibilitate
crescuta, tegument cald, usor umflat cu aspect
neregulat de coaja de portocala
 Impetigo ulceratii cu crusta galbena, vezicule mici
pline cu un fluid galben
 Sindromul pielii oparit, pielea se descuameaza, se
intalneste la sugari, copii mici
 Hidradenita supurativa inflamatia glandelor
sudoripare, acumulare acuta de puroi

6 In ce situatii stafilococii produc Toxiinfectii alimentare si cum

se manifesta acestea.
Toxiinfectii alimentare. Apar in urma ingerarii de alimente
contaminate cu toxine produse de diferite tipuri de stafilococ
care determina diareea si voma. Simtome :crampe, cefalee si
febra, scaderea tensiunii arteriale. Simtomele persita 12 ore.
Tratament ingestia de lichide.

7 Enumerati etapele diagnosticului de laborator in cazul

infectiilor stafilococice.

 Recoltarea probelor biologice: puroi, samge, sputa, aspirate

traheale, urina, lichid cefalorahidian, fecale, tampoane
nazale.
 Examinare microscopica : pe frotiuri gram, indica bacterii
sferice sub forma de ciorchine
 Cultivarea pe placi de geloza sange, stafilococice tip S
 Teste biochimice testul coagulazei este pozitiv
 Antibiograma obligatorie pentru tulpinile izolate din
infectii grave.

Streptococul

1. Precizati cum se clasifica streptococii betahemolitici si

explicati.

 Beta hemolitici cu hemoliza totala, genereaza in jurul lor o

zona clara de hemoliza cu distrugerea complete a
hematiilor
 Alfa prim hemolitici cu o hemoliza partial astfel incat
numai o parte a hematiilor sunt hemolizate, genereaza in
jurul lor o zona galbuie semitransparenta
2. Precizati si explicati cum se clasifica streptococii nebeta
hemolitici.

 Alfa hemolitici viridans realizeaza hemoliza prin care

hematiile sunt degradate partial, determina o culoare verde-
brun a hemolizatului
 Gama sunt nehemolitici
3. Care sunt caile de transmitere a streptococilor paraziti.

 Se transmit direct de la alte personae prin picaturi din caile

respiratorii
4. Precizati caracterele morfologice ale streptococilor.

 Sferici, dispusi sub forma unor lanturi, gram pozitivi,

imobili si nesporulati
5. Dati exemple de toxine produse de streptococi.

 Toxina scaraltinoasa Dick

 Streptolizina O
6. Precizati ce tipuri de infectii respiratorii pot produce
streptococul.
A ) Faringita streptococică - este cea mai frecventă
infecţie produsă de streptococul piogen. Bacteriile se multiplică
în ţesutul limfatic şi pot persista în amigdale timp de mai multe
săptămâni chiar dacă se face tratament. Incidenta faringitei
streptococica este mai mare în lunile de iarnă mai ales la copii
şi vârstnici . Uneori infecţia streptococică progresează şi
realizează abcesul peritonsilar (ţesuturile din jurul amigdalelor).
De obicei infecţia cu streptococ grup A nu înaintează înspre
plămân .

B ) Scarlatina - consta dintr-o asociere a faringitei

streptococice cu o erupţie eritematoasă care este localizată la
nivelul fetei . Manifestările apar dacă streptococul este capabil
să producă toxina scarlatinoasă sau dacă persoanele nu au
imunitate antitoxica . Scarlatina are o frecvenţă mărita la copii
mici (până în 10 ani ). Perioada de incubaţie este de 2-3 zile iar
la o săptămână de la apariţia erupţiei se produce descuamarea
pielii . Tratamentul cu antibiotice nu influenţează erupţia
scarlatinoasă
7. Care este cea mai grava sechela a infectiei cu streptococ
betahemolitic si care sunt simptomele acesteia.

 Febra reumatica, simtomele sunt: febra, stare de rau,

poliartrita mi grtorie nesupurativa si inflamarea tuturor
constituentilor inimii. La nivelul inimii cardita
reumatismala conduce la deformarea valvelor.
8. Care sunt etapele diagnosticului de laborator in cazul
infectiilor streptococice.

 Prelevarea probei biologice : tampoane faringiene, puroi,

sange
 Examinare microscopica, coci izolati cate doi sau in lanturi
scurte
 Cultivarea preparatelor pe glucoza sange
 Identificarea grupului de streptococii in functie de modul
de realizare al hemolizei
  Teste serologice aslo apare in a 7 zi, titrul de anticorpi
ajungand in maxim 3-4 sapatamni la maxim, dupa care
scade. ASLO normal = 160-200 unitati

Pneumococul

1. Precizati habitatul pneumococului si calea de transmitere a

acestuia.

 Face parte din flora saprofita normala a mucoasei tractului

respirator
 Se transmite pe cale respiratorie atunci cand imunitatea
individului scade
2. Precizati caracterele morfologice ale pneumococilui.

 Coci lanceolate in forma de flacara de lumanare, grupati in

diplo , bacterii gram positive nesporulate, in variantele
virulente prezinta o capsula
3. Precizati care este principala forma imbolnavire produsa de
pneumococ si care sunt simptomele bolii respective.

 Pneumonia pneumococica
 Simtome: febra, durere pleurala, frison
4. Care este tratamentul de electie in cazul pneumoniei.
  penicilina
5. Enumerati etapele diagnosticului de laborator.

 Prelevarea probelor de laborator sputa,sange, lichid

cefalorahidia, puroi
 Examinare pe frotiuri gram se observa coci capsulati gram
pozitivi dispusi in diplo sub forma unei flacari de lumanare
 Cultivarea pe geloza sange
 Identificarea culturii metoda autolizei pneumocicilor cu
saruri biliare
 Testul de umflare al capsule sputa amestecata cu antiser
pneumococci
 Injectarea intraperitoneala a sputei la soarece –moartea
acestuia in 18-48 ore
 Evidentierea de antigene solubile in lichidul cefalorahidian
 Testul sensibilitatii la antibiotic sensibilitatea/rezistenta la
penicilina
Meningococul
1. Care sunt sursele de infectie in cazul meningococului si cum
se transmite el.

 Se gaseste numai la omul bolnav si in secretiile

nazofaringiene ale persoanelor purtatoare
 Transmitere pe cale respiratorie
2. Precizati caracterele morfologice ale meningococului.

 Coci gram pozitivi, sferici, ovalari, imobili, nesporulati,

grupati in diplo cu aspect de boabe de cafea
3. Care este principala boala determinata de meningococ si care
sunt principalele simptome ale lui.

 Meningita cerebrosinala
 Simtome dureri de cap, greata, varsaturi, redoare de ceafa
4. Cine asigura imunitatea in cazul infectiilor meningococice.

 Se realizeaza prin intermediul anticorpilor serici indusi fie

prin infectii meningococice, fie prin starea de partaj.
Anticorpii pot trece de la mama la fat. Imunitatea castigate
prin vaccinare antimeningococica este de scurta durata
5. Enumerati etapele diagnosticului de laborator in cazul
infectiilor meningococice.

 Recoltarea probelor biologice: sputa, lichid cefalo-rahidian,

aspirat petesial sau biopsie, exudat faringian, sputa
 Examen macroscopic si microscopic al produceslor
patologce coci gram negative in diplo cu fetele adiacente
aplatizate
 Insamantari pe medii adecvate pentru izolarea agentului
pathogen pe geloza sange sau muller hinton
 Identificarea biochimica a tulpinilor pe baza reactiei
oxidazei si a actiunii asupra zaharurilor
 Testarea sensibilitatii la diferite antibiotice

Gonococul
1. Unde este localizat gonococul si cum se transmite?
  Se gasesc pe mucoasa uretrala, vaginala, rectala, glande
anexe ale aparatului urogenital
 Se transmite veneric
2. Cum se coloreaza gonococul gram si cum se prezinta
coloniile de gonococi.

 Coci gram negative, cu aspect tip S, sunt rotunde, netede,

convexe, translucide sau transparente cu o consistenta usor
mucoasa iar in culture tinere au o microcapsula
3. Ce localizari poate prezenta gonoreea si care sunt metodele de
profilaxie.
Infectie a mucoasei uretrale la barbat si a colului uterin la
femei. La bărbat, gonoreea determină ascendent afectarea
prostatei şi a veziculelor seminale.La femeie, infecţia avansează
spre trompele uterine, unde produce salpingite (infecţii ale
trompelor uterine) şi uneori sarcini extrauterine (deoarece, din
cauza salpingitei, produsul de concepţie nu mai poate înainta
prin trompele uterine). În cazul lipsei de tratament, se poate
ajunge la infertilitate.

 Profilaxie- sexul protejat, depistarea active a blenoragiei,

educatie saniara