MAŞINA ASINCRONĂ

curs 6
• Maşina asincronă este o maşină rotativă de cc.a. a la
care viteza rotorului, la o frecvenţă dată a tensiunii
reţelei, variază în funcţie de sarcină, fiind diferită de
viteza câmpului magnetic învârtitor al maşinii.

• Se numeşte maşină asincronă pentru că în orice

regim de funcţionare viteza rotorului diferă de viteza
câmpului învârtitor rezultant (rotorul este asincron
cu câmpul învârtitor).
• Orice maşină electrică are două părţi: un inductor
(partea care crează câmpul magnetic din maşină, numit
câmp magnetic inductor sau de excitaţie) şi un indus
(partea în care se induc t.e.m. de către câmpul
magnetic inductor).
inductor)

• ÎÎn regim
i dde motor, maşina
i dde c.c. şii maşina
i sincronă
i ă
au atât indusul cât şi inductorul alimentate cu tensiune
electrică Doar motorul asincron are alimentat cu
electrică.
tensiune electrică numai inductorul, indusul (rotorul)
fiind nealimentat
nealimentat.

• TT.e.m.
e m necesară rotorului se obţine prin fenomenul de
inducţie electromagnetică, de aceea maşina asincronă
se mai numeşte maşină de inducţie.
inducţie
ELEMENTE CONSTRUCTIVE, UTILIZARE,
DATE NOMINALE, SIMBOLIZARE
 Elemente constructive
Maşina
ş asincronă este alcătuită din două ppărţi: ţ
statorul şi rotorul. Porţiunea de aer dintre stator şi
rotor ((coroană cilindrică)) se numeşte
ş întrefier.
• Statorul- având şi rolul de inductor- este partea
fixă care cuprinde,
cuprinde în principal:
• carcasa;
• miezul feromagnetic statoric;
• înfăşurarea
ş statorică;;
• scuturile laterale.
• Rotorul sau indusul, este partea mobilă,
compusă
co pusă ddin::
• miezul magnetic rotoric cu înfăşurarea
rotorică
t i ă (b
(bobinată
bi tă sau îîn colivie);
li i )
• axul rotoric;;
• lagărele.
 Motoarele asincrone pot fi realizate:
• cu fixare orizontala,
orizontala folosind tălpile de fixare;
• cu fixare în consolă, folosind o flanşă laterală.

Carcasa maşinii
C i ii se execută
tă prin
i turnare
t sau prin
i
sudare şi este confecţionată din aluminiu, fontă sau
din tabla ondulată din oţel, care are o greutate mai
mică şşi o răcire mai bună.
• Carcasa este prevăzută cu nervuri
longitudinale de răcire, tălpi de fixare, inel de
ridicare (doar la motoare mari), scuturi
laterale, cutie de borne, p
plăcuţă
ţ indicatoare etc.

• Carcasa susţine miezul statoric împreună cu

î fă
înfăşurarea statorică
i ă şii dă posibilitatea
ibili de
d
centrare a rotorului faţă de stator, asigurând un
î
întrefier
fi uniform.
if
Motor asincron cu rotor în
scurtcircuit
 Miezul magnetic statoric
(armătura statorică)
• Se realizează din tole de oţel electrotehnic,
l i
laminate la
l caldld sau la
l rece, cu cristale
i l
neorientate, tole izolate cu oxizi ceramici sau
lacuri, crestate spre întrefier.
• Înfăşurarea statorică trifazată, dispusă în
crestăturile statorice,, este formată din trei înfăşurări
ş
monofazate identice, decalate spaţial la 120°
electrice .
• Înfăşurarea statorică se izolează faţă de armatura
statorică cu o izolaţie de crestătură.
crestătură Pentru maşini cu
tensiunile nominale sub 500V, aceasta este
constituită din una sau două folii izolante de 0,50 5 mm
grosime (preşpan, micanite flexibile etc.) care
înconjoară jur-împrejur
jur împrejur crestătura
crestătura.
Înfăşurarea rotorică poate fi:
• trifazată (la motoarele cu rotorul bobinat);
• în colivie (la motoarele cu rotorul în
)
scurtcircuit).

Motorull asincron
M i cu rotorull bobinat
b bi se maii
numeşte şi motor “ cu inele colectoare”,
înfăşurarea rotorică fiind trifazată, conectată
întotdeauna în stea.
În fig. se prezintă înfăşurarea rotorică trifazată a unui motor
asincron cu rotorul bobinat.
Capetele K, L, M, ale înfăşurării rotorice sunt conectate la trei
inele colectoare metalice.
Inelele sunt în contact cu un sistem format din trei perii
((contacte alunecătoare)) pprin care se conectează,, în circuitul
rotoric, un reostat de pornire Rp, reglabil continuu (folosind de
exemplu,
p , un contactor static)) sau reglabil
g în trepte
p ((folosind
contactoare).
Înfăşurările în colivie se folosesc pentru echiparea
rotoarelor motoarelor asincrone cu rotor în colivie sau
motoare cu rotorul în scurtcircuit.

Denumirea de "colivie" provine de la faptul că înfăşurarea

seamănă cu o colivie de veveriţa, dacă ar fi detaşată de
armătura rotorică.
 Domenii de utilizare, date
nominale, simbolizare
• D
Domeniile
iil de
d utilizare
ili ale
l maşinii
i ii asincrone
i se referă,
f ă înî
majoritatea cazurilor, la regimul de motor.

• Motoarele asincrone formează o categorie importantă de

consumatori de energie electrică din sistemul
electroenergetic naval. Ele sunt utilizate în diverse domenii
(maşini unelte, pompe, compresoare, macarale
electrice,instalaţii
l i i l ii de
d bord,
b d poduri
d i rulante,
l propulsia
l i şii
guvernarea electrică în c.a. a navelor maritime şi fluviale,
sisteme de poziţionare dinamică a navelor speciale etc).
etc)
 Domenii de utilizare, date
nominale, simbolizare
• Motoarele asincrone cu rotorul în scurtcircuit
se folosesc din ce în ce mai mult în sistemele
de acţionare electrică, cu turaţie variabilă, când
alimentarea se face de la convertoare statice de
frecvenţă. Motoarele asincrone cu rotorul
b bi t se utilizează
bobinat tili ă în
î situaţiile
it ţiil când
â d se
urmăreşte o pornire lină, fără şocuri de curent,
la un cuplu de pornire dorit.
 Domenii de utilizare, date
nominale, simbolizare
• Utilizarea pe scară largă a motoarelor asincrone trifazate
este justificată de tehnologia de realizare simplă şi de
siguranţa mare în exploatare faţă de celelalte maşini
electrice.
• Motoarele asincrone trifazate se construiesc pentru o gamă
foarte largă
g de pputeri,, turaţii
ţ şşi tensiuni. Cea mai mare pparte
a motoarelor asincrone trifazate se produc în gama de puteri
de la 0,25
, kW - 400 kW,, ppentru tensiuni jjoase (sub
( 1000 V))
şi în gama de la 400 kW - 10000kW, pentru tensiuni medii
până la 15 kV
p
 Domenii de utilizare, date
nominale, simbolizare
• ÎÎn construcţie monofazată, motoarele asincrone au o
răspândire mai redusă decât cele trifazate datorită
parametrilor de funcţionare mai scăzuţi. Acestea sunt
folosite în special în instalaţiile de uz gospodăresc sau
în cele care formează categoria bunurilor de larg
consum (ventilatoare, aeroterme, pompe, maşini de
spălat rufe, polizoare, maşini de găurit etc.).
• Motoarele monofazate au, de regulă, puteri până la 2
kW şi tensiuni sub 500 V.
 Datele nominale ce caracterizează
motorul asincron sunt înscrise pe
plăcuţa indicatoare şi sunt următoarele

a. Puterea nominală -Pn,

a Pn măsurată în W sau kW ;
reprezintă puterea activă a motorului la arbore, când este
alimentat
li la
l tensiunea
i nominală,
i lă astfel
f l încât
î â încălzirea
î ăl i săă
nu depăşească, în nici o parte, temperatura clasei de
termice,
i motorull funcţionând
f i â d un timp
i nelimitat
li i înî
serviciul de funcţionare considerat şi în condiţiile de
mediu
di specificate.
ifi
 Date nominale
b. Tensiunea nominală- Un, măsurată în V sau kV;
este valoarea tensiunii de linie şi depinde de conexiunea
făcută înfăşurării statorice a motorului.

Majoritatea motoarelor de joasă tensiune au cele şase capete

ale celor trei înfăşurări de fază scoase la placa de borne şi,
şi
în acest caz, pe plăcuţa indicatoare a motorului sunt trecute
două tensiuni de alimentare standardizate,, cum ar fi,, de
exemplu:
220/380V (Δ/Y).
( )
În cele două cazuri, funcţionarea motorului este identică
deoarece,, în ambele situaţii,
ţ , el pprimeşte
ş ppe fază aceeaşi
ş
tensiune egală cu 220 V.
 Date nominale

c. Curentul nominal In, - măsurat în A,

este valoarea de linie a curentului absorbit de
motor când este alimentat la tensiunea
nominală şi debitează la ax puterea nominală.
nominală
 Date nominale

d. Turaţia nominală nn, măsurata în rot/min;

este turaţia imediat inferioară turaţiei de
sincronism, stabilită când motorul este
alimentat la tensiunea nominală şi absoarbe de
la reţea curentul nominal.
 Date nominale

e. Factorul de putere nominal cos φn este

d fi i de
definit d factorul
f l aferent
f puterii
ii active
i
absorbite de motor, în regimul nominal de
funcţionare, considerând sinusoidale tensiunea
şi curentul statoric
 Date nominale

f. Frecvenţa nominală fn, măsurată în Hz;

este frecvenţa tensiunii de alimentare a
motorului,pentru care acesta a fost proiectat.
 Date nominale

În afara datelor prezentate mai sus, pe

plăcuţa
p ţ indicatoare se mai inscripţionează
pţ şşi
alte elemente:
• serviciul de funcţionare;
• clasa termică;
• gradul de protecţie;
• masa maşinii;
i ii
• fabrica constructoare etc
 Simbolizarea maşinii asincrone

Simbolizarea motorului asincron:

a. motor trifazat cu rotor bobinat;
b. motor trifazat în colivie;
c. motor monofazat;
d. motor monofazat cu fază auxiliară
 Notarea capetelor înfăsurărilor si
realizarea practica a conexiunii

a. conexiunea stea; b. realizarea, la placa de borne, a

conexiunii stea;
c. conexiunea triunghi; d. realizarea, la placa de borne, a
conexiunii triunghi
 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE
AL MOTORULUI ASINCRON
• Se va explica principiul de funcţionare al
motorului asincron trifazat,, descriind
fenomenele care apar în succesiunea lor fizică,
naturală de la alimentarea cu tensiune a
naturală,
înfăşurării trifazate statorice a motorului, până
l atingerea
la ti turaţiei
t ţi i nominale
i l ded către
ăt motor,t
acesta debitând putere mecanică către
mecanismul antrenat.
PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL MOTORULUI
ASINCRON

• Sistemul trifazat simetric de tensiuni de

ţ f,, face ca motorul să absoarbă un
frecvenţă
sistem simetric de curenţi trifazaţi care vor
produce un câmp magnetic învârtitor
învârtitor, având
viteza unghiulară:
Ω =2π n1 = 2πf/p.
 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL
MOTORULUI ASINCRON

• Câmpul magnetic învârtitor statoric (de

ţ ) induce în înfăşurarea
excitaţie) ş rotorică
(presupusă trifazată) un sistem trifazat simetric
de tensiuni care dă naştere unui sistem trifazat
simetric de curenţi induşi, înfăşurarea rotorică
fiind închisă (scurtcircuitată).
(scurtcircuitată)
 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL
MOTORULUI ASINCRON
• Din interacţiunea curenţilor rotorici cu câmpul
magnetic învârtitor statoric ia naştere un cuplu
electromagnetic asincron care pune rotorul în
mişcare conform regulii lui Lenz,
mişcare, Lenz în sensul
câmpului învârtitor - cauza inducerii curenţilor
rotorici constituind-o
constituind o diferenţa de turaţie dintre rotor
şi câmp.
• Deci,
D i rotorull se va rotii în
î sensull câmpului
â l i
învârtitor. Rotorul tinde să "prindă" câmpul
învârtitor
i dindi urmă, dar
d acest lucru
l nu se întâmplăl
niciodată, deoarece, în acest caz curenţii rotorici ar
fi nuli, iar cuplul asincron de asemenea.
 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL
MOTORULUI ASINCRON

• Rotorul va rămâne în urma câmpului învârtitor până

p electromagnetic
când cuplul g va fi egal
g cu cuplul
p
rezistent Mr de la arbore.
• Dacă are loc o mărire a cuplului rezistent (motorul
se încarcă cu sarcină), rotorul va rămâne mai mult în
urma câmpului magnetic învârtitor până când
ţ rotorici vor creşte, astfel încât aceştia să
curenţii
producă un cuplu electromagnetic asincron M egal
cu Mr.
 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL
MOTORULUI ASINCRON
• Se defineşte alunecarea s a motorului,
motorului viteza
relativă a rotorului raportată la viteza câmpului
î â i
învârtitor, conform
f relaţiei:
l i i
n1 − n Ω 1 − Ω
s= =
n1 Ω1
în care:
• n1 este turaţia de sincronism (a câmpului magnetic învârtitor),
• iar
a n2 este turaţia
tu aţ a rotorului.
oto u u . Alunecarea
u eca ea nominală
o a ă ssn aaree valori
va o
funcţie de puterea nominală a motorului în gama sn (0,01...0,1),
valorile mari corespunzând puterilor mici.
 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL
MOTORULUI ASINCRON

• Pentru sn = 1, rotorul este fix (la pornire, de exemplu), iar

pentru s = 0, rotorul este sincron cu câmpul învârtitor
(mersul în gol ideal
ideal, fără pierderi
pierderi, de exemplu)
exemplu). Deci,
Deci pentru
s cuprins între (0...1), maşina asincronă funcţionează în
regim
g de motor.
 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL
MOTORULUI ASINCRON
• Sistemul de curenţi trifazaţi rotorici va crea şi el un
câmpp magnetic
g învârtitor de natură electrică,, numit
câmp de reacţie, care va fi sincron cu câmpul
învârtitor de excitaţie pentru orice valoare a
alunecării s.
• Frecvenţa curenţilor rotorici este:

f2=p(n1-n2)=p*s*n1=s*f1
 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL
MOTORULUI ASINCRON
• turaţia câmpului învârtitor de reacţie va fi
ţ de rotor:
faţă

f2/p = s*n1=n1-n2

iar faţă de stator:

n2 + (n1 - n2) = n1
• Cele două câmpuri învârtitoare sincrone, de excitaţie şi de
reacţie,
ţ , se compunp într-un câmpp magnetic
g învârtitor
rezultant. Faptul că, la orice alunecare s, câmpurile de
excitaţie
ţ şiş de reacţie
ţ sunt sincrone,, face ca maşina
ş să aibă
cuplu electromagnetic mediu nenul.
• Maşina se numeşte asincronă deoarece între rotor şi câmpul
magnetic învârtitor rezultant există întotdeauna o alunecare
“ss” (la sincronism,
sincronism cuplul electromagnetic asincron este nul).
)

Mai mult, turaţia câmpului magnetic învârtitor se mai

numeşte turaţie de sincronism, deoarece, atât câmpul
magnetic învârtitor de excitaţie cât şi cel de reacţie au
aceeaşi turaţie.
REGIMURILE ENERGETICE ALE MAŞINII
ASINCRONE
Maşina asincronă poate funcţiona în regim de:
• motor;
• generator;
• frână electromagnetică.
 Regimul de motor

• Regimul
i l ded motor all maşinii
i ii asincrone
i
corespunde situaţiei în care alunecarea
s are valori între (0...1).
• Regimul în care ss= 0,
0 se numeşte regim de
mers în gol ideal (fără pierderi de energie);
• regimul
i l înî care s = 1 este
t numit it regim
i de
d
scurtcircuit sau regim de pornire, în care
rotorul
t l estet blocat.
bl t
 Regimul de generator

• Presupunem că maşina funcţionează în regim

p
de motor asincron, cuplată la o reţea
ţ de pputere
infinită. Să presupunem că antrenăm din
exterior rotorul maşinii asincrone cu o maşină
primară, la o turaţie suprasincronă n2>n1.
• Alunecarea s devine negativă;

n1 - n
s= <0
n1
 Regimul de generator
• In regim de generator,
generator maşina absoarbe putere activă
pe la arbore de la motorul primar de antrenare şi o
debitea ă (cu
debitează (c o mică diminuare,
dimin are corespunzătoare
coresp n ătoare
pierderilor active din maşină) pe la bornele statorice,
fie unei reţele de putere infinită, fie unei reţele
pproprii,
p în care caz mai trebuie conectat la bornele
statorice un condensator trifazat de putere, pentru a
furniza puterea reactivă necesară magnetizării
maşinii
 Regimul de frână
• În regim de frână, maşina asincronă poate ajunge
pornind, de exemplu, de la regimul de motor.
ş asincronă funcţionând
• Fie o maşină ţ în regim
g de
motor, care ridică o greutate G cu ajutorul unui
scripete.
p La un moment dat,, ggreutatea se măreşte
ş
brusc, astfel că motorul nu o mai poate ridica şi
aceasta începe
p să coboare frânat. Maşina
ş intră în
regim de frână, caz în care alunecarea s devine
supraunitară:
p
n1 - (-n2 ) n2
s= = 1+ > 1
n1 n1
Regimurile de funcţionare ale maşinii
asincrone