CAPITOLUL 5

Sisteme
cu așteptare și pierderi
5.1 Modelul M/M/s//r/FIFO
Acest model este cel mai apropiat de realitate, deoarece așa cum este el definit
conform clasificării Kendall, ia în considerare o capacitate finită de stocare, q  r  s .
Analiza acestui model pleacă de la aceleași considerații ca și modelul M/M/s, referitoare la
ratele de tranziții între stări și la partajarea egală a sarcinii între servere. Apare însă două
diferențe esențiale:
- stările posibile sunt în număr finit, anume r  1 ,
- clienții oferiți de sursa externă sunt acceptați în sistem doar până la ocuparea tuturor
pozițiilor admise, r  s  q , ceea ce înseamnă că rata efectivă de acceptare a clienților este
sub valoarea ratei de ofertă a sursei externe,  ef   și că sistemul este cu așteptare și
pierderi.
        
00 01 s –1 s s+1 r –1 r
 2 (s  1) s s s s
Figura 5.1.1: Diagrama ratelor de tranziții – M/M/s//r/FIFO
Ținând seama de aceste observații înseamnă că relația de normare trebuie aplicată
aici pe un număr finit de stări, ceea ce conduce la a se obține că:
1 1
 s 1 a j a s r   s 1 a j a s 1   q 1 
p0      js       (5.1.1)
     
 j 0 j ! s ! js   j  0 j ! s ! 1 
și pe baza ei, probabilitățile de stare ale modelului M/M/s//r/FIFO se calculează cu relația:

 p  a j j! pentru 1  j  s
p j   0 js s (5.1.2)

 p0    a s! pentru s  j  r
Din structura relației (5.1.1) se poate observa că, din punct de vedere matematic, în
cazul acestui model de sistem nu mai este restrictivă condiția   1 , ceea ce ar însemna că
asemenea sisteme pot fi utilizate și la volume sporite de trafic. Totuși, experiența a dovedit
că o utilizare supraunitară a serverelor conduce la pierderi importante, ceea ce constituie un
dezavantaj.
Indicatorii de performanță pentru modelul M/M/s//r/FIFO sunt următorii:
a. probabilitatea de așteptare – reprezintă probabilitatea ca un client să fie acceptat
în sistem când toate serverele sunt blocate, adică de a mai găsi cel puțin o poziție
liberă în șirul de așteptare:
5. Sisteme cu așteptare și pierderi 37

r 1
pW  PrW  0  Prs  N t   r  1   j  s p j (5.1.3)
b. probabilitatea de pierderi – reprezintă probabilitatea ca un client să apară la
intrare când sistemul este complet blocat, adică atât serverele cât și pozițiile din șir
să fie ocupate. Acest client va fi respins de sistem, constituind o pierdere, iar
probabilitatea stării finale este chiar probabilitatea de pierderi, adică:
pL  PrW  0  PrN t   r  pr (5.1.4)
De aici decurge în mod evident că:
ef    1  pL  (5.1.5)
c. numărul mediu de clienți din șirul de așteptare:

 
E Nq   j s  j  s p j
r
(5.1.6)

d. timpul mediu de așteptare în sistem:

 
EW   E N q  ef (5.1.7)
e. timpul mediu de staționare în sistem:
ET   EW   E (5.1.8)
f. numărul mediu de servere ocupate, care conduce la evaluarea intensității
traficului servit:

EN s    j 0 j  p j   j  s 1 s  p j
s r
(5.1.9)

g. numărul mediu de clienți prezenți în sistem:

EN    ef  ET   EN s   E N q   (5.1.10)

5.2 Modelul M/M/1//r/FIFO

Modelul M/M/1//r/FIFO este cu siguranță mai aproape de situațiile reale, ale liniilor
de transmisiuni, care funcționează ca sisteme uni server ce posedă o capacitate finită de
stocare, q  r  1 . Deci cel mult un număr de clienți q pot fi acceptați în sistem în pozițiile de
așteptare, urmând ca ei să fie serviți, după o disciplină FIFO, și să fie eliberați apoi cu o rată
 ef . Toți ceilalți clienți, care sunt oferiți de către sursa infinită, cu rata medie 
independentă de starea sistemului, dar care sosesc după completarea capacității de stocare
vor fi respinși de sistem, cu o rată  b (figura 5.2.1), constituind pierderi. Această ultimă
situație corespunde stării de blocare (umplere completă) a sistemului, ce înglobează
deopotrivă ocuparea serverului și a șirului de așteptare.
Clienţi oferiţi de q Clienţi serviţi de
o sursă infinită  serverul exponenţial
cu rata medie  părăsesc sistemul
cu rata ef

Clienţi respinşi de
sistem cu rata L

Figura 5.2.1: Structura generală a unui sistem M/M/1//r/FIFO

Rezultă deci că modelul M/M/1//r/FIFO caracterizează așa numitele sisteme cu
așteptare și pierderi. Înseamnă că, față de modelul M/M/1, în cazul de față va trebui
evaluat un indicator suplimentar de performanță. Acesta este probabilitatea de pierderi, care
38 INGINERIA TRAFICULUI

caracterizează comportamentul sistemului în starea sa finală, când toate cele r  q  1

resurse prevăzute sunt ocupate și ca urmare nici un alt client nu mai poate fi acceptat.
Aplicația 5.2.1
Determinați probabilitățile de stare ce caracterizează modelul M/M/1//r/FIFO.
Indicație: Se poate folosi graful de tranziții din figura 5.2.1, dar cu observația
esențială că el se aplică pentru un număr finit de stări, determinat de dimensiunea r a
sistemului. În consecință relația de normare reprezintă în acest caz o serie finită, ceea ce nu
impune restricții privind raportul dintre mărimile  și  . În plus, cazul   1 impune o tratare
separată, fiind necesară rescrierea sumei probabilităților de stare în mod corespunzător. Se
obține astfel:
1  1 
- pentru   1 : p0  și p j   j , (5.2.1)
r 1 r 1
1  1 
1 1
- pentru   1 : p0  și p j  . (5.2.2)
r 1 r 1
***
Indicatorii pentru evaluarea performanței sunt următorii:
1) numărul mediu de clienți prezenți în sistem:
 

r  1 r 2 pentru   1


EN    j 0 j  p j  1  
r 1   r 1 (5.2.3)
 r
pentru   1
 2
2) numărul mediu de clienți în așteptare (lungimea medie a șirului):
 2  1   q q
   q    pentru   1
1  r 1  1   
 
r
E N q    j  1  p j    (5.2.4)
j 1  r q
pentru   1
 2r  1
3) probabilitatea de așteptare:
 1  q
r 1  r 1
pentru   1
p w  PrW  0   p j  1  p0  p r   1   (5.2.5)
j 1  q
 r  1 pentru   1
0,7
Probabilitatea de blocare

0,6
q=1
pb = 0,33
0,5

q=2
0,4 pb = 0,25
q=5
0,3
pb = 0,142

0,2
q = 10
0,1 pb = 0,083
Traficul oferit
0
0,5 1 1,5 2 2,5 3

Non-blocare Domeniul de blocare

Figura 5.2.2: Variația probabilității de blocare cu traficul oferit la diverse șiruri

5. Sisteme cu așteptare și pierderi 39

4) probabilitatea de blocare:
 r 1 

r  1  r 1
pentru   1
pb  pr  p0     (5.2.6)
 1
pentru   1
 r  1
Variația probabilității de blocare cu traficul oferit,  , este prezentată în
figura 5.2.2, domeniul de blocare (de congestie a sistemului) fiind intervalul în care traficul
oferit impune sistemului o funcționare în vecinătatea umplerii complete, însoțită de o
respingere semnificativă de clienți. Din curbele prezentate se poate observa că
probabilitatea blocării este continuu crescătoare cu traficul oferit, fiind cu atât mai pronunțată
cu cât șirul este de mărime mai mică.
5) productivitatea sistemului:
Așa cum se precizează și în figura 5.2.1, sistemul în discuție respinge cu o rată
medie  L clienții care sosesc în momentele sale de blocare. Întrucât, blocarea reprezintă de
fapt starea de încărcare completă a sistemului, înseamnă că rata medie  ef de tranzit prin
sistem este:
ef     L  1  pb  (5.2.7)

Cum însă fiecare client acceptat în sistem urmează să fie servit (imediat sau după o
așteptare oarecare), înseamnă că productivitatea este dată de relația:
  ef   (1  r ) (1  r 1) (5.2.8)
Expresia ratei medii de părăsire a sistemului (a productivității) poate fi obținută și prin
medierea ratelor de servire din toate stările posibile, adică:
   ef  0  PrN ( t )  0    PrN ( t )  0
cu: PrN t   0  p0 (probabilitatea ca în sistem să nu fie nici un client),
PrN t   0  1  p0 (probabilitatea ca în sistem să fie cel puțin un client).
Deci:  ef  0  1  p0   1  p0  și făcând calculele, pentru   1 , rezultă expresia:
 ef


  1  r  (5.2.9)
 r 1
1 
ce este similară cu expresia anterioară (5.2.8). Din această exprimare, se poate însă deduce
mai simplu că rata maximă de tranzit prin sistem tinde către rata  de servire a serverului,
când    (traficul oferit devine foarte mare).
Ținând seama că rata de tranzit prin sistem este, în acest caz, diferită de aceea a
cererilor de serviciu,  , trebuie făcută o diferențiere clară între următoarele elemente:
 traficul oferit sau sarcina oferită, ce se calculează prin produsul:
 (clienți/sec)  E (secunde de servire/client),
 traficul servit sau sarcina servită, ce se evaluează prin produsul:
 ef (clienți/sec)  E (secunde de servire/client).
Rata de tranzit prin sistem corespunde clienților acceptați de sistem, ceea ce permite
utilizarea relației lui Little pentru stabilirea următorilor indicatori de performanță:
6) timpul mediu petrecut de un client în sistem:
ET   EN  ef (5.2.10)
40 INGINERIA TRAFICULUI

7) timpul mediu de așteptare:

 
EW   E N q ef (5.2.11)
8) gradul de utilizare a unității de servire:
g   ef  E (5.2.12)

Pe lângă indicatorii de performanță menționați anterior, modelul în discuție mai este

caracterizat și de:
9) probabilitatea respingerii unui client, p L . Pentru stabilirea formulei sale de calcul
se pleacă de la faptul că respingerea unui client este echivalentă cu faptul că la sosirea
acestuia sistemul este blocat. Prin urmare, este adevărată următoarea egalitate:
p L  PrN t   r N a t   1 (5.2.13)
unde  este un interval de timp suficient de mic (teoretic   0 ), astfel încât pe parcursul
său, dacă apare o sosire, N a   1 , să nu se mai întâmple și alte evenimente, de genul
sosiri sau serviri (condiție care este satisfăcută ținând cont că procesul analizat aparține
clasei proceselor de naștere și moarte; vezi discuția de la modelul M/M/1).
Fiind o probabilitate condiționată, pentru probabilitatea de respingere se pot scrie
următoarele relații:
PrN t   r , N a   1 PrN a   1 N t   r  PN t   r 
PrN t   k N a   1  
PrN a   1 PrN a   1
în care, dat fiind faptul că starea sistemului nu influențează procesul de sosire a clienților,
probabilitatea sosirii unui client atunci când sistemul este blocat este identică cu
probabilitatea sosirii unui client indiferent de starea acestuia, în consecință, atât pentru
modelul M/M/1//r, cât și pentru oricare alt model care prezintă această proprietate,
probabilitatea de pierdere este egală ca valoare cu probabilitatea blocării sistemului:
M/M/1//r
pL  PrN t   r   pb (5.2.14)