Sunteți pe pagina 1din 13

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FUKUSHIMA-DAIICHI - CONTAMINAREA OCEANULUI PACIFIC

REFERAT LA ECOTEHNOLOGIE

Profesor coordonator:

LECT. UNIV. DR. MUNTEANU Sebastian

Student:

TUDOR Maria-Adelina

Seria B Grupa 109

Facultatea de MANAGEMENT

București

2017
CUPRINS

1. ARGUMENT

2. PREZENTAREA ACCIDENTULUI NUCLEAR DE LA FUKUSHIMA-


DAIICHI

3. EFECTELE RADIAȚIILOR GENERATE DE DEZASTRUL NUCLEAR

4. CONTAMINAREA

5. EFORTURI PENTRU DECONTAMINARE

6. FUKUSHIMA-DAIICHI DUPĂ 6 ANI

7. CONCLUZII

8. BIBLIOGRAFIE
1. ARGUMENT

Am ales să prezint această temă deoarece acest grav incident se mai resimte încă
și astăzi. În ciuda insistenței autorităților japoneze de a reporni reactorele de la
Fukushima din motive economice și construirea altor reactoare, majoritatea parte a
populației se opune.

Din punct de vedere politic, întreaga națiune a Japoniei este cea mai mare victimă
de până acum, economia țării aflându-se în pragul colapsului. Tokio suferă de primul
deficit tranzacționar de după 1980, iar restul bazei de producție a țării se reduce rapid pe
măsură ce lumea devine din ce în ce mai bănuitoare la adresa bunurilor importate din
Japonia.

Deoarece nu se face niciun efort pentru a controla Fukushima, așa cum s-a
procedat cu Cernobal, uzina în sine reprezintă o armă nucleară aflată în fiecare secundă în
război planeta Pământ. Și din punctul de vedere al umanității, deja au murit mii de
oameni, milioane urmându-le ân anii și deceniile ce vor veni, pe măsură ce suflul de
radiație se va instala în fiecare crevasă a ecologiei globale, declanând creșteri rapide a
numărului bolnavilor de cancer și alte boli mortale.
2. PREZENTAREA ACCIDENTULUI NUCLEAR DE LA FUKUSHIMA-
DAIICHI

Una dintre cele mai


mari catastrofe nucleare din
istorie s-a înregistrat în secolul
21, în anul 2011. Mai mult de
6 ani s-au scurs deja de la acel
accident, dar, chiar şi aşa,
omenirea resimte încă
momentele de teroare ale acelei perioade. Cu atât mai surprinzător este faptul că dezastrul
s-a petrecut înt-o epocă în care tehnologia este una de vârf, statul Japonia, locul unde s-a
petrecut tragedia, făcând parte din rândul celor mai dezvoltate de pe mapamond.

Totul a început în data de 11 martie 2011, ora 14:46, când s-a înregistrat cel mai
mare seism din istoria Japoniei şi al doilea de pe continent. Cutremurul a avut epicentrul
în nord-estul insulei Honshu, în regiunea Tohoku, având o magnitudine de 9,0 pe scara
Richter. Hipocentrul acestuia s-a aflat la est de coasta Tohoku, la o adâncime de doar 24,
4 km. Ca urmare, în mai puţin de o oră (15:36), un tsunami a lovit coasta estica a insulei
Japoniei, valurile înaintând pe uscat cu până la 10 kilometri! Peste 20 000 de oameni
decedaţi/dispăruţi, porturi devastate, oraşe distruse – totul ca urmare a dezastrului.
Un caz particular l-a reprezentat atomocentrala Fukushima Daichii, localizată la 250 de
kilometri de Tokyo, finalizată în anul 1976, având 6 reactoare nucleare operaționale. La
momentul accidentului, reactoarele 1, 2 și 3 operau la putere maximă; celelalte 3
reactoare erau în revizie tehnică. În ciuda încercării eronate de a recurge la
acumulatoarele electrice de rezervă, din pricina impactului cu valurile, reactorul 1 a fost
primul care a cedat, din cauza avariei sistemului de răcire (în lipsa unui sistem de răcire,
apare riscul supraîncălzirii miezului cu material fisionabil radioactiv, conducând la
topirea acestuia și producerea unor explozii). 4 zile mai târziu, în data de 15 martie,
autoritățile fac publice informații privind o nouă explozie, dar de această dată la cel de al
treilea reactor, urmată de un incendiu la reactorul 4 (aflat în revizie tehnică în momentul
impactului). Există multe speculații privind momentul exact când au avut loc exploziile
fiecărui reactor, dar cert este că nucleele reactoarelor 1, 3 și 4 s-au topit aproape în
totalitate în primele 3 zile de la producerea cutremurului. După două săptămâni s-a
realizat stabilizarea celor 3 reactoare, temperatura acestora scăzând sub 80 ° C spre
sfârșitul lunii octombrie în timp ce, în decembrie, s-a anunţat închiderea reactoarelor.

3. EFECTELE RADIAȚIILOR GENERATE DE DEZASTRUL


NUCLEAR

Trecând peste noțiunile introductive, analizând consecințele grave ale acestui accident
nuclear, al doilea cel mai grav din istoria omenirii după cel de la Cernobâl din 1986, pot fi
enumerate o serie de evenimente care relevă puterea devastatoare a naturii și neputința
oamenilor privind asigurarea unui habitat lipsit de pericole:

 Peste 160 000 de oameni au fost evacuați din localitate și din zonele învecinate ca urmare a
riscului ridicat de radiații
 Peste 20 000 de oameni au decedat/ au fost dați dispăruți
 Cantitatea de cesiu-137 radioactiv eliberat în aer in urma dezastrului este echivalentă cu cea
a 168 de bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima (Radioizotopul cesiu-137 are un
timp de înjumătățire de aproximativ 30 de ani, fiind foarte toxic, periculos și exploziv, iar
izotopii săi prezintă un risc ridicat în caz de scurgere radioactivă)
 Fabrica de pigmenți pentru vopseluri Merck
KgaA, principala producătoare la nivel mondial,
și-a oprit activitatea timp de jumătate de an,
conducând la pagube economice de peste zeci de
miliarde de euro în cadrul a firme importante de
automobile precum Ford, Chrysler, Audi și BMW
(fiind localizată la doar 45 de km de
atomocentrală, întregul personal al fabricii a fost
evacuat din motive de securitate, din cauza
riscului de contaminare radioactivă)
 Primele mutații biologice s-au înregistrat după
aproximativ un an de zile în cazul fluturilor;
printre acestea au fost incluse aripile mai mici sau
lipsa ochilor. Ulterior s-au descoperit și mutații în
cadrul peștilor.
 Cantitatea de stronţiu-90 identificată în apele subterane, cât și la nivelul apei Oceanului
Pacific din jurul coastei de est a Japoniei, a fost de de 900.000 de becquerel pe litru, adică
de peste câteva mii de ori mai mare decât limita maximă admisă
 Nivelul de iod 131 radioactiv din vestul Oceanului Pacific a depășit cu peste 7, 5 milioane
limita admisă de lege! Ca atare, pescuitul a fost interzis pe coasta estică a Japoniei.
 Accidentul nuclear de la Fukushima, alături de cel de la Cernobâl, a fost clasificat la nivelul
7 pe Scara Accidentelor Nuclear
4. CONTAMINAREA

Nu ar trebui să fie o surpriză faptul că Fukushima a contaminat întregul Ocean


Pacific în doar cinci ani. Acest lucru ar putea fi cu ușurință cel mai grav dezastru ecologic
din istoria omenirii și nu este aproape niciodată vorbit de politicieni, de oamenii de știință
sau de știri.

Chiar dacă nu
putem vedea radiația în
sine, unele părți ale
coastei vestice a
Americii de Nord au
simțit efectele de ani de
zile. Nu după mult timp
după Fukushima,
peștele din Canada
a început să sângereze din branhii, gură și ochi. Această "boală" a fost ignorată de guvern
și a decimat populațiile native de pești, inclusiv heringul din Pacificul de Nord. În altă
parte în vestul Canadei, cercetători independenți au măsurat o creștere de 300% a
nivelului de radiații. Potrivit acestora, cantitatea de radiații din Oceanul Pacific crește în
fiecare an .

Mai mult spre sud, în Oregon, Statele Unite, steaua de mare a început să- și piardă
picioarele și apoi să se dezintegreze în întregime când radiația Fukushima a ajuns acolo în
2013. Acum, ele mor într-o cantitate record, plasând întregul ecosistem oceanic în această
zonă în pericol. Cu toate acestea, oficialii guvernamentali spun ca Fukushima nu este de
vina chiar daca radiatiile din Oceanul Oregon s-au triplat după Fukushima . În 2014,
radiațiile de pe plajele din California au crescut cu 500%. Ca răspuns, oficialii
guvernamentali au declarat că radiația provine dintr-o sursă misterioasă "necunoscută" și
nu a fost nimic de îngrijorat.
Cu toate acestea, Fukushima are un impact mai mare decât coasta de vest a
Americii de Nord. Oamenii de stiinta spun acum ca Oceanul Pacific este deja radioactiv
si este in prezent de cel putin 5-10 ori mai radioactiv decat atunci cand guvernul american
a scos numeroase bombe nucleare in Pacific in timpul si dupa cel de-al doilea razboi
mondial.

5. EFORTURI PENTRU DECONTAMINARE

Ca urmare a proiectului de decontaminare - și a faptului că materialul radioactiv


se descompune în timp - nivelurile de radiații din prefectura Fukushima au scăzut într-o
oarecare măsură.

Cu toate acestea, în anumite zone ale prefecturii, nivelurile de radiații continuă să


fie ridicate, iar problema a ceea ce trebuie să se facă cu deșeurile de decontaminare
trebuie rezolvată în continuare. Guvernul intenționează să efectueze lucrări de
decontaminare în zonele de evacuare neglijate, "dificil de returnat" în anul fiscal 2017,
dar locuitorii din zonă sunt sceptici că se apropie sfârșitul.

Până în prezent, Ministerul Mediului a efectuat lucrări de decontaminare în 11


municipalități din prefectura care face obiectul ordinelor de evacuare. Cu toate acestea, în
zonele "dificil de returnat" nu s-au efectuat decontaminări. În alte municipalități, unde
doza de radiații este de 0,23 microsieverți pe oră sau mai mult, lucrările de decontaminare
au fost efectuate de biroul local al autorităților locale.

Inițial, decontaminarea condusă de administrația centrală trebuia să se încheie în


martie 2014, dar aceasta a fost împinsă până în martie 2017, din cauza întârzierilor legate
de amplasamentele de depozitare provizorii pentru solul contaminat. Ministerul Mediului
intenționează să își finalizeze lucrările de decontaminare până la sfârșitul lunii martie
2017, după care intenționează să transfere solul contaminat la instalațiile de depozitare
provizorii.
În zonele în care guvernul central se ocupă de decontaminare, decontaminarea
"follow-up" va avea loc și în cazul în care nivelurile de radiații nu vor scădea suficient, în
speranța că locuitorii vor putea să se întoarcă acasă. Dimpotrivă, nu va exista nicio
monitorizare în cazurile în care decontaminarea este gestionată de o autoritate locală,
îngrijorând rezidenții locali.

Cu toate acestea, există câteva locuri în care a avut loc o decontaminare ulterioară
lucrărilor din cele 11 municipii supravegheate de guvern. Există nouă astfel de locuri în
total, și toate acestea sunt în orașul Soma. Guvernul municipal Soma intenționa inițial să
efectueze decontaminarea în aproximativ 30 de locații din oraș, însă acesta a fost în cele
din urmă redus la nouă locații, datorită criteriilor legate de nivelul de radiații pentru
decontaminarea ulterioară, conform instrucțiunilor Ministerului Mediului.

6. FUKUSHIMA-DAIICHI DUPĂ 6 ANI

FUKUSHIMA DAIICHI NUCLEAR POWER PLANT, Japonia - Patru ingineri


cocoțați în fața unei bănci de monitoare, o exploatație ce părea un controler de joc. Ei au
petrecut o lună de antrenament pentru ceea ce aveau de gând să facă: să piloteze un mic
robot în inima contaminată a fostei centrale nucleare de la Fukushima.

Roșii anteriori au eșuat , fiind prinși de resturile sau de defecțiunile circuitului


suferit de radiația excesivă. Dar versiunea mai recentă, numită Mini-Manbo sau "sunfish
little", a fost făcută din materiale întărite prin radiație, cu un senzor care să-l ajute să evite
punctele fierbinți periculoase în clădirile reactorului inundate.

Mărimea unei cutii de pantofi , Manbo a folosit mici elici pentru a se deplasa și a
aluneca în apă într-o manieră asemănătoare cu cea a unui avion.

După trei zile de navigare cu atenție printr-o clădire a reactorului spulberat,


Manbo a ajuns în cele din urmă la reactorul reactorului 3 puternic distrus.Acolo, robotul a
tras înapoi un video cu o gaură gălăgioasă în partea de jos a reactorului și, pe podeaua de
dedesubt, un grup de ceea ce părea ca o lavă solidificată: primele imagini luate vreodată
de combustibilul de uraniu topit al plantei.

Stânga pentru supraîncălzire, trei dintre cele șase reactoare s-au topit.Tijele lor de
combustibil de uraniu lichefiate ca o ceară de lumânare, picurând pe fundul vaselor
reactorului într-o masă topită suficient de fierbinte pentru a arde prin pereții de oțel și
chiar pătrunde în podelele de beton de dedesubt.

În timp ce oficialii au devenit mai încrezători în gestionarea dezastrului, au


început să caute combustibilul lipsă. Oamenii de știință și inginerii au construit roboți
rezistenți la radiații precum Manbo și un dispozitiv ca o mașină imensă cu raze X care
utilizează particule exotice de spațiu numite muoni pentru
a vedea ingerurile reactoarelor .

Tepco dorește să prezinte planta ca un mare sit de curățare


industrială.Aproximativ 7.000 de oameni lucrează aici, construind noi rezervoare de
stocare a apei, deplasând resturile radioactive într-un nou loc de depozitare și ridicând
schele enorme deasupra clădirilor reactoarelor rupte de exploziile imense de hidrogen
care au avut loc în timpul accidentului.

În luna septembrie, biroul prim-ministrului a fixat o dată-țintă de 2021 - cea de-a


zecea aniversare a dezastrului - pentru următoarea etapă semnificativă, când muncitorii
încep să extragă combustibilul topit din cel puțin unul dintre cele trei reactoare distruse,
deși nu au ales încă din care.

Guvernul recunoaște că curățarea fabricii va dura cel puțin alte trei până la patru
decenii și zeci de miliarde de dolari. Un centru de cercetare de 100 de milioane de
dolari a fost construit în apropiere pentru a ajuta oamenii de știință și inginerii să
dezvolte o nouă generație de roboți pentru a intra în clădirile reactorului și a scoate
combustibilul topit.
Dl. Hirose a arătat spre fața locului pe o rampă îngustă de acces în care doi roboți,
inclusiv unul care păreau un scorpion , s-au încurcat în februarie de resturi în interiorul
Unității 2 ruinate.

Înainte ca inginerii să elibereze scorpionul, ecranul său de monitorizare a scăzut la


negru, deoarece componentele sale electronice au fost depășite prin radiații, ceea ce
Tepco a spus a ajuns la niveluri de 70 de sieverți pe oră. (O doză de 1 sievert este
suficientă pentru a provoca boală de radiații la om.)

Partea inferioară a reactorului arăta ca o colecție de șuruburi uriașe - punctele de


acces pentru tijele de control folosite pentru a accelera și încetini reacția nucleară în
interiorul unui reactor sănătos. Piedestalul era doar o grătare metalică, cu podeaua de
beton a clădirii vizibilă mai jos.

"Combustibilul supraîncălzit ar fi scăpat de aici și s-ar fi topit prin grilajul de


aici", a spus domnul Hirose, când ne-am ghemuit pentru a evita să ne batem capul pe
fundul reactorului. Întreaga zonă din jurul reactorului era întunecată și aglomerată cu țevi
și mașini.

Pentru a evita să se încurce, Manbo a durat trei zile pentru a călători cu


aproximativ 20 de picioare în partea de jos a Unității 3.

Pentru a examina celelalte două reactoare, inginerii au construit un robot


"șarpe" care ar putea să-și treacă drumul prin epava, iar dispozitivul de imagistică care
utilizează muoni, care poate trece prin majoritatea problemelor. Dispozitivul mion a
produs imagini brutale, fantomă , despre interioarele reactoarelor. Extragerea
combustibilului topit va prezenta propriul set de provocări tehnice și riscuri.
7. CONCLUZII

Accidentul nuclear de la Fukushima a fost un "dezastru creat de om" și nu doar


provocat de cutremur și tsunami care au avut loc pe 11 martie 2011, în nord-estul
Japoniei.

Este clar că accidentul a fost provocat de om. Guvernul de atunci, precum și


reprezentanții companiei Tokyo Electric Power au eșuat în încercarea lor de a proteja
viața persoanelor din regiune și societatea japoneză în general.

O multitudine de erori și neglijențe în ceea ce privesc măsurile de securitate au


dus la tragedie. Într-adevăr, a fost și cutremurul ce a provocat tsunamiul, dar ceea ce s-a
petrecut la Fukushima Daiichi nu poate fi considerat dezastru natural.
8. BIBLIOGRAFIE

[1] *** Material auxiliar interne

1. www.hotnews.ro

2. www.greenly.ro

3. www.mainichi.jp

4. www.zerohedge.com

5. www.nytimes.com

6. www.wikipedia.ro

S-ar putea să vă placă și