DIZOLVAREA

ARGUMENT 2
Capitolul 1 – DIZOLVAREA SOCIETATILOR COMERCIALE 4
1.1 Notiunea de dizolvare 4
1.2 Caile dizolvarii societatii comerciale 5
1.2.1 Dizolvarea de drept a societatii 5
1.2.2 Dizolvarea societatii prin vointa asociatilor 6
1.2.3 Dizolvarea societatii pe cale judecatoreasca 7
1.3 Cauze generale de dizolvare a societatii comerciale 9
1.3.1 Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii 10
1.3.2 Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate 11
1.3.3 Declararea nulitatii societatii 12
1.3.4 Hotararea adunarii generale 13
1.3.5 Hotararea tribunalului 14
1.3.6 Falimentul societatii 15
1.3.7 Alte cauze ale dizolvarii societatilor comerciale 16
1.4 Cauze speciale de dizolvare pentru fiecare tip de societate comerciala în parte 17
1.4.1 Dizolvarea societatii în nume colectiv 17
1.4.2 Dizolvarea societatii în comandita simpla 19
1.4.3 Dizolvarea societatii comerciale pe actiuni 19
1.4.4 Dizolvarea societatii comerciale în comandita pe actiuni 20
1.4.5 Dizolvarea societatii cu raspundere limitata 21
1.5 Cauze de dizolvare-sanctiune pentru societatile comerciale 22
1.6 Efectele dizolvarii societatii comerciale 23
1.6.1 Interdictia unor operatiuni comerciale noi 23
1.6.2 Dreptul fiecarui asociat de a cere lichidarea societatii 24
1.6.3 Inceperea procedurii de lichidare 24
1.7 Fuziunea si divizarea societatilor comerciale 25
1.7.1 Conditiile fuziunii sau dvizarii 26
1.7.2 Efectele fuziunii sau divizarii 28
Capitolul 2 - STUDIU DE CAZ LA SC. 30
2.1 Scopul si obiectul legii 30
2.2 Organul abilitat pentru constatarea dizolvarii 30
2.3 Radierea din registrul comertului 31
2.4 Publicitatea legala a constatarii dizolvarii de drept si a radierii 32
2.5 Studiu de caz la S.C. DANBRED S.R.L 32
CONCLUZII 36
BIBLIOGRAFIE 37

ARGUMENT

Societatea comercială se constituie pentru a desfăşura o activitate comercială pe durata de

timp stabilită în actul constitutiv. Uneori durata societăţii se prelungeşte chiar şi după decesul
1
asociaţilor care au constituit societatea. Dar orice societate comercială va sfârşi prin a dispărea,
deoarece ea urmează acelaşi destin implacabil, ca şi o persoană fizică: se naşte, trăieşte şi moare.
Încetarea existenţei societăţii comerciale reclamă realizarea unor operaţii care să aibă
drept rezultat nu numai încetarea personalităţii juridice, ci şi lichidarea patrimoniului societăţii,
prin exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor sociale.
În consecinţă, potrivit legii, încetarea existenţei societăţii comerciale impune parcurgerea
a două faze: dizolvarea societăţii şi lichidarea societăţii.
Faza dizolvării societăţii cuprinde anumite operaţii care declanşează şi pregătesc încetarea
existenţei societăţii. În această fază, personalitatea juridică nu este afectată, însă dizolvarea pune
capăt activităţii normale a societăţii. Faza lichidării societăţii cuprinde acele operaţii de lichidare
a patrimoniului societăţii, plata creditorilor şi împărţirea soldului între asociaţi. În această fază,
societatea continuă să îşi păstreze personalitatea juridică, dar ea este subordonată cerinţelor
lichidării.
Cele două faze sunt distincte şi, în consecinţă, ele trebuie parcurse în mod succesiv, cu
respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege pentru fiecare.
Dizolvarea şi lichidarea societăţilor comerciale sunt reglementate prin dispoziţiile Legii nr.
31/1990. Legea permite însă asociaţilor ca în actul constitutiv să prevadă „modul de dizolvare şi
de lichidare a societăţii” (art. 7 şi art. 8 din lege).
Dizolvarea societăţilor comerciale reprezintă o etapă în procesul de încetare a
personalităţii juridice a acestora, formată dintr-un ansamblu de operaţiuni care au ca urmare, de
regulă, lichidarea patrimoniului societăţilor în cauză. Aceste operaţiuni se referă la hotărârea de
dizolvare a societăţii şi aducerea ei la cunoştinţa celor interesaţi. Potrivit legii, hotărârea privind
dizolvarea societăţii este luată, după caz, de adunarea asociaţilor ori de instanţa judecătorească.
Excepţional, dizolvarea societăţii se produce în temeiul legii. Cum se poate observa, dizolvarea
priveşte însăşi societatea comercială ca entitate juridică, care nu produce încetarea actului
constitutiv al societăţii.
Lucrarea este structurata in 2 capitole, astfel in primul capitol am realizat o mica
introducere pentru a ne familiarize cu notiunea de dizolvare, am vorbit despre cauzele generale si
speciale de dizolvare a unei societati comerciale, dar si despre efectele pe care le produce
dizolvarea societatii.
In cel de-al doilea capitol am abordat dizolvarea din doua puncte de vedere, si anume in
primul rand am realizat un studiu de caz cu privire la companiile care sunt inactive, a

2
companiilor fantoma, dar si a celor care nu au indeplinit cerintele legii. Cel de-al doilea studio de
caz se refera la o societate comerciala.

CAPITOLUL 1
DIZOLVAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

1.1 Notiunea de dizolvare

Legea nr. 31/ 1990 nu da o definitie expresa a dizolvarii societatii, iar in lipsa acesteia,
precizarea notiunii a revenit doctrinei.

3
 Mai aproape de realitate este definirea dizolvarii ca fiind un fapt care determina incetarea
vietii societatii, ca organism activ ce urmareste realizarea de beneficii din exercitarea unei
activitati comerciale1.
Totusi, cea mai exacta caracterizare este aceea care considera dizolvarea ca un moment
care pune capat activitatii comerciale normale, asa cum aceasta a fost determinata de actul
constitutiv si marcheaza trecerea in faza lichidarii2.
Deci, prin dizolvare, societatea intra intr-o noua faza a existentei sale, in care urmeaza sa
se procedeze la lichidarea bunurilor sociale, adica la transformarea lor in bani, plata onorariilor si
repartizarea restului intre asociati. Numai dupa parcurgerea acestui "ciclu" intervine stingerea
personalitatii juridice a societatii si o data cu aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga3.
Perioada ce urmeaza dizolvarii este asemanatoare cu perioada constitutiva: societatea se
bucura de o personalitate juridica restransa, limitata de aceasta data, la operatiunile lichidarii.
Procesul de incetare a existentei societatii comerciale cuprinde mai multe operatiuni care
trebuie indeplinite in conditiile legii4.
Dizolvarea societatii priveste acele operatiuni care declanseaza acest proces si asigura
premisele lichidarii patrimoniului social. Aceste operatiuni se refera la hotararea de dizolvare a
societatii si aducerea ei la cunostinta celor interesati.
Potrivit legii, hotararea privind dizolvarea societatii este luata, dupa caz, de adunarea
asociatilor ori de instanta judecatoreasca si exceptional dizolvarea se produce in temeiul legii.
De mentionat ca dizolvarea priveste insasi societatea comerciala ca entitate juridica si nu
actul constitutiv al societatii.
Dat fiind ca operatiunile mentionate au rolul de a declansa procesul de incetare a
existentei societatii comerciale, inseamna ca dizolvarea nu afecteaza personalitatea juridica a
societatii, calitatea de persoana juridica fiind indispensabila pentru a indeplini celelalte
operatiuni care privesc lichidarea patrimoniului social.

1.2 Caile dizolvarii societatii comerciale

Pentru dizolvarea societatilor comerciale legea impune conditii diferite, dupa cum
dizolvarea opereaza de drept, prin vointa asociatilor sau pe cale judecatoreasca. Dizolvarea

1
Marius Scheaua ‘’Legea societatilor comerciale nr.31/1990 comentata si adnotata,Ed ALL BECK, 2002, pag 284
2
V.Roş, “Dizolvarea societăţilor comerciale. Particularităţi ale dizolvării pe cale judiciară. Lichidarea societăţilor
comerciale. Momentul în care intervine. Rolul instanţei de judecată în cursul lichidării societăţii în R.D.C.
nr.1/1996, p.55
3
I.L.Georgescu.,’’Drept comercial roman’’,vol I ,Ed .Socec,Bucuresti,1946,pag 701
4
Conform Legii nr.31/1990,privind societatile comerciale ,republicata
4
societatilor comerciale prin vointa asociatilor sau pe cale judecatoreasca se mai poate numi si
dizolvare facultativa.
Dizolvarea de drept se deosebeste de dizolvarea facultativa prin faptul ca produce efecte in
mod automat, fara a fi necesara o manifestare de vointa a asociatilor sau o interventie din partea
instantei de judecata. In consecinta, unul din principalele efecte ale dizolvarii este interdictia
pentru administratori de a intreprinde noi operatiuni care intervine automat din momentul
aparitiei cauzei de dizolvare.
Fiecare dintre aceste cai de dizolvare impune respectarea unor conditii prevazute de lege.

1.2.1 Dizolvarea de drept a societatii

În cazul dizolvării de drept a societății, dizolvarea se produce de plin drept (ope legis),
dacă ipoteza legii este satisfăcută. În consecință, pentru dizolvarea societății nu este necesară
îndeplinirea nici unei formalități. Legea consacră un singur caz de dizolvare de drept a societății:
expirarea termenului stabilit pentru durata societății. Din moment ce asociații au stabilit, prin
actul constitutiv, durata societății, iar termenul fixat a expirat, societatea se dizolvă, de plin drept,
la data expirării termenului. Întrucât dizolvarea se produce de drept, nu este necesară nicio
manifestare de voință a asociaților și nicio formalitate de publicitate.
Asociatii trebuie sa fie consultati, cu cel putin un an inainte de expirarea duratei societatii.
In caz contrar la cererea oricaruia dintre asociati, tribunalul va putea dispune efectuarea
consultarii.
Pentru producerea acestui efect nu trebuie indeplinita vreo formalitate, nu este necesara
manifestarea de vointa a asociatilor, vointa lor este prezumata, de vreme ce nu au luat o hotarare
de prelungire a duratei societatii.
In cazul unui litigiu, orice persoana interesata poate cere instantei judecatoresti constatarea
dizolvarii societatii, instanta nu pronunta dizolvarea ci constata ca, fiind indeplinita cerinta legii,
dizolvarea se produce în puterea legii (ope legis).
Totodata, orice parte interesata poate cere instantei sa constate dizolvarea societatii
comerciale ca urmare a expirarii duratei de functionare a acesteia.
Interventia autoritatii judecatoresti se impune intrucat în aceasta situatie societatea
comerciala, expirandu-i durata de functionare este lovita de nulitate.
Potrivit Directivei Comunitatii Economice Europene nr.68/ 151 din 09.03.1968(modificată
prin Directiva 2003/58/CE) nulitatea trebuie sa fie pronuntata prin decizie judiciara iar cazurile
în care se poate realiza declararea nulitatii sunt expres prevazute în aceasta directive,

5
 In consecinta apreciem ca, daca asociatii hotarasc prelungirea duratei de functionare a
societatii inainte de pronuntarea deciziei juridice de declarare a nulitatii aceasta neregularitate
este acoperita.

1.2.2 Dizolvarea societatii prin vointa asociatilor

In cazul în care dizolvarea societatii se realizeaza în baza unei hotarari a adunarii

asociatilor, se cere respectarea conditiilor prevazute de lege pentru modificarea contractului de
societate sau a statutului societatii.
Intrucat constituirea se bazeaza pe vointa asociatilor, manifestata prin acte constitutive,
asociatii pot decide si dizolvarea societatii.
In acest caz de dizolvare, acestia vor putea reveni asupra hotararii de dizolvare numai in
situatia in care dizolvarea are drept cauza exclusiva hotararea acestora. In cazul in care hotararea
este urmarea intervenirii uneia din celelalte cauze de dizolvare, asociatii nu vor putea reveni caci,
in aceasta situatie, fiecare dintre ei este in drept sa ceara tribunalului pronuntarea dizolvarii.
Din moment ce dizolvarea are semnificatia unei modificari a actului constitutiv revenirea
asupra acestei hotarari trebuie facuta cu majoritatea ceruta pentru modificare. Deci, in societatile
pe actiuni, revenirea trebuie decisa de adunarea generala extraordinara, in cele de persoane si cu
raspundere limitata, de umanitatea asociatilor.
Hotararea prin care s-a revenit asupra dizolvarii trebuie adusa la cunostinta tertilor, prin
efectuarea formelor corespunzatoare de publicitate. Revenirea asupra dizolvarii se poate face cu
conditia sa nu se fi inceput repartizarea activului social intre asociati, deoarece aceasta este
ultima faza a lichidarii, iar inceperea ei presupune ca au fost deja platiti creditorii sociali.
Prin revenirea asupra hotararii de dizolvare pot fi prejudiciati in primul rand creditorii
personali ai asociatilor, deoarece nu vor mai putea urmari partea cuvenita acestora prin lichidare.
Pot fi de asemenea afectati asociatii insisi, carora s-ar putea sa li se para preferabil sa
incaseze partea ce li se cuvine din activul social, decat sa se multumeasca cu beneficiile anuale.
Pot fi afectati si creditorii sociali, deoarece lichidarea presupune inaintea oricarei repartitii din
activ, stingerea pasivului.
De aceea, legea da dreptul creditorilor si oricarei alte persoane interesate (deci si
asociatilor) de a formula opozitie impotriva deciziei de revenire asupra dizolvarii societatii.
Datorita faptului ca legea nu limiteaza cazurile în care societatea poate fi dizolvata prin hotararea
adunarii asociatilor, asociatii sunt liberi sa aprecieze motivele de dizolvare a societatii, de regula

6
cele impuse de interesele asociatilor. Hotararea de dizolvare a societatii adoptata de adunarea
generala în conditiile legii nu este supusa verificarii instantei judecatoresti.

1.2.3 Dizolvarea societatii pe cale judecatoreasca

In absenta unei hotarari a adunarii asociatilor, dizolvarea se poate realiza pe cale

judecatoreasca. Potrivit legii, oricare asociat poate cere tribunalului pentru motive temeinice
dizolvarea societatii. 
Trebuie aratat ca pentru dizolvarea societatii in cazurile prevazute de art. 232 din Legea nr.
31/ 1990 trebuie respectate si unele reguli special. In aceste cazuri, dizolvarea societatii se poate
cere de Camera de Comert si Industrie teritoriala sau orice persoana interesata. Dizolvarea se
poate cere in urmatoarele situatii:
1. Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni. Ca orice
persoana juridica, societatea comerciala nu are o existenta organica si, deci, nicio vointa naturala.
Vointa societatii se manifesta prin organele sale. Ea se formeaza prin activitatea organului
deliberativ, adunarea generala si este adusa la indeplinire de organul executiv, administratorii.
2. Societatea nu a depus, timp de trei ani consecutivi, bilantul contabil sau alte acte care,
conform legii, se depun la Oficiul Registrului Comertului. Nedepunerea bilantului sau a altor
acte a caror depunere este obligatorie, timp de trei ani consecutivi, constituie o prezumtie ca
societatea si-a incetat activitatea. Credem, insa, ca aceasta prezumtie poate fi rasturnata de
societate, facand dovada motivelor pentru care nu a depus bilantul sau celelalte acte.
3. Societatea si-a incetat activitatea sau nu are sediu cunoscut ori asociatii au disparut ori
nu au domiciliul ori resedinta cunoscute. Aici sunt cuprinse de fapt trei cazuri distincte:
 Incetarea activitatii societatii este o chestiune de fapt care trebuie dovedita de catre cel
care solicita dizolvarea. Dovada se poate face cu orice mijloc de proba. Incetarea activitatii nu
atrage dizolvarea daca este temporara (cel mult trei ani) si a fost comunicata organelor fiscale si
inscrisa in Registrul Comertului.
 Sediul social constituie unul dintre atributele de identificare ale persoanei juridice, in
functie de care se determina nationalitatea acesteia, instanta competenta,etc. Este lesne de inteles
de ce lipsa acestui element conduce la posibilitatea dizolvarii.
 Lipsa asociatilor duce la indoieli in privinta existentei reale a societatii. Pentru ca
asociatii sa fie socotiti disparuti nu este necesara declararea judecatoreasca a disparitiei acestora,
fiind suficienta dovedirea disparitiei in fapt.


7
 Hotararea tribunalului privind dizolvarea societatii se publica in Monitorul Oficial, intr-un
ziar de larga raspandire. Impotriva hotararii poate face apel orice persoana interesata. Termenul
este de 30 de zile si curge de la publicarea in Monitorul Oficial. Dispozitia este justificata, avand
in vedere sfera larga de persoane ca ar putea fi interesate sa impiedice dizolvarea societatii, in
afara partilor din proces.
Pe data ramanerii definitive a hotararii tribunalului societatea va fi radiata din Registrul
Comertului, din oficiu, afara de cazul cand prin hotararea tribunalului s-a dispus altfel. Daca
societatea a avut o anumita activitate si are un patrimoniu, tribunalul va dispune inceperea
procedurii lichidarii. In acest caz, nu va mai avea loc disparitia automata a persoanei juridice,
nemaiputandu-se efectua radierea acesteia. Ea va urma procedura lichidarii, potrivit dreptului
comun.

1.3 Cauze generale de dizolvare a societatii comerciale

Cauzele 5de dizolvare a unei societati comerciale pot fi generale sau aplicabile tuturor
formelor de societati comerciale, precum si cauze speciale, aplicabile numai anumitor forme
juridice de societate sau hotarate de asociati, cu caracter particular, prin actul constitutiv. Aceasta
reglementare a fost introdusa in urma modificarii din 1997 a legii nr.31/1990 si tot atunci au fost
introduse cauze noi, neprevazute in reglementerea anterioara: declararea nulitatii societatii,
hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum si
neintelegerile grave dintre asociati care impiedica functionarea societatii; alte cauze prevazute de
lege sau de actul normativ.
Legea nr. 31/ 1990 privind societatile comerciale, reglementeaza cauzele generale de
dizolvare aplicabile tuturor societatilor comerciale in art.227.
Societatea comerciala se dizolva prin:
1.3.1 Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
1.3.2 Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;
1.3.3 Declararea nulitatii societatii;
1.3.4 Hotararea adunarii generale;
1.3.5 Hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum
neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii;
1.3.6 Falimentul societatii;
1.3.7 Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
5

8
 1.3.1 Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii

Ajungerea la termen este singurul caz de dizolvare de plin drept. Prin implinirea
termenului pentru care a fost constituita, societatea se dizolva automat, fara sa fie necesara
adoptarea unei hotarari de catre adunarea generala, pronuntarea dizolvarii da catre tribunal sau
indeplinirea vreunei alte formalitati in acest sens. Deasemenea nu este necesara nici inscrierea in
Registrul Comertului, nici publicarea in Monitorul Oficial.
Potrivit legii, asociatii sunt obligati ca in actele constitutive sa prevada durata societatii;
daca aceasta durata este determinata, inseamna ca la expirarea ei, societatea se dizolva.
Dizolvarea apare în acest caz, automat, ca efect direct al vointei asociatilor exprimata inca de la
inceput în actul constitutiv, fara a fi nevoie de vreo formalitate în plus pentru ca societatea sa
intre în dizolvare.
Ca atare, momentul în care intervine în acest caz dizolvarea este chiar ziua urmatoare
expirarii duratei societatii.
Efectul dizolvarii societatii ca urmare a expirarii duratei acesteia poate fi evitat, în cazul în
care asociatii decid, în conditiile art. 206 – Legea societatilor comerciale nr.31/1990, prelungirea
duratei societatii. Asociatii vor trebui consultati de catre organele societatii, cu cel putin un trei
luni inainte de expirarea duratei societatii, în ideea de a decide daca societatea isi prelungeste sau
nu durata de existenta stabilita initial. In lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati, tribunalul va
putea dispune, prin incheiere, efectuarea consultarii. Aceasta dispozitie are drept scop tocmai
impiedicarea dizolvarii societatii datorita faptului ca asociatii nu au avut timp sa prelungeasca
durata acesteia.
In acelasi timp, neefectuarea consultarii nu impiedica dizolvarea societatii la expirarea
duratei prevazute in actul constitutiv. In textul legii nu este prevazut cine are obligatia de a-i
convoca pe asociati in vederea consultarii. In lipsa oricarei dispozitii, credem ca administratorii
sunt cei carora le revine obligatia convocarii. In cazul in care omit sa-i convoace pe asociati si,
din acest motiv dizolvarea nu mai poate fi evitata, consideram ca administratorii vor fi
raspunzatori pentru eventualele prejudicii cauzate.
Daca in actul constitutiv a fost omisa inserarea clauzei de dizolvare si daca ea nu a fost
stabilita nici ulterior, prin hotararea Adunarii Generale, dizolvarea se va face prin hotararea
Adunarii Generale sau hotarare judecatoreasca pentru o cauza obligatorie sau facultativa de
dizolvare, perenitatea nefiind in contextul legislativ dat o caracteristica a societatii comerciale.

9
 Singura modalitate de a impiedica dizolvarea societatii este prorogarea expresa a duratei
societatii, cu conditia ca prorogarea sa intervina inaintea implinirii termenului de functionare a
acesteia.
In cazul in care societatea continua sa functioneze si dupa expirarea duratei ei, se
considera ca avem de a face cu o societate nelegal constituita si este angajata raspunderea
administratorilor pentru operatiunile savarsite de ei.

1.3.2 Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea

acestuia

Orice societate are un obiect de activitate care trebuie aratat în contractul de societate,
obiect care se realizeaza în cursul duratei societatii. Daca se constata o imposibilitate de realizare
a obiectului propus evident, societatea isi pierde ratiunea de a exista si deci se dizolva. Efectul se
produce atat în cazul cand imposibilitatea s-a ivit în cursul duratei societatii (de exemplu a fost
retrasa concesiunea), cat si în cazul cand obiectul nu s-a realizat(de exemplu nu s-a obtinut
concesiunea).
Asa cum se stie, insa, obiectul de activitate al societatii are un inteles dublu: stricto sensu,
obiectul de activitate al societatii este cel stabilit ca atare de catre asociati în actul constitutiv, în
timp ce loto sensu, obiectul de activitate are intelesul de scop statutar (obiect general de
activitate al societatii, adica savarsirea de acte sau fapte de comert 6) asociatii pot decide oricand
in cadrul obiectului general de activitate, schimbarea sau completarea obiectului de activitate
stabilit ca atare in actul constitutiv. De aceea consideram ca, in realitate, textul legal are in
vedere:
 Fie situatia in care societatea si-a propus un obiectiv (spre exemplu: societate creata de
statul roman cu o firma privata, pentru construirea unei autostrazi).
 Fie in cazul in care realizarea afacerii preconizate prin constituirea societatii este sau a
devenit imposibila (imposibilitatea poate fi materiala, ca in cazul in care obiectul asupra caruia
partile s-au inteles, sa-l exploateze prin intermediul societatii).
Jurisprudenta a considerat ca exista o imposibilitate a realizarii obiectului unei societati de
persoane si in cazul ivirii intre asociati a unor neintelegeri grave care fac imposibila desfsurarea
activitatii societatii.
Doctrina a extins interpretarea data de jurisprudenta, considerand ca imposibilitatea
realizarii obiectului de activitate poate insemna nu numai neintelegerile grave de fond dintre
6
Legea31/1990 actualizata 2013, art. 1, alin.1
10
asociati, ci si lipsa mijloacelor financiare necesare indeplinirii scopului societatii, ceea ce apare
ca nejustificat în raport de intelesul care se da notiunii de obiect social de activitate.
Problema care se pune în acest caz de dizolvare este stabilirea momentului in care
intervine dizolvarea. In cazul în care imposibilitatea realizarii obiectului de activitate apare sub
forma neintelegerilor grave intre asociati, dizolvarea are caracter judiciar, astfel ca momentul în
care aceasta intervine se stabileste dupa regulile aplicabile dizolvarii judiciare.
In celelalte cazuri de imposibilitate a realizarii obiectului de activitate sau de realizare a
lui, consideram ca dizolvarea trebuie constatata prin hotarare a adunarii generale, astfel ca,
momentul în care aceasta intervine se stabileste dupa regulile aplicabile dizolvarii voluntare.
O actiune judiciara în constatarea cazurilor de imposibilitate a realizarii obiectului de
activitate sau de realizare a lui ar fi inadmisibila, intrucat, pe calea unei actiuni în constatare nu
se pot stabili situatii de fapt.

Atat in cazul imposibilitatii realizarii obiectului social, cat si in cel al realizarii acestuia,
dizolvarea poate fi impiedicata prin modificarea obiectului de activitate al acestuia, intrucat
dizolvarea nu intervine de plin drept, modificarea poate fi facuta oricand, inainte de pronuntarea
hotararii de dizolvare de catre tribunal sau de adoptarea hotararii de dizolvare de catre adunarea
generala.

1.3.3 Declararea nulitatii societatii

Dat fiind ca nulitatea societatii opereaza fara efect retroactiv, dizolvarea este socotita a fi
consecinta normala.
Este o sanctiune de drept comun a incalcarii unei cerinte imperative a legii si se aplica
societatilor comerciale cu multe limitari si circumstantieri, dandu-se prioritate unei solutii mai
favorabile, aceea a supravietuirii societatii. Constituirea unei societati comerciale impune
incheierea unor acte constitutive cu respectarea cerintelor legii privind actele juridice. Societatea
comerciala dobandeste personalitate juridica prin indeplinirea unor formalitati cerute de lege si
intemeiate prin contractul de societate si statut. Neindeplinirea conditiilor de fond, cat si de
forma trage dupa sine sanctiunea nulitatii, societatea fiind considerata nelegal constituita.
In cazurile aratate la art.56 din Legea nr. 31/ 1990 si daca asociatii nu au inlaturat, inainte
de a se pune concluzii în fond, cauza de nulitate invocata în cererea de anulare (art.57 Legea
nr.31/1990) tribunalul poate declara nulitatea societatii.

 1
A se vedea in acest sens si Directiva Comunitatii Economice Europene nr.68/151/1968 care apreciaza ca nulitatea
antreneaza lichidarea societatii,op.cit.1482
11
 La momentul în care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit
irevocabila, societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra în lichidare. Dispozitivul acestei
hotarari se trimite la Registrul Comertului pentru mentionare si publicare în Monitorul Oficial.
Dizolvarea devine, în acest caz, opozabila tertilor, în momentul efectuarii formalitatilor de
publicitate.
Declarea nulitatii societatii nu constituie un caz de dizolvare de plin drept in intelesul de
dizolvare ce intervine automat, fara niciun amestec din partea instantei sau a asociatilor, caci
pentru declararea nulitatii este nevoie de o hotarare judecatoreasca, dar, din momentul in care
hotararea de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea trebuie considerata dizolvata si
va fi supusa procedurii lichidarii, chiar daca instanta a omis sa pronunte dizolvarea. Sub acest
aspect, acest caz se apropie de dizolvarea de plin drept.

1.3.4 Hotararea Adunarii Generale

Societatea fiind opera vointei asociatilor, asociatii pot lua hotararea dizolvarii societatii,
chiar inainte de termenul fixat. Vointa asociatilor privind dizolvarea societatii se manifesta în
cadrul adunarii asociatilor care exprima vointa sociala (Hotararea de dizolvare poate fi luata cu
respectarea conditiilor de quorum si majoritate prevazute de lege pentru modificarea actelor
constitutive ale societatii, iar adunarea poate hotari dizolvarea în toate cazurile impuse de
interesele asociatilor, intrucat legea nu limiteaza cazurile în care societatea poate fi dizolvata prin
hotararea Adunarii Generale).
De altfel, Legea nr.31/1990 prevede ca: ’’In caz de dizolvare a societatii prin hotarare a
asociatiilor, acestia vor putea reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv,
asupra hotararii luate, atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ.’’
Dizolvarea societatii prin hotarare a adunarii generale reprezinta un caz de modificare a
actului constitutiv, astfel ca, sunt pe deplin aplicabile dispozitiile art. 204 din Legea nr. 31/1990,
referitoare la conditiile generale de valabilitate si la formalitatile aferente modificarii actului
constitutiv. Instanta judecatoreasca nu se poate substitui adunarii generale, pentru a dispune
dizolvarea, în cazul în care aceasta nu a fost votata în adunarea generala datorita neintrunirii
cvorumului sau majoritatii cerute de lege. Daca dizolvarea nu intervine prin hotararea Adunarii
Generale a Asociatilor, dizolvarea judiciara nu poate fi dispusa decat în conditiile legii pentru
neintelegeri grave intre asociati.

12
 In cazul în care dizolvarea voluntara intervine inainte de expirarea termenului fixat pentru
durata societatii, dizolvarea produce efecte fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30
zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
In cazul în care societatea dizolvata a fost constituita pe durata nelimitata, trecerea acestui
termen de 30 de zile nu este necesar pentru opozabilitatea fata de terti a hotararii de dizolvare,
intrucat textul legal are în vedere numai societatea constituita pentru o durata determinata.
Asociatii pot reveni asupra hotararii de dizolvare, în conditiile cerute de lege pentru modificarea
actului constitutiv, cu conditia ca nici o repartitie de activ sa nu fi fost efectuata.
Profesorul I.L. Georgescu, citandu-l pe De Gregorio a facut distinctie intre adunarile
generale care iau decizia dizolvarii in situatia intervenirii unui caz anume prevazut de lege si
dizolvarea intervenita exclusiv prin vointa asociatilor. Pentru cele dintai este necesara o
majoritate obisnuita iar pentru cele din urma este necesara o majoritate extraordinara.

1.3.5 Hotararea tribunalului

La cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre
asociati care impiedica functionarea societatii, tribunalul poate hotari dizolvarea societatii. Exista
posibilitatea ca intre asociati sa se iveasca unele neintelegeri grave, care fac imposibila realizarea
obiectului de activitate propus, prin ingreunarea desfasurarii activitatii societatii. Prin decizia
Curtii Supreme de Justitie s-a stabilit ca dreptul de a cere dizolvarea societatii comerciale prin
hotarare judecatoreasca, în cazul nerealizarii unui consens intre asociati, apartine numai
asociatilor, oricare dintre acestia avand posibilitatea sesizarii instantei.
Neintelegerile grave intre asociati apar, în special, în societatile cu un numar mic de
asociati, în care factorul personal joaca un rol important în functionarea societatii. In societatea
pe actiuni, un asemenea motiv poate justifica dizolvarea acesteia daca neintelegerile grave au loc
intre grupurile de actionari, iar societatea nu mai poate functiona din acesta cauza.
Deasemenea, neintelegerile grave intre asociati mai apar atunci cand interesul social
ajunge sa fie incalcat sau pus în umbra de interesele personale sau de grup ale asociatilor. Aceste
disfunctionalitati sunt provocate fie prin intermediul administratorilor (care gestioneaza
societatea si o reprezinta în raporturile cu tertii), fie direct de asociati sau grupul de asociati
respectivi (acestia preiau, în fapt, conducerea societatii, transformandu-se în administratori de
fapt).

13
 1.3.6 Falimentul societatii

Societatea comerciala se dizolva în cazul cand societatea a fost declarata în faliment. In

Codul comercial roman, legiuitorul a dorit sa sublinieze caracterul sanctionator al producerii
falimentului, care se aplica acelor comercianti care au inselat buna credinta a partenerilor de
afaceri si a creditorilor, în general. Prin declararea în faliment, patrimoniul comerciantului este
supus lichidarii, în vederea satisfacerii creantelor creditorilor, dar o atare dizolvare este
facultativa, ea poate fi ceruta de orice persoana interesata.
Legea nr.64/ 1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului
reglementeaza o procedura de executare silita colectiva si de acoperire a creantelor unui
comerciant - debitor care a incetat platile pentru datoriile sale comerciale. Plata sau acoperirea
creantelor creditelor se realizeaza pe trei cai reglementate de acesta lege:
 Reorganizarea activitatii debitorului pe baza unui plan de reorganizare (procedura care
are si scopul de a restructura activitatile debitorului în vederea iesirii sale din situatia dificila de
incetare a platilor;
 Lichidarea unor bunuri din averea debitorului pe baza de plan si
 Falimentul.
Momentul în care intervine dizolvarea ca urmare a pronuntarii falimentului este diferit, în
functie de nevoile pentru care judecatorul a pronuntat falimentul.
Nici sub imperiul acestei legi dizolvarea nu intervine de plin drept, in urma hotararii
tribunalului privind aplicarea procedurii falimentului. Un argument il constituie dispozitia
art.227 alin(3),potrivit caruia dizolvarea se pronunta de tribunalul investit cu judecarea
falimentului. Deci, este necesar ca dizolvarea sa fie pronuntata in mod distinct, nefiind suficienta
hotararea privind aplicarea procedurii falimentului.

1.3.7 Dizolvarea realizata din alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al
societatii.

Am aratat ca prin actul constitutiv pot fi prevazute si alte cauze de dizolvare, in afara celor
prevazute de lege.
Prin alte cauze prevazute de lege se inteleg cele prevazute pentru fiecare forma de
societate in parte.


14
 Astfel tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care:
 Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;
 Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile
financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului;
 Societatea si-a incetat activitatea sau nu are sediu social cunoscut, nu indeplineste
conditiile referitoare la sediul social, asociatii au disparut sau nu au domiciliul sau resedinta
cunoscute;
 Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii.
Hotararea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea se inregistreaza in Registrul
Comertului, se comunica Directiei Generale a finantelor publice si se publica in Monitorul
Oficial, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, aceasta putand sa se indrepte impotriva
societatii pentru recuperarea sumei respective.
Daca sunt mai multe hotarari judecatoresti de dizolvare, publicitatea se va face in
Monitorul Oficial in forma unui tabel care va cuprinde: codul unic de inregistrare, denumirea,
forma juridica si sediul societatii dizolvate, instanta de judecata care a dispus dizolvarea,
numarul dosarului, numarul si data hotararii de dizolvare.
Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotararii de dizolvare in termen de
30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial. Acesta se depune si se mentioneaza in Registrul
Comertului unde s-a facut inregistrarea hotararii.
Oficiul Registrului Comertului, in termen de 3 zile de la data depunerii, va inainta recursul
Curtii de Apel in a carui raza teritoriala se afla sediul societatii. Motivele recursului se pot
depune in instanta, cu cel putin doua zile inaintea termenului de judecata.
Pe data ramanerii irevocabile a hotararii prin care s-a admis dizolvarea, societatea va fi
radiata din oficiu din Registrul Comertului.

1.4 Cauze speciale de dizolvare pentru fiecare tip de societate comerciala în parte

Daca prevederile Legii nr.31/1990 cuprind cauze generale de dizolvare aplicabile oricarei
societati comerciale, legea contine si prevederi specifice, proprii fiecarei forme juridice de
societate, referitoare la alte cauze de dizolvare.

1.4.1 Dizolvarea societatii în nume colectiv

Cauzele de dizolvare a societatii în nume colectiv sunt prevazute la art. 229 si 230 din
Legea nr.31/ 1990, care sunt cauze generale si deci aplicabile tuturor societatilor comerciale.
15
 Legea stabileste insa si anumite cauze de dizolvare aplicabile numai societatii în nume
colectiv.
Potrivit art. 229 din Legea nr. 31/ 1990, societatea in nume colectiv se dizolva daca,
datorita falimentului, incapacitatii, excluderii, retragerii sau decesului unuia dintre asociati,
numarul asociatilor s-a redus la unul singur.
In cazul acestor societati, legea nu prevede un numar minim de asociati, ca in cazul
societatii pe actiuni. Totusi, intrucat la baza societatii sta un contract, in mod logic, o societate
trebuie sa aiba minim doi asociati.
Oricum observam ca Legea nr.31/1990 nu mai acorda persoanei fiecarui asociat aceeasi
importanta pe care o acorda vechiul Cod comercial, spre deosebire de acesta nu mai atrage
consecinta dizolvarii ori de cate ori intervine moartea, incapacitatea, falimentul sau iesirea unui
asociat din societate, ci numai cand aceste cauze determina reducerea numarului asociatilor la
unul singur.
Intrucat in situatiile mentionate mai sus dizolvarea nu intervine automat, ea poate fi
prevenita.
Societatea nu se dizolva insa in cazul in care exista clauze in actul constitutiv de
continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii
sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.
Trebuie aratat ca, in cazul decesului unui asociat, societatea trebuie sa plateasca partea ce
se cuvine mostenitorilor. Acesta parte se calculeaza pe baza ultimului bilant contabil aprobat si se
plateste in termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului. Fireste, fata de mostenitori o
asemenea clauza nu poate avea drept efect crearea unei obligatii de a accepta calitatea de asociat,
ci doar pe acela al crearii unei facultati. In cazul in care acceptarea s-a facut sub beneficiu de
inventar, acest mod de acceptare nu poate avea drept efect reducerea raspunderii asociatului fata
de terti, deoarece normele ce carmuiesc regimul societatilor au prioritate fata de cele din materia
mostenirii.
Pana la publicarea schimbarilor intervenite, mostenitorii raman raspunzatori, in conditiile
art. 224 din Legea nr. 31/ 1990.
Se intelege ca, la decesul unui asociat, asociatii ramasi pot continua societatea cu
mostenitorii care consimt la aceasta. Posibilitatea de optiune exista doar daca actul constitutiv nu
cuprinde o clauza contrara, adica o cauza de continuare cu mostenitorii.
Dizolvarea societatii in nume colectiv in cazul reducerii numarului asociatilor la unul
singur trebuie sa fie inscrisa in Registrul Comertului si publicata in Monitorul Oficial.


16
 1.4.2 Dizolvarea societatii în comandita simpla

Alaturi de cauzele generale de dizolvare cuprinse în lege si aceasta forma juridica de

societate are anumite cazuri de dizolvare specifice.
Cand societatea are un singur asociat comanditat sau un singur asociat comanditar,
dizolvarea se realizeaza în aceleasi conditii care s-au aplicat si societatii în nume colectiv, în
plus, societatea se dizolva si în cazul incapacitatii singurului asociat comanditat.
Daca un asociat decedeaza si nu exista conventie contrara, societatea trebuie sa plateasca
partea ce se cuvine mostenitorilor, dupa ultimul bilant contabil aprobat, in termen de 3 luni de la
notificarea decesului asociatului, daca asociatii ramasi nu prefera sa continue societatea cu
mostenitorii ce consimt la aceasta.
Daca acestia nu sunt cooptati ca asociati vor avea situatia asociatului exclus, conform
art.235, adica vor raspunde pentru pierderi si vor avea dreptul la beneficii, pana in ziua publicarii
modificarilor intervenite. Deasemenea, nu au dreptul la o parte proportionala din patrimoniul
social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia. Mostenitorii vor fi
raspunzatori si fata de terti pana la publicarea modificarilor intervenite.
Cand societatea are mai multi asociati comanditari, consecintele decesului unuia dintre
asociati sunt similare cu cele prevazute pentru societatea în nume colectiv.

1.4.3 Dizolvarea societatii comerciale pe actiuni

Pe langa cauzele comune, Legea nr.31/ 1990 consacra si anumite cauze de dizolvare
specifice societatii pe actiuni.
Potrivit art. 228 societatea pe actiuni se dizolva in cazurile si in conditiile art. 153, cand
capitalul social se reduce sub minimul legal, prin pierderea unei jumatati din capitalul social.
Legea mentioneaza doua cazuri de dizolvare a societatii pe actiuni prin reducerea
capitalului social.
Societatea pe actiuni se dizolva în cauzul pierderii unei jumatati a capitalului social.
Astfel, daca administratorii constata pierderea unei jumatati din capitalul social, sunt obligati sa

17
convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotara reconstituirea capitalului, limitarea lui
la suma ramasa sau dizolvarea societatii.
Daca nici în a doua convocare a adunarii generale extraordinare, nu s-a intrunit quorumul
cerut de lege pentru aceasta adunare, se vor adresa instantei judecatoresti pentru obtinerea
autorizarii convocarii adunarii generale, care va putea sa hotarasca limita capitalului la suma
ramasa sau dizolvarea societatii, cu orice numar de actionari prezenti. In temeiul unei expertize
care sa constate pierderea din capitalul social, instanta judecatoreasca va da autorizatia de
convocare a adunarii generale.
Societatea pe actiuni se dizolva în cazul reducerii capitalului social sub minimul legal daca
asociatii nu decid completarea lui. Deci reducerea capitalului social subscris la mai putin de
jumatate din valoare lui impune obligatia asociatilor de a completa capitalul social intrucat ca
urmare a necompletarii capitalului, societatea se dizolva.
Dispoziiiile mentionate mai sus nu se aplica în cazul în care, în termen de 9 luni de la data
constatarii pierderii sau reducerii capitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma
ramasa sau la minimul legal sau cand societatea se transforma intr-o alta forma în care capitalul
existent corespunde.

1.4.4 Dizolvarea societatii comerciale în comandita pe actiuni

Dizolvarea societatii comerciale în comandita pe actiuni urmeaza regulile generale

prevazute pentru orice tip de societate comerciala precum si cele stabilite pentru dizolvarea
societatii pe actiuni.
Societatea in comandita pe actiuni se poate dizolva in cazul pierderii unei jumatati din
capitalul social sau, dupa caz, al reducerii lui sub minimul legal, daca in termen de 9 luni de la
data constatarii acestui fapt, capitalul nu este intregit sau redus la suma ramasa, dar nu mai putin
decat minimul legal prevazut.
Societatea in comandita pe actiuni se dizolva daca singurul asociat comanditat sau
comanditar este supus procedurii falimentului, devine incapabil, este exclus ori se retrage sau
decedeaza. Acest efect nu se produce cand actul constitutiv prevede clauza de continuare cu
mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma
societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.
Intr-o societate in comandita pe actiuni trebuie sa existe cel putin un asociat comanditat si
unul comanditar, in caz contrar societatea se dizolva.

18
 1.4.5 Dizolvarea societatii cu raspundere limitata

In cazul dizolvarii acestui tip de societate se aplica fara indoiala regulile generale de
dizolvare cat si cele speciale prevazute de lege la dizolvarea societatii în nume colectiv.
SRL-ul se dizolva in cazul pierderii unei jumatati din capitalul social, sau dupa caz al
micsorarii sub minimul legal de 200 ron, ori prin faliment, incapacitate, excludere, retragerea sau
decesul unuia dintre asociati cand datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul
singur.
EXCEPTII sunt:
 In termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau micsorarii capitalului social,
acesta este intregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal de 200 ron;
 In actul constitutiv exista clauza de continuare a activitatii societatii cu mostenitorii
celui decedat;
 Asociatul ramas in urma deschiderii procedurii falimentului fata de ceilalti asociati ori
a incapacitatii, excluderii, retragerii sau decesului acestora, hotaraste continuarea existentei
societatii sub forma SRL-ului cu asociat unic;
Cat priveste societatea cu raspundere limitata cu asociat unic, dizolvarea ei nu duce la
lichidarea patrimoniului societatii. Aceasta societate se dizolva daca persoana fizica sau juridica
mai e unic asociat si in alte societati si de asemenea unicul asociat e alta societate comerciala cu
raspundere limitata alcatuita dintr-o singura persoana. In acest caz dizolvarea se va pronunta pe
cale judecatoreasca.
Dizolvarea e ceruta de Ministerul Finantelor, in numele statului sau de Camera de Comert
si Industrie teritoriala sau de orice alta persoana interesata.
Constatandu-se ca exista cazuri de incalcari ale legii (aceeasi persoana e asociat unic in
mai multe societati), prin Legea nr.314/2011 s-a prevazut ca societatile cu raspundere limitata cu
asociat unic sunt dizolvate de drept si se radiaza din oficiu, din Registrul Comertului, in termen
de 6 luni de la data intrarii in vigoare a legii.
Conform Legii nr.31/1990, dizolvarea unei societati cu raspundere limitata avand unic
asociat atrage transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic, fara
lichidare. Data la care opereaza transmiterea patrimoniala, concomitent cu incetarea existentei
societatii, depinde de faptul ca, dupa publicitatea hotararii respective, persoanele interesate
introduc sau nu o cerere de opozitie impotriva acestei hotarari la oficiul registrului comertului.

19
 Daca in termenul legal nu se formuleaza o astfel de opozitie, hotararea de dizolvare isi
produce efectele de la data expirarii termenului de introducere a opozitiei. Daca se introduce o
cerere de opozitie, hotararea de dizolvare va produce efecte legale fie de la data la care a devenit
irevocabila hotararea de respingere a opozitiei, fie de la data hotararii constatatoare a faptului ca
societatea sau asociatul unic a platit datoriile ori a oferit garantii acceptate de creditori sau a
convenit cu acestia un angajament pentru plata datoriilor.
Conform prevederilor art.235 din Legea nr.31/1990 in societatile in nume colectiv, in
comandita simpla si in cele cu raspundere limitata, asociatii pot hotari o data cu dizolvarea, cu
cvorumul si majoritatea prevazute pentru modificarea actului constitutive si modul de lichidare a
societatii atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii
si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii.

1.5 Cauze de dizolvare-sanctiune pentru societatile comerciale

Art. 237 din Legea nr. 31/ 1990 reglementeaza cazurile de dizolvare- sanctiune ca masuri
punitive care se pot lua la tribunal în urmatoarelor situatii:
a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;
b) societatea si-a incetat activitatea sau nu are sediul cunoscut ori asociati au disparut sau
nu au domiciliul sau resedinta cunoscuta, cu exceptia cazurilor în care în registrul comertului s-a
inscris mentiunea privind suspendarea temporara a activitatii si durata de inactivitate nu a depasit
3 ani de la data inscrierii mentiunii.
Dizolvarea pe cale judiciara are loc la cererea Camerei de comert si industrie teritoriala,
sesizata de oficiul registrul comertului sau dupa caz, a oricarei persoane interesate.
Actiunea în constatarea dizolvarii, formulata de camera de comert si industrie teritoriala se
introduce la tribunalul în a carui raza teritoriala se afla sediul societatii si va fi sustinuta de
dovezi privind indeplinirea conditiilor de dizolvare prevazute de lege.
Hotararea judecatoreasca definitiva se publica în Monitorul Oficial al Romaniei,
cheltuielile de publicare fiind suportate de titularul cererii de constatare a dizolvarii, aceste
cheltuieli pot fi recuperate de titular de la societate în conditiile dreptului comun. Aceasta
hotarare poate fi atacata cu apel în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial.

1.6 Efectele dizolvarii societatii comerciale

20
 Indiferent de modul în care se realizeaza, dizolvarea societatii produce anumite efecte:
1.6.1 Interdictia unor operatiuni comerciale noi;
1.6.2 Dreptul oricarui asociat de a cere lichidarea societatii;
1.6.3 Inceperea procedurii de lichidare.
Ca urmare a dizolvarii, societatea nu mai poate desfasura o activitate comerciala normala,
ea urmeaza sa intre în lichidare.
Dizolvarea nu are nici o consecinta asupra personalitatii juridice a societatii. Prin
dizolvare, societatea nu se desfinteaza, ci ea isi continua existenta juridica, insa numai pentru
operatiunile de lichidare a societatii.

1.6.1 Interdictia unor operatiuni comerciale noi

Aceasta interdictie impusa administratorilor, se explica prin starea în care se afla

societatea. Daca administratorii nu se conformeaza interdictiei legale, pentru operatiunile noi pe
care le-au intreprins se va angaja raspunderea lor personala si solidara.
Din moment ce a fost dizolvata, societatea nu mai poate decat sa continue operatiunile
comerciale aflate în curs, fara a mai putea incepe altele noi. Activitatea societatii nu mai este
normala, nu mai urmareste realizarea de beneficii, este o activitate orientata spre lichidare.
Aceasta interdictie se aplica, dupa caz, din ziua expirarii termenului fixat pentru durata
societatii ori de la data cand dizolvarea a fost hotarata de adunarea asociatilor sau declarata prin
hotarare judecatoreasca. Justificarea interdictiei consta in limitarea legala a puterilor
administrtorilor, mandatul acestora, prin vointa legii, devenind unul special avand ca obiect
continuarea operatiunilor comerciale aflate in curs si inceperea procedurii in lichidare.

1.6.2 Dreptul fiecarui asociat de a cere lichidarea societatii

Intrucat asociatii, prin vointa lor, au decis constituirea societatii, tot ei pot decide incetarea
existentei acesteia.
Trebuie mentionat faptul ca dreptul de a cere lichidarea societatii apartine numai
asociatilor si ca atare dreptul nu poate fi exercitat de creditorii societatii.

1.6.3 Inceperea procedurii de lichidare

21
 Societatea fiind dizolvata, administratorii pot sa inceapa procedura lichidarii. Astfel,
realizandu-se prima faza a incetarii societatii se poate trece la a doua faza, cea de lichidare.
Notiunea de lichidare are doua intelesuri, unul larg si altul restrans. In sens larg, prin
lichidare se inteleg toate operatiunile avand drept scop terminarea afacerilor in curs in momentul
dizolvarii, incasarea creantelor societatii de la debitori, transformarea bunurilor societatii in bani,
plata datoriilor si impartirea patrimoniului ce a ramas intre asociati.
In sens restrans, prin lichidare se inteleg operatiunile cuprinse intre momentul dizolvarii
societatii si cel al impartirii activului intre asociati.
Trebuie aratat ca, in anumite cazuri, dizolvarea are loc fara lichidare Art. 238 din lege
mentioneaza cazul fuziunii si al dizolvarii societatilor comerciale. Deci in aceste cazuri,
dizolvarea societatii nu are ca efect deschiderea procedurii lichidarii.

1.7 Fuziunea si divizarea societatilor comerciale

Spre deosebire de varianta nemodificata ,actuala forma a Legii nr.31/1990 contine o

reglementare cuprinzatoare a fuziunii si divizarii,in acord cu Directiva a III-si a VI-a a
Comunitatii Europene.
Divizarea e reglementata ,de aceasta data,impreuna cu fuziunea ,in capitolul II al Titlului
VI,art 233-245.Acest lucru e pe deplin explicabil tinand cont ca fuziunea si divizarea sunt
procedee tehnico-juridice prin care se realizeaza restructurarea societatilor comerciale.1(
Fuziunea reprezinta o operatiune juridica care are ca finalitate fie majorarea capitalului
unei societati prin absortia altei societati,fie nasterea unei noi societati prin contopirea a doua sau
mai multor societati,pe calea transmisiunii universale a patrimoniului societatii sau a societatilor
care isi inceteaza activitatea,catre societatea care ramane in fiinta sau catre societatea
rezultata.Ea are doua forme : absortia si contopirea.
-absortia consta in inglobarea de catre o societate a uneia sau mai multor societati
comerciale,care isi inceteaza existenta.
-contopirea2consta in reunirea a doua sau mai multor societati comerciale,care isi
inceteaza existenta,pentru constituirea unei societati comerciale noi.

22
 Divizarea este o operatiune juridica care se realizeaza prin impartirea intregului
patrimoniu al unei societati care isi inceteaza existenta intre doua sau mai multe societati
existente sau care iau astfel fiinta sau o desprindere a unei parti dintr-o societate.
-desprinderea consta in separarea unei parti din patrimoniul unei societati,care nu isi
inceteaza existenta si transmiterea ei catre una sau mai multe societati existente sau care iau
astfel fiinta.
In procesul fuziunii sau divizarii pot fi implicate numai societatile comerciale.Acestea pot
avea aceasi forma juridica sau forme diferite.

1.7.1 Conditiile fuziunii sau divizarii

Potrivit art.238 din Legea nr.31/1990, fuziunea sau divizarea se hotaraste de fiecare
societate participanta, in conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societatii.
In cazul in care prin fuziune sau divizare se constituie o noua societate comerciala, trebuie
indeplinite si cerintele prevazute de lege pentru forma de societate convenita.
Realizarea fuziunii sau divizarii implica anumite operatiuni care trebuie indeplinite in
conditiile stabilite de lege.
a) Intocmirea proiectului de fuziune sau divizare. O data ce adunarea generala a
actionarilor din fiecare societate a hotarat fuziunea sau divizarea acesteia, administratorii, in baza
hotararii intocmesc un proiect de fuziune sau de divizare. Acesta trebuie sa cuprinda urmatoarele
date:
 Forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune;
 Fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii;
 Stabilirea si evaluarea activului si pasivului, care se transmit societatilor beneficiare;
 Modalitatile de predare a actiunilor si data la care acestea dau dreptul de dividende;
 Raportul de schimb al actiunilor, si daca e cazul, cuantumul lor;
 Cuantumul sumei de fuziune sau de divizare;
 Drepturile care se acorda obligatarilor si orice alte avantaje speciale;

23
  Data bilantului contabil de fuziune sau a bilantului contabil de divizare, data care va fi
aceeasi pentru toate societatile participante;
 Orice alte date care prezinta interes pentru operatiuni comerciale noi.
Detalii despre operatiunile privind fuziunea sau divizarea societatilor comerciale:
b) Publicitatea proiectului de fuziune sau divizare semnat de reprezentantii societatilor
participante la operatiune se depune la oficiul registrului comertului la care este inmatriculata
fiecare societate. El trebuie insotit de o declaratie a societatii care inceteaza a exista in urma
fuziunii sau divizarii, despre modul cum a hotarat sa stinga pasivul. Acest proiect, vizat de
judecatorul delegat, se publica in Monitorul Oficial, pe cheltuiala partilor integral sau extras,
potrivit dispozitiei judecatorului delegat sau cererii partilor.
c) Opozitia asupra proiectului de fuziune sau divizare. Deoarece prin aceste procese pot fi
afectate interesele creditorilor societatilor participante la operatiune, legea recunoaste dreptul
acestora de a face opozitie.
Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii asociatilor in
Monitorul Oficial, Partea a IV-a. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, in termen de
3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti
competente.
d) Informarea asociatilor in legatura cu conditiile si consecintele operatiunii. Pentru
aceasta administratorii societatilor trebuie sa puna la dispozitia asociatilor documentele
operatiunii:
 Proiectul de fuziune sau divizare;
 Darea de seama a administratorilor (in care trebuie sa se precizeze si raportul de schimb
al actiunilor sau al partilor sociale);
 Raportul cenzorilor;
 Bilantul copntabil de fuziune sau bilantul contabil de divizare;
 Evidenta contractelor aflate in curs de executare si repartizarea lor intre societatile
beneficiare;
 Raportul intocmit de experti cuprizand avizul de specialitate asupra fuziunii sau
divizarii.
e) Hotararea adunarii generale a fiecarei societati participante la operatiune este cea care
va lua hotararea privind fuziunea sau divizarea societatilor.
Hotararea asupra fuziunii sau divizarii se va adopta in conditiile de cvorum si majoritate
prevazute de lege, astfel:

24
  La prima convocare, prezenta actionarilor trebuie sa reprezinte trei patrimi din capitalul
social, iar hotararile trebuie sa fie luate cu votul unui nr. de actionari care sa reprezinte cel putin
jumatate din capitalul social;
 La convocarile urmatoare prezenta actionarilor trebuie sa fie jumatate din capitalul
social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui nr. de actionari care sa reprezinte cel putin o treime
din capitalul social.
In mod exceptional, hotararea se ia cu unanimitate de voturi, in cazul cand fuziunea sau
divizarea are ca efect marirea obligatiilor asociatilor uneia dintre societatile participante la
operatiune.
Hotararea Adunarii Generale are la baza raportul Consiliului de Administratie care trebuie
sa prezinte detaliat continutul proiectului, sa justifice juridic si economic metoda de evaluare
folosita si raportul de schimb al actiunilor si raportul cenzorilor care va releva concordanta intre
activul net, raportat de societatile care isi inceteaza activitatea, cu nivelul majorarii capitalului
societatilor absorbante sau cu nivelul capitalului societatilor nascute prin fuziune.
Daca prin fuziune sau divizare se constituie o noua societate comerciala, actul constitutiv
al acesteia se aproba de Adunarea Generala a societatii sau societatilor care isi inceteaza
existenta. Pe baza acestui act, societatea nou infiintata se inmatriculeaza in Registrul Comertului,
in conditiile prevazute de lege. Acest act vizat de judecatorul delegat se transmite din oficiu
Monitorului Oficial pentru a fi publicat pe cheltuiala societatii.

1.7.2 Efectele fuziunii sau divizarii

In cazul constituirii uneia sau mai multor societati comerciale noi, fuziunea sau divizarea
are loc la data inmatricularii in Registrul Comertului a noii societati sau a ultimei dintre ele.
In celelalte cazuri, fuziunea sau divizarea are loc la data inscrierii in Registrul Comertului
a mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante.
Transmisiunea universala
Fuziunea sau divizarea are ca prim efect dizolvarea fara lichidare a societatii care isi
inceteaza existenta, efect urmat de transmiterea universala a patrimoniului sau catre societatea
sau societatile beneficiare. Patrimoniul se transmite in starea in care se gaseste la data fuziunii
sau divizarii.
Transmisiunea universala a patrimoniului inseamna preluarea de catre societatea
beneficiara a tuturor drepturilor si obligatiilor societatii care isi inceteaza existenta.

25
 In schimbul patrimoniului primit, societatea sau societatile beneficiare vor atribui actiuni
sau parti sociale ale lor catre asociatii societatii care isi inceteaza existenta si, daca e cazul, o
suma de bani, care nu poate depasi 10% din valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale
atribuite.
In cazul fuziunii prin absortie, societatea absorbanta dobandeste drepturile si este tinuta de
obligatiile societatii absorbite; in cazul fuziunii prin contopire, drepturile si obligatiile
societatilor care isi inceteaza existenta vor trece asupra noii societati care a luat fiinta.
In cazul divizarii, societatile care dobandesc bunuri ca efect al divizarii raspund fata de
creditori pentru obligatiile societatii care si-a incetat existenta prin divizare, proportional cu
valoarea bunurilor dobandite, afara de cazul cand prin actul de divizare s-au stabilit alte
proportii. In cazul cand nu se poate stabili societatea raspunzatoare pentru o anumita obligatie,
societatile care au dobandit bunuri prin divizare raspund solidar.
a) Efectele fuziunii sau divizarii fata de actionari. Actionarii societatii care isi inceteaza
existenta devin actionarii societatii absorbante sau nou constituite in conditiile stabilite prin
proiectul de fuziune sau divizare. Actiunile lor sunt schimbate pentru actiuni ale societatilor
beneficiare, la paritatea de schimb convenita.
b) Efectele fuziunii sau divizarii fata de administratori. Prin efectul absortiei
administratorii si directorii pierd aceasta calitate. Una din clauzele proiectului de fuziune poate fi
aceea ca persoanele care au indeplinit functia de administratori in societatea care si-a incetat
existenta sa devina administratori ai societatii beneficiare.

26
 CAPITOLUL 2

STUDIU DE CAZ LA S.C. DANBRED S.R.L

2.1 Scopul si obiectul legii

In urma cercetarii stiintifice efectuate în cadrul Camerei de Comert si Industrie Arges

referitor la cauzele de dizolvare a societatilor comerciale am retinut cazurile de dizolvare de
drept a unor societati comerciale in conformitate cu prevederile Legii 314/ 2011.
Scopul reglementarii, in litera si spiritul acesteia, este asanarea mediului de afaceri, prin
eliminarea (pe calea radierii din Registrul Comertului) a firmelor inactive, a firmelor fantome,
respectiv, a firmelor care nu s-au conformat legii. Astfel ca, interesul pentru constatarea
dizolvarii de drept este atat al statului prin Ministerul Finantelor Publice, cat si al autoritatilor
publice, al societatii civile, precum si al comunitatii de afaceri reprezentata prin Camerele de
Comert si Industrie teritoriale.
Intra sub incidenta legii societatile comerciale care in termen de 60 de zile de la intrarea in
vigoare a legii nu si-au majorat capitalul social la nivelul minim legal

2.2 Organul abilitat pentru constatarea dizolvarii

In conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr.314/2001 constatarea dizolvarii de drept

a societatilor comerciale mentionate anterior se face prin incheierea judecatorului delegat la
registrul comertului, la sesizarea camerelor de comert si industrie teritoriale sau a statului, prin
Ministerul Finantelor Publice si organele sale teritoriale cu procedura necontencioasa.
Publicitatea legala a constatarii dizolvarii se realizeaza:
 Prin afisarea la Registrul Comertului a incheierii judecatorului delegat cuprinzand in
anexa lista cu societatile comerciale dizolvate,
 Pe internet,
 Precum si in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a.
Incheierea judecatorului delegat este supusa numai recursului, acesta putand fi declarat de
societatea comerciala in cauza, de creditorii sai, sau de orice persoana interesata in termen de 15
zile de la data afisarii incheierii judecatorului delegat.
Legiuitorul a acordat o circumstanta societatilor comerciale care au fost in imposibilitate
sa se conformeze prevederilor art. 1 din lege privind completarea capitalului social pana la

27
nivelul minim legal. Tribunalul putand acorda acestor societati un termen de cel mult 3 luni
pentru intrarea in legalitate. In cazul in care aceste societatii nu au respectat termenul acordat li
s-a declansat procedura prevazuta de art. 2 solicitandu-se judecatorului delegat constatarea
dizolvarii de drept si dispunerea radierii din oficiu.

2.3 Radierea din Registrul Comertului

Legea nr. 314/ 2001 reglementeaza radierea din Registrul Comertului a doua categorii de
societati comerciale aflate sub incidenta:
 Societatile comerciale care, dizolvate de drept prin efectul legii au intrat in lichidare,
dupa expirarea celor 60 de zile, conform dispozitiilor art. 5 din lege se radiaza din Registrul
Comertului pe data lichidarii, dar nu mai tarziu de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii.
 Societatile comerciale care, dizolvate de drept, nu si-au manifestat intreresul pentru
lichidare si dupa constatarea lichidarii de drept, potrivit prevederilor art. 2 se radiaza din oficiu
fara nici o alta formalitate (deci fara lichidare).
Legea nr. 314/ 2001 a intrat in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial nr. 338/
26.06.2001. Ca urmare, dupa expirarea celor 60 de zile, societatile comerciale prevazute de lege
nu au mai avut dreptul sa desfasoare alte activitati decat cele strict prevazute pentru operatiunile
de lichidare conform art. 5 din lege. Astfel, in termen de 15 zile aceste societati au fost obligate
sa-si numeasca lichidatorii si sa se inregistreze in Registrul Comertului, in conditiile legii.
In conformitate cu prevederile art. 2 din Lege, Camera de Comert si Industrie Arges, in
temeiul calitatii procesuale conferite de lege, a sesizat si a solicitat judecatorului delegat la
oficiul registrului comertului constatarea dizolvarii de drept a unui numar de 1.896 societati
comerciale si radierea din oficiu a unui numar de 1.841 societati comerciale care nu au
manifestat interes pentru lichidare.
Potrivit prevederilor legale, daca nu s-a declarat recurs sau recursul impotriva incheierii
judecatorului delegat a fost respins, societatea comerciala, fiind dizolvata de drept s-a radiat din
oficiu fara nici o alta formalitate, deci fara lichidare.
In aceste cazuri, in lipsa unui bilant de lichidare care se propune repartizarea activului,
aceasta s-a putut face si ulterior, prin partaj, pe calea dreptului comun.
De asemenea, in temeiul art. 6 din Legea nr. 314/ 2001, Camera de Comert si Industrie
Arges a solicitat judecatorului delegat la oficiul registrului comertului constatarea dizolvarii de
drept a unui numar de 7 societati comerciale cu raspundere limitata constituite cu incalcarea
prevederilor art. 14 din Legea nr. 31/ 1990, republicata, in sensul ca aceste societati au fost
28
constituite de fondatori persoane fizice care erau deja asociat unic intr-o alta societate cu
raspundere limitata.

2.4 Publicitatea legala a constatarii dizolvarii de drept si a radierii

In interesul tertilor legiuitorul a reglementat procedura publicitatii legale atat pentru

cazurile de constatare a dizolvarii de drept, cat si pentru cele de radiere.
Astfel, prin incheierea de sedinta nr. 16.112/ 2001 a judecatorului delegat la Oficiul
Registrului Comertului de pe langa Camera de Comert si Industrie Arges s-a dispus in
conformitate cu prevederile art. 2 alin. 2 publicarea incheierii si a listelor anexe pentru cele 1.896
de societati comerciale dizolvate de drept, in Monitorul Oficial precum si afisarea acestora pe
Internet si la sediul Camerei de Comert si Industrie Arges, la data pronuntarii.
Prin incheierea de sedinta nr. 15.274/ 2001 a judecatorului delegat s-a dispus publicarea in
acelasi mod a celor 7 societati cu raspundere limitata dizolvate de drept, pentru nerespectarea
dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 31/ 1990.

2.5 Dizolvarea S.C. DANBRED S.R.L

S.C. DANBRED S.R.L. Argeş cu sediul în SOS.PITEŞTIULUI, nr. 35, Slobozia s-a
constituit în anul 2005 în baza legii nr. 51/1995, cu modificările ulterioare.
Societatea este înscrisă la Camera de Comerţ şi Industrie sub numele de DANBRED
S.R.L. „Societate cu răspundere limitată”, cu numărul de registru J03/345/2005 sub formă de
persoană juridică română, având codul unic de înregistrare RO 17258315, şi îşi desfăşoară
activitatea în conformitate cu legile în vigoare şi cu propriul statut de funcţionare.
Societatea este înregistrată în scopuri de TVA.
Societatea este condusă de un administrator.
Societatea Comercială DANBRED S.R.L. Argeş are ca domeniu principal de activitate
creşterea animalelor ( COD CAEN 014 ), iar activitatea sa principală este creşterea porcinelor
( Cod CAEN 0146 ). În acest sens, societatea va opera două ferme:
Ferma de reproducţie rasă pură şi hibridare, şi
Ferma de producţie, îngrăşare şi creştere porcine.
Obiectul de activitate al societăţii mai cuprinde şi activităţi, care sunt menţionate în anexă
şi poate realiza orice alte activităţi şi servicii având legatură cu activităţile sus-menţionate, în
condiţiile legii.

29
 Capitalul social al societatii de 260.000 lei constand in parti sociale cu valoare nominala
in valoare de 20.000 lei la infiintare si o marire de capital social in valoare de 240.000 lei din
aport patron.
Prezinta solduri la urmatoarele conturi:
371 = 228.538 lei,
378 = 19.675 lei,
4428 = 44.233 lei,
2133 = 61.056 lei
La 30.09.2012 administratorul s-a hotarat sa isi dizolve Societatea.
Vom stabili cum isi va retrage capitalul social in valoare de 260.000 lei in situatia prezenta
sub aspect fiscal si contabil.
Din punct de vedere juridic dizolvarea societatii este apanajul Adunarii Generale a
Asociatilor, in conformitate cu prevederile art. 113 si art. 115 din Legea 31/1990 privind
societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Dizolvarea
societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii conform art. 233 alin. 1 din legea
mentionata.
O data cu dizolvarea, se hotareste si modul de lichidare a societatii, atunci cand asociatii
sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura
stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii. Totodata, prin votul unanim al
asociatilor se poate hotari si asupra modului in care activele ramase dupa plata creditorilor vor fi
impartite intre asociati, in caz contrar urmandu-se procedura lichidarii, dupa cum se stipuleaza la
art. 235 din Legea 31/1990.
Din punct de vedere fiscal lichidarea (valorificarea/instrainarea patrimoniului) ori
transmiterea bunurilor direct catre asociati presupune intocmirea facturilor pentru bunurile din
patrimoniu la o valoare care sa reflecte valoarea de piata a bunurilor, mai ales daca bunurile sunt
valorificate catre asociati/asociatul unic, in conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1 pct. 21 si art.
11 alin. 2 din Codul fiscal.
La lichidarea unei persoane juridice, pentru activul net/excedentul ramas in urma lichidarii
(adica excedentul distributiilor in bani sau in natura peste aportul la capitalul social al persoanei
fizice beneficiare), asociatii/actionarii persoane fizice datoreaza impozit pe veniturile din
lichidarea unei persoane juridice, conform art. 65 alin. 1 lit. e, art. 66 alin. 8 si art. 67 alin. 3 lit. d
din Codul fiscal .
In cazul dizolvarii fara lichidare obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine
reprezentantului legal al persoanei juridice, dupa cum se precizeaza la pct. 1444 din Normele
metodologice de aplicare. Impozitul calculat pe baza cotei de 16% se vireaza pana la data
depunerii situatiei financiare finale la Oficiul Registrului Comertului, intocmita de lichidatori.
De asemenea, potrivit art. 34 alin. 14 si alin. 15 din Codul fiscal , daca societatea se dizolva cu

30
lichidare are obligatia sa depuna declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul
pana la data depunerii situatiilor financiare la organul fiscal, iar daca se dizolva fara lichidare are
obligatia sa depuna declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana la
inchiderea perioadei impozabile.
Din punct de vedere contabil, retragerea capitalului social are loc dupa valorificarea
elementelor de activ si achitarea datoriilor societatii, cu precizarea ca datele furnizate sunt
insuficiente pentru prezentarea succesiunii de note contabile pe care le implica operatiunea
(situatia este nebalansata: activ - marfa = 228.538 - 19.675 - 44.233 = 164.630 plus mijloace
fixe = 61.056 total 225.686; pasiv = 260.000).
Pentru cazul concret se poate urmari succesiunea de note contabile specifica dizolvarii si
lichidarii societatilor comerciale prezentata la pct. II din exemplele ce insotesc Normele
metodologice privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare,
dizolvare si lichidare a societatilor comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati
din cadrul societatilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora, aprobate prin OMFP
1376/2004 (cu mentiunea ca in locul impozitului pe dividende se datoreaza impozit pe veniturile
din lichidare).

CONCLUZII

31
 Aceasta lucrare e compusa din 2 capitole care ne ajuta sa ne formam o viziune asupra
modului in care se declanseaza dizolvarea si lichidarea ueni societati.
Incetarea existentei societatii comerciale reclama realizarea unor operatii care sa aiba
drept rezultat nu numai incetarea personalitatii juridice, ci si lichidarea patrimoniului societatii,
prin exercitarea drepturilor si obligatiilor sociale. Aceste operatii sunt cuprinse in celelalte doua
capitole ale lucrarii.
Astfel, in primul capitol’’Dizolvarea societatilor comerciale’’ sunt cuprinse acele operatii
care declanseaza si pregatesc incetarea existentei societatii. Personalitatea juridica nu e afectata,
insa dizolvarea pune capat activitatii normale a societatii. Reglementarea dizolvarii societatii a
suferit o serie de transformari in urma modificarii continue a Legii nr.31/1990. S-au separat
cauzele generale de dizolvare de cauzele speciale, specifice fiecarui tip de societate.
Printre cauzele generale s-au introdus cauze noi si anume: declarea nulitatii societatii,
hotararea tribunalului, la cererea fiecarui asociat, pentru motive temeinice ca neintelegerile grave
dintre asociati care impiedica functionarea societatii; alte cauze prevazute de lege sau de actul
constitutiv.
Fata de vechea reglementare s-au mai prevazut: posibilitatea revenirii asupra hotararii de
dizolvare; posibilitatea contopirii fazelor dizolvarii si lichidarii in cazul societatilor in nume
colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata; efectele dizolvarii societatii cu
raspundere limitata cu asociat unic; dizolvarea’’societatilor-fantoma’’la cererea Camerei de
Comert si Industrie sau a oricarui interesat.
Ultimul capitol’’Studiu de caz’’ cuprinde cazurile de dizolvare de drept a unor societati
comerciale in conformitate cu prevederile Legii nr.314/2001, dar si cazul unei societati
comerciale.

BIBLIOGRAFIE

I. Literatura de specialitate

32
 Octavian Capatana- Societaile comerciale, Editia a II-a, actualizata si intregita, Ed.
Lumina lex, Bucuresti, 1996;
Stanciu D. Carpenaru- Drept comercial roman,Editia a-II-a,revizuita si completata, Ed.
ALL BECK 2001, Bucuresti ;
Stanciu D. Carpenaru si altii- Societatile comerciale, Ed. ALL BECK, 2001;
Francisc Deak -Contracte speciale, “Incetarea societatii civile”, Ed. Actami, Bucuresti,
1996;
I.N.Fintescu –Curs de drept comercial, 1929, Bucureşti;
I.L.Georgescu-Drept comercial, volumul I, Editura Universitatii, Cluj 1946;
C. Lefter-Societatea cu raspundere limitata, Solutii teoretice si practice pentru
intreprinzatori, Ed. Economica, Bucuresti, 1996;
V.Pitulea şi C.Turianu-Elemente de drept comercial, Editura Sansa, 1993;
Raul Petrescu- Drept comercial roman, Ed. Oscar Print, 1996;
Dorian Rais, Ion Mihalcea, Cornelia Savu, Elena Cismaru, Vasile Mihoc- Drept
Comercial, Ed.Independenta Economica, 2001;
Maia Rusu- Drept Comercial, Ed. Secolul XXI, Craiova, 1995;
Elena Carcei-Societatile comerciale pe actiuni,Ed. ALL BECK 1999
Marius Scheaua-Legea societatilor comerciale nr.31/1990 comentata si adnotata
Editura ALL BECK Bucuresti,2000

II. Acte normative

Codul comercial roman, Ed. Lumina Lex;

Codul civil, Ed. ALL, Bucuresti, 1994;
Legea nr. 31/ 1990, privind societatile comerciale, republicata cu modificarile si
completarile ulterioare;
Legea nr. 26/ 1990, privind registrul comertului, republicata în Monitorul Oficial nr. 49/
04.02.1998;
Legea nr. 314/ 2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, publicata în
Monitorul Oficial nr. 338/ 26.06.2001;
- Legea nr.64/1995,privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, publicata in
Monitorul Oficial nr.1006 din 17 noiembrie 2004

33
 III. Practica judiciara

Buletinul Jurisprudentei, Culegere de decizii ale Curtii Supreme de Justitie pe anul 1996,
Ed. Proema, Baia Mare, 1997;
http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/market/legislation/article_7200_ro.ht
m

34