Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MAI 2012
CUPRINS
3. Deseuri.........................................................................................................................34
3.1. deseuri rezultate din activitatea complexului zootehnic........................................34
3.2. Activitati de dezafectare........................................................................................37
5. Analiza alternativelor..................................................................................................100
6. Monitorizarea ............................................................................................................101
7. Situatii de risc............................................................................................................111
8. Descrierea dificultatilor...............................................................................................115
1. INFORMATII GENERALE
1.3. Colaboratori :
Aceste dimensiuni sunt identice cu dimensiunile halelor existente (cu aceiasi functiune
pe amplasament). Amplasarea halelor proiectate se va face conform amplasarii generale a
celorlalte hale. Astfel, acestea se vor dispune paralel una fata de cealalta pentru optimizarea
spatiului ocupat.
Sistemul constructiv:
Pentru reducerea emisiilor de amoniac in aer sistemele de adaposire pentru porci vor
fi proiectate conform principiilor urmatoare:
• reducerea suprafetelor de emitere a dejectiilor;
• indepartarea dejectiilor (dejectiilor in suspensie) din colectorul interior intr-un depozit
exterior de dejectii;
• suprafetele utile (de exemplu, din placi si a canalelor pentru dejectii) care sunt netede si
usor de curatat.
Pentru proiectarea acestui sistem s-au avut in vedere conceptul BAT – BREF
1. Creşterea suprafeţei cu grătare la cca. 70 % din suprafaţa boxelor, cu efect benefic asupra
emisiilor datorită faptului că, pardoseala adăposturilor va rămâne curată, fiind împărţită în
două zone distincte:
• zona cu grătare (podea perforata din beton) – zona murdară, unde animalele elimină
urină şi dejecţii solide, care cad în canale prin grătare;
• zona fără grătare cu panta de 2 % catre zona cu gratare (podea plina din beton) –
zona curată, pentru odihnă şi relaxare.
Aceasta solutie se aliniaza cu varianta de podea partial perforata cu groapa micsorata
de dejectii la baza si rigole de preluare dejectii specificata de BAT.
2. Realizarea unor praguri în canalele de colectare care permit formarea unei perne de apă
şi urină, prin care se evită uscarea dejecţiilor solide, dar se permite transportul dejecţiilor
spre rezervorul de colectare exterior.
Emisiile ce pot rezulta din aceste activităţi sunt: CH4, NH3, N2O/NOX, H2S, CO2,
pulberi, mirosuri.
Prin aplicarea măsurilor de stocare şi recirculare a dejecţiilor în halele modernizate,
se estimează o reducere cu cca. 20 – 40 % a emisiilor de NH3, aşa cum rezultă şi din datele
BREF/BAT/ILF , în cazul pardoselilor parţial perforate, comparativ cu pardoseala solidă şi
absorbantă. Acest sistem determină însă, o creştere a emisiilor specifice de CH4 şi N2O.
a. Sistemul de adapostire
In acest sens s-au proiectat pentru adapostire, doua hale cu urmatoarele solutii
tehnice:
Halele sunt proiectate cu doua compartimente unul prevazut cu 21 de boxe si unul cu
20 de boxe. Sistemul de adapostire se va face in boxe cu podele partial perforate ceea ce se
incadreaza in prevederile BAT.
b. Echiparea halelor
- instalatii de adapare
Pentru adaparea porcilor s-a proiectat o instalatie de alimentare cu apa potabila
racordata la reteaua de alimentare cu apa existenta . Aceasta instalatie este alcatuita dintr-o
conducta de distributie metalica cu un diametru de Dn 25 mm care este montata aparent pe
parapetul de delimitare al boxelor catre culoarul de vizitare, orizontal la cota + 90 cm fata de
cota pardoselii. Se vor monta cate doua suzete pe racordul vertical. Suzetele se vor monta la
cota de 0,45 cm fata de cota pardoselii pe parapetul boxei. Astfel fiecare boxa va fi dotata cu
doua suzete de adapare. In total in fiecare hala se vor monta un numar de 84 de suzete
pentru adapat.
- instalatii de furajare
Fiecare hala va fi prevazuta cu:
- cate doua buncare (17 mc fiecare) amplasate exterior (unul intre axele 18 -19 si unul intre
axele 23 - 24 ale halei) ;
- tubulatura metalica, montata la cota superioara (1,70 m fata de cota pardoselii) lant de
transport cu noduri PVC, unitate de actionare a lantului de transport, tuburi de coborare
pentru fiecare hranitor, senzor de furajare care opreste automat alimentarea cu furaj fiind in
legatura cu un programator central ;
- hranitoare (buncarase) de tip Pic Nic care garanteaza furajarea animalelor pe parcursul
intregii zile fiind dispuse astfel: una in centrul fiecarei boxe si una in dreptul parapetului
despartitor care va deservi asfel doua boxe.
Pentru preluarea dejecţiilor din hala s-a proiectat o rigola centrala (amplasata in axul
longitudinal al halei, acoperita cu grătare de beton). Gratarele de beton constituie de fapt o
mare parte a pardoselii boxelor. Sub aceste gratare la cota de aproximativ 50 cm se va
executa o pardoseala cu panta de 2% spre rigola centrala longitudinala. Rigola va fi
amplasata deasupra colectorului de canalizate cu diametrul Dn 400 mm (conform planului
parter A02 si a sectiunii transversale A04).
Eliminarea dejectiilor cumulate pe pardoseala si sub gratare se face hidraulic. Acest
Structura
În ceea ce priveşte sistemele de fundare, pentru stâlpii metalici s-a optat la realizarea
unor fundatii izolate, formate din două blocuri de beton armat. Dimensiunile in plan sunt 60 x
60 cm, pentru blocul de beton simplu, respectiv 40 x 40 cm, pentru cuzinetul din beton armat.
Pentru ca lucrările de realizare a fundaţiilor să se poată desfăşura în condiţii optime, a
fost prevăzut un strat de beton de egalizare de 5 cm şi sub blocurile de beton simplu.
Halele vor avea o structură de rezistenţă metalică, formată din stâlpi de tip teavă
rotundă TVØ90x5, grinzi principale ale cadrelor de tip IPE120, panele acoperisului tip
IPE120, contravântuiri orizontale ale acoperisului tip cornier cu aripi egale L40x4.
Placa de pardoseală are grosimea h = 15 cm este din beton armat monolit.
Betonul turnat in placa de pardoseala va fi tratat cu aditivi hidrofugi pentru realizarea
etanseitatii pardoselii si a rigolelor de preluare la infiltratii de ape cu dejectii in sol.
Arhitectura
Conformatia generala a cladirilor este compacta cu regim de inaltime parter si
acoperis tip sarpanta, din metal, cu invelitoare panouri tristrat.
Peretii exteriori din panouri tristrat.
Peretii si tavanele camerelor vor pastra profilul panoului tristrat, pardoselile vor fi din
beton in panta.
Pardoseala interioara va urma un profil transversal, astfel incat sa asigure o
pardoseala perforata din beton (traverse perforate din beton de 40 x 300 cm), asezate pe
directia transversala. Acestea vor acoperii o zona de pardoseala plina din beton (groapa de
dejectii care va avea asigurata o panta de cel putin 2% catre o riglola centrala longitudinala).
Zona plina (neperforata) a pardoselii interioare va fi orientala catre perimetrul cladirii unde
vor fi amplasate si culoarele de acces pietonal.
In jurul cladirii se vor amenaja spatii verzi, trotuare de protectie si alei pietonale si
carosabile.
Constructiile vor beneficia de acoperire in sarpanta in doua ape, cu pante diferite, de
17,90% si 10,40%. Scurgerea apelor pluviale se va face prin intermediul unor jgheaburi si
burlane din PVC.
Instalaţii electrice
Instalaţiile electrice vor fi executate pentru iluminat şi forta. Instalatia de forta cuprinde
alimentarea cu energie electrica a urmatoarelor utilaje:
-instalatie automata de furajare;
-pompa de presiune pentru igienizare;
Instalaţii sanitare:
Proiectul de instalatii sanitare va cuprinde urmatoarele lucrari principale:
- alimentarea cu apa rece pentru adaparea animalelor;
- alimentarea cu apa rece pentru igienizarea spatiilor;
- canalizarea menajera.
In Raportul Anual de Mediu intocmit pentru anul 2011 ( depus la ARPM Galati ) se
mentioneaza urmatoarele date privind productia si resursele folosite :
tabelul 2
Productia in 2011 Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
denumire cantitate anuala denumire cantitatea anuala furnizor
porci grasi + 51366 energie electrica 1.641.291 Enel Distributie
reforme kWh Dobrogea
combustibil CLU litri 83.920 societati autorizate
CALOR EXTRA litri 22.785 societati autorizate
Tabel 3
Materii prime si auxiliare Natura chimica/ compozitie Modul de ambalare, depozitare
Nutreturi combinate amestec de cereale, uleiuri buncare metalice
vegetale, srot, premixuri,
vitamino-minerale
apa potabila /consum biologic porci H2O Este stocata in doua rezervoare
si igienizari
Antibiotice/tratamente porci substante chimice Punct sanitar la ferma, corespunzator
stocate in magazie inchisa
Tranchilizante substante chimice Punct sanitar la ferma, corespunzator
stocate in magazie inchisa
Dezinfectanti materie organica In bidoane de plastic, in magazii cu
acces limitat
Produse de dezinsectie materie organica In saci plastic sau hartie, in magazii
cu acces limitat
Produse de deratizare materie organica In saci plastic sau hartie, in magazii
cu acces limitat
Cantitatile de furaje utilizate pentru cresterea suinelor este prezentata in tabelul nr. 4 .
CRESTERE -FATROM 50
FINISHER 1-FATROM 50
FINISHER 2-FATROM 50
SOW-BOCM
FULLFAT SOIA
SROT SOIA 210 110 70
SROT FL. SOARELUI 60 80
FAINA DE PESTE
TARATA GRAU
ULEI
LACTATIE FATROM
GESTATIE FATROM
TOTAL PREMIXURI SI 260 220 200
ADAOSURI IN FURAJ
PORUMB 490 380 320
ORZ+ORZOAICA 100 200 200
GRAU 150 200 280
TOTAL CEREALE 740 780 800
Pentru intregul complex zootehnic ( capacitate de productie actuala 52.000 capete + 4400
capete in cele doua hale cu care se va extinde ferma ) , materiile prime necesare sunt
prezentate in tabelul nr. 5
1.9. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul , generati
de activitate
Tabel 7
poluare calculata produsa de activitate si masuri de
masuri de eliminare/reducere
( limita maxim admisa pentru
eliminare/reducere
poluare maxima permisa
nr. surse de poluare
poluare de fond
om si mediu )
pe zone de protectie
pe zona obiectivului
alte zone protejate cu luarea in
tipul poluarii
a poluarii
considerare a poluarii de fond
Asa cum s-a mentionat anterior , suprafata de teren pe care se vor construi cele doua
hale este situata in cadrul Complexului zootehnic apartinand SC Carniprod SRL si a fost
cultivat in ultimii ani cu porumb . In imediata vecinatate exista infrastructura necesara
desfasurarii activitatii in ferma ( energie electrica , retea apa potabila , retea canalizare , cai
de acces ) astfel incat , amplasarea celor doua hale este oportuna si se poate realiza cu
cheltuieli minime .
Fig. 1-2 : Zona in care vor fi amplasate cele doua hale ( foto Badea Gh. )
Fig. 3- Amplasamentul celor doua hale fata de Complexul zootehnic ( sursa Google Earth )
Fig.4- Pozitionarea Complexului zootehnic fata de limita RBDD si siturile Natura 2000
Accesul la cele doua hale care se vor construi se va realiza pe aleea carosabila
existenta din beton, acesta prelungindu-se pentru a se asigura accesul pe toate laturile
cladirilor.
Tabel 8
nr. tipul de energie consum anual consum anual 2011 emisii masuri de
crt. utilizat estimat ( AIM ) reducere
1 electricitate 958 MWh 164 MWh nu este cazul echiparea cu
becuri si
aparatura cu
consum
economic
2 CLU 110 t/an 83,92 tone nesemnificative reglarea
functionarii se
face automat in
functie de
temperatura
ambientala
2. PROCESE TEHNOLOGICE
Precizam ca din 01.08.2010 SC Carniprod SRL NU a mai evacuat ape uzate epurate
in emisar ( fluviul Dunarea ) , deoarece a pus in functiune cele doua bazine de stocare
temporara , cu capacitate de 40.000 mc si utilizeaza apa la irigarea terenurilor agricole
proprietate ( conform studiului agrochimic elaborat de OSPA Tulcea ).
“ Un element esenţial al Directivei IPPC este cerinţa aplicării "celor mai bune tehnici
disponibile" (BAT) în cadrul tuturor instalaţiilor noi, şi cel târziu începând cu anul 2007 şi în
cadrul instalaţiilor existente. Directiva defineşte cele mai bune tehnici disponibile ca fiind:
Numar de locuri
Cele doua hale sunt proiectate pentru a fi populate cu un numar de 2.200 de locuri
fiecare, total un numar de 4.400 locuri. Ciclul de ingrasare este de la 30 kg la 105 kg intr-o
perioada de 3 luni. Se estimeaza ca intr-o perioada de 1 an , capacitatea maxima de
productie a Complexului zootehnic se va mari cu 17.600 capete porci grasi ( de la 60.000
capete actual la 77.600 capete ) . Precizam ca la aceasta data capacitatea proiectata a
Complexului este de 35.000 capete . Dupa finalizarea celor doua hale pentru porci grasi ,
capacitatea maxima a Complexului zootehnic va avea 39.400 locuri .
Fluxul tehnologic
Activitatiile desfasurate sunt o succesiune ciclica specifica cresterii porcinelor in
sistem de stabulatie. Categoriile de porcine sunt: porci destinati ingrasarii care sunt lotizati la
intrarea in ferma si impartiti in hale in paralel.
Inainte de introducere a porcilor in hale, acestea sunt igienizate prin spalarea cu jeturi
de apa, cu ajutorul unor pompe de mare presiune si debit redus.
Porcii sunt grupati in functie de varsta si greutate si le este asigurata hrana si apa
necesara cresterii in greutate, pe principiul ad libidum.
Asigurarea hranei porcilor se face din buncarele de furaje, avand capaitatea de 17 t
amplasate in exterior. Furaj uscat din sunt silozurile exterioare sunt transmise la dozatoarele
individuale , dozatoare individuale printr-un sistem de transport mecanic (transportor cu
noduri).
Adaparea se face cu ajutorul instalatiilor (adapatoare) tip suzeta.
Evacuarea dejectiilor se face hidraulic. Apa de antrenare a dejectiilor este asigurata
din sursa de apa tehnologica si nu se recircula. Periodicitatea evacuarii hidraulice a
dejectiilor depinde de stadiul de dezvoltare (varsta) animalelor, cat si de gradul de ocupare al
halei de adapostire. Dejectiile colectate in reteaua interna de canalizare sunt dirijate
gravitational direct in bazinele de colectare, unde sunt mentinute pe perioada de interdictie a
aplicarii pe terenul agricol conform CODULUI DE BUNE PRACTICI AGRICOLE. In acest
interval are loc procesul de fermentare a dejectiilor semilichide, dupa care, acestea sunt
preluate prin vidanjare de autospeciale si utilizate ca fertilizant natural prin injectare in sol.
In concluzie, sistemul/tehnologia utilizata in cadrul halelor respecta
conditionarile/recomandarile si este in concordanta cu precizarile din Documentul de
Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si
porcilor”, editia din iulie 2003 [4].
Instalatii de adapare
Adaparea asigură necesarul de apa in alimentaţie şi este strans corelată in primul rand
cu hrana consumata, cu felul hranei si cu sistemul de furajare. Necesarul de apa este
influentat in acelasi timp si de o serie de factori, cum ar fi: sistemul de crestere, zona
geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta, sistemul de furajare, compozitia ratiei, etc.
Calitatea apei trebuie sa fie identica cu cea a apei pentru consumul uman.
Pentru adaparea porcilor s-a proiectat o instalatie de alimentare cu apa potabila
Instalatii de furajare
Sistemul de furajare este de tip “ad-libidum”, adică la discretie, asiguradu-se un
consum specific de 2,6 – 2,7 kg furaj/kg spor pe toata perioada de viaţă a animalului. Acest
tip de furajare este posibil numai prin utilizarea hranei uscate, care are proprietatea de a nu
se altera. De asemenea, categoria de hrană uscată permite o mecanizare evoluată şi chiar o
oarecare automatizare a modului de distribuire a hranei.
Fiecare hala va fi prevazuta cu cate doua buncare (17 mc fiecare) amplasate exterior
(unul intre axele 18 – 19, si unul intre axele 23 – 24 ale halei). Aceste buncăre reprezinta
rezerva de hrana uscata, umplerea lor facandu-se cu ajutorul unui şnec care permite
preluarea hranei direct din bena mijlocului de transport utilizat pentru distribuirea hranei la
hale. Rezerva astfel realizata este suficienta pentru o perioada de cateva zile.
Din buncăr hrana este directionata spre boxele animalelor printr-un sistem alcatuit din
tubulatura metalica, montata la cota superioara (1,70 m fata de cota pardoselii) lant de
transport cu noduri PVC, unitate de actionare a lantului de transport, tuburi de coborare
pentru fiecare hranitor, sensor de furajare care opreste automat alimentarea cu furaj fiind in
legatura cu un programator central.
Acest sistem de furajare tip transportor cu noduri este acţionat fiecare de o unitate
motrice inox cu motor trifazat 1,85 kW.
Resturile de furaj din linie sunt reciclate cu un sistem de recuperare şi sunt
transportate la buncar, astfel se evită încărcarea unităţii motrice. De sub buncar furajul este
distribuit uniform în transportor cu un şnec dozator, evitând astfel suprasolicitarea sistemului
şi garantând o durată de viaţă lungă a transportorului.
Pornirea furajării se face automat la orele programate, iar oprirea se face tot automat
prin senzor.
Boxele sunt prevazute cu hranitoare (buncarase) de tip Pic Nic care garanteaza
furajarea animalelor pe parcursul intregii zile fiind dispuse astfel: una in centru fiecarei boxe
si una in dreptul parapetului desartitor care va deservi asfel doua boxe.
→ emisii difuze
↓ maternitate ( NH3,
CH4,N2O,CO2)
miros, pulberi
CLU → crestere tineret mortalitati la
preparare apa → CAZACIOC SRL
calda ingrasare/finisheri emisii gaze ardere
(CO2,CO,NOx,SO2)
↓
capete porcine
livrate la abator
In conditii extreme , in care , ca urmare a unui accident tehnic , ale carui consecinte pot fi
potentiale pericole de afectare a componentelor de mediu –apa , aer,sol, biodiversitate – se
vor lua masurile necesare de indepartare a surselor de poluare .
Dupa inchiderea finala a activitatii complexului zootehnic , refacerea amplasamentului va
consta in demolarea halelor /cladirilor , dezafectarea instalatiilor si redarea suprafetei
ocupate de ferma circuitului agricol .
Activitatea de inchidere a activitatii complexului zootehnic trebuie sa urmeze urmatoarele
etape :
Sa protejeze sanatatea si siguranta publica ;
Sa reduca si unde este posibil sa elimine daunele ecologice si
Sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila pentru o alta
utilizare .
3. DESEURI
Managementul deseurilor :
Dejectiile animaliere se scurg prin fantele gratarului care formeaza mare parte din
pardoseala boxelor , in canalele colectoare , dupa care , prin sistemul de evacuare format din
conducte ajunge in statia de epurare unde trece printr-o epurare mecanica . Partea lichida
este dirijata in cele doua bazine impermeabilizate cu capacitate de 20.000 mc fiecare .
Transportul mixturii dupa perioada de 4-6 luni de fermentare se face cu ajutorul a 4
cisterne cu capacitatea de 15.000 l fiecare .
Asa cum s-a mentionat anterior , transportarea si imprastierea dejectiilor pe terenurile
agricole se face de doua ori pe an , toamna- dupa recoltsre si primvara –inainte de
insamantare .
STOCAREA DEJECTIILOR
Conform Ordinului comun al MMGA nr. 1182/2005 si al MAPDR nr. 1270/2005 privind
aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu
nitrati din surse agricole , revizuit in noiembrie 2005 – capitolul VIII , art. 8.1. Consideratii
generale privind exploatatiile agro-zootehnice si a instalatiilor tehnologice , la alineatul 124 :
“ Se recomanda o perioada de stocare a dejectiilor de 5 luni ( 23-24 saptamani ) atunci cand
se evalueaza un risc de poluare in perioada de imprastiere pe teren a dejectiilor , ca urmare
a cresterii debitelor de suprafata sau a infiltratiilor datorita perioadei mai lungi de stocare ,
solului i se da posibilitatea de a se usca si prin urmare de a-i creste capacitatea de absorbtie
a nutrientilor din ingrasamintele organice . Perioada de stocare mai indelungata a
dejectiilor este benefica arealelor cu/fara sisteme de drenaj , terenurilor in panta ,
zonelor umede cu precipitatii mai abundente , precum si arealelor din vecinatatea
cursurilor de apa”.
4.1. Ape
Fig.7- Foto de pe amplasamentul unde se vor construi celor doua hale ( Badea Gh. )
Norma de apa :
§ Igienico-sanitare =50 l/om zi ;
§ Cantina = 22 l/ om zi ;
§ Porci grasi = 31 l/cap zi;
§ Purcei sugari si tineret =12 l/cap zi ;
§ Scroafe =100 l/cap zi ;
§ Scrofite = 36 l/cap zi ;
§ Vieri =30 l/cap zi
Situatia existenta
Din situatia existenta la consumurile de apa (furnizata de beneficiar) rezulta
urmatoarele:
Consumul de apa pentru spalari este de 438 mc/zi din care apa uzata fara dejectii:
438 mc/zi x 0,65 = 284,7 mc/zi.
Acest debit de apa (dejectii lichide) in 120 de zile va umple aceste bazine cu o
capacitate de 34.165 mc, in proportie de 85%.
Situatia proiectata
Numar locuri in halele proiectate: 4.400.
Consumul zilnic mediu de apa pe loc este de 8,4 l/zi/loc total conform BREF/BAT si
defalcat:
- 3,73 l/zi – pentru baut;
- 4,60 l/zi – pentru spalari.
Bilantul consumului de apa exprimat in mc/zi si mc/an este redat in tabelul nr. 13
apa prelevata din sursa apa
mc/zi , mc/an recirculabila/reutilizabila
mc
sursa de apa
apa de suprafata
apa subterana
pierderilor cu
circuit inchis
suprafata
subteran
apa de
apa
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
crestere retea - - - - -
254.540
254.540
261986
916,17
893,93
suine proprie
20,24
7446
Apele tehnologice uzate , cu dejectii sunt colectate prin canale de pardoseala acoperite cu
gratare , prevazute cu praguri pentru asigurarea pernei de apa permanente si sunt evacuate
in reteaua de canalizare a fermei .
Reteaua de canalizare este realizata din conducte de azbociment cu D=250 mm , are
o lungime de 2500 m si preia toate apele provenite din activitatea fermei ( inclusiv apele
pluviale de pe platformele betonate si acoperisuri . Apele colectate sunt transportate la statia
de epurare printr-o conducta de azbociment cu d=400 mm si lungime de 2500 m .
Volumele de ape uzate evacuate din Complex ( fara cele doua hale proiectate ) sunt :
- volum mediu evacuat = 5937,3 mc/zi ;
- volum maxim evacuat = 716,7 mc/zi ;
- volumul anual evacuat = 281.014 mc .
Apele uzate e[urate mecanic in statia de epurare sunt stocate in 2 bazine
tricompartimentate ( fiecare dotat cu 2 bazine de primire si omogenizare si un bazin de
stocare finala ) avand capacitatea totala de 40.000 mc , impermeabilizate cu folie HDPE si
dotate cu 8 conducte de monitorizare a calitatii impermeabilizarii .
Apa din bazinele de stocare este utilizata pentru fertilizarea terenurilor agricole
detinute de SC Carniprod SRL Tulcea , insumand o suprafata de 577,48 ha .
Daca ne referim la apele subterane , acestea asa cum s-a explicat si in capitolele
anterioare , acestea se monitorizeaza lunar .
4.2. AERUL
tabel 18
Nr. Denumire sursă Poluanţi Măsuri de reducere a
crt. în aer poluării
1. Sistemul de evacuare, colectare, ø NH3 - Sisteme închise;
stocare, recirculare a dejecţiilor în ø N2O - Rezervor de
halele (NOx) colectare/stocare dejecţii –
ø H2S acoperit;
ø CO2 - Bioenzime;
ø CH4 - Agitare dejecţii numai la
ø Pulberi recirculare şi golire.
ø Mirosuri
2. Împrăştierea fertilizanţilor lichizi pe ø NH3 - Cisterne speciale de
terenurile agricole ø N2O împrăştiere a fertilizanţilor
ø H2S lichizi, prevăzute cu sisteme
ø CO2 eficiente de încorporare în
ø CH4 sol.
ø Mirosuri
Tabelul de mai jos ilustrează nivelurile de emisii de CH4 , N2O şi NH3 ( tabel 19 )
Emisiile de metan
Emisiile de metan se estimează prin calcul, utilizând factorii de emisie CORINAIR
(întrucât pentru metan nu sunt disponibile metode analitice sau instrumentale şi nici
limite de emisie prevăzute în Ord. MAPPM 462/93):
• 1 –1,5 kg/cap porc la îngrăşat/an emisii la adăposturile de animale;
• 7 kg/cap porc la îngrăşat/an prin fermentaţia anaerobă a dejecţiilor;
• emisia totală anuală (considerând 8 kg CH4/cap porc la îngrăşat/an la capacitatea de
4400 capete livrate la abator/an): 35,2 t CH4/an.
Emisiile de NH3 şi N2O
Factorii de emisie CORINAIR 2001 pentru emisia de amoniac sunt, pe animal şi an
agricol, conform notei 1 la tab 4.1 Group 10 program CORINAIR:
• porci la îngrăşare: 2,89 kg/cap/an de la adăposturi
Se împrăştie doar dejecţiile solide pe sol, deci emisiile totale sunt mai mici. La o
capacitate instalată de 4400 capete livrate emisia totală de NH3 calculată cu factorii de
emisie CORINAIR este: de 28,16 t/an NH3
Emisiile de NH3, N2O şi pulberi măsurate în condiţii atmosferice: temperatura 33°C,
calm atmosferic/vânt slab, soare sunt prezentate în tabelul de mai jos ( 20 ):
Pulberi în
Sursa Debit NH3, NOX
suspensie, Alte Debit masic
măsurat mg/m3 mg/m3
mg/m3 emisii mediu,
, (valori măsurate g/h
m3/h momentane NH3, NOX
)
Hala îngrăşare 27.900 – nedecelabil 0,03 H2S- 0
3,8 - 5,7 166
42.000 0,7 mg/m3
Hala îngrăşare 27.900 – 3,8 0 – 2,05 0,11 CO2 159 36
55.800 0,06%
Valori admise Ord M S 1957/ 1995 Concentraţii admisibile în atmosfera zonei de
muncă
Concentraţia medie mg/m3 15 5 4*
3
Concentraţia de vârf mg/m 30 8 -
Valori limită de emisie Ord MAPPM 462/93
concentraţie mg/m3 30 500 50
la debit masic g/h > 300 > 5000 > 500
Emisii totale, g/h
Emisie totală la adăposturi(concentraţii şi debite medii), g/h 2.125 246
Emisie totală la adăposturi (concentraţii şi debite maxime), g/h 2.841 547
Emisii la epurarea fizico-chimică (incintă flotaţie) 132 40
* N2O se măsoară şi ca NOX
** pulberi totale de cereale şi făină
Tabel 21
Factor, Pierdere,
Specii Tehnica de stocare a nămolului şi gunoiului solid kg/cap/an (%)
NH3 NH3
Dejecţiile solide pe o haldă 2,1 20-25
Porci Depozitarea urinei - 40-50
Dejecţia în amestec în rezervoare supraterane 2,1 10
Dejecţia în amestec în bazine (lagune) semiîngropate - 10
Tabel 22
Specii Tehnica de stocare a nămolului şi gunoiului Factor, t/an
solid kg/cap/an
NH3 NH3
Porci îngrăşare Depozitare dejecţii în afara adăpostului 0,85 42,5
Potential pot exista emisii fugitive de compusi volatili degajati din dejectiile depozitate in
bazinul de stocare :
§ Hidrogen sulfurat ( sub 0,01 % );
§ Amoniac ( sub 0,02 % )
§ Dioxid de carbon ( sub 0,3 % ).
Amoniacul gaz ( NH3 ) are un miros iute si patrunzator si in concentratii mari poate
irita ochii, gatul si mucoasele oamenilor si animalelor . Se ridica usor din balegar si se
imprastie prin cladiri si este eventual eliminat de sistemele de ventilatie . Factori ca
temperatura , ventilatia, umiditate, procentul de stocare , calitatea halelor si compozitia
hranei ( proteine brute ) , pot de asemenea sa afecteze nivelul emisiei de amoniac . Factorii
care arata procentul de emisii de amoniac sunt prezentati in tabelul nr. 27 De exemplu , la
dejectiile de porc , azotul din uree reprezinta mai mult de 95% din totalul de azot din urina . In
urma acivitatii microbiene , aceasta uree se transforma repede in amoniac volatil .
Praful : s-a constatat ca praful rezultat din activitatea de crestere si ingrasare a suinelor
nu se constituie intr-o problema de mediu pentru imprejurimile fermelor , dar poate cauza
neplaceri , atunci cand bate vantul .
Generarea de substante gazoase in halele de animale influenteaza calitatea aerului din
interior si poate afecta sanatatea animalelor .
In incinta halelor aeratia se face corespunzator prin sistem de ventilatie care asigura
eliminarea gazelor din interiorul halelor . Acelasi lucru se va intampla si in halele noi , avand
in vedere ca o aerare corespunzatoare influenteaza pozitiv cresterea animalelor .
Cerintele calitative minime sunt statuate prin Directiva 91/630/EEC pentru controlul
climatului din adaposturile de suine .
Temperatura si umiditatea aerului , nivelele de praf, circulatia aerului si concentratiile de
gaz trebuie sa fie sub nivelele daunatoare . De exemplu, concentratiile valorilor limita
prevazute sunt prezentate in tabelul nr. 28. In Directiva valorile sunt prezentate cu titlu
obligatoriu , dar aceste valori pot varia pe teritoriul statelor membre .
Vibraţii
Părţile în mişcare generează, pe lângă zgomote, şi vibraţii, datorită faptului că forţele
de gravitaţie şi momentele de inerţie nu pot fi echilibrate complet. Transmiterea vibraţiilor şi a
zgomotelor astfel create către fundaţiile utilajelor poate fi semnificativ redusă prin folosirea
elementelor de montaj elastice. Din acest motiv, la montarea setului generator s-au prevăzut
elemente de montaj elastic între cadrul de bază şi fundaţie. Folosirea lagărelor elastice
duce la realizarea unui grad de izolare de aprox. 88-94%.
Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de
vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009/88, care prevede la limita
incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit,
aceasta se face astfel încat nivelul zgomotului să nu depăsească valoarea de 50 dB
(măsurat la 2 m de faţadă în exteriorul clădirii, în conformitate cu STAS 6161/3-89).
Pentru intervalul orar 6-22 Ord. MS nr. 536/97 impune aceeaşi valoare limită
admisibilă de 50 dB. Pentru intervalul 22-6, acelaşi ordin impune o limită maximă admisibilă
de 40 dB.
in aceasta analiză se poate trage concluzia că, nivelurile de zgomot generate în
mediul înconjurator ca urmare a realizării instalaţiei se situează sub limitele maxime
admisibile.
4.5. SOLUL
4.5.1. Generalitati
Urmare cele mentionate mai sus se poate mentiona ca impactul asupra solului si
subsolului este minim .
In faza de executie a celor doua hale va exista un impact asupra perimetrului de
realizare a investiei , prin schimbarea destinatiei terenului din arabil in curti-constructii .
Stratul vegetal va fi decopertat si prezervat pentru refacerea ecologica a zonei sau a altora ,
adiacente .
b. Perioada de funcţionare
Surse potenţiale de poluare a solului:
• gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor generate, inclusiv administrarea
necorespunzătoare a dejecţiilor pe terenurile agricole;
• evacuarea apelor uzate şi pluviale;
• evacuarea de noxe în atmosferă;
• manipularea necorespunzătoare a materiilor prime, materialelor şi
combustibililor.
In cazul unei exploatari normale , fara avarii , nu vor exista surse dirijate asupra solului
si subsolului .
Pentru protectia solului si subsolului , se recomanda ca la cele doua hale care se vor
construi sa se efectueze lucrari de hidroizolare , astfel incat sa fie imposibila infiltrarea pe sol
si in subsol a posibililor poluanti . Masurile propuse pentru reducerea la maxim a impactului
investitiei asupra solului sunt :
§ Inierbarea si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din incinta
§ Plantarea de copaci perimetrali –perdele de protectie ;
§ Verificarea permanenta a forajelor de observatie , pentru supravegherea calitatii
mediului subteran .
§ Betonarea suprafetei halelor de crestere a suinelor , pentru a impiedica
eventualele infiltratii in sol/subsol .
§ Evitarea deplasarii utilajelor grele in afara perimtrului avizat
- Sunt prevăzute măsuri de depozitare şi gestionare a deşeurilor generate;
- Construirea bazinelor din pământ compactat, impermeabilizate, pentru stocarea temporară
a dejecţiilor folosite ca fertilizanţi pe terenurile agricole din proprietatea CARNIPROD;
- Bazinele impermeabilizate destinate stocării dejecţiilor lichide respectă principiile de bază
ale manangementului gunoiului de grajd în exploataţii agro-zootehnice, respectiv:
- amplasarea în afara zonelor sensibile şi departe de sursele de apă şi de
suprafeţele împădurite;
- capacitate de stocare suficientă (VT = 40.000 m3), pentru minim 4 luni;
- construcţie corespunzătoare, care să prevadă toate sistemele de siguranţă,
protecţie şi monitorizare a scurgerilor accidentale;
- condiţii de exploatare în siguranţă, optime şi eficiente;
- căi corespunzătoare de acces.
Judetul Tulcea include cele mai vechi ( sisturile verzi din Podisul Casimcei) si cele mai
noi ( depozitele deltaice ) formatiuni de pe teritoriul tarii . Din punct de vedere structural
apartine Platformei Dobrogei . Falia Galati- Tulcea-Mahmudia separa compartimentul
scufundat al depresiunii predobrogene , corespunzator luncii si Deltei Dunarii, de
compartimentul mai ridicat din sud , respectiv Dobrogea de Nord. La randul sau acesta este
delimitat prin falia Peceneaga – Camena de compartimentul Dobrogei Centrale, situat la
limita sudica a judetului .
Lunca si Delta Dunarii au un fundament cristalin, faliat, peste care se dispun depozite
triasice , jurasice, samatiene, pliocene si apoi formatiunile de lunca si deltaice cuaternare
( argile,maluri,nisipuri ).
Dobrogea de Nord se imparte la randul ei in trei subunitati :
o Masivul hercinic al Macinului format din sisturi cristaline epi- si
mezometamorfice si roci sedimentare paleozoice ( sisturi argiloase , calcare,
cuartite , conglomerate, gresii ) strapunse de massive granitoide ;
o Zona Tulcei , peste al carei fundament cristalin se gasesc formatiuni
sedimentare si de diabaze ( Podisul Niculitel ) ;
o Podisul Babadag , cu un fundament Paleozoic si triasic peste care se dispun
formatiuni sedimentare predominant cretacice
( pietrisuri,calcare,conglomerate).
Dobrogea Centrala , care ocupa partea de sud a judetului este constituita dintr-un
soclu cristalin ( sisturi cristaline mezamorfice si sisturi verzi ) peste care se dispun formatiuni
sedimentare jurasice ( predominant calcaroase ) si cretacice ( pietrisuri ).
Intreaga unitate a Dobrogei de Nord (fig.8), cu exceptia culmilor inalte din muntii
Macinului si a unor varfuri si abrupturi izolate este acoperita de o cuvertura aproape continua
de loess si depozite loeesoide .
Asa cum se poate observa in fig. 8 in zona complexului zootenic solurile sunt incluse
in grupa cernoziomurilor carbonatice .
In cadrul proiectului , constructia celor doua hale nu va impune extragerea de resurse
naturale . Se va proceda doar la executarea fundatiilor pe care se vor monta cele doua hale .
Impactul prognozat se va manifesta pe suprafata celor doua constructii .Nu se va produce
nici un impact asupra resurselor subsolului , pe amplasament nu exista obiective geologice
valoroase protejate . De asemenea prin implementarea proiectului nu se va modifica reteaua
hidrologica, zonele umede , biotopuri etc.
Tratamente veterinare
Substantele care intra sub incidenta tratamentelor veterinare sunt asigurate de terti
autorizati care nu depoziteaza medicamente in incinta fermei de suine. Suplimentele
alimentare-medicamentoase care sunt administrate “per os” sunt introduse in amestecul de
nutritie, ele prezentandu-se sub forma solida pulverulenta si netoxice.
Tratament cu aditivi
Dejectiile rezultate de la suine, vor fi tratate cu aditivi specifici, ca şi dejecţiile celorlalte
animale din complex, in vederea reducerii emisiilor de compusi volatili – din care cel mai
important este amoniacul -, care pot crea disconfort pe platforma fermei sau in afara ei care
se comercializeaza pe piata specifica si care prezinta urmatoarele avantaje :
- Sunt non-toxice, aşa cum rezultă din certificatele anexate;
- Nu contin adaosuri de reactivi chimici;
- Nu sunt patogene;
- Sunt produse organice, naturale, in proportie de 100%;
- Sunt neagresive pentru mediul inconjurator (environmentally safe);
- Nu sunt produse obtinute prin inginerie genetica;
- Reduc emisia de amoniac si de alte mirosuri, in proportie de peste 90%;
- Reduc emisia de hidrogen sulfurat (H2S), in proportie de peste 10%;
- Accelereaza de mii de ori viteza biochimica naturala de procesare a dejectiilor,
descompunerea – mineralizarea -, materialului organic;
Produsele sunt solubile in apa in proportie de pana la 25%;
Producatorul, aditivilor garanteaza calitatea si performantele acestora.
In denumirea generala a aditivilor se are in vedere ca acestia formeaza un grup de
produse alcatuite din diferite elemente care reactioneaza cu gunoiul/dejectiile, schimband
caracteristicile si proprietatile acestuia/acestora. Acesti aditivi sunt aplicati la gunoiul de porc
in gropile de descarcare si rezulta urmatoarele efecte:
- o reducere in emisia catorva compusi gazosi (NH3 si H2S);
- o reducere a mirosurilor neplacute;
- o schimbare a proprietatilor fizice ale dejectiilor pentru a le face mai usor de utilizat;
- o crestere a valorii dejectiilor utilizate pentru fertilizarea solului;
- o stabilizare a microorganismelor patogene.
4.8. BIODIVERSITATEA
Amplasamentul complexului zootehnic ( si implicit cele doua hale noi care se vor
construi) , NU se afla in situri Natura 2000 . Pozitionarea si distantele fata de ROSCI0065
Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe este prezentata in
figura nr.
Amplasamentul propus pentru construire celor doua hale de crestere suine este
amplasat in interiorul Complexului zootehnic existent situat la km 4-5 pe soseaua Tulcea
– Murighiol , deci intr-un ecosistem antropic ( ferma suine ).
C. Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl
de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul
1964/2007 , cu modificarile si completarile ulterioare ( Ordin 2387/2011 ) :
Raspandire: Bazine acvatice cu ape statatoare sau lin curgatoare din sud-vestul tarii,
Lunca si Delta Dunarii, Moldova, in luncile Siretului si Prutului.
Statiuni: In bazine acvatice cu apa permanenta.
Structura: Stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans, Nymphoides
peltata, Potamogeton natans. Se dezvolta in ape putin profunde (0,5–2 m), cu continut
redus de substante nutritive si reactie neutra sau adesea alcalina (pH = 7,5–8). Ocupau
suprafete intinse in baltile Dunarii, inainte de desecare. In prezent, cele mai
reprezentative fitocenoze se gasesc in Delta Dunarii, unde ocupa suprafete relativ mari.
Stratul natant este insotit frecvent de speciile aliantei Lemnion minoris. Stratul submers
este format din: Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllum demersum, Potamogeton
crispus, P. pectinatus.
Compozitie floristica: Specii edificatoare: Potamogeton natans, Nuphar luteum,
Nymphaea alba, Nymphoides peltata, Trapa natans. Specii caracteristice: Nymphaea
alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata. Alte specii importante: Ceratophyllum
demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus, Hippuris
vulgaris, Elodea canadensis. La suprafata apei plutesc speciile caracteristice aliantei
Lemnion, cum sunt: Lemna minor, Wolffia arrhiza, Spirodela polyrhiza precum si
pteridofitele: Azolla caroliniana, Salvinia natans, Marsilea quadrifolia. Prin indiguirea
Dunarii si asanarea baltilor din lunca fluviului, vegetatia acvatica din zona s-a diminuat
foarte mult, iar unele specii au disparut aproape complet.
Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu au fost identificat acest
tip de habitat .
Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate in albia majora a raurilor,
expuse regulat inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse
inundatiilor provocate de inaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite
aluviale recente. Solul poate fi bine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. Ca
urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin genurilor
Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.
Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F.
angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus,
Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris
arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.
Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de
esenta moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri
aluviale de specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie
cu paduri de anin si frasin.
Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special
Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizeaza portiunile maloase
sau nisipoase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate marine sau interioare. Thero-
Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae.
Subtipuri: – Pajisti de branca (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.),
ghirin (Suaeda maritima), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizeaza
zonele maloase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele
saraturate continentale. – Comunitati central eurasiatice de Crypsis: formatiuni deschise
de graminee anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce
colonizeaza zonele maloase in curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor si
mlastinilor saraturate din Eurasia, din regiunea Panonica pana in Extremul Orient.
Plante: Salicornia spp., Suaeda maritime, Crypsis spp., Cyperus pannonicus,
Spergularia media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp.,
Atriplex spp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea
acestuia.
Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise, formate
din specii perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului (si Canalul
Manecii) intre Stramtoarea Gibraltar si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii Nordului si al
Marii Baltice. Dune similare apar si de-a lungul coastelor Marii Negre.
Subtipuri: – Dune fixate pontice – dune fixate de pe coastele Marii Negre.
Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din specii
anuale, sau poate fi dominata de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate
varia foarte mult si in general se reduce odata cu varsta si desfasurarea succesiunii spre
sistemele de dune brune (dune cu lande).
Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana
cruciata, Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites,
Trifolium scabrum; Muschi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.
Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastru-verzui, mai mult sau mai
putin tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunitati din
Hydrocharition ce plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise, cu asociatii de
broscarita (Magnopotamion).
Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis
morsus-ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa,
ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion - Potamogeton
lucens, P. perfoliatus.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in
vecinatatea acestuia
3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie
din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion
Cursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie submersa sau
natanta din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion (nivel scazut al apei in timpul
verii) sau muschi acvatici.
Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp.
penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia
palustris, Potamogeton spp, Fontinalis antipyretica.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in
vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii
edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat intalnit numai in cursurile de apa
permanenta.
Maluri namoloase ale raurilor din zona de campie pana in etajul submontan, cu
vegetatie pioniera anuala, nitrofila, din aliantele Chenopodion rubri si Bidention.
Primavara si la inceputul verii, acest habitat de maluri namoloase se prezinta fara nici
un fel de vegetatie (ea dezvoltandu-se mai tarziu in timpul anului). Daca conditiile nu sunt
favorabile, aceasta vegetatie se dezvolta putin sau poate fi total absenta.
Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum
lapathifolium.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in
vecinatatea acestuia.
Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situate la vest de Marea Neagra, de Nistru
si bazinele Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunarii, limitei
sudice si vailor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgai, Orenburg si
Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria
lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum (syn. Bothriochloa
ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetatie din aliantele Festucion valesiacae,
Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion zygioidi. Plante: Festucion
valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile,
Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S.
ucrainica, Elymus hispidus; Stipion lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S.
joannis, Vinca herbacea, Salvia nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris
pumila, Bromus barcensis, Euphorbia dobrogensis, Crambe tatarica, Artemisio-Kochion -
Kochia prostrata;Pimpinello-Thymion zygioidi - Agropyron brandzae, Thymus zygioides,
Artemisia caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri,
Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D.
pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in
vecinatatea acestuia.
Pajisti cu Molinia din zona de campie pana in etajul montan, pe soluri mai mult sau
mai putin umede si sarace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma unei
exploatari extensive, ce implica uneori un cosit intarziat spre sfarsitul anului, sau
corespund unui stadiu de deteriorare a mlastinilor de turba drenate.
Subtipuri: pe soluri neutro-alcaline pana la carbonatice, cu o panza freatica fluctuanta,
relativ bogate in specii (Eu-molinion). Solul este uneori turbos si devine uscat, vara; pe
solurile mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu exceptia pajistilor sarace in
specii sau de pe soluri turboase degradate.
Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita numai in zone aride.
În cazul reptilelor s-au identificat doua specii şi anume , Podarcis taurica ( soparla de
stepa ) si gusterul ( Lacerta viridis ) aceste doua specii având o largă răspândire pe teritoriul
Dobrogei şi a României.
În cazul păsărilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinzând 31 de specii ,aşa
cum reiese şi din tabelul următor ( nr. 30 ):
Criteriu:
Dimensiunea/Trendul < 250 perechi < 2,500 perechi < 10,000 perechi > 10,000 perechi
populaţiei europene
Declin semnificativ PERICLITATĂ PERICLITATĂ PERICLITATĂ VULNERABILĂ
Declin moderat PERICLITATĂ PERICLITATĂ VULNERABILĂ ÎN DECLIN
Fără declin PERICLITATĂ VULNERABILĂ RARĂ STABILĂ
În completare, speciile care au mai mult de 10,000 de perechi în Europa sunt categorisite ca fiind LOCALIZATE dacă
mai mult de 90% din populaţie se regăseşte doar în 10 locaţii sau mai puţine.
Notă
• Criteriile pentru populaţiile din sezonul de iarnă • Datorită datelor inadecvate pentru majoritatea
folosesc niveluri ale populaţiilor de pasaj de mai speciilor de păsări, declinul populaţiilor de iarnă
puţin de 1,000, 10,000, şi 40,000 de exemplare ca sunt luate în considerare doar pentru Anatidae,
şi echivalenţe pentru datele din tabel, respectiv Haematopodidae, Charadriidae şi Scolopacidae
250, 2,500 şi 10,000 folosite pentru speciile
cuibăritoare
Raport privind impactul asupra mediului – SC CARNIPROD SRL 91
BADEA GABRIELA PFA
Tulcea, str. Lumintei , nr. 1 Bis
F36/226/2008 CUI RO24179974
Tel/fax : 0340-104.067 , e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform
datelor avem următoarele categorii:
In figura de mai jos se poate observa pozitionarea complexului zootehnic fata de limita
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii , zonele tampon si zonele cu protectie integrala .
Asa cum am precizat si in capitolul anterior , cele doua hale proiectate a se construi
se vor amplasa in incinta complezului zootehnic existent , pe un teren agricol .
In perioada de executie a investitiei , vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de lucru . Pe
aceasta suprafata de teren , vegetatia va fi eliminata in totalitate , dar se va reface pe
suprafata neafectata de constructii .
Amplasamentul complexului zootehnic se afla amplasat la peste 2 km de intravilanul
municipiului Tulcea si a satului Malcoci . De asemenea , se afla la distanta de 3,2 km fata de
Dunare si la peste 1 km de ROSCI065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim-Sinoe .
Facem precizarea ca activitatea practicata in complexul de crestere si ingrasare a
porcilor se desfasoara pe acest amplasament cu mult inainte de aparitia legislatiei referitoare
la desemnarea siturilor Natura 2000 .
Activitatea de constructie si cele de exploatare ale complexului zootehnic NU au ca
efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante , pasari , mamifere , pesti ,
amfibieni, reptile , nevertebrate pentru care au fost declarate siturile ROSCI0065 Delta
Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .
Investitia care se propune – 2 hale cu capacitatea de 2200 capete/fiecare – NU
modifica dinamica resurselor speciilor si NU afecteaza spatiile pentru adaposturi, de odihna ,
crestere , reproducere sau rutele de migratie a pasarilor .
Precizam ca existenta comlexului – mai precis a micro-FNC-ului reprezinta o sursa de
hrana pentru diverse specii ( randunele , vrabii , gugustiuc ) .
4.9. PEISAJUL
Amplasamentul celor doua hale pentru cresterea suinelor se va realiza intr-o zona in
care exista un complex zootehnic de peste 40 ani . In perimetrul pe care se va realiza
investitia ( teren agricol ) nu exista cursuri de apa si nici zone impadurite .
Peretii si tavanele camerelor vor pastra profilul panoului tristrat, pardoselile vor fi din
beton in panta.
In jurul cladirii se vor amenaja spatii verzi, trotuare de protectie si alei pietonale si
carosabile.
Tabel 31
Utilizarea terenului suprafata ( ha )
inainte de punerea in dupa punerea in aplicare recultivata
aplicare a proiectului a proiectului
in agricultura :
- teren arabil 0 0,44 0
- gradini 0 0 0
- pasuni 0 0 0
paduri 0 0 0
drumuri 0 0
zone construite
(curti,suprafat construita 3,5461 0
ape 0 0 0
alte terenuri :
-vegetatie plantata 0 0 0
-zone umede 0 0 0
-teren deteriorat 0 0 0
-teren nefolosit 0 0 0
TOTAL 3,5461 0,444 4,0292
Existenta complexului zootenic are un efect benefic asupra fortei de munca din
municipiul Tulcea si localitatile limitrofe ( localitatile Malcoci, Nufaru ) . Datorita
amplasamentului acestuia , la distante peste 2 km fata de localitati ( distantele sunt cu mult
mai mari fata de distanta minima impusa – 500 m , conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr.
536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al
populatiei ) , activitatea desfasurata in ferma nu afecteaza in nici un fel asezarile umane .
Desfasurarea normala a procesului de crestere a suinelor nu conduce la poluarea
semnificativa a mediului . Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau
obiectivelor industriale din vecinatate ( abatorul care apartine aceluiasi titular ) este
nesemnificativ .
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
b. Dezavantaje :
i. Nu sunt create locuri de munca pentru localnici ;
ii. Valoarea economica a terenului ramane scazuta .
b. Dezavantaje :
i. Zona este inclusa in siturile Natura 2000 ROSCI065 Delta Dunarii si
ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim –Sinoe ;
ii. Distanta relativ mica intre zona de crestere a suinelor si abator .
b. Dezavantaje :
i. Reducerea suprafetei agricole existente in incinta complexului .
6. MONITORIZAREA
Monitorizarea calităţii apei subterane, atunci cînd se identifică infiltraţii în forajele din zona
bazinelor de stocare, se va face conform tabelului următor ( nr. 32 ):
Aerul
Pentru monitorizarea emisiilor în aer se vor preleva probe anual de la sursele punctiforme:
Mentinerea sistemului de monitorizare a imisiilor în cele 4 puncte cardinale ale
amplasamentului de la Km 4, pentru poluanţii: NH3, H2S, CH4, pulberi în suspensie.
Managementul deşeurilor
Titularul respectă prevederile legale privind evidenţa gestiunii deşeurilor, recuperarea
şi eliminarea lor conform reglementărilor legale în vigoare.
Dejecţii animaliere
În vederea administrării dejecţiilor ca şi fertilizant sînt avute în vedere toate actele
normative care transpun în practică prevederile Directivei 91/676/EEC referitoare la
reducerea poluării apelor freatice şi de suprafaţă cu nitraţi proveniţi din surse agricole.
Recomandările privind împrăştierea dejecţiilor sînt monitorizate în mod special ţinând
cont de prevederile Ord. 296/2005 - privind aprobarea Programului - cadru de acţiune tehnic
pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse
agricole, partea II-a, punctul 2.4.
Se ţine seama de tipurile fertilizanţilor şi de obligaţia de a respecta perioadele de
interdicţie (restricţionare) la aplicarea (împrăştierea) acestora pe sol, conform Codului de
bune practici agricole.
Zgomot
Întrucat unitatea este amplasată la circa 1,0 km de satul Malcoci, comuna Nufărul, iar
la limita incintei unităţii, se estimează un nivel de zgomot mai mic 65 dB. Monitorizarea
zgomotului se va realiza in continuare de catre personalul unitati utilizand echipamentul de
masurare din dotare si se vor pastra inregistrari ale masuratorilor nivelului de zgomot.
Mirosuri
Activitatea crează disconfort local datorită mirosului. Se apreciază că impactul asupra
populaţiei din satul Malcoci este redus, datorită amplasării instalaţiilor.
Mirosurile apar şi atunci când sunt împrăştiate dejecţiile pe sol. Pentru aceasta, Cele Mai
Bune Tehnici Disponibile înseamnă gestionarea împrăştierii dejecţiilor pe sol pentru
reducerea neplăcerilor provocate de miros, prin:
In anul 2011 au fost monitorizate primele doua componente ( avand in vedere faptul
ca complexul zootehnic este functional si nu se pune problema inchiderii acestuia ) .
Punctele de prelevare si monitorizare sunt :
ü Puncte monitorizare a emisiilor in aer : cosul de evacuare a gazelor arse de la
centrala termica ;
ü Puncte de monitorizare nivel zgomot : limita incintei ;
ü Puncte de monitorizare a emisiilor de poluanti in apa uzata : bazine stocare
temporara ape epurate mecanic ;
ü Puncte de monitorizare emisii poluanti sol : vecinatatea rezervorului de
combustibil ;
ü Puncte de monitorizare emisii poluanti apa freatica : cele patru foraje de
observatie .
tabel 33
Nr. Sursa/echipament Coş Combusti Tip de
crt. de poluare bil utilizat monitorizare
Continuă/dis
continuă
1 Centrala termică 11 x 0,38 m CLU discontinuă
Tabel 34
nr. crt. indicatori valoare valoare valoare
masurata masurata CMA
23.04.2010 23.04.2010 ora VLE
3
ora 11.06 11.10 ( mg/m N )
1 O2 3,4 %
2 CO -- -- 170
3 CO2 12,9 %
4 NO 46 ppm 55 ppm
5 NOX 48 ppm 57 ppm 450
6 SO2 209 ppm 249 ppm 1700
7 pulberi - - 50
0
8 T gaze 91 C
9 T aer 14,6 0 C
10 randament 96,5 %
50.1
44.9
50.7
50.1
49
47
49
47.2
49.4
47.2
49.8
46.9
48.3
51.6
49.6
51.7
50.1
49.6
60.1
51.4
61.4
59.8
65.1
58.3
masurare
Perimetrul
complexului S
52.8
46.8
56.1
51.6
53.1
55.4
56.1
54.4
52.9
51.2
52.2
51.7
53.2
52.3
52.6
52.8
62.3
52.3
63.6
53.6
63.5
55.2
64.4
59.6
E
51.6
45.9
52.3
48.2
51.3
53
54.2
51.4
53.6
52.4
51.4
53.9
52.6
52.4
53.8
51.6
55.6
51.7
57.2
50.2
61.8
58.9
60.3
58.7
V
54.8
50.5
51.7
47.4
68.1
58.3
69.3
57.8
49.9
46.8
58.6
54.9
51.8
51.6
51.9
53.1
59.1
58.4
61.5
56.9
61.9
59.7
66.8
61.1
Tabel 35 –masuratori ale zgomotului efectuate in Complexul zootehnic
Legenda :
1 – cu sursa principala de zgomot ( moara ) in functiune
2 – cu sursa principala de zgomot ( moara ) oprita
- ape uzate : Începînd cu 01.08.2010 nu a mai există emisii de apă reziduală în Dunăre
datorită punerii în funcţiune a bazinelor impermeabilizate de stocare de 2 x 20000 mc.
Această apă reprezintă fracţiunea lichidă a dejecţiilor separate în treapta mecanică a staţiei
de tratare nr. 2 şi este utilizată pentru fertilizarea terenului agricol propriu. Conform
Autorizatiei integrate de mediu se recomanda ca la fiecare operatiune de fertilizare a
terenurilor agricole sa se verifice indicatorii de calitate pentru apa de irigatie conform STAS
9450-88 .
În cursul anului 2008 a fost realizat un studiu agrochimic pentru determinarea bonităţii
terenului agricol, valabil pană în 2012, cînd va fi elaborat un alt studiu (a fost primită deja
oferta de la OSPA Tulcea pentru acest studiu care a început în luna mai, în conformitate cu
procedurile specifice), în conformitate cu cerinţele legale. Rezultatele acestui studiu împreună
cu cele ale studiului pedologic elaborat în anul 2005 (valabil pînă în 2015) au fost utilizate
pentru fertilizarea solului agricol. Avînd în vedere prevederile Codului de bune practici agricole
precum şi eliminarea oricărui tratament al dejecţiilor în staţia de tratare nr. 2, aplicarea
dejecţiilor se face doar prin notificarea ADMINISTRAŢIEI REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA
DUNĂRII, permisul de aplicare nemaifiind necesar, întrucît dejecţiile nu sînt nămoluri rezultate
din tratarea apelor uzate.
- apa freatica : evolutia apei freatice in timp si influenta activitatii fermei asupra
acesteia este urmarita prin intermediul a 4 foraje de observatie situate unul in amonte si in
aval de directia de scurgere a apei subterane in apropierea depozitului de combustibil ,
respectiv in apropierea statiei de epurare , a platformelor de depozitare temporara a
dejectiilor si a bazinelor de stocare a apei epurate mecanic . Conform Autorizatiei de
Gospodarire a Apelor nr. 77/09.09.2010 emisa de ANAR Administratia Bazinala de Apa
Dobrogea Litoral , indicatorii de calitate a apei din panza freatica analizati vor fi : pH , nitriti ,
nitrati , azotati , amoniu, sulfati, Cu, Zn . Rezultatele analizelor efectuate se vor compara cu
proba martor ( prima analiza facuta ) . Din monitorizarea efectuata s-a constatat ca cele 4
foraje de monitorizare nu sunt suficient de adînci pentru a ajunge la pînza de apă freatică,
aflată la cca. 45 m. Este monitorizată starea fundului acestor foraje prin observaţie directă.
Pînă în prezent nu au fost identificate infiltrări de ape sau alte lichide. Anexăm o copie după
fişa de monitorizare a forajelor pentru anul 2010-2012.
Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular ( in anul 2011 , conform
Raportului anual de mediu ) si prin cele mai bune tehnici disponibile sunt mentionate in
tabelul nr. 39 .
Nota :
( *) - Valorile limita prin cele mai bune tehnici disponibile conform documentelor relevante
existente ( ex. Bazele de date ale Biroului IPPC de la Sevilla );
(**) – valorile limita conform recomandarilor Comisiei de la Helsinki ( HELCOM) privind
implementarea masurilor tehnologice pentru tipuri de activitati relevante .
7. SITUATII DE RISC
Riscurile naturale sunt definite ca fiind eventuale pericole , mai mult sau mai putin
previzibile . Din cadrul riscurilor naturale fac parte inundatiile , alunecarile de teren ,
cutremurele .
Pe aplasament nu exista decat un curs de apa nepermanent – Valea Tulcei, motiv
pentru care riscul de inundatie este minim . Zona studiata se afla la cca 2,8 km de fluviul
Dunarea si 6,8 km de Insula Popina .
Riscul aparitiei unor alunecari de teren este de asemenea minim avand in vedere
faptul ca terenurile pe care se vor amplasa turbinele eoliene au pante line .
Cutremure : Pentru scopuri generale de apreciere a seismicitatii teritoriului , exista o
zonare seismica conform SR 11100-1:1993 ( Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului
Romaniei), fig.35 Pe aceasta harta de intensitati , cifrele 6 si 9 exprima intensitati pe scara
MSK , indicele de la baza lor exprima o perioada medie de revenire ( ex. Indice 1 pentru
minimum 50 de ani , respectiv indice 2 pentru o perioada medie de revenire de minimum 100
de ani a intensitatii respective .
Fig. 11 - Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993 Zonarea
seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei ( Elaborator UTCB )
fig . 12 - Zonarea teritoriului Romaniei in termini de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru
proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani ( Elaborator UTCB )
In ianuarie 2007 a intrat in vigoare Codul P.100-1/2006 cu alt tip de harti de zonare
seismica in care hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de varf a
acceleratiei orizontale a terenului ag determinate pentru intervalul mediu de recurenta de
referinta ( IMR ) de 100 de ani, corespunzator starii limita ultime, valoare numita in cod “
acceleratia terenului pentru proiectare “ ( Fig .12 ).
Teoretic-ca efect al unor cutremure puternice –ca urmare a aparitiei unor fisuri in
structura bazinelor de stocare a dejectiilor , acestea pot sa polueze solul , subsolul si apa
freatica .
Obiectivul general al evaluarii riscului este acela de a controla riscurile provenite de la
desfasurarea unei activitati pe un amplasament prin identificarea :
Ø Agentilor poluanti sau a pericolelor celor mai importante ;
Ø Resursele si receptorii expusi riscului ;
Ø Riscuri importante , care apar pe un amplasament ;
Ø Masuri generale , care permit reducerea gradului de risc, la un nivel acceptabi.
Prin natura activităţii, în cadrul societăţii pot apare situaţii de urgenţă generate de
incendii. Pentru prevenirea acestor situaţii şi intervenţia în cazul apariţiei incendiilor,
activitatea este organizată astfel:
- ferma este dotată cu materialele necesare, conform prevederilor legislaţiei specifice PSI;
- reteaua de hidranţi se menţine în perfectă stare de funcţionare;
- personalul este instruit la angajare şi periodic.
Pentru a prveni orice forma de accidente avand ca urmare afectarea factorilor de mediu
este necesar a se lua o serie de masuri obligatorii :
pastrarea curateniei in perimetrul fermei pentru evitarea formarii – in timpul
ploilor – a solutiilor poluante , din materiale imprastiate accidental ;
efectuarea probelor de etanseitate a bazinului de dejectii , la intervale de 3-5 ani
, ca parte a procesului tehnologic ;
transportul dejectiilor la terenurile vizate a fi fertilizate cu ingrasaminte naturale
sa fie executate de personal calificat si pregatit , in prealabil , pentru aceasta
activitate .
În cadrul societăţii este intocmit, în conformitate cu prevederile Ord. MAPPM 278/1997,
„PLANUL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A POLUĂRILOR ACCIDENTALE”, actualizat
anual, care cuprinde sistemul de alertă în caz de poluări accidentale, lista punctelor critice
din unitate unde se pot produce poluări accidentale, fişa poluantului potenţial din cadrul
fermei, programe de măsuri şi lucrări de prevenire a poluărilor accidentale, asigurarea
dotărilor cu materiale şi personal de intervenţie în cazuri de poluare accidentală.
- aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari
accidentale;
În conformitate cu profilul de producţie, pe amplasamentul analizat, cauzele care pot
determina poluarea sunt reprezentate de activitatea de colectare, transport, stocare şi
administrarea dejecţiilor. O evacuare necontrolată în mediu a dejecţiilor poate determina
deteriorarea solului, apelor subterane sau de suprafaţă. Conform „PLANULUI DE
PREVENIRE ŞI COMBATERE A POLUĂRILOR ACCIDENTALE”, sunt luate măsuri de
prevenire a unor evenimente care pot cauza deteriorarea mediului înconjurător, printr-un
management al deşeurilor care are ca scop siguranţa în transportul, stocarea şi
administrarea pe terenul agricol a dejecţiilor şi apei reziduale rezultate din creşterea porcilor.
Pentru prevenirea infiltraţiilor de digestat în sol, posibile numai în urma fisurării
membranei de impermeabilizare din HDPE a bazinelor de stocare de 2 x 20 000 mc, este
elaborat „MANUALUL DE OPERARE – SC CARNIPROD SRL TULCEA, FERMA
ZOOTEHNICĂ – BAZINE IMPERMEABILIZATER PENTRU STOCAREA DEJECŢIILOR
LICHIDE”, anexat prezentei, în baza căruia se face monitorizarea stării membranei. În cazul
depistării unor infiltraţii, se aplică prevederile „PLANULUI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE
A POLUĂRILOR ACCIDENTALE”.
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Pentru proiectarea acestui sistem s-au avut in vedere conceptul BAT – BREF.
1. Creşterea suprafeţei cu grătare la cca. 70 % din suprafaţa boxelor, cu efect benefic asupra
emisiilor datorită faptului că, pardoseala adăposturilor va rămâne curată, fiind împărţită în
două zone distincte:
• zona cu grătare (podea perforata din beton) – zona murdară, unde animalele elimină
urină şi dejecţii solide, care cad în canale prin grătare;
• zona fără grătare cu panta de 2 % catre zona cu gratare (podea plina din beton) –
zona curată, pentru odihnă şi relaxare.
Aceasta solutie se aliniaza cu varianta de podea partial perforata cu groapa micsorata
de dejectii la baza si rigole de preluare dejectii specificata de BAT.
2. Realizarea unor praguri în canalele de colectare care permit formarea unei perne de apă
şi urină, prin care se evită uscarea dejecţiilor solide, dar se permite transportul dejecţiilor
spre rezervorul de colectare exterior.
3. Stocarea temporară a dejecţiilor în bazinele exterioare de colectare, acoperite, reducîndu-
se suprafaţa de contact cu aerul a acestor dejecţii şi implicit se reduc şi emisiile/mirosurile
emanate pe perioada de stocare.
4. Agitarea amestecului de dejecţii numai la recircularea dejecţiilor pentru spălarea canalelor
şi la golirea bazinelor, corelat cu un tratament bioenzimatic al dejecţiilor în bazine, se asigură
o descompunere minimă/controlată a materiei organice şi deci o reducere şi a
mirosurilor/emisiilor.
5. Spălarea canalelor interioare, la intervale mari de timp (de cca. 3 luni) cu dejecţii
recirculate, se pot înregistra pe perioada recirculării (după depopularea halelor) anumite
niveluri crescute de emisii în interiorul halelor.
Emisiile ce pot rezulta din aceste activităţi sunt: CH4, NH3, N2O/NOX, H2S, CO2,
pulberi, mirosuri.
Prin aplicarea măsuri de stocare şi recirculare a dejecţiilor în halele modernizate, se
estimează o reducere cu cca. 20 – 40 % a emisiilor de NH3, aşa cum rezultă şi din datele
BREF/BAT/ILF , în cazul pardoselilor parţial perforate, comparativ cu pardoseala solidă şi
absorbantă. Acest sistem determină însă, o creştere a emisiilor specifice de CH4 şi N2O.
Astfel sistemul constructiv al halelor, echiparea acestora, sistemul de eliminare
al dejectiilor au fost proiectate comparativ cu acest concept, dupa cum urmeaza:
a. Sistemul de adapostire
In acest sens s-au proiectat pentru adapostire, doua hale cu urmatoarele solutii
tehnice:
Halele sunt proiectate cu doua compartimente unul prevazut cu 21 de boxe si unul cu
20 de boxe. Sistemul de adapostire se va face in boxe cu podele partial perforate ceea ce se
incadreaza in prevederile BAT.
b. Echiparea halelor
Pentru preluarea dejecţiilor din hala s-a proiectat o rigola centrala (amplasata in axul
longitudinal al halei, acoperita cu grătare de beton). Gratarele de beton constituie de fapt o
mare parte a pardosealii boxelor. Sub aceste gratare la cota de aproximativ 50 cm se va
executa o pardoseala cu panta de 2% spre rigola centrala longitudinala. Rigola va fi
amplasata desupra colectorului de canalizate cu diametrul Dn 400 mm (conform planului
parter A02 si a sectiunii transversale A04).
Eliminarea dejectiilor cumulate pe pardoseala si sub gratare se face hidraulic. Acest
procedeu consta in antrenarea dejectiilor cu jet de apa in presiune. Obtinerea jetului de apa
se va face prin utilizarea de pompe de inalta presiune care dezvolta un jet sub forma de lama
cu grosimea de cativa mm, asigurand astfel dislocarea eficienta a murdariei.
Folosirea pompelor de inalta presiune reduce pretul de cost al actiunii de
decontaminare prin reducerea de cateva ori a consumului de apa fata de pompele clasice,
precum si cresterea eficientei decontaminarii.
Dejectiile asfel antrenate sunt evacuate prin rigola centrala in conducta de canalizare
care traverseaza hala prin dreptul axului 22 si care este montata sub pe sub rigola. Conducta
de evacuare a acestor apa uzate va fi racordata la sistemul de canalizare existent in incinta
complexului.
Arhitectura
Conformatia generala a cladirilor este compacta cu regim de inaltime parter si
acoperis tip sarpanta, din metal, cu invelitoare panouri tristrat.
Peretii exteriori din panouri tristrat.
Peretii si tavanele camerelor vor pastra profilul panoului tristrat, pardoselile vor fi din
beton in panta.
Pardoseala interioara va urma un profil transversal, astfel incat sa asigure o
pardoseala perforata din beton (traverse perforate din beton de 40 x 300 cm), asezate pe
directia transversala. Acestea vor acoperii o zona de pardoseala plina din beton (groapa de
dejectii care va avea asigurata o panta de cel putin 2% catre o riglola centrala longitudinala).
Zona plina (neperforata) a pardoselii interioare va fi orientala catre perimetrul cladirii unde
vor fi amplasate si culoarele de acces pietonal.
Instalaţii electrice
Instalaţiile electrice vor fi executate pentru iluminat şi forta. Instalatia de forta cuprinde
alimentarea cu energie electrica a urmatoarelor utilaje:
-instalatie automata de furajare;
-pompa de presiune pentru igienizare;
-pompa de racire pentru perioada de vara (cu pulverizare ce coboara temperatura cu 5 grade
C.
Instalaţii sanitare:
Proiectul de instalatii sanitare va cuprinde urmatoarele lucrari principale:
- alimentarea cu apa rece pentru adaparea animalelor;
- alimentarea cu apa rece pentru igienizarea spatiilor;
- canalizarea menajera.
Fluxul tehnologic
Activitatiile desfasurate sunt o succesiune ciclica specifica cresterii porcinelor in
sistem de stabulatie. Categoriile de porcine sunt: porci destinati ingrasarii care sunt lotizati la
intrarea in ferma si impartiti in hale in paralel.
Inainte de introducere a porcilor in hale, acestea sunt igienizate prin spalarea cu jeturi
de apa, cu ajutorul unor pompe de mare presiune si debit redus.
Porcii sunt grupati in functie de varsta si greutate si le este asigurata hrana si apa
necesara cresterii in greutate, pe principiul ad libidum.
Asigurarea hranei porcilor se face din buncarele de furaje, avand capaitatea de 17 t
amplasate in exterior. Furaj uscat din sunt silozurile exterioare sunt transmise la dozatoarele
individuale dozatoare individuale printr-un sistem de transport mecanic (transportor cu
noduri).
Adaparea se face cu ajutorul instalatiilor (adapatoare) tip suzeta.
Evacuarea dejectiilor se face hidraulic. Apa de antrenare a dejectiilor este asigurata
din sursa de apa tehnologica si nu se recircula. Periodicitatea evacuarii hidraulice a
dejectiilor depinde de stadiul de dezvoltare (varsta) animalelor, cat si de gradul de ocupare al
halei de adapostire. Dejectiile colectate in reteaua interna de canalizare, sunt dirijate
gravitational direct in bazinele de colectare, unde sunt mentinute pe perioada de interdictie a
aplicarii pe terenul agricol conform CODULUI DE BUNE PRACTICI AGRICOLE. In acest
interval are loc procesul de fermentare a dejectiilor semilichide, dupa care, acestea sunt
preluate prin vidanjare de autospeciale si utiliate ca fertilizant natural prin injectare in sol.
In concluzie, sistemul/tehnologia utilizata in cadrul halelor respecta
conditionarile/recomandarile si este in concordanta cu precizarile din Documentul de
Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si
porcilor”, editia din iulie 2003 [4].
Instalatii de adapare
Adaparea asigură necesarul de apa in alimentaţie şi este strans corelată in primul rand
cu hrana consumata, cu felul hranei si cu sistemul de furajare. Necesarul de apa este
influentat in acelasi timp si de o serie de factori, cum ar fi: sistemul de crestere, zona
geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta, sistemul de furajare, compozitia ratiei, etc.
Calitatea apei trebuie sa fie identica cu cea a apei pentru consumul uman.
Pentru adaparea porcilor s-a proiectat o instalatie de alimentare cu apa potabila
racordata la reteaua de alimentare cu apa existenta in exterior. Aceasta instalatie este
alcatuita dintr-o conducta de distributie metalica cu un diametru de Dn 25 mm care este
montata aparent pe axul cladirii orizontal la cota + 90 cm fata de cota pardoselii. Se vor
monta cate doua suzete pe racordul vertical. Suzetele se vor monta la cota de 0,45 cm fata
de cota pardoselii pe parapetul boxei. Astfel fiecare boxa va fi dotata cu doua suzete de
adapare.In total in fiecare hala se vor monta un numar de 84 de suzete pentru adapat.