Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Motto: “Voinţa, iniţiativa, perseverenţa, rãbdarea sunt elemente care garanteazã succesul.”
2. Deficienţe intelectuale:
Eventualitatea unei deficienţe intelectuale/cognitive constituie, în materie de retard sau
eşec şcolar, o teamă mai mult sau mai puţin mărturisită de părinţi.
Pentru identificarea deficienţelor intelectuale există o serie de teste ce pot fi aplicate(teste
proiective, teste pentru stabilirea Q.I. , etc), iar programa individualizată aplicată de învăţător
poate constitui un suport real pentru evitarea eşecului şcolar.
3. Dificultăţi instrumentale:
În adaptarea copilului la şcoală sunt implicate mijloacele pe care subiectul le foloseşte
pentru a se cunoaşte şi pentru a cunoaşte lumea exterioară: mai ales motricitatea sa, viaţa
perceptivă, limbajul şi inteligenţa sa. Dificultăţile sau perturbarea acestor funcţii au ca urmare
dificultăţi în realizarea unor activităţi precise (scriere, citire, calcul matematic), sau a unor
activităţi de ordin general (capacitatea de a-şi exprima propriile gânduri, dificultăţi de
raţionament, instabilitate, etc.), creând, în final, la copil un resentiment şcolar.
Un instrument poate fi normal din punct de vedere anatomic dar perturbat în funcţionarea sa
din mai multe motive adesea imprecise:
– în domeniul limbajului, se poate descoperii un retard oral cu dificultăţi mai mult sau mai
puţin importante pentru însuşirea scrisului (dislexie, disortografie,);
– în domeniul motricităţii, dixplaxiile sau neîndemânarea, stângăcia generalizată, lentoare,
disgrafia, dificultăţi de lateralizare, perturbarea schemei corporale intime şi reprezentarea în
spaţiu;
4. Dificultăţi de origine afectivă:
Dificultăţile afective se structurează foarte schematic în trei registre pe plan şcolar:
- opoziţia;
- instabilitatea;
- anxietatea şi depresia;
Opoziţia activă şi pasivă: poate fi o reacţie la un fapt precis petrecut recent (conflictul
copilului cu dascălul sau, cu unul dintre părinţi etc.), sau se poate înscrie într-un stil de
comportament obişnuit al copilului a cărui origine trebuie căutată într-o insatisfacţie a
relaţiilor afective din interiorul familiei.
Instabilitatea care are două aspecte:
- unul motor: copilul se mişcă mult, nu stă locului;
- altul psihic: labilitatea atenţiei, interesul şi dezinteresul se succed rapid;
Anxietatea şi depresia: ea jenează evident copilul în relaţiile sale cu alţi copii, cu dascălii, în
activităţile sale şcolare. Anxietatea şi depresia se poate manifesta în plan psihic printr-un
penibil sentiment de insecuritate, de aşteptare a unui pericol nedeterminat, sau la nivelul
corpului prin greţuri, vomă, dureri intestinale, etc. În anumite cazuri , anxietatea are la bază
simptome foarte jenante ca: manifestări obsesionale (copilul luptă împotriva sosirii
neaşteptate a unor gânduri penibile) sau fobice (frica, teama, focalizată pe o situaţie precisă,
de exemplu teama de pedeapsă, de a fi închis în casă, etc.). În alte cazuri copilul refuză să
meargă la şcoală devenind victime ale unei stări de angoasă, depresie şi chiar de panică.
Bibliografie:
Andrei Cosmovici (1999), Psihologie Şcolară, Ed. Polirom Iaşi 1999; Luminiţa Iacob
Jurcău Nicolae (2001), Psihologia Educaţiei, Ed. U.T. Pres Cluj Napoca
Cucoş, C., (1998), Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi
Nicola, I., Pedagogie, E.D.P., Bucureşti, 1992, 1994
Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1998