Metodologia cercetarii sociologice (Analiza conceptelor sociologice)

Septimiu Chelcea

Concepte,termeni si noţiuni in ştiintele socioumane

Noţiunile sunt forme logice care reflecta insuşirile esenţiale şi generale ale unei
clase de obiecte,iar conceptele reprezinta formele logice cu cea mai inalta treapta de
abstractizare.Un termen este o expresie lingvistica minima cu inteles distinct.Exista
termeni care au ca designat o entitate fizica (multime umana,sat,oras,persoana) sau o
entitate ideala (inteligenta,anomie).Aceştia sunt termeni referenţiali. Mulţimea obiectelor
fizice sau a entitaţilor ideale constituie extensiunea termenului,iar totalitatea calitaţilor
care aparţin obiectelor si entitaţilor ideale delimiteaza intensiunea termenului.Alţi termeni
intalniţi in teoriile sociologice sau psihologice tin de vocabularul logicii
(de exemplu, şi, sau, impica, este egal, este inclus).
Ei sunt termeni nereferenţiali sau termeni logici.

Termeni

Daca ne intoarcem la termenii din vocabularul stiintelor socioumane,constatam ca

o buna parte din ei sunt preluati din limbajul comun (de exemplu
societate,personalitate,cultura,natiune).
Ei au un inteles pentru orice persoana cultivata care vorbeste romaneste.Alti termeni
precum anomie,standarde universalistice,gulere albe,aculturatie raman fara inteles pentru
persoanle lipsite de o cultura de specialitate(sociologica,psihologica)

Concept

In ceea ce priveste continutul,intalnim in primul rand conceptele care

desemneaza unitati sociale;oamenii ca fiinte sociale,rezultatele materiale si spirituale ale
activitatii oamenilor,precum si grupurile,colectivitatile si societatile umane.a doua
categorie de concepte cu care se opereaza in stiintele sociale si comportamentale o
constituie conceptele care au ca referential calitaile obiectelor sociale
coeziune,tanar,intelept,democratic. Conceptele care desemneza calitati pot fi si ele la
randul lor clasificate dupa cum se refera la caracteristici individuale
(trasaturi,proprietati,calitati ale indivizilor) sau la caracteristici grupale.Si unele si altele
pot semnifica moduri de a fi (varsta,sex,inteligenta) sau moduri de a face(a munci,a
calatori,a invata). In categoria conceptelor care desemneza calitati se includ si conceptele
care semnifica relatia(prieten,dusman,bunic,fiu) sau contextul(de exemplu calitatea unei
persoane de a fi roman sau francez sau de alta nationalitate,de a apartine unei clase
sociale). Unele concepte semnifica proprietati care rezulta din insumarea
caracteristicilor individuale ale membrilor unui grup(de exemplu varsta medie a elevilor
dintr-o clasa sau a muncitorilor dintr-un atelier).Acestea sunt caracteristici analitice.In
stiintele socioumane intalnim adesea conceptele care desemneaza caracteristici
globale(sau integrale),cum ar fi:(structura de putere,borocrtatizarea intr-o
organizatie,democratizarea sau totalitarismul)

In literatura de specialitate se mai fac distinctie intre conceptele cantitative si

conceptele calitative,intre concepte individuale si concepte generale,intre concepte
istorice si cele universale.Conceptele care au ca referential marimea,greutatea,gradul de
intensitate ale caracteristicilor unitatilor sociale alcatuiesc clasa conceptelor
cantitative.Interactiune slaba,coeziune puternica,varsta de zece ani,grup
numeros,coeficient de inteligenta 120,creativitate ridicata sunt concepte care fac parte din
aceasta categorie.Conceptele(stil de conducere democratic,sex masculin,activitate
intelectuala) sunt concepte calitative,caracteristica desemnata sau exista sau nu exista.
Conceptul de’student’ are un grad de generalitate mai ridicat decat conceptul de
‚student la sociologie’.Conceptele care au referential o clasa de obiecte sau de calitati
sunt concepte generale (indiferent de gradul lor de generalitate), spre deosebire de
conceptele care designeza o singura unitate sociala(studentul Ionescu,municipiul
Bucuresti) care alcatuiesc clasa conceptelor individuale.Conceptele individuale sunt
considerate concepte istorice,designatul lor are o determinare spatio-temporara.
Conceptele generale precum grup,norma,interactiune sunt considerate invarianti,concepte
aistorice sau universali(de exemplu,universaliile culturii).

Definirea conceptelor sociologice

Functiile definitiilor asa cum le-a sistematizat Cornel Popa(1972) sunt

urmatoarele:
Functia referential-designatoare,constand in delimitarea unei clase de obiecte,
functia de introducere a unor termeni noi in vocabularul unui agent cunoscator,functia de
concentrare a informatiei,de prescurtare a comunicarii,functia de relevare a schimbarii
intervenite in procesul cunoasterii pe baza analizei intensiunii termenilor, functia sintetic-
calculatorie care permite prelucrarea informatiei intr-un alt limbaj.
Avand in vedere lucrarea de referinta’Fundamentele formarii conceptelor in stiintele
empirice’ de Carl G. Hempel, in stiintele socioumane se disting in principal trei tipuri de
definitii:ostensiva,nominala si operationala.

Definitia ostensiva (lat.ostends,ostendere a arata) a fost introdusa in stiinta de

W.L.Johnson intr-o lucrare de logica aparuta in 1921. Persoana care intentioneza sa
imbogateasca vocabularul altei persoane cu un nou termen rosteste cuvantul aratand
concomitent obiectul designat.Acesta este specificul definitiei ostensive,simultaneitatea
pronuntarii unui termen necunoscut de un agent cunoscator,dar cunoscut de alt
cunoscator si indicarea designatului.Conditia simultaneitatii impune rostirea cuvantului
concomitent cu aratarea obiectului desemnat,fapt ce conduce la fixarea legaturii dintre
semn si semnificatie.Pentru ca aceasta legatura sa se realizeze va trebui ca atat obiectul
desemnat cat si semnul propus sa fie perceptibile(conditia operationala).Subiectul
cunoscator percepe concomitent cuvantul(perceptie auditiva) si obiectul (perceptie
vizuala).
 Definitia nominala (sau verbala) consta din spcificarea intelesului unui termen cu
ajutorul altor termeni sau altfel spus din descrierea verbala a semnificatiei unui concept.
Definiendum-ul,cuvant al carui inteles trebuie aratat are aceeasi semnificatie ca si
defiens-ul,cuvintele cu ajutorul carora se instituie un nume,se introduce un termen nou in
vocabularul stiintei sau in vocabularul unui agent cunoscator.definitia nominala nu poate
fi nici adevarata nici falsa.Ea este o conventie:ori de cate ori citim sau auzim
termenul’deprivare relativa’ intelegem’percepere de catre factorii sociali a discrepantei
dintre expectatia valorii si capacitatea valorica a lor’.’Expectatia valorilor’semnifica
‚bunurile si conditiile de viata pe care oamenii cred ca sunt indreptatiti sa le
obtina’,iar’capacitatea valorica’ desemneaza bunurile si conditiile de viata pe acre
oamenii apreciaza ca sunt capabili sa le obtina’.Cu aceste precizari definirea nominala a
termenului de ‚deprivare relativa’ nu s-a epuizat.

Definitia operationala are o deosebita importanta in stiintele sociale si

comportamentale pentru ca cele mai multe din obiectele si calitatile designate prin
termeni din vocabularul acestor stiinte nu pot fi direct observabile.
Valorile,atitudinile,inteligenta nu pot fi direct observate:nici alinierea,structura sociala
sau deprivarea rrelativa.in astfel de cazuri se inceraca traducerea conceptelor
in’evenimente observabile’ sau operationalizarea conceptelor.Definitia operationala
reprezinta un procedeu eficient de a decide daca o calitate poate fi atribuita unei unitati
sociale.
Asa cum sublinia si Julian L.Simon(1969), o definitie este operationala numai
daca cel care analizeaza conceptul specifica procedeul(incluzand si instrumentele
folosite) pentru identificarea sau generarea definiendum-ului si gaseste un inalt coeficient
de siguranta(consistenta in aplicare) pentru definitia data.