aCURS 4 – Dermatologie

PRURIT SI PRURIGO

PRURITUL este un simptom ce poate fi definit ca o senzatie particulara

neplacuta la niv pielii care det necesitatea scarpinarii.

PRURITUL GENERALIZAT

1. CARE INSOTESTE DIVERSE DERMATOZE

-uticaria
-dermatita atopica
-lichenul plan
-dermatita herpetiforma
- pefigoidul bulos
-scabia
-pediculozele
2. IN AFECTIUNI NEDERMATOLOGICE
- endocrinopatii ( DZ si hipertiroidia)
- afectiunile hepatice (hep acuta, cr, ciroze, cancer hep)
- insuficienta renala cronica
- afectiuni hematologice (anemii, limfoame, mielom)
- neoplaziile viscerale (prurit paraneoplazic)
- afectiuni neourologice
- afectiuni psihice
3. PRURITUL SENIL
- la persoanele varstnice, fara nici o explicatie clinica, xeroza cutanata
(uscaciunea pielii)ar putea fi totusi o explicatie. E chinuitor si nu cedeaza repede
la medicam.

PRURITUL LOCALIZAT

Poate sa apara oriunde pe corp, dar mai frecvent in zona genitala, anala, la
niv scalpului, la niv nasului. Uneori localizarea pruritului ne orienteaza asupra
etiologiei. La copii pruritul nazal – giardia, limbrici (parazitoze intestinale). Pruritul
scalpului apare in psoriazis, pediculoza. Prurit genital – fie existenta unei af cu
transmitere sau fara transm sexuala, fie doar o expresie hormonala, mai ales la
femeia de 40-45 ani, dar uneori si la cele tinere.La barbati – af cu transmitere
sexuala.

PRURIGO

Sunt dermatoze pruriginoase avand ca leziuni primare papulo-vezicule.

ERITEMUL POLIMORF

Este un sdr cutaneo-mucos, plurietiologic, caracterizat prin eruptie acuta,

reprezentata de leziuni eritemato-papuloase sau veziculo-buloase cu localizare
electiva pe extremitati si interesarea frecventa a mucoaselor indeosebi a celei
orale. Apare mai frecvent primavara si toamna.
ETIOLOGIA
- Infectii virale
- infectii cu mycoplasme
- Infectii micotice
- Medicamente( AINS, antibiotice, sulfamide, barbiturice)
- Boli generale
MANIFESTARI CLINICE
FORME CLINICE
1. Eritem polimorf minor, forma papuloasa
2. Eritem polimorf minor, forma veziculo-buloasa
3. Eritem polimorf major (Sdr. Stevens – Johnson)

REACTII CUTANATE POST-MEDICAMENTOASE

Sunt manifestari de natura alergica care pot sa apara la unele persoane (pe
un teren alergic) si sunt independente de doza.Uneori pot sa apara de la prima
adm a medicam, dar de regula apar dupa adm repetate.
MANIFESTARI CLINICE
- Exanteme postmedicamentoase
- Urticarii postmedicamentoase
 - Edem quincke
- Eritrodermii
- Eritem fix medicamentos (mereu in acelas loc, la acelas medicam)
- Vasculite
- Eritem polimorf postmedicamentos
- Eruptii buloase
- Pustuloze amicrobiene
- Eruptii lichenoide
- Eruptii acneiforme (trat cu cortizon, prednison sau prep inj cu ele)
- Eritem nodos postmedicamentos (iatrogen)
- Tulburari de pigmentare
- Necroze cutanate postmedicamentoase (dupa anticoag orale)
- Ulceratii cutanate

URTICARIA SI ANGIOEDEMUL QUINCKE

URTICARIA este o af alergica cutaneo-mucoasa care se manifesta prin placi

si pacarde eritemato-edematoase aparute brusc, intens puriginoase,
asemanatoare celor care apar la atingerea pielii cu o urzica. Denumirea vine din
limba latina de la urtica care inseamna urzica.
ANGIOEDEMUL QUINCKE este o forma particulara de urticarie cu evolutie
severa, caract prin extensia edemului in suprafata si in profunzime la tesutul
subcutanat si submucos. Afectiunea este frecvent intalnita.
ETIOPATOGENIE
Indiferent de mecanismele de producere, urticaria este consecinta cresterii
permeabilitatii vasculare a capilarelor si venulelor ca urmare a unui nr mare de
mediatori dintre care cel mai imp este HISTAMINA. Rezervorul principal de
histamina este mastocitul.
FACTORI ETIOLOGICI/DECLANSATORI AI URTICARIEI
1. Factori exogeni
- Alimentele: ouale (mai ales albusul), pestele, icrele, fructele de mare,
laptele, smantana, untul, margarina, frisca, carnea de porc, carnea de vanat,
mezeluri, capsuni, kiwi, piersica cu puf. Toate au potential alergizant ridicat si cu
cat sunt mai tratate chimic (coloranti, conservanti) cu atat au un potential
alergizant si mai ridicat. Anilina – toate prajiturile care arata f bine contin asa
ceva.
 - Pneumalergeni: polen, mucegai, praf de casa, par de animale si unele
subst volatile.
- Medicamentele: antibiotice – penicilinele, sulfamidele, AINS (aproape
toate au potential alergenic ridicat), codeina, morfina
- Agentii fizici (soarele, caldura, frigul)
- Veninurile de insecte
- Unele substante iritante (produse cosmetice, vopseaua de par, textile,
metale din protezele dentare)
- Factori psihici, stress, implicati in 1/3 din cazurile de urticarie cronica.
2. Factori endogeni
-genetici
-bolile sistemice
-boli infectioase (virale, bacteriene, fungice si mai ales parazitare – giardia si
oxiurii)
-boli autoimune
-neoplaziile
-unele boli endocrine
-factorii hormonali (dereglarile pot det aparitia urticariei)
MANIFESTARI CLINICE
Eruptia de urticarie este constituita din papule sau placi eritematoase
reliefate, elastice, bine delimitate cu contur rotund sau circinat. Pruritul este
constant. Leziunile apar brusc, persista cateva minute sau oresi dispar fara a lasa
semne. La buze, la pleoape si organele genitale externe, placile de urticarie sunt
insotite de edem subcutanat important, care de multe ori modifica fizionomia.
TRATAMENT
1. Inlaturarea factorului cauzal – alimentar sau medicamentos, daca acesta se
cunoaste.
2. Corticoterapia
- in formele cu evolutie severa folosim formele injectabile de cortizon-
hemisuccinat de hidrocortizon iv sau perfuzie 200-600mg/zi (!! El se
metabolizeaza f repede, in 4 ore => ori repetam hemisuccinatul ori ii dam si ceva
oral).
- in formele cu evolutie mai putin severa se poate folosi corticoterapia
orala: Prednison 5mg/tb – 5-10 cp/zi. Doza se alege in fctie de greutatea
pacientului si evolutia bolii. Se adm de preferinta intr-o singura priza, dar daca
doza>6 cp, se dau fractionat 3+3. Prima priza de dimineata si a 2-a la pranz, nu
seara!! CI ale corticoterapiei: gastrita, U GD, DZ, HTA si tulb psihice. Mai putem
Diprofos 1fi/zi sau chiar la 2-3 zile. Dexametazon fi de 8 mg; 1 fi/zi sau la 2-3 zile.
Corticoterapia este obligatorie in urticarie.
3. Antihistaminice:
- Clasa 1 – antihistaminice sedative – ef sedativ imp, produc moleseala,
somnolenta, nu pot fi folosite la persoane care continua treaba (soferi): Ketotifen
1-2 cp/zi Clorfenilamina, Hidroxizina, Peritol(stimuleaza pofta de mancare) 2-3
cp/zi –ele pot agrava glaucomul.
- Clasa 2 – Antihistaminice non-sedative: Aerius 1 cp/zila acest medicam
doza poate creste de 4 ori, Claritine1 cp/zi -> ambele exista si sub forma de sirop
pt copii <3ani – 2,5 ml/zi; 5-6 ani 5 ml/zi; 10 ani – 10 ml/zi //1cp/zi. Xizal,
Fexofenadina (telfast) 1cp/zi, Ebastina 1 cp/zi, Cetirizina 1 cp/zi.
4. Tratament local:
- Mixturi calmante: Rp:/ Talc
Oxid de zinc /ana parte15 g
Glicerina 5 g
Alcool 10 g
Apa distilata ad 100 g
DS extern x4/zi.
- 1 dupa baie, nu prea fierbinte, nu dus, sa se dea peste tot unde are
leziuni.
- In loc de mixtura – calamine.
5. Regim igieno-dietetic
- supe sau ciorbe de legume fara carne fiarta in ele si fara sare pt ca face trat cu
cortizon
-piure de cartofi fara unt si fara lapte sau pilaf fara grasime
-carne de pasare fiarta sau facuta gratar fara sare
-apa plata, 1 cafea mica dimineata
-fara sucuri, nici macar naturale.

ECZEMA

Afectiune cutanata alergica cu evolutie in puseuri, caracterizata prin succesiunea

de eritem, veziculatie, zemuire, crustificare, descuamare si in forma cronica,
lichenificare.
Stadiile eczemei:
- Eritematos
- Veziculos
 - De zemuire
- De crustificare
- De descuamare
- De lichenificare
CLASIFICAREA CLINICO – EVOLUTIVA A ECZEMELOR

1. Eczema acuta – eritem, vezicule, zemuire

2. Eczema subacuta – eritemul persista, dar zemuirea lipseste, fiind inlocuita de
cruste si scuame.
3. Eczema cronica – eritemul este rareori prezent, iar scuamele sunt f groase. In
plus apare lichenificarea (ingrosarea pielii)

CLASIFICAREA ETIO-PATOGENICA A ECZEMELOR

1. Eczeme exogene:
- de contact prin iritatie
- de contact alergica
- de contact pe cale sistemica
2. Eczeme mixte – exo-endogena:
- Eczema numulara (numulum = moneda)
- Eczema dishidrozica
- Eczema microbiana
- Eczema fisulara
- Eczema de staza
- Dermatita seboreica
3. Eczema constitutionala (dermatita atopica)
- Pe zonele convexe ale fetei, respecta regiunea peribucala. Apoi se extind
in zona gatului, pe piept. La adult xeroza cutanata.