CARACTERISTICILE CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

1.Cercetarea începe cu o problemă: o întrebare fără răspuns

2.Definirea scopului prin precizarea clara problemei

3.Cercetarea divide problema în mai multe subprobleme

4. Cercetarea da solutii posibile la problema prin ipoteze.

5. Analiza datelor in funcție de corelarea și organizarea datelor

6. Interpretarea datelor rezolvă problema, confirma sau respinge ipoteze, angajează alte
probleme

ETAPELE CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE:

1.Definirea problemei si a temei de cercetat

2.Cercetarea literaturii de specialitate – realizarea studiului bibliografic

3. Planificarea proiectului de corectare – program structurat de proiectare a experimentelor

4.Derularea experimentelor și achiziția datelor

5.Interpretare, analiza datelor experimentale si formularea concluziilor

ETAPELE IN DOCUMENTAREA BIBLIOGRAFICĂ

1. Definirea si delimitarea precisa a subiectului de cercetat

2.Stabilirea unei liste de cuvinte cheie

3.Definirea,traducerea cuvintelor cheie

4.Stabilirea unei liste cu documentele de cercetat

5.Consultarea unor tratate sau cărți de referință în domeniu

6. Consultarea indexurilor de reviste si revistelor de extrase si rezumate

7. Consultarea publicațiilor primare

8.Redactarea fiselor bibliografice si aranjarea in ordine alafabetica

9.Introducerea refer. bibliografice in textul propriu-zis

 LITERATURA PRIMARA DE SPECIALITATE.

Toate materialele scrise care conțin rezultate proprii, studii originale în anumite domenii:
articole de specialitate, teze și brevete.

Articolele stiintifice-in mod esential literatura primara si are rol dublu: informatia pe care o
furnizează este mai recentă și informatia este autentica.

Exemple : journal of american pharmaceutical association, Journal of pharmaceutical science,

journal of medical chemsitry.

Tezele de doctorat, care se găsesc în bibliotecile facultăților sau universităților in cadrul cărora
s-au elaborat și susținut.

Brevetele de inventie reprezintă lucrările originale care conferă titularului dreptului de utilizare
și aplicare ale rezultatului cercetării și de a interzice tertilor utilizarea acestor cercetari fără
permisiune.

LITERATURA SECUNDARĂ DE SPECIALITATE.

Se înțelege totalitatea informației de referință care are deja o largă confirmare științifică.
Tratatele de specialitate, ex: Pharmaceutical Sciences.

Cărțile de referință în domeniu, ex: Farmacopeea Română X (conțin monografii despre un

anumit subiect) Drugs and the Pharmaceuticals Sciences

LITERATURA TERȚIARĂ DE SPECIALITATE.

1. indexuri: listează articole și rapoarte de cercetare, ex: Biothecnobase, Book review index,
Medlife, index Medicus, Chimical Abstracts, International Pharmaceutical Abstracts.

2.Reviste cu extrase de articole și rezumate. Rezumat=sumar al unui articol sau studiu.

CERCETARE DE BIOGRAFICĂ ONLINE

permite accesul la peste 4000 de baze de date, 1 milion de înregistrări, căutarea se realizează
prin cuvinte cheie, conduce nu numai la titlurile articolelor de interes sau rezumatele acestora, ci
și la textul în întregime, listele bibliografice gestionate sau liste de citări.

Avantaje: accesul foarte larg la informație, baze de date interdisciplinare, permanent

actualizate, accesibilitate de oriunde: acasă, la birou .

Motor de căutare= program căutător care accesează internetul în mod automat, stochează
titlul, cuvintele cheie și conținutul (parțial) al paginilor web într-o bază de date.

Bază de date= modalitate de stocare a unor informații și date cu posibilitatea găsirii ușoare și
rapide a acestora. Exemple de motoare de căutare: Google, Yahoo, Scirus
 FACTORI DE INFLUENȚĂ

definitie=Intrările comandate de cercetător care generează răspunsuri sau ieșiri, sunt variabile
independente.

Tipuri: cantitativi: doza, greutate, valori, teste, investigații, pH, temperatura, concentrație,
cantitatea unui adjuvant, dimensiunea particulelor,

calitativi: tip de aparatură, tip de medicație, tipul de intervenție.

Caracteristici: controlabil (fixate la anumite valori), compatibili (pot fi combinati între ei în

anumite condiții), independenții unii față de alții. În funcție de ei se imprimă calea de analizare.
Pot avea unul sau mai multe valori (nivele de variație)- totalitatea acestor nivele formează
regiunea de determinare.

Totalitatea valorilor de influență= matricea de determinare.

PARAMETRII DE OPTIMIZAT:

variabile dependente Y, variabile care se modifică în urma interacțiunii cu sistemul.

Caracteristici: absorbabile, caracterizate fizic, ne ambigue.

Exemple: aspect, duritate, timp de dezintegrare, viteza de dizolvare, valori ale TA, vâscozitate,
timp de recuperare.

TABELE ȘI DIAGRAME.

Tabelele conțin valori numerice sau proprietățile corespunzătoare pentru cele două categorii
de variabile, independente X și dependente Y într-o anumită ordine.

Valorile variabilelor sunt trecute pe coloane iar valorile independente lor momentane
între variabile sunt trecute pe linie.

Un tabel conține: titlul tabelului, capătul de tabel: denumirea variabilelor, simboluri și unități de
măsură, o coloană cu numărul sau codul experienței pentru identificarea datelor.

Avantaje: simplitatea și ușurința de întocmire a taberelor, identificarea ușoară și stocarea

datelor în formă compacta.

Dezavantaje: uneori nu sunt suficient de sugestive, nu evidențiază minimele, maximele sau

punctele de inflexiune.

Interpolare= procesul de determinare al valorilor variabilelor dependente, calcularea unor

valori care nu sunt date explicit în tabel prin procedeul de interpolare analitică

y=y1+(y2-y1)/(x2-x1) totul inmultit cu (x-x1).

 Extrapolarea înseamnă determinarea valorilor din afara campului experimental și este strict
orientativa.

Diagrama=reprezentare în sistem cartezian 2D sau 3D a unor relatii cantitative între 2 sau mai
multe variabile cu evidențierea punctelor de inflexiune a minimelor sau maximelor.

Elementele unui diagrame: titlul figurii scurt, concis, complet și autoexplicativ, sistemul de
axele de coordonate, legenda figurii: explicarea simbolurilor și a culorilor

CARACTERISTICILE CERCETARII STIINTIFICE

Exemplu: Determinarea masei moleculare a gazului metan prin metoda Bunzen

1. Cercetarea incepe cu o problema: care este masa moleculara a gazului metan.

2. Definirea scopului urmarit: se doreste determinarea masei moleculare a metanului folosind

metoda Bunzen.

3. Se divide problema in subprobleme mai usor de abordat.

1. Care este legea lui Graham?

2. Ce aprat se foloseste pentru masurare?

3. Care este timpul de curgere a gazelor considerate pentru cercetare?

4. Analiza datelor experimentale: tabel

5. Formularea concluziilor: masa moleculara obtinuta este…

6 Formularea de noi probleme: Se poate folosi si pentru determinarea masei moleculare a

altor gaze? Exista alte metode mult mai eficiente?

ETAPELE CERCETĂRII ÎN DOMENIUL MEDICAMENTULUI.

Se fac pentru cercetarea unui nou medicament și sunt specifice patru mari etape:

1. Sinteză și selecționare 2. Cercetare de laborator a substanței selecționate

3. Cercetare in statii pilot industriale 4. Industrializare

CERCETARE CHIMICO FARMACEUTICĂ: desfășurată pentru obținerea de noi substanțe

medicamentoase sau produse farmaceutice cu structură sau compoziție cunoscute.

CERCETARE FARMACOLOGICĂ PRECLINICĂ: aceste studii se desfășoară pe animalele de

laborator și pot cuprinde etape cum ar fi: determinarea relației doza-efect comparativ cu
substanțele medicamentoase de referință, determinarea toxicității acute, determinarea toxicității
cronice, stabilirea indicelui terapeutic, stabilirea tolerantei locale, a riscului teratogenic,
cancerogenetic sau mutagenic.
 CERCETĂRI DE BIODISPONIBILITATE ȘI FARMACOCINETICA: evaluarea eliberării
substanței active din forma farmaceutică la locul absortiei prin teste in vitro, urmată de dozarea
substanței în lichidele și țesuturile organismului după administrarea la animale a unor doze
unice pe diverse căi.

CERCETAREA CLINICĂ are ca obiectiv principal stabilirea proprietăților farmacologice la om și

a indicațiilor terapeutice ale medicamentului. Cercetarea clinica se desfășoară pe parcursul
următoarelor faze:

FAZA 1: se executa pe voluntari sănătosi, se evidențiază efectele farmacocinetice,

tolerabilitatea, Acțiunile farmacologice la om, domeniul dozelor avantajoase

FAZA 2: Cuprinde teste clinice din care să rezulte efectele terapeutice la bolnavi cu diagnostic
susceptibil la acțiunea substantei de cercetat,

FAZA 3: cuprinde studii comparative cu alte medicamente cunoscute sau cu placebo,

FAZA 4: Fază de monitorizare a medicamentului se desfășoară după avizarea oficiala a

produsului medicamentos și lansarea sa pe piață, în cadrul acestei faze se derulează studii de
farmacovigilență, se monitorizează apariția unor efecte toxice cu o incidenta mică.

METODOLOGIE :totalitatea metodelor de cercetare dintr-o stiinta , metoda cea mai

generală de recunoaștere .metodologia este o interpretare a modalitatiilor prin care se
poate generaliza cercetarea, pentru atingerea scopului propus

METODA - mod sistematic de cercetare, de cunoaștere si de transformare a realității

obiective, metoda este un ansamblu de procedee si tehnici prin care se realizează un
mod determinant de actiune ca atare.

PROCEDEU: mijloc folosit pentru a se ajunge la un anumit rezultat. Acest termen

acoperă un sens mai precis al modalități de a realiza o actiune .procedeele de cercetare
reprezintă componentele concrete ale Metodei prin care se realizează actiunea propriu
zisa ,direct asupra obiectului.

TEHNICA -totalitatea procedeelor întrebuințate intr o știință, modul de a acționa prin

combinarea activității omului cu tehnologie, echipamente, cu rol ajutător

INSTRUMENT -element fizic al actiuni de cercetare si are rol ajutător (computer,

scanner ).Este larg utilizate denumirea de "instrument de lucru "cu o semnificatie mai
generală, incluzand In cercetare și elemente ajutătoare cu mărfii graficul diagrama și
tabele de calcul.
CERCETARE APLICATIVA- cercetare izvorâtă dintr-o necesitate economică ale cărei
rezultatele ce reprezintă o măsură De eficienței cercetării pot fi aplicate direct
obiectivului care le-a generat.

CERCETARE FUNDAMENTALA -Își propune lărgirea cunoașterii și îmbogățirea

patrimoniului științific, fără un scop imediat ,precis.

Rezultatele cercetării fundamentale nu au o aplicație imediata.

ALGORITM-succesiune de operație necesare pentru rezolvarea unei probleme: unu

ansamblu de simboluri, operatori Si operații folosit in matematică și in logică, prin care
se permite găsirea unor rezultate in mod mecanic(prin calcul). Un algoritm se parcurge
in etape.

ANALIZA-metoda științifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al

fiecărui element în parte. Reprezintă examinare amănunțită a unei probleme sau a unui
sistem prin intermediul componentelor acestora

ANALOGIE-Asemănarea parțială prin compararea între două sau mai multe obiecte
,procese, situații , sisteme Între care poate exista o anumita relatie de legătură

ARGUMENT- rationament,dovadă, probă care se aduce in sprijnul unele afirmații

concluzie sau pozitii stintifice. Se bazează pe raționamente logice inductive sau
deductive

CAUZA-fenomen sau complex de fenomene care precede și in condiții determinate,

provoaca apariție altui fenomen,denumit efect, căruia ii servește ca punct de plecare,
motiv

CONCEPT-idee generală,notiune care reflectă realitatea

CONDITIE-fapt, împrejurare de care depinde apariție unui fenomen sau care

influenteaza desfășurarea unei actiuni sa se produca

DEMERS – acțiune interprinsa in susținerea unei cauze, intervenție în scopul obținerii

unui rezultat . Prin demers se poate atinge sau un obiectiv sau un scop. Demersul este
susținut prin premise,raționamente, analize

EFECT-fenomen care rezultă în mod necesar dintr o o anumita cazua fiidn legătură
indestructibile cu aceasta: urmarea ,consecința sau rezultatul unei acțiuni, Unui grup
sau sesiune de acțiune

ENUNT-un mod de a exprima o judecată sau de a formula datele unei probleme, în

cercetare se face o apreciere
EURISTICA-metoda de descoperire de noi cunoștințe sau fapte, metoda de studiu și de
cercetare in etape succesive, De tip algoritmic,prin care se elimina ceea ce nu
corespunde premiselor de bază sau obiectivelor propuse

IPOTEZA – presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza unor date

experimentale existente la un moment dat sau pe baza intuitiei .ipoteza este un adevăr
posibil,încă nedovedit, enunțat cu titlu de explicație provizorie a unei realități sau o
solutie provizorie pentru o problemă reală

PREMISĂ: idee de bază, punct de plecare, element care precizează coordonatele unui
început de demonstrație sau afirmație pe seama căruia se pot desprinde concluzii.

PRINCIPIU: Element fundamental standardizată, idee, lege de bază pe care se

întemeiază o teorie științifică, este un element, o regulă sau o primă propozitie prin care
se realizează un început de acțiune

RAȚIONAMENT: înlănțuirea logică de judecății care conduc la o concluzie, șir de

argumente de care se folosește cineva pentru a isi susține punctul de vedere, poate fi
deductiv și inductiv. Există și o formă particulară de raționament, rezultat din sinteza
raționamentului inductiv cu cel deductiv, denumit și raționament matematic.

SCIENTOMETRIA: Este denumită și știință a științelor sau știința despre știință si este o
disciplină care se ocupă cu evaluarea cercetărilor fundamentale pe baza rezultatelor
publicate de autori și a impactului rezultatelor unor cercetări din același domeniu sau
din domenii diferite.

SINTEZA: metodă științifică de cercetare a fenomenelor, bazată pe trecerea de la

particular la general, de la simplu la compus, pentru a ajunge la generalizare.

TERMEN: sau cuvânt este un element al unei comparații, element primar de structură
sau element invizibil dintr-un enunț și apare ca o raportare specială la timp, termen ca
dată fixă sau sfârșit de perioadă, pentru precizarea unor momente date ale demersului
științific.

TESTARE: probare sau experimentare decisivă pentru susținerea unei judecăți, a unei
Potez S a unei soluții propuse în general, în cercetare se testează ipoteze și soluții

VALIDARE: acțiune prin care se confirmă, se acceptă sau se impune caracterul de

adevăr pentru o soluție pentru metode sau determinări experimentale, pentru un
raționament, o ipoteza sau un enunt.