CONŞTIENTIZARE ŞI EDUCAŢIE

Educaţia şi activitatea de conştientizare a publicului pentru

luarea deciziilor sunt componente cheie ale oricărei strategii
de conservare a naturii. Astfel, se poate obţine o susţinere
din partea publicului şi o promovare a dezvoltării durabile
prin îmbunătăţirea gradului de cunoaştere şi înţelegere a
problemelor de mediu, atât în rândul populaţiei locale cât şi
al turiştilor.

Prin devoltarea unor programe coordonate de educaţie

ecologică şi a unor strategii de educaţie şi conştientizare a
publicului larg se pot promova valori care să susţină
inţelegerea importanţei conservării naturii şi descurajarea
activităţilor incompatibile cu dezvoltarea durabilă.

STRATEGIA DE CONŞTIENTIZARE PUBLICĂ

Oamenii, locuitorii şi vizitatorii, nu pot fi separaţi de natura deltei: prezenţa şi

activităţile lor au un impact important asupra patrimoniului deltei.

Tinând cont de acest lucru, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

(ARBDD) şi-a stabilit ca obiectiv major creşterea nivelului de conştientizare în rândul
populaţiei locale, a vizitatorilor şi a altor grupuri de interes din Delta Dunării.

Strategia de Conştientizare a Publicului a fost dezvoltată, în anul 2000, cu sprijinul şi

experienţa organizaţiilor internaţionale, printr-un proces participativ care a implicat
grupuri ţintã cheie din Delta Dunării.

Ea constituie primul pas în dezvoltarea colaborării şi comunicării reale dintre ARBDD

şi celelalte grupuri interesate, de asemenea acţionând pentru îmbunătăţirea
comunicării interne în cadrul ARBDD.

Obiectivul strategiei - este de a sprijini conservarea şi managementul durabil al

resurselor naturale din Delta Dunării, sporind beneficiile socio-economice pentru
populaţia locală din Delta Dunării, şi durabilitatea financiară a ARBDD, prin
implementarea unei strategii de conştientizare a publicului integrate şi bine
orientate.

Realizarea strategiei a fost finanţată de Banca Mondială, în cadrul Proiectului GEF

Biodiversitatea Deltei Dunării, şi a fost facilitată de către organizaţia Fauna & Flora
International.

Există un număr de particularităţi legate de modul în care a fost concepută această

strategie, care ar trebui menţionate:

 Este prima strategie de conştientizare a publicului dezvoltată pentru o zonă

protejată din România.

 Un număr mare de grupuri ţintă au fost implicate îndeaproape în pregătirea

strategiei.
 Modurile de abordare participative utilizate au ajutat la dezvoltarea unei
strategii integrate, mai eficiente şi convenabile.
  ARBDD a recunoscut importanţa consultării grupurilor ţintă în politica de
luare a deciziilor.
 Abordarea participativă s-a dovedit a fi eficientă în reducerea conflictului, în
schimbarea atitudinii, în crearea parteneriatelor şi răspândirea informaţiilor.
 S-a efectuat o abordare pe larg a conştientizării publicului, recunoscându-se
necesitatea implicării mai multor organizaţii şi utilizării de mecanisme diferite
pentru a construi conştientizarea nu numai în ARBDD şi în deltă, dar şi
referitoare la marile problemele sociale şi de mediu .

Probleme cheie

Principalele probleme cheie identificate pentru Strategia de Conştientizare Publică şi

Educaţie Ecologică sunt:

1. Poluarea

2. Înţelegerea motivelor pentru stabilirea RBDD

3. Imaginea publică a ARBDD

4. Greutăţile economice şi sociale ale populaţiei locale

5. Comunicarea internă în cadrul ARBDD

6. Comunicarea între ARBDD şi grupurile ţintă locale

7. Diversele corpuri administrative implicate în managementul RBDD

8. Educaţia de mediu şi conştientizarea

9. Interpretarea legislaţiei

10. Exploatarea resurselor naturale

11. Potenţialul turistic nefructificat

12. Menţinerea culturii şi a tradiţiilor locale

Grupuri ţintă

O mare varietate de grupuri diferite au un interes în deltă sau o influenţează într-un

fel sau altul. Această strategie a fost proiectată să acopere un public cât mai mare
posibil, dar este vital ca conştientizarea publicului să se poată concentra asupra
anumitor grupuri cheie, precum:

 Populaţia locală (toate comunităţile din RBDD, cei ce folosesc resursele

deltei)

 Turiştii
 Autoritătile locale (toţi factorii de decizie legislativi şi executivi, inclusiv
Consiliul Judeţean Tulcea, guvernul, politicienii)
 ARBDD (personalul administrativ şi agenţii ecologi)
 Mass media (ziare, radio, televiziune)
 Oamenii de afaceri şi investitorii care acţionează în RBDD
  Copiii, elevii şi profesorii
 Donatorii naţionali şi internaţionali
 ONG-urile locale
 Specialiştii
 Grupurile religioase
 Locuitorii din Tulcea
 Populaţia mai în vârstã
 Partenerii internaţionali
 Grupurile la nivel naţional

EDUCAŢIA PENTRU MEDIU

Educaţia privind mediul este un proces care are scopul să imbunătăţească calitatea
vieţii, care serveşte la recunoaşterea valorilor mediului înconjurător şi la clarificarea
conceptelor privind mediul înconjurător. Educaţia de mediu poate ajuta oamenii să
câştige cunoştinţe, deprinderi, motivaţii, valori şi angajamentul de care au nevoie
pentru a gospodări eficient resursele pamântului şi de a-şi asuma raspunderea
pentru menţinerea calităţii mediului.

Obiectivele educaţiei de mediu în toată lumea sunt asemănătoare: să menţinem şi

să îmbunătăţim calitatea mediului, să prevenim problemele mediului în viitor.

Paradoxal, cu cât o societate este mai educată şi mai înstărită cu atât impactul ei
negativ asupra mediului este mai mare, necesităţile de consum sunt mai mari şi
poluarea la fel. Ceea ce duce la concluzia că doar educarea cetăţenilor nu este
suficientă pentru realizarea dezvoltării durabile.
În zonele cu educaţie redusă în general economia se reduce la agricultură şi
extragerea resurselor. Cu cât nivelul de educaţie creşte – apar industrii din ce în ce
mai sofisticate şi gradul de consum este ridicat, poluarea este mai mare etc.
Toate acestea evidenţiază complexitatea legăturii dintre dezvoltarea durabilă şi
educaţie.

Educaţia pentru dezvoltarea durabilă

Grija şi speranţa întregii lumi s-a îndreptat spre cei care vor fi în acelaşi timp atât
beneficiarii unui mediu sanatos, cât şi cei de care depinde menţinerea şi
îmbunătăţirea relaţiei OM - NATURA: tinerii. Iar pentru asta, Naţiunile Unite au
declarat ca deceniul 2005 - 2014 să fie un deceniu al EDUCAŢIEI PENTRU O
DEZVOLTARE DURABILĂ.

Capitolul 36 din Agenda 21 se referă la importanţa educaţiei pentru dezvoltare

durabilă în următorii termeni:

 necesitatea reorientării educaţiei ca promotor al dezvoltării durabile

 conştientizarea necesitătii dezvoltării durabile
 importanţa trainingului

In reorientarea educatiei catre dezvoltarea durabila, cei care dezvolta programe de

educatie trebuie sa gaseasca echilibrul intre cunostintele viitorului si modul
traditional de viata. De multe ori modul traditional de viata ne surprinde cu rezolvari
foarte ecologice ale problemelor legate de folosirea resurselor. Reintoarcerea la un
mod de viata traditional este imposibila pentru cei care duc o viata urbana, insa
cultivarea valorilor traditionale poate fi un bun suport pentru dezvoltarea durabila a
secolului 21.

Principalele activităţi pentru educaţia de mediu în RBDD

Principalele activităţi de educaţie ecologică şi conştientizare ecologică desfăşurate de

ARBDD s-au axat pe următoarele direcţii principale:

 Vizite în şcoli şi grădiniţe însoţite de dezbateri pe probleme de mediu şi

prezentări de filme video

 Acţiuni pentru celebrarea “Zilei Mondiale a Zonelor Umede”; a “Zilei Mondiale

a Apei”; a “Zilei Pamântului”; a “Zilei Internaţionale a Mediului”; a “Zilei
pentru Protecţia Stratului de Ozon”; etc.
 Organizarea unor expoziţii cu lucrări realizate de elevi şi studenţi
 Implementarea Proiectului “Păpuşile - Eco în Delta Dunării”
 Realizarea “Manualului Păpuşilor Eco” (1999) - ghid practic cu principii
practice şi teoretice de folosire a păpuşilor cu umbre la predarea problemelor
de mediu înconjurător
 Realizarea în 2000 a “Ghidului practic cu activităţi pentru educaţia de
mediu” , adresat elevilor din ciclul primar şi gimnazial
 Realizarea în 2002 a ghidului practic pentru preşcolari “Glasul naturii” în
colaborare cu Grădiniţa nr. 19 Tulcea, cuprinzând activităţi practice, fişe de
lucru pentru implementarea educaţiei de mediu în grădiniţe
 Apariţia a patru ediţii a revistei “Micii ecologişti” - revista care s-a realizat în
cadrul Serviciului Educaţie Ecologică, Informare şi care cuprinde lucrări
(desene, eseuri, rubrici de curiozităţi) ale elevilor din şcolile din teritoriul
RBDD şi municipiul Tulcea
 Cursuri de pregătire pentru agenţii ecologi din cadrul ARBDD - comunicarea
şi conştientizarea populaţiei locale a constituit tematică aparte
 Strategia de conştientizare publică şi educaţie ecologică - identifică educaţia
de mediu ca un obiectiv distinct al conştientizării
 Seminarii şi ateliere de lucru cu grupurile ţintă din RBDD
 Realizarea şi distribuirea, în şcoli şi grădiniţe, de pliante, materiale
informative şi materiale didactice realizate în cadrul Serviciului Educaţie
Ecologică, Informare
 Lansarea, începând din septembrie 2000, prin intermediul Centrelor de
Informare şi Educaţie ecologică, a unui program experimental de educaţie
pentru mediu bazat pe metode ce îmbină noţiunile teoretice cu fişe de lucru,
dezbateri libere, experimente şi jocuri, conform tematicilor specifice realizate
de specialiştii ARBDD în colaborare cu cadrele didactice.
 Acţiuni de informare a populaţiei locale privind reglementările ARBDD
(reglementări privind desfăşurarea pescuitului industrial şi a altor activităţi
economice pe teritoriul RBDD; specii de ihtiofaună care trebuiesc protejate,
etc).
 Colaborarea cu organizaţii neguvernamentale la realizarea activităţilor pentru
educaţia de mediu.
 Organizarea acţiunii de recrutare a agenţilor ecologi voluntari ai ARBDD.
 Pe teritoriul RBDD funcţionează următoarele centre de informare şi
documentare: Crişan (1995); Sulina (1999); Tulcea (2000), precum şi
Centrul de Informare şi Instruire Ecologică Uzlina.

Click aici pentru Harta distribuţiei Centrelor de Vizită a ARBDD

Evenimente de mediu

Calendar Ecologic

Data Semnificatie Istoric

Marchează semnarea la 2 februarie 1971, în
Ziua Zonelor
2 februarie oraşul Ramsar (Iran), a Convenţiei asupra
Umede
zonelor umede.
A fost iniţiată în anul 1992, la Conferinţa
Ziua Mondială a
22 martie Naţiunilor Unite asupra Mediului Înconjurător
Apei
de la Rio de Janeiro.
Este o sărbatoare românească ce îşi are
originea între cele două războaie când a fost
larg promovată mai ales în şcoli. Cu prilejul
acestei sărbători, elevii instalau în copaci
cuiburi artificiale şi făceau observaţii în natură
01 Aprilie Ziua Păsărilor
învatând să se implice în mod concret în acţiuni
de protejare a păsărilor.
Societatea Ornitologică Română este
organizaţia care, după 1990, a promovat
această sărbătoare.
Deşi proclamată pentru prima dată la 21
martie 1970 (echinoxul de primăvară) în San
22 aprilie Ziua Pământului Francisco, Ziua Mondială a Pământului se
sărbătoreşte pe 22 aprilie la iniţiativa
senatorului american Gaylord Nelson.
Diversitatea biologică înseamnă variabilitatea
organismelor vii din toate sursele, a
Ziua Mondială a
22 mai ecosistemelor terestre, marine şi a altor
Biodiversităţii
ecosisteme acvatice şi a complexelor ecologice
din care acestea fac parte.
Ziua Europeană a Parcurilor a fost iniţiată de
Federaţia EUROPARC cu scopul de a îmbunătăţi
starea zonelor protejate din Europa şi a atrage
participarea publică în administrarea acestor
Ziua Europeană zone.
24 Mai
a Parcurilor A fost celebrată pentru prima dată în 1999
organizându-se evenimente în toată Europa în
jurul datei de 24 mai, care reprezintă data
creării primelor 9 parcuri naţionale din Europa,
în Suedia, pe 24 mai 1909.
A fost stabilită în 1972 de către Adunarea
Ziua Mondială a generală a Naţiunilor Unite pentru a marca
5 iunie
Mediului deschiderea Conferinţei asupra mediului
înconjurător de la Stockholm.
29 iunie Ziua Dunării Ziua Dunării s-a sărbătorit pentru prima dată în
anul 2004, sub conducerea Comisiei
Internaţionale pentru Protecţia Fluviului
Dunărea (ICPDR), cu prilejul împlinirii a 10 ani
 de la semnarea Convenţiei de Protecţie a
Dunării de către toate ţările din Bazinul
Dunării.
La 29 iunie 1994, ţările din Bazinul Hidrografic
al Dunării, inclusiv România, au semnat la
Sofia (Bulgaria) acest important document,
aducând în atenţia opiniei publice necesitatea
protejării acestui important fluviu al Europei.
A fost desemnată pentru prima oară, in 1995,
Ziua de către Naţiunile Unite pentru a marca
16
Internaţională a semnarea Protocolului de la Montreal (1987)
septembrie
Ozonului referitor la substanţele care epuizează stratul
de ozon.
În fiecare an, încă din 1985 (când a fost
desemnată de Adunarea Generală a Naţiunilor
Unite), Ziua Internaţională a Habitatului se
sărbătoreşte în prima zi de luni a lunii
Prima zi de Ziua Octombrie.
luni din Internaţională a Această zi a fost aleasă de către Naţiunile Unite
Octombrie Habitatului pentru ca omenirea să acorde atenţie stării
aşezărilor umane şi dreptului fundamental al
fiecăruia la un adăpost adecvat, şi pentru a
aminti lumii de responsabilitatea colectivă
privind viitorul habitatului uman.
La data de 31 octombrie 1996, miniştrii
mediului din cele şase ţări riverane - Bulgaria,
Ziua Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi
31 octombrie Internaţională a Ucraina - au semnat Planul Strategic de
Mării Negre Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării
Negre- cea mai izolată mare faţă de oceanul
planetar.

Suport educaţional

GHID PRACTIC PENTRU EDUCAŢIA DE MEDIU

Ghidul reuneşte procedeele metodologice şi activităţile

practice folosite de un grup de profesori şi învăţători care au
implementat cu succes în anul şcolar 1999 - 2000 câteva
proiecte pilot lansate la sfârşitul primei etape a unui curs de
instruire organizat de ARBDD în colaborare cu BirdLife
International, finanţat de Banca Mondială, în cadrul
Proiectului GEF - “Biodiversitatea Deltei Dunării”.

Ghidul propune tratarea educaţiei de mediu nu ca o

disciplină şcolară tradiţională suplimentară ce trebuie să se
alăture programei şcolare existente, ci pretinde
interdisciplinaritate, adică o cooperare între disciplinele
tradiţionale, indispensabilă înţelegerii complexităţii
problemelor mediului înconjurător.

Ghidul se doreşte a fi o alternativă prin prezentarea unor metode şi activităţi

 practice de predare a educaţiei de mediu, atât în cadrul
programei şcolare, cât şi a celei opţionale şi se adresează
cadrelor didactice care şi-au propus predarea educaţiei de
mediu ca disciplină opţională, dar şi celor care vor aborda
problematica mediului înconjurător în predarea disciplinelor
tradiţionale.

GHID PRACTIC – EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ÎN

GRĂDINIŢĂ

Copilul, încă din cea mai fragedă vârstă, înainte de a veni la

grădiniţă, întreabă şi manifestă o mare curiozitate. La aceste
întrebări membrii familiei dau răspunsuri după nivelul de
instruire şi experienţă.

Dar primele forme organizate de cunoaştere a mediului

înconjurător aparţin grădiniţei. În acest context educatorilor
le revine sarcina şi obligaţia de a-i învăţa pe copii să
înţeleagă şi să iubească natura, să-i pătrundă tainele şi să o
protejeze, să urmărească formarea şi dezvoltarea conştiinţei
ecologice a copiilor.
Grija faţă de formele de viaţă trebuie cultivată şi dezvoltată pentru a deveni mai
târziu o formă a comportamentului uman civilizat.

Prezenţa şi mişcarea copiilor în mediul înconjurător curat, ordonat şi cu permanentă

grijă pentru buna lor relaţie cu ceea ce-i înconjoară fac cel mai înalt serviciu
educaţiei ecologice.

Ghidul cuprinde activităţi practice, curiozităţi, ghicitori, scenete, materiale ce

abordează teme cu privire la fenomenele ecologice, teme ce pot fi folosite în
activităţile desfăşurate cu copiii preşcolari.

REVISTA MICILOR ECOLOGIŞTI

Începând cu anul 2000 Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a pregatit şi

realizat patru ediţii ale revistei “Micii ecologişti” care cuprind lucrări (desene, eseuri,
rubrici de curiozităţi) ale elevilor din şcolile din teritoriul RBDD şi municipiul Tulcea

Ultima ediţie a acestei reviste a fost dedicată programul educaţional “Să ne

prezentăm comunitatea în care trăim” derulat pe parcursul anului şcolar 2005- 2006
având ca obiectiv creşterea nivelului de conştientizare a elevilor privind valoarea
comunităţilor locale din perimetrul RBDD .
COLABORAREA ARBDD CU SOCIETATEA CIVILĂ

Având în vedere importanta implicãrii societãtii civile, precum si necesitatea cresterii

nivelului de constientizare a publicului, în vederea adoptãrii unor atitudini de
responsabilitate fatã de problematica mediului înconjurãtor, Administratia
Rezervatiei Biosferei Delta Dunãrii încurajeazã si dezvoltã parteneriatul cu toate
sectoarele societãtii civile, cu organizatiile neguvernamentale, precum si cu
institutiile publice sau private care militeazã în interesul sustinerii si atingerii
obiectivelor pentru mediu si dezvoltare durabilã în perimetrul Rezervatiei Biosferei
Delta Dunãrii.

Comisariatul pentru Societatea Civilã

Tel: 021 314 60 67; 021 314 61 65 Fax: 021 315 31 99
http://www.comisariat.ro/
e-mail: mailto:juridic@comisariat.ro

PARTICIPAREA ACTIVĂ A CETĂŢENILOR ÎN PROCESUL DE LUARE A

DECIZIILOR ADMINISTRATIVE Şi ÎN PROCESUL DE ELABORARE A ACTELOR
NORMATIVE

Participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor administrative şi în

procesul de elaborare a actelor normative sunt stabilite prin Legea nr. 52/ 21
ianuarie 2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, având ca
scop:

 să sporească gradul de responsabilitate a administraţiei publice faţă de

cetăţean, ca beneficiar al deciziei administrative;

 să stimuleze participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor

administrative şi în procesul de elaborare a actelor normative;
 să sporească gradul de transparenţă la nivelul întregii administraţii publice.

Principiile care stau la baza prezentei legi sunt următoarele:

 informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de
interes public care urmează să fie dezbătute de autorităţile administraţiei
publice centrale şi locale, precum şi asupra proiectelor de acte normative;
 consultarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite, la iniţiativa
autorităţilor publice, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative;
 participarea activă a cetăţenilor la luarea deciziilor administrative şi în
procesul de elaborare a proiectelor de acte normative.
 Prevederile Legii nr. 52/2003 nu se aplică procesului de elaborare a
actelor normative şi şedinţelor în care sunt prezentate informaţii privind:
 apărarea naţională, siguranţa naţională şi ordinea publică, interesele
strategice economice şi politice ale ţării, precum şi deliberările autorităţilor,
dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii;
 valorile, termenele de realizare şi datele tehnico-economice ale activităţilor
comerciale sau financiare, dacă publicarea acestora aduce atingere
principiului concurenţei loiale, potrivit legii;
 datele personale, potrivit legii.

ORGANIZAŢII NEGUVERNAMENTALE