Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PIPP_2018
ȚĂMÂNTUL PRIMAR
METODOLOGIA APLICĂRII NOULUI CURRICULUM PENTRU ÎNVĂȚ
LECTURI CURRICULARE_LECTURI DIDACTICE
ELEMENTE DE NOUTATE ÎN NOUL CURRICULUM PENTRU CLASA PREGĂTITOARE ŞI CLASA I – COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
INTRODUCERE 1_Cadrul curricular-didactic european comun de referinţă pentru predarea-învăţarea citit-scrisului în limba maternă
(CCECR_PIRLS)
Principalele direcții de modernizare a curriculumului românesc au la bază diagnoza actualului curriculum și a sistemului de educație, dar și câteva repere europene, precum cadrul
calificărilor și competențele-cheie. Două dintre aceste direcții, promovate de OECD_PIRLS, sunt flexibilizarea curriculumului prin personalizarea educației și centrarea pe
elev. Acestea implică atât o bună cunoaștere a nevoilor de dezvoltare ale elevului, în funcție de care se construiește demersul educațional, cât și utilizarea unor strategii didactice
care să angajeze în activitate toți elevii și care să permită adecvarea la diferitele nevoi și stiluri de învățare ale acestora.
INTRODUCERE 2_Legea educaţiei şi noul cadru curricular-didactic pentru învăţământul primar (în Aria Limbă și comunicare)
Programele aprobate prin OMEN 3418/2013 au fost adaptate în funcție de noutățile apărute în Planul-cadru pentru învățământul primar aprobat prin OMEN 3371/2013, potrivit
căruia disciplinele din trunchiul comun au alocat un număr fix de ore. Odată cu dispariția plajei orare, au dispărut și conținuturile marcate cu asterisc, destinate a fi parcurse în
situația în care cadrul didactic ar fi optat să folosească plaja orară pentru extindere. Drept consecință, în programele școlare aprobate prin OMEN 3418/2013, toate
competențele și conținuturile au caracter obligatoriu.
▪ Programele au o structură nouă, care permite introducerea într-un singur format a celor trei programe de clasă pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, pentru o mai
bună vizualizare și urmărire a continuității și progresului la nivelul competențelor și conținuturilor. Această prezentare ajută la o conectare permanentă cu
clasele anterioare și/sau următoare, asigurând coerența curriculumului, orizontală și verticală, inclusiv între nivelurile de școlaritate.
▪ Alt element de noutate îl reprezintă structurarea conținuturilor pe domenii specifice, care, de asemenea, arată continuitatea și progresul de la un an de studiu la
altul. Competențele specifice și conținuturile cuprinse în programe sunt în strânsă corelație.
▪ Noua programă conține o prezentare mai detaliată a conținuturilor, cu scopul de a sublinia elementele asupra cărora trebuie să se pună accent în exersarea
competențelor specifice.
▪ Gruparea conținuturilor pe domenii ajută la urmărirea apariției/continuității/evoluției acestora de la un an de studiu la altul.
o De reținut faptul că exemplele de activități de învățare sunt doar propuneri de valorificare a experiențelor concrete ale copiilor, ele putând fi sau nu folosite,
completate, adaptate în funcție de condițiile oferite de colectivul de elevi, de materialele și mijloacele didactice avute la dispoziție.
o Fiecare cadru didactic poate veni cu propriile propuneri de activități de învățare, subordonate aceluiași scop: formarea competențelor specifice prevăzute de
programa școlară.
1
▪ Pentru elementele pregătitoare, studiate și exersate până în prezent în primele 6-8 săptămâni din clasa I, avem acum la dispoziție un întreg an școlar.
De aceea, noua programă include la Comunicare în limba română trasarea elementelor grafice care intră în componența literelor de mână: linii, puncte, bastonașe,
zale, bucle, semiovale, ovale, nodulețe (competența specifică 4.1.).
➢ Trasarea elementelor grafice presupune exersarea musculaturii fine a mâinii și coordonarea vizual-auditiv-motrică, elemente absolut necesare pentru
învățarea scrierii de mână la clasa I.
➢ Prin urmare, aceste exerciții vor fi realizate cu resurse variate (plastilină, ață, bețișoare, nisip, geamuri aburite, tablă, markere de diferite culori și grosimi,
foi veline, foi liniate, etamină, suport electronic etc.) și în diferite tipuri de activități, cât mai atractive pentru copii.
De exemplu, activitatea poate fi organizată pe ateliere de lucru simultane, astfel încât să existe varietate, să poată fi mai bine urmărite și supravegheate
atelierele cu grad de dificultate sporit.
➢ În programa veche, acesta era un element de conținut prevăzut pentru cei care optau să aloce mai mult de 4 ore pe săptămână la această disciplină. Noua
programă este construită conform noului plan-cadru, adică pentru 5 ore pe săptămână.
▪ Formarea acestor competențe specifice trebuie să se realizeze pornind de la respectarea particularităților de vârstă ale copiilor de 6 ani. În acest sens, este necesară o abordare
specifică educației timpurii, bazată în esență pe stimularea învățării prin joc, care să ofere în același timp o plajă largă de diferențiere a demersului didactic.
➢ De aceea, activitățile de învățare propuse sugerează modalități concrete prin care pot fi exersate și formate aceste competențe, toate bazate pe folosirea unor
suporturi intuitive – obiecte, semne, imagini.
➢ Materialul didactic sugerat în activitățile de învățare propuse nu are caracter de obligativitate. Activitățile de învățare sunt sugestii pentru formarea
competențelor.
3.2 ELEMENTE DE NOUTATE PREZENTE LA CLASA I
▪ Elevii din clasa I (și a II-a) beneficiază de programe școlare care valorifică experiența de învățare acumulată până la vârsta de șapte ani, inclusiv în clasa pregătitoare, fără a
conține însă obstacole pentru cei care nu au urmat cursurile clasei pregătitoare și s-au înscris direct în clasa I.
Conținuturile sunt abordate concentric și progresiv, fiind reluate și adăugate metodic, piesă cu piesă. În timp ce clasa pregătitoare este un an de acomodare pentru micul
elev, clasa I este primul an de integrare efectivă în mediul școlar, care aduce ca principal element de noutate introducerea calificativelor.
▪ În programa de Comunicare în limba română, elementele grafice care intră în componența literelor de mână nu sunt incluse în lista de conținuturi, fiind prevăzute în
programa de clasă pregătitoare. Acestea pot fi reluate în primele două săptămâni de școală, în perioada de recapitulare, de data aceasta pe liniatura tip I.
▪ După cum arată și denumirea disciplinei, în primii trei ani de școală, accentul se pune pe comunicare, orală și scrisă. Elevii trebuie să învețe să comunice în contexte
concrete, pentru ca învățarea să își producă efectul și în alte situații asemănătoare, reale sau simulate. Astfel se explică și introducerea unor elemente de scriere
funcțională precum biletul, invitația, scrisoarea și jurnalul, realizate cu text și desene și încadrate în teme sau proiecte accesibile școlarului mic. Este introdusă linia de
dialog, ca semn de punctuație folosit în formularea de întrebări și răspunsuri, alături de punct și semnul întrebării. Sunt incluse, de asemenea, transcrierile, absolut
necesare pentru formarea deprinderilor de citire și de scriere, precum și scrierea imaginativă (texte de 3-5 enunțuri), pornind de la experiențe trăite.
▪ Totul se introduce treptat, ca și la clasa pregătitoare, folosind suportul intuitiv, în contexte de explorare a mediului apropiat și cunoscut elevului. Problemele vor fi inspirate
din orizontul tangibil al elevului de clasa I. O astfel de învățare holistică, apropiată universului de cunoaștere al copilului de șapte ani, are avantajul de a fi mai interesantă
pentru copil și de a asigura o înțelegere mai profundă a conceptelor. Noile programe promovează învățarea experiențială, prin implicarea directă a elevului în realitatea
studiată. Accentul este pus pe valorificarea în contexte reale a cunoștințelor, abilităților și valorilor însușite, prin creșterea ponderii activităților cu caracter
practic-aplicativ în cadrul fiecărei discipline școlare (dimensiunea aplicativă a cunoașterii).