PARTEA I
Anul 184 (XXVIII) — Nr. 683 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Nr.
HOTĂRÂRI ALE SENATULUI
111. — Hotărâre pentru alegerea vicepreședinților,
secretarilor și chestorilor Biroului permanent al
Senatului ....................................................................
112. — Hotărâre privind vacantarea unui mandat de
senator ......................................................................
HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAȚILOR
66. — Hotărâre pentru alegerea vicepreședinților, secretarilor
și chestorilor Camerei Deputaților ..............................
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Decizia nr. 408 din 16 iunie 2016 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 850 alin. (2) din
Codul de procedură civilă ..........................................
Decizia nr. 411 din 16 iunie 2016 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 512 alin. 2 din
Codul de procedură civilă din 1865 ............................
Decizia nr. 415 din 16 iunie 2016 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (3) din
Codul de procedură civilă ..........................................
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
614. — Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 85/2016 privind plata diferențelor
salariale cuvenite personalului didactic din învățământul
de stat pentru perioada octombrie 2008 — 13 mai
2011............................................................................
615. — Hotărâre privind acordarea de stimulente financiare
absolvenților care au obținut media 10 la evaluarea
națională 2016 pentru absolvenții clasei a VIII-a și la
examenul național de bacalaureat sesiunea iunie—
iulie 2016 ..................................................................
Vineri, 2 septembrie 2016
SUMAR
Pagina Nr. Pagina
616. — Hotărâre pentru completarea art. 25 din Normele
financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007 ........................ 11
2
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE
2 ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
2.158. — Ordin al ministrului finanțelor publice pentru
modificarea și completarea Normelor metodologice
privind mecanismul de acordare și derulare a
3 împrumuturilor acordate unităților/subdiviziunilor
administrativ-teritoriale conform art. 1 din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 8/2016 privind unele
măsuri financiare în vederea finalizării proiectelor
3–5 finanțate din fondurile Uniunii Europene aferente
perioadei de programare 2007—2013, precum și
unele măsuri fiscal-bugetare, documentele în baza
5–7 cărora se acordă împrumutul și cele care stau la baza
obținerii avizului Comisiei de autorizare a
împrumuturilor locale, precum și modul de reflectare a
7–9 sumelor respective în bugetele instituțiilor publice
locale, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor
publice nr. 532/2016 .................................................. 12–14
ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI
DIN ROMÂNIA
9–10 64. — Hotărâre pentru revocarea actelor de inspecție
întocmite de către Departamentul de monitorizare,
control și competență profesională la auditorul
DUMITRU GHEORGHE în anul 2016 și refacerea
inspecției periodice pentru revizuirea calității activității
11 de audit financiar ........................................................ 15–16
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 683/2.IX.2016

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
S E N AT U L

HOTĂRÂRE
pentru alegerea vicepreședinților, secretarilor și chestorilor Biroului permanent al Senatului
În temeiul prevederilor art. 64 alin. (2) și (5) din Constituția României, republicată, precum și al art. 27 din Regulamentul
Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Se aleg în funcția de vicepreședinte al Biroului
permanent al Senatului următorii senatori:
1. Chelaru Ioan — Grupul parlamentar al PSD
2. Mitu Augustin-Constantin — Grupul parlamentar al PSD
3. Atanasiu Teodor — Grupul parlamentar al PNL
4. Pereș Alexandru — Grupul parlamentar al PNL
Art. 2. — Se aleg în funcția de secretar al Biroului permanent
al Senatului următorii senatori:
1. Rotaru Ion — Grupul parlamentar al PSD
2. Purec Ion-Simeon — Grupul parlamentar al PSD
3. Oprea Mario-Ovidiu — Grupul parlamentar al PNL
4. Ardelean Ben-Oni — Grupul parlamentar al PNL
Art. 3. — Se aleg în funcția de chestor al Biroului permanent
al Senatului următorii senatori:
1. Bădălău Niculae — Grupul parlamentar al PSD
2. Bereanu Neculai — Grupul parlamentar al PSD
3. Rădulescu Cristian — Grupul parlamentar al PNL
4. Verestóy Attila — Grupul parlamentar al UDMR

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 1 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2)
din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

București, 1 septembrie 2016.

Nr. 111.
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
S E N AT U L

HOTĂRÂRE
privind vacantarea unui mandat de senator
Având în vedere demisia din calitatea de senator a domnului Petru-Șerban
Mihăilescu, ales în Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani, Colegiul uninominal
nr. 2,
în temeiul prevederilor art. 70 alin. (2) din Constituția României, republicată,
ale art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al
senatorilor, republicată, precum și ale art. 188 și 190 din Regulamentul Senatului,
aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — Senatul ia act de încetarea prin demisie a mandatului de
senator al domnului Petru-Șerban Mihăilescu, începând cu data de 1 septembrie
2016, și declară vacant locul de senator ales în Circumscripția electorală nr. 7
Botoșani, Colegiul uninominal nr. 2.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 1 septembrie 2016,

cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

București, 1 septembrie 2016.

Nr. 112.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 683/2.IX.2016 3

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAȚILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
C A M E R A D E P U TA Ț I L O R

HOTĂRÂRE
pentru alegerea vicepreședinților, secretarilor și chestorilor Camerei Deputaților
În temeiul prevederilor art. 64 alin. (2) din Constituția României, republicată, și ale art. 24 și 25 din Regulamentul Camerei
Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat,

Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Se aleg în funcția de vicepreședinte al Camerei Cristian Buican Grupul parlamentar al PNL
Deputaților următorii deputați: Niculae Mircovici Grupul parlamentar al minorităților
Florin Iordache Grupul parlamentar al PSD naționale
Petru Gabriel Vlase Grupul parlamentar al PSD Art. 3. — Se aleg în funcția de chestor al Camerei Deputaților
Mihai Alexandru Voicu Grupul parlamentar al PNL
următorii deputați:
Steluța-Gustica Cătăniciu Grupul parlamentar al ALDE
Art. 2. — Se aleg în funcția de secretar al Camerei Marian Neacșu Grupul parlamentar al PSD
Deputaților următorii deputați: George Ionescu Grupul parlamentar al PNL
Ion-Marcel Ciolacu Grupul parlamentar al PSD Valeriu-Andrei Steriu Grupul parlamentar al UNPR
Mircea Gheorghe Drăghici Grupul parlamentar al PSD Seres Dénes Grupul parlamentar al UDMR
Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 1 septembrie 2016.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

FLORIN IORDACHE

București, 1 septembrie 2016.

Nr. 66.

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 408
din 16 iunie 2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 850 alin. (2)
din Codul de procedură civilă
Valer Dorneanu — președinte 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă
Petre Lăzăroiu — judecător cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
Mircea Ștefan Minea — judecător concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca
Daniel Marius Morar — judecător neîntemeiată. În acest sens, arată că instanța constituțională a
Mona-Maria Pivniceru — judecător statuat în jurisprudența sa că egalitatea nu înseamnă
Puskás Valentin Zoltán — judecător uniformitate. Violarea principiului egalității și nediscriminării
Simona-Maya Teodoroiu — judecător există atunci când se aplică un tratament diferit unor cazuri
Tudorel Toader — judecător egale fără o motivare obiectivă și rezonabilă, ceea ce nu este
Augustin Zegrean — judecător
cazul în speța de față.
Andreea Costin — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror C U R T E A,
Ștefania Sofronea. având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate următoarele:
a dispozițiilor art. 850 alin. (2) din Codul de procedură civilă, 4. Prin Încheierea din 20 august 2015, pronunțată în Dosarul
excepție ridicată de Societatea Cosmo-Rom — S.R.L. din nr. 368/210/2015, Judecătoria Chișineu-Criș a sesizat Curtea
Socodor, județul Arad, în Dosarul nr. 368/210/2015 al Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
Judecătoriei Chișineu-Criș și care formează obiectul Dosarului dispozițiilor art. 850 alin. (2) din Codul de procedură civilă,
Curții Constituționale nr. 1.308D/2015. excepție ridicată de Societatea Cosmo-Rom — S.R.L. din
2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care Socodor, județul Arad, într-o cauză având ca obiect soluționarea
procedura de citare este legal îndeplinită. unei contestații la executare prin care se solicită anularea actului
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 683/2.IX.2016
de adjudecare, a procesului-verbal de licitație publică imobiliară
și continuarea urmăririi de la actul desființat.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se
susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt
neconstituționale deoarece limitează obligația creditorului
adjudecatar de a depune sumele de bani necesare numai până
la concurența creanțelor creditorilor privilegiați care au drept de
preferință în condițiile art. 865 și 867 din Codul de procedură
civilă, cu excluderea altor creditori chirografari care au drepturi
de creanță egale cu ale creditorului adjudecatar, dacă acesta
este tot chirografar. Textul legal criticat conduce la un tratament
inegal și discriminatoriu în cadrul aceleiași categorii de creditori.
6. Se apreciază că textul legal criticat este neconstituțional
numai în situația în care adjudecatarul este tot un creditor
chirografar și numai în măsura în care se interpretează ca fiind
o excepție de la egalitatea creditorilor chirografari în privința
drepturilor acestora asupra bunurilor debitorului urmărit,
proporțional cu câtimea creanțelor pe care le dețin.
7. Se mai apreciază că norma legală ar trebui să conțină
mențiuni explicite cu privire la obligația creditorului chirografar
adjudecatar care depune creanța sa în contul prețului de
vânzare a bunului, de a complini suma cuvenită și celorlalți
creditori chirografari, proporțional cu câtimea creanței acestora,
raportată la prețul de adjudecare al bunului.
8. Judecătoria Chișineu-Criș apreciază că excepția de
neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile
legale criticate consacră un tratament egal între persoane aflate
în situații comparabile.
9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate ridicate.
10. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate
este neîntemeiată.
11. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale
criticate sunt constituționale.
12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu
au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de
neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale
Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă
dispozițiile art. 850 alin. (2) din Codul de procedură civilă,
republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din
10 aprilie 2015, cu următorul conținut: „Când adjudecatar este
un creditor, el poate depune creanța sa în contul prețului, fiind
obligat, dacă este cazul, să depună diferența de preț în termenul
prevăzut la alin. (1). Dacă există alți creditori care au un drept de
preferință în condițiile art. 865 și 867, el va depune până la
concurența prețului de adjudecare și suma necesară pentru
plata creanțelor lor, în măsura în care acestea nu sunt acoperite
prin diferența de preț.”
15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate,
prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale
art. 16 privind egalitatea în drepturi.
16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
observă că, potrivit art. 843 din Codul de procedură civilă, la
licitație poate participa orice persoană, cu excepția debitorului
care nu poate participa nici personal, nici prin persoane
interpuse. Prin urmare, la licitație pot participa și creditorii
urmăritori sau intervenienți, la fel ca orice alt participant, totuși
aceștia nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la o
valoare mai mică de 75% din prețul de pornire a primei licitații.
17. În continuare, Curtea observă că dispozițiile art. 850 din
Codul de procedură civilă reprezintă o preluare a dispozițiilor
art. 512 din Codul de procedură civilă din 1865. Potrivit art. 850
alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoana declarată
adjudecatar are obligația legală de a depune, la dispoziția
executorului judecătoresc, prețul de vânzare, în termen de cel
mult 30 de zile de la data vânzării, preț din care se deduce
cauțiunea consemnată de adjudecatar pentru a putea participa
la licitație potrivit art. 844 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
18. În situația în care adjudecatarul este un creditor, legea îi
permite acestuia să depună în contul prețului de vânzare
creanța sa, obligându-l ca, în ipoteza în care creanța sa este
mai mică decât prețul de vânzare, să depună diferența de preț.
Mai mult decât atât, în cazul în care există și alți creditori, cu un
drept de preferință, potrivit dispozițiilor art. 865 și art. 867 din
Codul de procedură civilă, iar diferența de preț depusă în
condițiile arătate mai sus nu acoperă suma necesară plății
acestor creanțe, creditorul adjudecatar este obligat să le
acopere până la concurența prețului de adjudecare.
19. Art. 865 din Codul de procedură civilă reglementează
rangul creanțelor cu preferință generală, respectiv distribuirea
sumei potrivit unei ordini de preferință stabilite de lege. Potrivit
ordinii de preferință, în caz de concurs de creanțe de ranguri
diferite, va fi acoperită cu prioritate cea situată pe o poziție
superioară, iar creanța de rang inferior va fi satisfăcută din suma
rămasă. Ordinea de preferință a creanțelor, potrivit art. 867 din
Codul de procedură civilă, va fi modificată în sensul că imediat
după plata creanțelor reprezentând cheltuieli de judecată, pentru
măsuri asigurătorii sau de executare silită, pentru conservarea
bunurilor al căror preț se distribuie și a altor cheltuieli făcute în
interesul comun al creditorilor, precum și după cele
reprezentând cheltuieli de înmormântare a debitorului, vor fi
plătite creanțele creditorilor care au asupra bunului drepturi de
gaj, ipotecă sau alte drepturi de preferință conservate.
20. Așadar, dacă creanța adjudecatarului este mai mică
decât prețul adjudecării, adjudecatarul depunând diferența de
preț, creditorii care au un drept de preferință vor fi îndestulați,
dacă este posibil, din această diferență. În cazul în care această
diferență este insuficientă, creditorul adjudecatar este ținut să
depună, în completare, suma pentru plata respectivelor creanțe,
până la concurența prețului de adjudecare.
21. Curtea reține că situația creditorului adjudecatar este o
situație specifică în care stingerea creanței reprezintă, de fapt,
o compensare, situația juridică a creditorilor adjudecatari fiind
diferită de cea a terților, simpli participanți la licitație.
22. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate
formulată prin raportare la art. 16 din Constituție, referitoare la
egalitatea în fața legii, Curtea constată că textele de lege
criticate nu aduc atingere acestui principiu constituțional, întrucât
se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza
normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare,
oricare dintre creditorii chirografari putând depune creanța lor
în contul prețului.
23. Oricare dintre creditorii chirografari are dreptul de a
prelua în aceleași condiții bunul executat în contul creanței,
astfel încât nu se pune problema unei discriminări în cadrul
aceleiași categorii de creditori. Dispoziția legală conferă în mod
nediscriminatoriu posibilitatea oricărui creditor chirografar care
participă la procedură să depună în caz de adjudecare creanța
sa în contul prețului.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 683/2.IX.2016 5

24. Situația creditorului adjudecatar este însă diferită atât de aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare
situația terțului adjudecatar, cât și de situația creditorului obiectivă și rezonabilă sau dacă există o disproporție între scopul
chirografar neparticipant la procedură sau care nu și-a adjudecat urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea, în
bunul; legiuitorul a reglementat două situații distincte, în ambele
acest sens, Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, publicată în
situații egalitatea de șanse a creditorilor fiind respectată.
25. În jurisprudența sa, Curtea a reținut principiul conform Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2003,
căruia egalitatea în drepturi a cetățenilor nu înseamnă uniformitate, Decizia nr. 156 din 15 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al
violarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se României, Partea I, nr. 339 din 26 iunie 2001).
26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Cosmo-Rom — S.R.L. din Socodor,
județul Arad, în Dosarul nr. 368/210/2015 al Judecătoriei Chișineu-Criș și constată că dispozițiile art. 850 alin. (2) din Codul de
procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Chișineu-Criș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 16 iunie 2016.
PREȘEDINTELE INTERIMAR AL CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 411
din 16 iunie 2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 512 alin. 2
din Codul de procedură civilă din 1865
Valer Dorneanu — președinte favoarea anumitor persoane nu este de natură să conducă la
Petre Lăzăroiu — judecător încălcarea principiului egalității în drepturi, dacă acest fapt este
Mircea Ștefan Minea — judecător generat de particularitățile specifice activității desfășurate de
Daniel Marius Morar — judecător către acele persoane. În consecință, formulează concluzii de
Mona-Maria Pivniceru — judecător respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată.
Puskás Valentin Zoltán — judecător
Simona-Maya Teodoroiu — judecător C U R T E A,
Tudorel Toader — judecător având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
Augustin Zegrean — judecător următoarele:
Andreea Costin — magistrat-asistent 4. Prin Încheierea din 9 septembrie 2015, pronunțată în
Dosarul nr. 326/210/2015, Judecătoria Chișineu-Criș a
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
Ștefania Sofronea.
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 512 alin. 2 din Codul
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Societatea
a dispozițiilor art. 512 alin. 2 din Codul de procedură civilă din Cosmo-Rom — S.R.L. din Socodor, județul Arad, într-o cauză
1865, excepție ridicată de Societatea Cosmo-Rom — S.R.L. din având ca obiect soluționarea unei contestații la executare prin
Socodor, județul Arad, în Dosarul nr. 326/210/2015 al Judecătoriei care se solicită anularea actului de adjudecare, a procesului-
Chișineu-Criș și care formează obiectul Dosarului Curții verbal de licitație publică imobiliară și continuarea urmăririi de la
Constituționale nr. 1.349D/2015. actul desființat.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se
procedura de citare este legal îndeplinită. susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă neconstituționale deoarece limitează obligația creditorului
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că adjudecatar de a depune sumele de bani necesare numai până
existența unor drepturi suplimentare prevăzute de lege în la concurența creanțelor creditorilor privilegiați care au drept de
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 683/2.IX.2016
preferință în condițiile art. 563 și 564 din Codul de procedură civilă
din 1865, cu excluderea altor creditori chirografari care au drepturi
de creanță egale cu ale creditorului adjudecatar, dacă acesta este
tot chirografar. Textul legal criticat conduce la un tratament inegal
și discriminatoriu în cadrul aceleiași categorii de creditori.
6. Se apreciază că textul legal criticat este neconstituțional
numai în situația în care adjudecatarul este tot un creditor
chirografar și numai în măsura în care se interpretează ca fiind
o excepție de la egalitatea creditorilor chirografari în privința
drepturilor acestora asupra bunurilor debitorului urmărit,
proporțional cu câtimea creanțelor pe care le dețin.
7. Se consideră că norma legală ar trebui să conțină mențiuni
explicite cu privire la obligația creditorului chirografar
adjudecatar care depune creanța sa în contul prețului de
vânzare a bunului, de a complini suma cuvenită și celorlalți
creditori chirografari, proporțional cu câtimea creanței acestora,
raportată la prețul de adjudecare al bunului.
8. Judecătoria Chișineu-Criș apreciază că excepția de
neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile
legale criticate consacră un tratament egal între persoane aflate
în situații comparabile.
9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate ridicate.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă
dispozițiile art. 512 alin. 2 din Codul de procedură civilă din
1865, text de lege ce are următorul cuprins: „Când un
adjudecatar este un creditor, el poate depune creanța sa în
contul prețului, fiind obligat, dacă este cazul, să depună
diferența de preț. Dacă există alți creditori care au un drept de
preferință în condițiile art. 563 și 564, el va depune până la
concurența prețului de adjudecare și suma necesară pentru
plata creanțelor lor, în măsura în care acestea nu sunt acoperite
prin diferența de preț”.
13. Dispozițiile legale criticate au fost abrogate prin art. 83
lit. a) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii
nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012.
Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012
potrivit cărora „Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică
numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea
acestuia în vigoare”, precum și Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din
3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispozițiile legale
criticate.
14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate,
prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale
art. 16 privind egalitatea în drepturi.
15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
observă că soluția legislativă criticată a mai făcut obiect al
controlului de constituționalitate. Astfel, Curtea, analizând
constituționalitatea dispozițiilor art. 850 alin. (2) din Codul de
procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, care reprezintă o preluare
a dispozițiilor art. 512 din Codul de procedură civilă din 1865,
prin Decizia nr. 408 din 16 iunie 2016, nepublicată, a respins,
ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de
același autor prin raportare la critici identice.
16. Curtea reține că situația creditorului adjudecatar este o
situație specifică în care stingerea creanței reprezintă, de fapt,
o compensare, situația juridică a creditorilor adjudecatari fiind
diferită de cea a terților, simpli participanți la licitație.
17. Așadar, potrivit art. 512 alin. 1 din Codul de procedură civilă
din 1865 adjudecatarul imobilului va depune la dispoziția
executorului judecătoresc prețul în termen de cel mult 30 de zile
de la data vânzării. Dacă adjudecatarul este un creditor al
debitorului urmărit, art. 512 alin. 2 din Codul de procedură civilă îi
conferă acestuia dreptul de a depune creanța sa în contul prețului
și, dacă este cazul, urmează a depune și diferența de preț. Dacă
există și alți creditori care au un drept de preferință, creditorul
adjudecatar va depune până la concurența sumei de adjudecare
și suma necesară pentru plata creanțelor acestor creditori, în
măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferența de preț.
18. Prin urmare, Curtea reține că dispoziția legală criticată
instituie un tratament egal între persoane aflate în aceeași
situație juridică, creditori chirografari, consacrând dreptul
acestora de a fi adjudecatari, situație în care pot depune în
contul prețului creanța lor, cu plata, dacă este cazul, a diferenței
de preț.
19. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate
formulată prin raportare la art. 16 din Constituție referitoare la
egalitatea în fața legii, Curtea constată că textele de lege criticate
nu aduc atingere acestui principiu constituțional, întrucât se
aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei
legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, oricare
dintre creditorii chirografari putând depune creanța lor în contul
prețului.
20. Oricare dintre creditorii chirografari are dreptul de a
prelua în aceleași condiții bunul executat în contul creanței,
astfel încât nu se pune problema unei discriminări în cadrul
aceleiași categorii de creditori. Dispoziția legală conferă în mod
nediscriminatoriu posibilitatea oricărui creditor chirografar care
participă la procedură să depună în caz de adjudecatare creanța
sa în contul prețului.
21. Situația creditorului adjudecatar este însă diferită atât de
situația terțului adjudecatar, cât și de situația creditorului
chirografar neparticipant la procedură sau care nu și-a adjudecat
bunul; legiuitorul a reglementat două situații distincte, în ambele
situații egalitatea de șanse a creditorilor fiind respectată.
22. În jurisprudența sa Curtea a reținut principiul conform
căruia egalitatea în drepturi a cetățenilor nu înseamnă
uniformitate, violarea principiului egalității și nediscriminării
există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri
egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă sau dacă există o
disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și
mijloacele folosite (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 20 din
24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2003, Decizia nr. 156 din 15 mai
2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339
din 26 iunie 2001).
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 683/2.IX.2016 7

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Cosmo-Rom — S.R.L. din Socodor,
județul Arad, în Dosarul nr. 326/210/2015 al Judecătoriei Chișineu-Criș și constată că dispozițiile art. 512 alin. 2 din Codul de
procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Chișineu-Criș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 16 iunie 2016.
PREȘEDINTELE INTERIMAR AL CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 415
din 16 iunie 2016

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (3)

din Codul de procedură civilă
Valer Dorneanu — președinte Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
Petre Lăzăroiu — judecător dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 și art. 503 alin. (3) din
Mircea Ștefan Minea — judecător Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Inspectoratul
Daniel Marius Morar — judecător Județean de Poliție Buzău într-o cauză având ca obiect
Mona-Maria Pivniceru — judecător soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva unei
Puskás Valentin Zoltán — judecător decizii civile prin care a fost respins, ca nefondat, apelul declarat
Simona-Maya Teodoroiu — judecător de autorul excepției de neconstituționalitate.
Tudorel Toader — judecător 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se
Augustin Zegrean — judecător susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt
Andreea Costin — magistrat-asistent neconstituționale, deoarece nu permit apelantului dintr-o cauză
care nu poate fi atacată cu recurs să formuleze contestație în
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
anulare întemeiată pe acest motiv. Astfel, neanalizarea unor
Ștefania Sofronea.
motive de apel în limitele devoluțiunii poate crea părții un
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate prejudiciu, întrucât nu are deschisă calea de atac a recursului.
a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 și alin. (3) din Codul de 6. Tribunalul Buzău — Secția a II-a civilă, de contencios
procedură civilă, excepție ridicată de Inspectoratul Județean de administrativ și fiscal apreciază că excepția de
Poliție Buzău, în Dosarul nr. 1.397/114/2015 al Tribunalului neconstituționalitate este neîntemeiată.
Buzău — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două
nr. 1.452D/2015. Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului,
2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
procedura de citare este legal îndeplinită. neconstituționalitate ridicate.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă 8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că este neîntemeiată.
instanța constituțională s-a mai pronunțat cu privire la 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și
constituționalitatea textelor legale criticate. Menționează, în Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
acest sens, Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015. Apreciază că nu asupra excepției de neconstituționalitate.
au apărut elemente noi, care să schimbe soluția Curții, motiv
pentru care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a C U R T E A,
excepției de neconstituționalitate. examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului,
raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
C U R T E A, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
4. Prin Decizia nr. 890 din 4 septembrie 2015, pronunțată în competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
Dosarul nr. 1.397/114/2015, Tribunalul Buzău — Secția a II-a precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 683/2.IX.2016

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum
rezultă din actul de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 503
alin. (2) pct. 3 și alin. (3) din Codul de procedură civilă. Însă,
având în vedere motivarea excepției, urmează a se reține ca
obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 503
alin. (3) din Codul de procedură civilă care au următorul cuprins:
„(3) Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod
corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii,
nu pot fi atacate cu recurs”.
12. Art. 503 alin. (2), la care textul criticat face trimitere, are
următorul cuprins: „(2) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi
atacate cu contestație în anulare atunci când:
1. hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță
necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la
alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția
corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe
asupra acesteia;
2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori
materiale;
3. instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l
în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare
invocate de recurent în termen;
4. instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre
recursurile declarate în cauză”.
13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate,
prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale
art. 21 privind accesul liber la justiție astfel cum se interpretează
și prin prisma dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces
echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
libertăților fundamentale.
14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
observă că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului
de constituționalitate în raport cu critici de neconstituționalitate
similare. Astfel, prin Decizia nr. 159 din 24 martie 2016, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 8 iunie 2016,
paragrafele 22—24, și Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august
2015, paragrafele 13—17 și paragraful 20, Curtea, referitor la
contestația în anulare specială, a reținut că aceasta este o cale
extraordinară de atac, de retractare și nesuspensivă de executare,
prin care se cere însăși instanței care a pronunțat hotărârea
atacată, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, să își anuleze
propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată. Contestația în
anulare specială este reglementată la art. 503 alin. (2) și (3) din
Codul de procedură civilă, care prevede că hotărârile instanțelor
de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare pentru
următoarele motive expres și limitativ reglementate, și anume
atunci când: hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță
18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la
alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare,
instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;
dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;
instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a
omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de
recurent în termen și instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra
unuia dintre recursurile declarate în cauză.
15. Curtea a reținut că textul de lege criticat, respectiv art. 503
alin. (3) din Codul de procedură civilă, extinde obiectul
contestației în anulare speciale și la hotărârile instanțelor de apel
care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs și prevede, astfel,
că dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 din acest articol se aplică în
mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit
legii, nu pot fi atacate cu recurs. Exceptarea de la aplicarea
alin. (2) pct. 3 în ipoteza hotărârilor instanțelor de apel care,
potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs, a avut în vedere faptul că
motivul contestației în anulare specială — omisiunea cercetării
unui motiv de casare — privește exclusiv hotărârile instanțelor
de recurs, cale extraordinară de atac care poate fi exercitată
numai pentru motivele de casare expres și limitativ prevăzute la
art. 488 din Cod. Or, apelul este o cale de atac ordinară și
devolutivă — prin care se rejudecă în fond cauza — spre
deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configurația
actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi
formulat pentru orice motiv de fapt și de drept. Fiind o cale de
atac ordinară, legea nu stabilește în mod expres motivele pentru
exercitarea apelului și, prin urmare, acesta poate fi formulat
pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii
atacate, precum și pentru oricare din motivele pe care legea le
prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. În
concluzie, Curtea a reținut că lipsa posibilității de a exercita
contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a
cerceta „un motiv de casare” este o consecință firească a
caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a aduce atingere
principiului egalității în fața legii și accesului liber la justiție.
16. De asemenea, Curtea a constatat că o eventuală
admitere a excepției de neconstituționalitate ar transforma calea
extraordinară de atac a contestației în anulare speciale într-o
cale de atac ordinară, din moment ce instanța care va soluționa
contestația în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel,
acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi orice
critici formulate de apelant cu privire la hotărârea instanței care
a judecat fondul.
17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a
schimba jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și
soluția deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta
cauză.

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Inspectoratul Județean de Poliție Buzău în Dosarul
nr. 1.397/114/2015 al Tribunalului Buzău — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile
art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Buzău — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 16 iunie 2016.
PREȘEDINTELE INTERIMAR AL CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 683/2.IX.2016 9

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite
personalului didactic din învățământul de stat
pentru perioada octombrie 2008 — 13 mai 2011
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 7 din Legea
nr. 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din
învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008 — 13 mai 2011,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii
nr. 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din
învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008 — 13 mai 2011, prevăzute
în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOȘ
Contrasemnează:
Ministrul educației naționale și cercetării
științifice,
Mircea Dumitru
Ministrul finanțelor publice,
Anca Dana Dragu

București, 31 august 2016.

Nr. 614.

ANEXĂ

NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii nr. 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat
pentru perioada octombrie 2008 — 13 mai 2011

Art. 1. — (1) Prezentele norme metodologice au ca obiect
stabilirea procedurilor în vederea plății diferențelor de drepturi
salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat
prevăzut la art. 2 din Legea nr. 85/2016, pentru perioada
1 octombrie 2008 — 13 mai 2011.
(2) În înțelesul prezentelor norme metodologice, termenii și
expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) diferențe de drepturi salariale — sumele cuvenite
personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare și
control și personalului didactic auxiliar din învățământul de stat,
inclusiv biblioteci centrale universitare, în baza prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce
se vor acorda în anul 2008 și în anul 2009 personalului din
învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu
modificările și completările ulterioare, ale Legii-cadru
nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din
fonduri publice, cu modificările ulterioare, ale Legii-cadru
nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din
fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și ale
Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului
plătit din fonduri publice, și neachitate, aferente intervalului
1 octombrie 2008 — 13 mai 2011;
b) beneficiari — personalul didactic și didactic auxiliar,
personalul didactic de conducere, de îndrumare și control din
învățământul preuniversitar și universitar de stat, precum și din
bibliotecile centrale universitare, încadrat în perioada
1 octombrie 2008 — 13 mai 2011, respectiv într-un interval de
timp din această perioadă, care nu au beneficiat de plata
diferențelor de drepturi salariale prevăzute la lit. a);
c) angajatori — unități de învățământ preuniversitar de stat,
unități de învățământ special de stat, unități conexe ale
învățământului preuniversitar, unități de învățământ pentru
activități extrașcolare, inspectorate școlare, casele corpului
didactic, alte unități și instituții de învățământ de stat, instituții de
învățământ superior de stat și biblioteci centrale universitare
care au încadrat și salarizat personalul prevăzut la lit. b);
d) an de la data intrării în vigoare a legii — an care se
împlinește în ziua și luna corespunzătoare din următorul an.
Art. 2. — (1) Plata diferențelor de drepturi salariale către
beneficiari se realizează eșalonat, pe o perioadă de 5 ani,
potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 85/2016.
(2) Sursele de finanțare privind alocarea fondurilor pentru
plata diferențelor de drepturi salariale se asigură astfel:
a) pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat — din
sume defalcate din taxa pe valoare adăugată, de la bugetul de
stat, prin bugetele locale;
b) pentru instituțiile de învățământ superior și unitățile și
instituțiile de învățământ subordonate Ministerului Educației
Naționale și Cercetării Științifice — de la bugetul de stat, prin
bugetul ministerului.
Art. 3. — (1) Beneficiarilor diferențelor de drepturi salariale
pensionați până la data de 8 mai 2016 inclusiv, îndreptățiți să
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 683/2.IX.2016

primească aceste drepturi de natură salarială pentru perioada
1 octombrie 2008 — 13 mai 2011 sau, după caz, pentru o parte
din acest interval de timp, li se achită aceste diferențe într-o
singură tranșă.
(2) Beneficiarilor care se pensionează după data de 8 mai
2016, data intrării în vigoare a Legii nr. 85/2016, în termenul de
5 ani prevăzut la art. 2 alin. (1), li se achită, cel mai târziu la data
pensionării, diferența dintre drepturile cuvenite și cele efectiv
plătite eșalonat în tranșe trimestriale egale.
Art. 4. — Pentru evitarea oricărei dificultăți în plata
diferențelor de drepturi salariale, beneficiarul adresează fiecărui
angajator la care și-a desfășurat activitatea în perioada
1 octombrie 2008 — 13 mai 2011 sau, după caz, pentru o parte
din acest interval de timp o cerere, conform modelului prevăzut
în anexa care face parte integrantă din prezentele norme
metodologice. Cererea se depune la registratura unității sau se
trimite prin poștă cu confirmare de primire, prin telefax ori prin
poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea
cererii și confirmarea primirii acesteia.
Art. 5. — (1) În vederea calculării diferențelor de drepturi
salariale care se cuvin beneficiarilor, angajatorii procedează la
calcularea drepturilor salariale pentru intervalul 1 octombrie
2008 — 13 mai 2011 sau, după caz, pentru o parte din acest
interval, prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu
valoarea de 400,00 lei în locul valorii efectiv utilizate la momentul
plății salariilor, cu respectarea și a prevederilor art. 4 și 5 din
Legea nr. 85/2016.
(2) Diferențele de drepturi salariale cuvenite se determină
prin scăderea din salariul brut lunar rezultat prin utilizarea
coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei a
salariului brut lunar din statul de plată aferent lunii pentru care
se face calculul.
(3) Diferențele de drepturi salariale a căror plată se face
eșalonat se actualizează cu indicele de inflație, publicat în luna
în care se face plata, pe baza datelor comunicate de Institutul
Național de Statistică. Indicele de inflație se publică pe site-ul
Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice.
Art. 6. — Pentru beneficiarii care și-au schimbat locul de
muncă în perioada 1 octombrie 2008 — 13 mai 2011 sau care
au prestat activitate, în același timp sau succesiv, la mai mulți
angajatori, calculul și plata diferențelor de drepturi salariale se
realizează de fiecare angajator care l-a salarizat în această
perioadă, proporțional cu perioada efectiv lucrată la fiecare
dintre aceștia.
Art. 7. — (1) Impozitul aferent diferențelor de venituri din
salarii stabilite pentru perioada 1 octombrie 2008 — 13 mai 2011
se calculează și se reține în conformitate cu reglementările
legale în vigoare privind veniturile realizate în afara funcției de
bază la data plății, se plătește și se declară până la data de 25 a
lunii următoare celei în care s-au plătit diferențele de drepturi
salariale.
(2) Calculul contribuțiilor sociale obligatorii datorate de
angajați și angajatori, aferente diferențelor de venituri din salarii
stabilite pentru perioada 1 octombrie 2008 — 13 mai 2011, se
efectuează prin utilizarea cotelor de contribuții în vigoare în
perioada căreia îi sunt aferente diferențele de drepturi salariale.
Contribuțiile sociale obligatorii datorate potrivit legii se
calculează și se rețin la data efectuării plății, se plătesc și se
declară până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost
plătite aceste sume, prin depunerea declarațiilor rectificative
pentru lunile cărora le sunt aferente sumele respective.

ANEXĂ

CERERE
în vederea plății diferențelor de drepturi salariale prevăzute de Legea nr. 85/2016
privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat
pentru perioada octombrie 2008 — 13 mai 2011

— model —

Către
Unitatea de învățământ/Instituția de învățământ superior/Biblioteca centrală
universitară ..........................
Doamnei/Domnului director, rector/director general ...........................

Subsemnatul/Subsemnata, ........................................ (fostă ................................)*,

posesor/posesoare al/a B.I./C.I. seria ......... nr. ............., CNP ......................, angajat/ă al/a unității/instituției
pe care o conduceți pe funcția de ............... în perioada .................................., solicit plata diferențelor de
drepturi salariale prevăzute de Legea nr. 85/2016 în contul .........................................., deschis la
................................. pe numele subsemnatului/subsemnatei.

Data ................

Semnătura ...............

* În cazul schimbării numelui de familie, beneficiarul depune documente justificative.

 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 683/2.IX.2016 11

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind acordarea de stimulente financiare absolvenților care au obținut media 10
la evaluarea națională 2016 pentru absolvenții clasei a VIII-a și la examenul național de bacalaureat
sesiunea iunie—iulie 2016
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 57 alin. (4) din Legea educației naționale 1/2011, cu
modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Se aprobă acordarea de stimulente financiare în
valoare de 1.000 de lei fiecărui absolvent al clasei a VIII-a care
a obținut media 10 la evaluarea națională pentru absolvenții
clasei a VIII-a — 2016.
Art. 2. — Se aprobă acordarea de stimulente financiare în
valoare de 3.000 de lei fiecărui absolvent de liceu care a obținut
media 10 la examenul național de bacalaureat, sesiunea iunie—
iulie 2016.
Art. 3. — Sumele necesare acordării stimulentelor financiare
prevăzute la art. 1 și 2 se alocă din bugetul aprobat pe anul 2016
Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice,
titlul 57.02 „Ajutoare sociale”, cap. 65.01 „Învățământ”.
Art. 4. — Lista beneficiarilor stimulentelor financiare
prevăzute la art. 1 și 2 și modalitatea de acordare a acestora se
aprobă prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării
științifice.

PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOȘ

Contrasemnează:
Ministrul educației naționale și cercetării științifice,
Mircea Dumitru
Ministrul finanțelor publice,
Anca Dana Dragu

București, 31 august 2016.

Nr. 615.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru completarea art. 25 din Normele financiare pentru activitatea sportivă,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — După alineatul (9) al articolului 25 din „(10) Prin excepție de la alin. (1), pentru rezultatele deosebite
Normele financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin obținute de către sportivii care au participat Jocurile Olimpice de
Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007, publicată în Monitorul la Rio și s-au clasat pe locurile IV—VI, se acordă premii, de
Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 3 decembrie 2007, cu către Comitetul Olimpic și Sportiv Român, prin suplimentarea
modificările și completările ulterioare, se introduce un nou cu 100% a cuantumurilor prevăzute la alin. (1) lit. a), în limita
alineat, alineatul (10), cu următorul cuprins: bugetului aprobat pe anul 2016.”
PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOȘ

Contrasemnează:
Ministrul tineretului și sportului,
Elisabeta Lipă
Ministrul finanțelor publice,
Anca Dana Dragu

București, 31 august 2016.

Nr. 616.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 683/2.IX.2016

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE

ORDIN
pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind mecanismul de acordare
și derulare a împrumuturilor acordate unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale conform
art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2016 privind unele măsuri financiare în vederea
finalizării proiectelor finanțate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare
2007—2013, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, documentele în baza cărora se acordă
împrumutul și cele care stau la baza obținerii avizului Comisiei de autorizare a împrumuturilor
locale, precum și modul de reflectare a sumelor respective în bugetele instituțiilor publice locale,
aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 532/2016
În baza prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 4 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2016 privind unele măsuri financiare în
vederea finalizării proiectelor finanțate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2007—2013, precum și
unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată cu completări prin Legea nr. 124/2016,

ministrul finanțelor publice emite următorul ordin:

Art. I. — Normele metodologice privind mecanismul de
acordare și derulare a împrumuturilor acordate
unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale conform art. 1
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2016 privind unele
măsuri financiare în vederea finalizării proiectelor finanțate din
fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare
2007—2013, precum și unele măsuri fiscal-bugetare,
documentele în baza cărora se acordă împrumutul și cele care
stau la baza obținerii avizului Comisiei de autorizare a
împrumuturilor locale, precum și modul de reflectare a sumelor
respective în bugetele instituțiilor publice locale, aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 532/2016, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 15 aprilie
2016, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatul (3) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(3) Împrumuturile prevăzute la alin. (1) și (5) pot fi
contractate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale,
inclusiv pentru asociațiile de dezvoltare intercomunitare numai
cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale,
prevăzută la art. 61 alin. (3) din Legea nr. 273/2006, cu
modificările și completările ulterioare.”
2. La articolul 1, după alineatul (3) se introduc două noi
alineate, alineatele (4) și (5), cu următorul cuprins:
„(4) Disponibilul sumei prevăzute la alin. (1), rămasă
necontractată până la data de 15 mai 2016, se alocă, în
condițiile prevăzute la alin. (2), pentru împrumuturi în vederea
finanțării cheltuielilor necesare finalizării proiectelor cu o valoare
de peste 5 milioane euro pe proiect, finanțate prin Programul
operațional regional 2007—2013 și Programul operațional
sectorial Mediu 2007—2013, în vederea îndeplinirii integrale a
obiectivelor și indicatorilor acestora.
(5) Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale, prevăzute
în anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării
regionale și administrației publice, și al ministrului fondurilor
europene nr. 1.865/1.735/2016 pentru aprobarea listelor
proiectelor finanțate prin Programul operațional regional 2007—
2013 și Programul operațional sectorial Mediu 2007—2013
pentru care unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pot
contracta împrumuturile prevăzute la art. 71 din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 8/2016 privind unele măsuri financiare în
vederea finalizării proiectelor finanțate din fondurile Uniunii
Europene aferente perioadei de programare 2007—2013, precum
și unele măsuri fiscal-bugetare și sumele aferente acestora, pot
solicita de la Ministerul Finanțelor Publice, până la data de
30 septembrie 2016, inclusiv, contractarea de împrumuturi, în baza
art. 1 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2016
privind unele măsuri financiare în vederea finalizării proiectelor
finanțate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de
programare 2007—2013, precum și unele măsuri fiscal-bugetare,
aprobată cu completări prin Legea nr. 124/2016.”
3. La articolul 3, alineatul (3), după litera g) se introduc
două noi litere, literele h) și i), cu următorul cuprins:
„h) denumirea proiectului finanțat prin Programul operațional
regional 2007—2013/Programul operațional sectorial Mediu
2007—2013, înscris în cererea prevăzută la alin. (1) lit. a),
precum și în hotărârea autorității deliberative prin care se aprobă
contractarea împrumutului, prevăzută la alin. (1) lit. e), se
regăsește în lista de proiecte aprobată prin ordin comun al
viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și
administrației publice, și al ministrului fondurilor europene, în
conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (1) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 8/2016, aprobată cu completări prin
Legea nr. 124/2016;
i) valoarea înscrisă în cererea, prevăzută la alin. (1) lit. a),
precum și în hotărârea autorității deliberative prin care se aprobă
contractarea împrumutului, prevăzută la alin. (1) lit. e), să fie cel
mult egală cu valoarea maximă a cheltuielilor aferente
proiectului pentru care poate fi contractat împrumut în baza
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2016, aprobată cu
completări prin Legea nr. 124/2016, înscrisă în lista de proiecte
aprobată prin ordin comun al viceprim-ministrului, ministrul
dezvoltării regionale și administrației publice, și al ministrului
fondurilor europene, în conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (1)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2016, aprobată cu
completări prin Legea nr. 124/2016.”
4. După articolul 13 se introduce un nou articol,
articolul 14, cu următorul cuprins:
„Art. 14. — Mecanismul de acordare și derulare a
împrumuturilor acordate unităților/subdiviziunilor administrativ-
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 683/2.IX.2016 13

teritoriale pentru destinația prevăzută la art. 1 alin. (5),
documentele în baza cărora se acordă împrumutul și cele care
stau la baza obținerii avizului Comisiei de autorizare a
împrumuturilor locale, precum și modul de reflectare a sumelor
respective în bugetele instituțiilor publice locale sunt cele stabilite
la art. 2—13 pentru destinația prevăzută la art. 1 alin. (1).”
5. În anexa nr. 10 la normele metodologice, articolul 1 se
modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 1. — Valoarea împrumutului prevăzut la art. 1
din Convenția de împrumut se modifică începând cu
data de .............., data creditării contului «Decontări în contul
Trezoreriei Centrale — operațiuni proprii», respectiv cu data
extrasului de cont emis de Trezoreria Operativă Centrală și
devine .............. lei, ca urmare a restituirii sumelor neutilizate/
Ministrul finanțelor publice,
Anca Dana Dragu
rambursării anticipate parțial/integral a împrumutului contractat
potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2016, aprobată
cu completări prin Legea nr. 124/2016.”
Art. II. — Pentru împrumuturile contractate de unitățile/
subdiviziunile administrativ-teritoriale, în conformitate cu
prevederile art. I pct. 1 din Legea nr. 124/2016 pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2016 privind unele
măsuri financiare în vederea finalizării proiectelor finanțate din
fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare
2007—2013, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, convenția
de împrumut se întocmește potrivit modelului prevăzut în anexa
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

București, 1 septembrie 2016.

Nr. 2.158.

ANEXĂ

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE

Nr. ....... ......./.............
...............................................................................,
(unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială, județul ..........)
Nr. ......../...............
CONVENȚIE DE ÎMPRUMUT

În temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2016 privind unele măsuri financiare
în vederea finalizării proiectelor finanțate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare
2007—2013, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată cu completări prin Legea nr. 124/2016,
având în vedere Hotărârea Consiliului Local/Județean nr. ......... din data de ................ și Avizul
Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale nr. ......... din data de ...................,
între Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în municipiul București, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5,
cod fiscal nr. ............, reprezentat legal prin ............................................., în calitate de ........................
și ............................................................................................, cu sediul în ...................................,
(unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială)
str. ........................ nr. ......, cod fiscal nr. .................., reprezentată legal prin ....................................., în
calitate de ordonator principal de credite, se încheie prezenta convenție.
Art. 1. — (1) În baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2016 privind unele măsuri financiare
în vederea finalizării proiectelor finanțate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare
2007—2013, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată cu completări prin Legea nr. 124/2016, se
acordă ............................................................................ un împrumut în sumă de .................., din venituri
(unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială)
din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, la nivelul sumei aprobate de
Comisia de autorizare a împrumuturilor locale.
(2) Împrumutul se acordă pe o perioadă de .... ani și o rată de dobândă situată la nivelul ratei dobânzii
ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Națională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare
autorizării împrumutului plus o marjă de 3,00 puncte procentuale, respectiv ............., și rămâne fixă pe
toată durata de derulare a împrumutului.
(3) Suma acordată cu titlu de împrumut se utilizează exclusiv pentru destinația prevăzută la art. 1
alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2016, aprobată cu completări prin Legea
nr. 124/2016, respectiv pentru finanțarea cheltuielilor necesare finalizării proiectelor cu o valoare de peste
5 milioane euro pe proiect, finanțate prin1 .............
Art. 2. — (1) Suma prevăzută la art. 1 alin. (1) se virează de către Ministerul Finanțelor Publice
astfel: în contul ................... „.....................”, cod IBAN RO ..........................................., deschis pe numele
.........................................................................., la unitatea Trezoreriei Statului .........................................,
(unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială)
codificat cu codul de identificare fiscală al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
1 Se înscrie, după caz:
— Programul operațional regional 2007—2013;
— Programul operațional sectorial Mediu 2007—2013.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 683/2.IX.2016

(2) Stingerea obligațiilor de plată se efectuează cu data plății, în următoarea ordine: dobânzi
calculate pentru fiecare zi de întârziere, dobânzi și rate de capital.
Art. 3. — (1) Rambursarea împrumutului se efectuează în tranșe trimestriale egale, începând cu
trimestrul următor acordării.
(2) Dobânda aferentă se calculează lunar prin aplicarea ratei dobânzii menționate la art. 1 alin. (2)
la soldul împrumutului cu convenția „număr de zile calendaristice/360”, începând cu luna acordării
împrumutului, și se plătește trimestrial, în suma cumulată până la zi.
(3) Datele de plată a ratei scadente și a dobânzilor aferente împrumutului sunt cuprinse în
scadențarul anexat. Dacă data scadenței este o zi nelucrătoare, plata se efectuează în ziua lucrătoare
imediat următoare.
Art. 4. — (1) Pentru neplata la termen a ratelor scadente și a dobânzilor aferente împrumutului
acordat se calculează o dobândă pentru fiecare zi de întârziere la nivelul dobânzii prevăzute la art. 174
alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările
ulterioare, pe zi de întârziere, până la data stingerii obligației. Dobânda reprezintă venit al bugetului
Trezoreriei Statului.
(2) Dobânda se calculează prin aplicarea ratei prevăzute la alin. (1) la suma obligațiilor de plată
restante, rate de capital plus dobânda aferentă, înmulțită cu numărul de zile calendaristice de întârziere.
Art. 5. — ................................................................................. virează sumele datorate reprezentând
(unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială)
rate/dobânzi/dobânzi pentru fiecare zi de întârziere în contul ............., cod IBAN ........................., deschis
pe numele Ministerului Finanțelor Publice la Trezoreria Operativă Centrală, codificat cu codul de
identificare fiscală al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
Art. 6. — În cazul în care nu se respectă termenele de rambursare prevăzute în scadențar, se
sistează alimentarea bugetelor locale cu cote defalcate din impozitul pe venit și cu sume defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, până la lichidarea obligațiilor de
plată restante.
Art. 7. — (1) Restituirea sumelor neutilizate din împrumut sau rambursarea anticipată
parțială/integrală se efectuează de unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială cu condiția informării în
prealabil a Ministerului Finanțelor Publice și numai dacă nu prezintă restanțe la plata obligațiilor scadente.
(2) Unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială virează sumele prevăzute la alin. (1) în
contul ........................ cod IBAN .................................., deschis pe numele Ministerului Finanțelor Publice
la Trezoreria Operativă Centrală, codificat cu codul de identificare fiscală al unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale.
(3) Modificarea valorii împrumutului se efectuează cu data creditării contului prevăzut la alin. (2),
respectiv cu data extrasului de cont emis de Trezoreria Operativă Centrală.
(4) În cazul restituirii sumelor neutilizate și/sau al rambursării anticipate parțial/integral, modificarea
prevederilor prezentei convenții se va face prin act adițional.
Art. 8. — (1) Ministerul Finanțelor Publice și .....................................................................................
(unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială)
sunt de acord ca problemele rezultate din aplicarea prevederilor prezentei convenții să fie soluționate
de părți pe cale amiabilă.
(2) Orice comunicare între părți este transmisă în scris la adresele și la persoanele de contact
menționate mai jos:
a) pentru ..............................................................................., domnul/doamna ................................,
(unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială)
în calitate de ................................., telefon ................, fax ...................., e-mail ...........................................;
b) pentru Ministerul Finanțelor Publice (str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, municipiul București),
domnul/doamna ..........................................., în calitate de ...................................., e-mail ......................,
telefon ....................., fax .....................
(3) Orice schimbare intervenită cu privire la adresă, numele persoanelor de contact și numerele de
telefon se va notifica celeilalte părți semnatare a prezentei convenții, fără a fi necesară modificarea
convenției de împrumut.
Art. 9. — Prezenta convenție s-a încheiat în două exemplare, câte un exemplar pentru fiecare parte
semnatară.
Art. 10. — Prevederile prezentei convenții intră în vigoare la data semnării acesteia de către toate
părțile implicate, ambele exemplare originale având aceeași valoare juridică.
MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE ................
Numele și prenumele, (unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială)
.. Numele și prenumele,
Funcția, ...............................
................................... Funcția,
Semnăturile autorizate și ștampila .................................
................................... Semnăturile autorizate și ștampila
...................................
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 683/2.IX.2016 15

AC TE A L E C AMEREI AUDITO RI LO R FI NANCI ARI DI N ROM Â N I A

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

HOTĂRÂRE
pentru revocarea actelor de inspecție întocmite de către Departamentul de monitorizare, control
și competență profesională la auditorul DUMITRU GHEORGHE în anul 2016 și refacerea inspecției
periodice pentru revizuirea calității activității de audit financiar
În temeiul prevederilor:
— art. 6 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
— art. 15 alin. (1) lit. o) și alin. (3), art. 57 alin. (3) și (4) din Regulamentul de organizare și funcționare a Camerei Auditorilor
Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011,
având în vedere că:
A. Normele privind revizuirea calității activității de audit financiar și a altor activități desfășurate de auditorii financiari,
aprobate prin Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 18/2016 (denumite în continuare Hotărârea
CAFR nr. 18/2016 sau Noile Norme CAFR pentru revizuirea calității), au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 538 și 538 bis din data de 18 iulie 2016, dată la care Hotărârea CAFR nr. 18/2016 a intrat în vigoare conform art. 12 alin. (3)
din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și
completările ulterioare;
B. Potrivit art. 2 din Hotărârea CAFR nr. 18/2016, la data intrării în vigoare a Noilor Norme CAFR pentru revizuirea calității
se abrogă: a) Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 49/2013 pentru aprobarea Normelor privind
revizuirea calității activității de audit financiar și a altor activități desfășurate de auditorii financiari; b) Hotărârea Consiliului Camerei
Auditorilor Financiari din România nr. 39/2013 pentru aprobarea procedurilor privind revizuirea calității activității de audit financiar
și a altor activități desfășurate de auditorii financiari; c) Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 50/2013
privind aprobarea Procedurilor pentru aplicarea art. 29 din Normele privind revizuirea calității activității de audit financiar și a altor
activități desfășurate de auditorii financiari, aprobate prin Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România
nr. 49/2013; d) Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 51/2013 pentru aprobarea Procedurilor pentru
aplicarea art. 24 din Normele privind revizuirea calității activității de audit financiar și a altor activități desfășurate de auditorii
financiari, aprobate prin Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 49/2013; e) Hotărârea Consiliului
Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 50/2012 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea art. 17 alin. (2) lit. c) din
Normele privind revizuirea calității activității de audit financiar și a altor activități desfășurate de auditorii financiari, aprobate prin
Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 168/2010; f) Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor
Financiari din România nr. 54/2012 pentru aprobarea modelului Notei de inspecție; g) Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor
Financiari din România nr. 187/2010 pentru aprobarea Procedurilor privind programarea și desfășurarea inspecțiilor de calitate a
activității de audit financiar și a altor activități desfășurate de auditorii financiari; h) Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor
Financiari din România nr. 76/2006 privind sancționarea disciplinară a auditorilor financiari inspectați (actele astfel abrogate fiind
denumite în continuare împreună Vechile Norme CAFR pentru revizuirea calității);
C. Potrivit dispozițiilor tranzitorii cuprinse la art. 67 din Hotărârea CAFR nr. 18/2016, aceasta se aplică inspecțiilor periodice
care se efectuează în temeiul programelor de inspecție trimestriale întocmite de Departamentul de monitorizare, control și
competență profesională (DMCCP) al Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR) după data intrării în vigoare a hotărârii.
Aplicabilitatea Noilor Norme CAFR pentru revizuirea calității a fost stabilită în funcție de data întocmirii programului trimestrial de
inspecție, mai precis începând cu programele trimestriale de inspecție întocmite după data de 18 iulie 2016. Hotărârea CAFR
nr. 18/2016 se aplică astfel inspecțiilor efectuate în cadrul Programului DMCCP aferent trimestrului IV al anului 2016. Per a
contrario, inspecțiile periodice efectuate de DMCCP în trimestrul III al anului 2016 se desfășoară conform Vechilor Norme CAFR
pentru revizuirea calității, întrucât Programul de inspecții aferent trimestrului III al anului 2016 a fost întocmit sub imperiul Vechilor
Norme CAFR pentru revizuirea calității, anterior datei de 18 iulie 2016, data intrării în vigoare a Hotărârii CAFR nr. 18/2016.
D. Prin Nota nr. 6.694 din 25 august 2016, DMCCP a informat Consiliul Camerei că inspecțiile periodice planificate în
cadrul Programului pentru trimestrul III al anului 2016 și derulate efectiv în perioada 1 august—24 august 2016 au fost efectuate
de DMCCP din eroare conform Noilor Norme CAFR pentru revizuirea calității, deși potrivit art. 67 din Hotărârea CAFR nr. 18/2016
inspecțiile respective trebuiau efectuate în conformitate cu Vechile Norme CAFR pentru revizuirea calității;
E. Pentru asigurarea legalității în activitatea DMCCP și a conformității activității sale cu prevederile aplicabile, precum și
pentru respectarea drepturilor auditorilor financiari, membri ai CAFR, inspectați conform lit. D, se impune refacerea în integralitate
a inspecțiilor derulate de DMCCP în perioada 1 august—24 august 2016, cu aplicarea Vechilor Norme CAFR pentru revizuirea
calității;
Procesul-verbal nr. 6.797 din data de 31 august 2016 privind votul valabil exprimat de către membrii Consiliului Camerei
Auditorilor Financiari din România,
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 683/2.IX.2016

Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România h o t ă r ă ș t e:

Art. 1. — (1) Se revocă Nota de inspecție întocmită în data de
16 august 2016, înregistrată la CAFR cu nr. 3.758 din 17 august
2016, și Scrisoarea de valorificare a inspecției nr. 3.758 din 17
august 2016, întocmită de DMCCP pentru auditorul financiar
DUMITRU GHEORGHE, Certificat de membru nr. 680.
(2) Se revocă orice alte acte administrative întocmite la
nivelul aparatului executiv al CAFR în temeiul actelor prevăzute
la alin. (1).
Art. 2. — (1) Se dispune refacerea inspecției periodice pentru
revizuirea calității activității desfășurate de auditorul financiar
DUMITRU GHEORGHE, Certificat de membru nr. 680, în
condițiile legii.
(2) Inspecția de calitate dispusă conform prevederilor alin. (1)
se efectuează în așa fel încât să fie finalizată până la sfârșitul
lunii octombrie 2016.
Art. 3. — Executivul CAFR va duce la îndeplinire prezenta
hotărâre.
Art. 4. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Președintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Gabriel Radu
București, 31 august 2016.
Nr. 64.

EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

&JUYDGY|939424]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683/2.IX.2016 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495