IMM II - Note de curs Prof.dr.ing.

Johann Neuner

8. ALTIMETRIA SAU NIVELMENTUL

Este acea parte a Topografiei, care se ocupă cu studiul instrumentelor şi a metodelor de

determinare a altitudinilor punctelor de pe suprafaţa topografică a pământului şi reprezentarea
în plan a reliefului terenului. Ridicările altimetrice completează ridicările planimetrice, oferind
o imagine completă a terenului, descrisă de punctele spaţiale caracterizate prin coordonatele
X,Y,H. Altitudinile punctelor se determină faţă de suprafaţa de nivel zero, sau faţa de de o
suprafaţă de referinţă aleasă arbitrar (altitudini convenţionale).

Figura 8.1
Altitudini ortometrice şi convenţionale

Problema esenţială în măsurătorile de nivelment o reprezintă determinarea diferenţelor

de nivel. Definim ca diferenţă de nivel )HA-B, distanţa măsurată pe verticală dintre două puncte
prin care trec două suprafeţe de nivel. În funcţie de sensul de determinare diferenţele de nivel pot
fi pozitive “+” (rampă) sau negative “-“, ( pantă).

Figura 8.2
Diferenţa de nivel

Funcţie de instrumentele utilizate şi a metodelor de lucru adoptate nivelmentul se poate

clasifica în:
- nivelmentul geometric;
- nivelmentul trigonometric;
- nivelmentul hidrostatic;
- nivelmentul barometric;
- nivelmentul mecanic.

8.1 Nivelmentul geometric

8- 1
IMM II - Note de curs Prof.dr.ing. Johann Neuner

Se bazează pe principiul vizei orizontale a instrumentelor. După poziţia instrumentului

de nivelment geometric în timpul determinării diferenţelor de nivel şi a distanţei la care se află
punctele se pot face următoarele clasificări:
a) nivelment geometric simplu (D . 100-200 m),
- de mijloc sau la egală distanţă;
- de capăt;
b) nivelment geometric compus (drumuiri de nivelment geometric când D .2000 m.

8.1.1 Nivelmentul geometric simplu

Nivelmentul geometric de mijloc

Instrumentul de
nivelment geometric
este aşezat la
mijlocul niveleulei,
astfel încât să fie
asigurate portee
(distanţa de la aparat
la miră) egale.
Se orizontalizează
instrumentul şi axa
lui de vizare şi se
efectuează citiri pe
mirele din punctele
A şi B. Diferenţa de
nivel va fi obţinută
din citirile efectuate
pe cele doua mire.
Citirea “a” este
considerată citirea
spre punctul a cărui
altitudine este
cunoscută. Citirea
“b” este citirea
efectuată în punctul a
cărui altitudine vrem
s-o determinăm.
Figura 8.3
Nivelmentul geometric de mijloc )HAB = a – b

8- 2
IMM II - Note de curs Prof.dr.ing. Johann Neuner

(8.1)
HB = HA + )HAB (8.2)
Diferenţele de nivel sunt mărimi algebrice şi primesc un semn “+” sau ”-“,
dacă:
a > b Y )H > 0
a < b Y )H < 0

Altitudinea planului de vizare se considera altitudinea axei de vizare care

rotita in plan orizontal genereaza un plan orizontal. El se calculeaza cu realtia:

HV = HA + a (8.3)
HB = HV – b (8.4)
Altitudinea punctului necunoscut B poate fi determinată fie cu ajutorul
diferenţei de nivel, fie cu ajutorul altitudini planului de vizare în staţie.
În multe situaţii nu se poate staţiona direct în aliniamentul dintre punctele
A şi B. În această situaţie se va staţiona în afara aliniamentului, avându-se grijă
ca lungimea porteelor să fie egală - nivelmentul geometric la egală distanţă.

Nivelmentul geometric de capăt

Se foloseşte doar în situaţii speciale, cum ar fi de exemplu la verificarea
şi rectificarea instrumentelor de nivelment geometric. Erorile reziduale de
înclinare a axei de vizare influenţează puternic acest mod de măsurare.
În această situaţie instrumentul poate fi instalat deasupra punctului “A”
situaţie în care trebuie măsurată înaltimea instrumentului, care este mult mai
imprecisă decât o lectura pe miră. Se poate staţiona însă la distanţa minimă de
vizare de unul dintre puncte, fie în interiorul niveleului, sau în exteriorul
acestuia. Calculele sunt la fel de simple ca şi în cazul precedent.
)HAB = a – b
HB = HA + )HAB
HV = HA + a (8.5)
HB = HV – b

8- 3
IMM II - Note de curs Prof.dr.ing. Johann Neuner

Figura 8.4
Nivelmentul geometric de capăt

Nivelmentul geometric compus (drumuirea de nivelment geometric)

Când distanţa şi diferenţa de nivel între punctele A şi B creşte (D > 200m),
diferenţa de nivel )H nu mai poate să fie determinată dintr-o singură staţie, fiind
necesară o descompunere a aliniamentului pe mai multe niveluri.

Figura 8.5
Nivelmentul geometric compus

Din figura 8.5 trebuie remarcat modul de alternanţă al mirelor în lungul

8- 4
IMM II - Note de curs Prof.dr.ing. Johann Neuner

tarseului. Pentru înlaturarea erorii de divizare a mirelor normativele prevăd ca

numărul niveleurilor să fie un număr par, astfel încât mira care stă pe punctul de
pornire, trebuie să închidă măsurătorile pe punctul de închidere.
Calcule şi controlul lor
)h1 = a1 – b1
)h2 = a2 – b2
)hn-1 = an-1 – bn-1 (8.6)
)hn = an – bn
G )Hi = Gai – Gbi (primul control al foii de nivelment)

HB = HA + G )Hi

8.2 Instrumente de nivelment geometric

Sunt acele instrumente care generează în spaţiu o dreaptă orizontală sau un plan orizontal,
folosindu-se în acest sens efectul acceleraţiei gravitaţionale, sub influenţa căreia suprafaţa unui
lichid devine orizontală. Instrumentele de nivelment geometric pot fi clasificate în:
- instrumente de nivelment geometric simple
- instrumente de nivelment geometric cu lunetă

8.2.1 Instrumente de nivelment simple

Lata de nivelment - este o riglă de lemn cu lungime de 2-4m în care se încastreaza o

nivelă torică, astfel ca directricea ei NN să fie paralela cu muchia riglei. Ea poate fi uşor
improvizată dintr-o scândura şi o nivelă de zidar (boloboc). Se foloseşte des la determinarea
diferenţelor de nivel în cazul ridicărilor profilelor transversale în terenurile cu pante mari.
Nivelul cu apă sau furtunul de cauciuc cu apa -se floloseşte pe şantiere de construcţii şi
instalaţii în locuri lipsite de vizibilitate cu trasee înguste, printre utilaje, schele etc. Este compus
dintr-un furtun de cauciuc de 5 - 50 m pe cât posibil transparent, la capetele căruia se monteaza
două fiole de sticlă, sau din plastic transparent. Transmiterea nivelului se bazează pe principiul
vaselor comunicante, iar in combinaţie cu o ruletă sau o miră, pot fi detrminate şi diferenţe de
nivel.

8.2.2 Instrumente de nivelment geometric cu lunetă

Aceste instrumente realizează riguros orizontalitatea axei de vizare a lunetei în dreptul

căreia se fac citiri pe mirele verticale. După modul cum se realizează orizontalizarea axei de
vizare, instrumentele de nivelment pot fi clasificate astfel:
- instrumente de nivelment geometric la care orizontalizarea axei de vizare se face cu o
nivelă torică;
- instrumente de nivelmet geometric automate, care folosesc pentru orizontalizarea axei
de vizare un compensator.

Instrumente de nivelment geometric rigide cu nivelă torică pe lunetă

8- 5
IMM II - Note de curs Prof.dr.ing. Johann Neuner

Sunt instrumente robuste, simple şi comode în lucrarile de teren. Nivela torică este montată rigid
pe lunetă şi face corp comun cu aceasta. Ele pot fi la rândul lor simple sau cu un şurub de
basculare. Nivelele rigide simple (fara şurub de basculare) sunt de construcţie veche, cu precizie
redusă şi aproape scoase din uz
Instrumente de nivelment geometric rigide cu nivelă torică pe lunetă şi şurub de
basculare

Figura 8.6
Nivel rigid cu şurub de basculare
VV-axa principală de rotaţie a
instrumentului; NN -directricea nivelei
torice; rO - axa de vizare a lunetei;1-
luneta; 2-nivela torică; 3-ambaza;4-nivela
sferică; 5-şurub de calare; 6-placă de bază;
7-pârghia de basculare.
Figura 8.7 Nivelul Ni 030
1-tamburul micrometrului; 2-nivela trorică; 3-
nivela sferică; 4-şurub de blocare a mişcării în
plan orizontal; 5-şurubul micrometric; 6 lamelă
de sticlă cu feţe paln paralele.

Aceste instrumente posedă o pârghie de basculare care permite înclinarea fina a lunetei
prin intermediul unui şurub - şurubul de basculare Sb.
Orizontalizarea instrumentului se face mai întâi aproximativ cu nivela sferică, dupa care
se face calarea fină din şurubul de basculare, înaintea fiecărei lecturi pe mira. Firmele
constructoare caută să reţină lungimea pârghiei de basculare de dimensiuni cât mai scurte pentru
ca modificarea orizontului axei de vizare în timpul lucrului într-o staţie, să fie cât mai redusă,
întrucât orizontalizarea axei se realizeaza înaintea fiecărei lecturi daca este necesar.
După acest principiu au fost realizate nivelele Ni 030 şi Ni 004 al firmei Zeiss Jena ş.a.
Nivelului Ni 030 i se poate ataşa în faţa obiectivului un micrometru optic cu două lamele de sticlă
cu feţe plan paralele, făcândul utilizabil atât în combinaţie cu mire centimetrice, cât şi cu mire
de invar. Nivelul Ni 004 este un nivel de precizie folosit cu preponderenţă în combinaţie cu mire
de invar.

Instrumente de nivelment geometric automate

Nivelele cu compensator sau automate, simplifică procesul de măsurare, ridicând

randamentul lucrărilor de teren. Orizontalizarea axei de vizare se realizează automat cu ajutorul
unui compensator, după ce în prealabil aparatul a fost calat cu nivela sferică. Dupa construcţie
compensatoarele pot fi diferite tipuri, dar toate respectă aceleaşi principii.

8- 6
IMM II - Note de curs Prof.dr.ing. Johann Neuner

Principiul compensatorului:

Considerăm un sistem optic, format dintr-o lentilă convergentă L , cu axa OF şi de

distanţă focala f, F fiind focarul imagine şi "P" planul focal - imagine.
Un punct “H” aflat la infinit formează imaginea in "h" planul focal, confundat cu F în centrul
firelor reticulare. Dacă se înclină sistemul optic cu un unghi ", noua axă
a sistemului optic intersectează planul P in h' unde se formează imaginea lui H' şi unde se află
firele reticulare. Practic prin rotire, punctul r a descris un arc de rază f ajungind in r'. Planul focal
"P" este perpendicular pe axa de vizare se roteste si el cu unghiul ". Pentru a aduce imaginea h
în r' ne imaginăm în punctul k pe axa lunetei plasat un cumpensator, la o distanţă "d" de planul
focal, care deviază raza orizontală HOk cu unghiul $ = hh'/kh', adică exact in r'.

Figura 8.8
Principiul compensatorului
Din figura 8.8 se constantă:
d /sin " = f / sin $
Dacă sistemul optic este orizontalizat cu o nivelă sferică unghiul " este mic şi relaţia
devine:

d /" = f / $ ==> $ = (f / d ) "

(8.7)
f/d = ct. ==> $ = c ".

Valoarea “c” este constantă pentru un instrument şi se numeşte amplificator unghiular

sau putere de multiplicare a compensatorului şi depinde de poziţia punctului k în interiorul
lunetei.
Dacă c=1, atunci “f = d” , deci “k” coincide cu centrul obiectivului, ceea ce practic este
destul de greu de realizat. Pentru a introduce usor lentila de focusare şi a da dimensiuni mici
compensatorului, “k” este amplasat cât mai aproape de planul imagine. La majoritatea
instrumentelor de nivelment automate “k” se afla la f / 2 adică c=2.
Din figura 8.8 se constată, că realizarea principiului de compensare poate fi obţinut pe
două căi:
- prin deplasarea centrului reticulului "r" pe direcţia razei orizontale şi atunci este vorba
de un compensator mecanic;

8- 7
IMM II - Note de curs Prof.dr.ing. Johann Neuner

- prin devierea razei orizontale printr-un dispozitiv optic amplasat în punctul “k”, astfel
încât raza să ajungă în centrul firelor reticulare, şi atunci vorbim de un compensator optico-
mecanic (cel mai des întâlnit).
Rezolvarea tehinica a acestor compensatoare este foarte variată majoritatea însă bazându-
se pe principiul pendulului şi reflexiei.

Nivelul Ni 007 şi modul de realizare a compensatorului

Compensatorul este format dintr-o prismă pendul, suspendată într-o luneta verticală şi
care realizează o translaţie optică a liniei de vizare ca să fie îndeplinită
condiţia $ = c " .Prisma este suspendată la distanţa d = f/2 deci c = 2 .

Figuar 8.9
Compensatorul la Nivelul Ni007
Când axa verticală a instrumentului este înclinată cu unghiul " (mic), şi prisma se
deplasează cu o cantitate x/2, raza va fi deviată în total cu cantitatea x
Prisma pentagonală poate fi deplasată pe verticală cu ajutorul unui tambur, ca urmare raza
va fi deplasată paralel cu ea însăşi pe o distanţă de 5 mm (o diviziune a mirei de invar),
constituind astfel micrometrul optic al aparatului.
Precizia medie asigurată de Ni 007 pe dublu kilometru de nivelment cu micrometrul optic
şi mire de invar este de ± 0.7 mm. Fără utilizarea micrometrului, cu blocarea acestuia la
diviziunea 5 şi cu mire centimetrice precizia este de ±2 mm pe dublu kilometru de nivelment.

Nivelul Ni 025 şi modul de realizare a compensatorului

Principiul de compensare:
Prismele 3 şi 5 (pendul) ocupă prin pendulare pentru înclinări mici ale lunetei aceeaşi
poziţie ca în cazul lunetei orizontale. Fascicolul care intră în luneta, înclinată cu unghiul ", este
rabătut de prisma 3 cu un unghi 2" şi după o triplă reflexie în prisma fixă 4 (prisma acoperiş),
este încă o dată rabătut cu 2" de prisma 5. În total fascicolul este rabatut cu unghiul $ = 4 " deci
c = $ / " = 4. În consecinţă d=f/4, iar compensatorul trebuie amplasat între lentila de focusare
şi reticul.

8- 8
IMM II - Note de curs Prof.dr.ing. Johann Neuner

Caracteristici:
- marimea lunetei 20x;
- distanta minima de vizare 1,5m;
- precizia ±2,5 mm pe dublu kilometrum de nivelment;
- utilizabil numai pentru mire centimetrice;

Figura 8.10
Nivelul automat Ni 025 si modul de realizare a compensatorului
8.Obiectivul; 2-lentila de focusare; 3,4,5- prismele sistemului de compensare;
6- corpul pendulului; 7- sistem de amortizare cu aer; 8-reticul;

Nivelul automat cu oglindă suspendată vertical

La jumatatea distanţei focale d = f/2 (deci c=2) se suspendă vertical o oglindă. Când
instrumentul este orizontal razele orizontale care vin de la H converg către centrul reticulului
r şi sunt reflectate de oglindă în punctul r’ simetric cu r în raport cu oglinda M.

Figura 8.11 Sistem de compensare cu oglindă suspendată

Când luneta s-a înclinat cu un unghi ", razele orizontale converg în r” din planul focal
al obiectivului. Ele însă vor fi reflectate de oglinda M în punctul r’ simetric cu r” După acest
principiu a fost realizat nivelul Ni 002, unul dintre cele mai precise instrumente de nivelment
geometric realizate vreodata.
Caracteristici:
- mărirea lunetei este de 40x;

8- 9
IMM II - Note de curs Prof.dr.ing. Johann Neuner

- destinat numai măsuratorilor cu mire de invar;

- precizia este de ± 0.2 mm pe dublukilometru de nivelment;
- oglinda pendulată are şi rol de focusare;
- prin măsurare în 2 poziţii ale oglinzii pendulate sunt eliminate erori reziduale şi se
realizează un orizont cvasi absolut de ± 1secunda;

Figura 8.12 Nivelul automat Ni 002

1-lentilăde protecţie sub formă de pană; 2-obiectivul; 3-oglinda suspendată;
4-reticul; 5-buton de rotire a oglinzii cu 200g; 6-prisma pentru iluminarea indicelui
micrometrului; 7-indicele micrometrului; 8- lentilă; 9-oglinda de reflecţie; 10-scala
micometrului; 11-oglinda nivelei sferice; 12-nivela sferică; 13-planul imagine din ocular.

Instrumente de nivelment geometric automate digitale

În prezent nivelele automate digitale tind să înlcouiască tot mai mult nivele optico-
mecanice. Ele nu ofera precizii superioare în determinarea diferenţelor de nivel, însă
randamentul lor în lucrarile din teren este substanţial mai ridicat, prin faptul că permit
înregistrarea automată a citirilor şi o serie de controale şi calcule intermediare direct în teren.
Aceste instrumente au integrat un sensor electornic dirijat de un microprocesor care
interpretează cu o precizie ridicată imaginea unei mire digitale speciale. Ele sunt
multifuncţionale oferind atât posibilitatea de măsurare a diferenţelor de nivel cât şi a distanţei
şi a unghiurilor orizontale. Aceste instrumente asigură stocarea automată a datelor măsurate şi
transferul lor pe un calculator.
În funcţie de distanţa de la aparat la miră şi de claritatea imaginii o măsuratoare completă
poate dura între câteva fracţiuni de secundă până la trei cinci secunde. Mirele folosite sunt mire
speciale, codificate.

8- 10