5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.

com

http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 1/14
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com

Pr. Nicotae Achimescu este pr<llbsor itl

liirctrltAtii de Pr. Nicolae Achimescu
t lnivcrsithtii
teologie Ortodoxd,,Dumitru Staniluttt" rr
Ctrza" Iaqi. Preda cursul de Istoril ti lilosofia
"Al.-i
r.iigiil"t in cadrul acestei facultali 9i la lracull"atea de
Este
L1;;, catedra de literaturi universala 9i cornparata'
unde' in
din Ttibingen' Germania'
anul 1993, $i-a sustinut teza de doctorat cu titlul Die
doctoi al Universitatii
Bewertung
Voltendung des Menschen im Buddhismus'
ausorthodoxerSicht,subindrumareaprof.dr.P.
Beyerhaus qi a prof. dr' J' Moltmann'
qi fenomenologia
Pe linga numeroase studii de istoria
,rtigil;t, autorul a publicat urmdtoarele cdrti: Testa- RELIGII iN DIALOG
n'ostru Iisus Hristos' traducere din
-"it"f Domnului Polirom' Iaqi'
limba latin6, cu note 9i studiu introductiv'
1996; Istoria 9i filosofia religiei
la popoarele antice,
Junimea, Iaqi, 1998 (Premiul ,,Alma
Mater Jassyensts

al Institutului pentru Societatea si Cultura RomAni'

la cea de-a VII-a editie a Salo-
f.n *
'nului
carte universitara'
National de Carte, IaSi, 1998);Budism pi cres'tinism'
Junimea -
Considerafii privind deslv0rpirea omului'
Tehno-
i.hnopr.rr, Iasi, 1999; India' Religie 9i filosofie'
Cluj-
pr.rr,'fuqi, 20Ol;Noiie migclri religioase' Limes'
Napoca,2002.

O TRINITAS, 2006
TRINITAS,2006
tsBN 973-7834-46-1

http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 2/14
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com
2. ReTncarnarea - tcel val al noii religiozitifi, care a luat amploare pe la inceputul
realitate sau iluzie?
2.1. Reincarnarea - o temd incitanti
cres,tin6, de mai bine de doud secole pdtrund idei
ln lumea
specifice unor religii orientale. Intermediarii acestora mai apro-
piafi au fost, dintotdeauna, oamenii de qtiinfS, poefii 9i filosofii.
Dintre religiile apdrute in spafiul indian, hinduismul 9i budis-
mul au stirnit interes Ei gi-au gdsit adepfi. Din acelagi spafiu
apar mai tdrziunoi fenomene cu caracter religios 9i privind con-
cepfia despre lume: tendinfe difuze, noi migcdri, ,,cordbii salva-
toare". Multele teme propuse de ele se afld la indemind qi-i atrag
pe mul1i dintre semenii nogtri: superstifie, magie, divinizareana-
turii, o gnozil subliml cu caracter intelectual 9i estetic, cu pre-
tentia de a descifra tainele lumii si secretele misticii; un cult al
vrdjitoarelor, secte juvenile si religiozitate cu caracter vagabond;
reintoarcerea la religiile arhaice $i la zeifele si zeii lor; forme
de terapie ca substitut religios; explica{ii privind lumea, care
nu corespund realiafii, $i schite generale pseudo-gtiintifice, ne-
confirmate cu ajutorul experienfei Si ratiunii.
Ideea de reincamarer face parte 5i ea din rdndul acelor multc
concepfii religioase vehiculate actualmente in cadrul intdlnirii
rin spafiul apusean, cea mai popularA este notiunea de ,,transmigratie a
sufletului" (metempsihoza). in afara acesteia, mai glsim cuvintele ,,renaEtere"
cel
Qtalingenesis) sau ,Jeintrupare" (reincamare). Reintruparea este numele
mai potrivit pentru aceasti doctrin6 apirutil initial in India' DimpotrivA,
4!Wni,ir
http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7
RELrcl iru orntoc 2s3
cu diferite culturi gi religii strdine, care pot fi corelate cu alte
clemente (meditafie, astrologie etc.) gi care, totodatii, au scdpat
de sub controlul marilor traditii.
invatStura despre reincarnare s-a rdspAndit concomitent cu
anilor '70, profitdnd de momentul deciderii traditiei in lumea
apuseand, declangat in urma tulburdrilor din anul 1968 gi dupa
ilceea. Decdderea tradifiilor cregtine apusene a atras dup6 sine, in
primul rdnd, un interes marcant pentru religiozitatea oriental62.
in anii '80, acest val a cdpdtat o amploare si mai mare, iar
rniEcdrile religioase gi ezoterice inrddlcinate mai puternic in cul-
tura occidentald au primit un nou impuls. Dintre acestea fac
parte, in primul rind, spiritismul modem, ale cdrui inceputuri
dateazt de prin anul 1848, ca gi Societatea teosoficd, intemeiatE
in 1875, si antroposofia izvorAta din aceasta in 1913. Un rol de-
cisiv in cadrul acestora il joacd conceptele de karma si reincar-
nare, corelate cu gindirea evolufionistZi apuseand, nu in ultima
instantd in urma influenfelor asiatice, care au inceput s6-gi arate
cfectele in secolul anterior prin traducerea scrierilor sacre ori-
entale in Europa gi America. in prezent, elemente orientale gi
occidentale ale noii religiozitA(i se regdsesc laolalta in migcarea
New Age. Un element comun, alaturi de multele elemente ab-
solut distincte ale acestei miscdri, il reprezintd convingerea cd
transmigra(ia sufletului desemneaza in mod tipic evolutia semanticd a invd-
(aturii in Occident; pentru ca abia
in acest
(nu a Bibliei), apare conceptia despre spafiu,
un suflet caresub influen{a greceasci
supravietuie$te mo(ii,
care se poate elibera de trup pi poate intra din nou intr-un trup efemer. Cf.
K. Hutten, S. von Kortzfleisch, Seelenwanderung- Hoffnung oder Alptraum
der Menschen2, Stuttgart, 1962, pp. 9- 10.
2 R. Hummel,
Indische Mission und neue Frc)mmigkeit im Westen,
Stuttgart, 1980; idem, Gurus in Ost und West, Stuttgart, 1984.
3/14
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com
PR. NICOLAE ACHIMESCU
omul nu are o singut6via\6,ci se afld, dimpotrivd' pe calea
unor
permanent
reincarndri succesive, in cadrul cdrora acumuleazd
experienfegiaspectealecosmosuluiinintregulsiuqiigiepu-
izeaz| tot mai pregnant propriul sdu potenfial; este vorba
de
insdsi credinfa in reincamare.
intrucdt cei mai mulfi oameni poart6, din punct de vedere
pune
religios, in mod predominant amprenta creqtinismului' se
tot mai clar intrebarea dac6 9i in ce mdsurl cregtinismul s-ar
rale celorlalte, ci un nou factor care schimbd intreaga ecuafie"r.
a stare similard transei, care conduc, aparent parcurgAnd in sens
Exista o mulfime de car!i despre experienfele unor pacien{i
viatpta. Revenifi din starea de limita dintre viati si
readuSi la
moarte in urma unui accident sau a unei crize generate
de o
anume boala, conform motto-ului,,am fost mort clinic"'
ei re-
lateazddespreviziuniluminoase,apari\iaunordecedafiqides-
pre cdl6torii ale sufletului in spa{ii necunoscute pind aruuci'
Peaceea5iliniesep|aseazdinteresultotmaicrescAndpentru
exta-
anumite experienfe similare din istoria religioasd recentd:
zele gamaniste 9i practicile care conduc la acestea' cdderile
meditative inextaz$i stdrile de con$tiinti induse prin utilizarea
und die Seelen-
, Das
tikeun ,1984-1985,P'46:
erung um? , in Material'
http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7
RELrGil iru Otnloe 25s
rlrogurilor. Inclusiv psihologia s-a aritat de multd vreme inte-
rcsatd de aceste ..mutatii ale starii de conqtiinfd"s'
,,Psihologia transpersonald" s-a consacrat cercetdrii Stiin-
(ifrce dupd ce medicul Carl Gustav Jung6 abordase deja, cu
rnult timp in urm6, domeniul experienfei religioase ca obiect al
psihologiei. in cele din urm6, sub influenta sa, a fost reabilitat
tot ceea ce Stiinta qi cregtinismul anatematrzaseid, in deplin
acord, in secolul anterior ca superstifie.
O tem6 predilectd a psihologiei transpersonale o constituie
cxperienfele propriei nagteri $i mo{i, sub influenta LSD sau ale
Lrnor psihotehnici gi tehnici de meditatie avAnd ca scop schim-
barea con$tiinteiT.
De acest domeniu fin qi acele regresiuni rcahzate intr-o
invers fazanagterii gi a gestafiei, inapoi spre viefile anterioare.
2.2. Perspectiva hinduistd 9i budistd
asupra reincarnirii
invdtltura despre reincarnare este mai veche decit creqti-
nismul. Cercetarea istoric6 a originilor ei ne conduce pAnd in
perioada str6veche a Vedelor, pAnd in primul mileniu pre-
trestin, in care a inflorit atAt de bogata literaturd sanscrita- in
orice caz.ideea de reincarnare a devenit un element fundamental
al gdndirii indiene in perioada Upani;adelor, respectiv a Vedelor
5
Cf. C. Albrecht, Psychologie des mystischen Bewusstselrs' Bremen,
1951; idem, Das mystische Erkennen. Gnoseologie und philosophische
Relevanz der mystischen Relation, Bremen, 1958.
6 Cf. C.G. Jung, Zur Psychologie westlicher und ristlicher Religion,
Zirich,1963.
7
Cf. S. Grof, Geburt, Tod und Transzendenz. Neue Dimensionen der
Psychologi e, Mtinchen, I 985.
4/14
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com
256 PR. NICOLAE ACHIMESCU
tdrzii. Aceste scrieri filosofice cu un caracter speculativ - cea
mai veche dintre ele datdnd de prin jurul anului 500 i.d.Hr. -
confineau inifial invdfdturi secrete, ceea ce presupune cd, la
inceput, gi ideea de reincamare a fost o invdldturd secret6. UI-
terior, aceasta s-a contopit cu la fel de vechea invdfdturd desprc
rdsplata faptelor in lumea de dincolo qi a determinat pe mai de-
parte concepfiile indiene despre fundamentul, substanfa si des-
tinul oricdrei fiinte vii, despre calea qi finalitatea mdntuirii
oamenilor. Prin intermediul budismului, in fine, aceste con-
ceplii s-au rdspdndit cu mult peste graniqele Indiei, spa{iul in
care au aparut.
Potrivit doctrinei hinduiste, in fiinta cea mai interioard a omu-
lui se afld un,,atman" care, fiind dincolo de constiinfa eu-lui gi
distingdndu-se esenfialmente de suflet Ei spirit, este de sub-
stanfd divind, este indestructibil si neschimbabil. in (Jpanisa-
deletimpvii importante erau, inprimul rdnd, reflecfiile pe mar-
ginea problemei legate de cine este purtEtorul vie{ii8.
Aceast6 problemd s-a pus nu doar in India, ci in toate filo-
sofiile; 9i rdspunsurile sunt cumva similare. Inclusiv in India
s-au incercat rdspunsuri pornindu-se, in primul rind, de la ele-
mente particulare. Este cumva piatra de temelie a cosmosului
Si a vietii umane apa, focul sau aerul (suflul de viafa)? in core-
lafie cu aceste reflecfii, incd de timpuriu, s-au frcut speculafii
cu privire la destinul de dupd moarte al omului. De pildd, acest
destin a fost comparat cu circuitul apei, care se evapord spre
vdzduh, iar apoi revine pe pdmdnt gi produce hrand gi o nouA
viatd. insa rdspunsul definitiv este mult mai profund: fundamen-
tul realitdtii din care au apdrut la inceput absolut toate elemen-
tele este ceva de naturd spirituala, mai mic decAt un bob de orez
si mai mare decAt toate cerurile, de necuprins gi indestructibil,
8
Cf. N. Achimescu, Budism $i cre$tinism,Iagi, 1999, pp. 49-50.
http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7
RELIGII IN DIALOG 257
rcspectiv atm an -ul,,,sinele"e. C a:uza primordial a a existenf ei si
rrucleul individual al persoanei, ftindamentul cosmic gi cel spiri-
ttal, Brahman si atman, sunt identice. Pentru vizionarii (Ipa-
ttisadelor, eliberarea si mdntuirea sunt incluse in realizarea in-
tLritiv6 a acestei cunoa$teriro.
Aici avem si o aluzie la rdspunsul la intrebarea legata de
ccea
este, propriu-zis, ,,suflefuI", care, potrivit invdtdturii in-
tlienecedespre
,,transmigrafia sufletului", trece de la o existen{d
la alta. Upanisadele afrmd, cu o anumitZi simplitate.. atrnan-ul,
sinele. Atman-ul transmigreazi de la o existenfila alta asemenea
rrnei omizi care coboard de pe un firicel de iarbd gi se ca{dra pe
Irltul. Firegte, in realitate, problema este mai complicatd. Aceasta
lrentru cd, in concep{ia hinduisti, atman-ul se afla dincolo de
orice eveniment care fine de lume. El rbmAne intangibil in ceea
ce priveqte moartea gi via{a, timpul si schimbarea. Este ,,mar-
lorul" absolut pasiv al oricdrui proces evenimenfial si, in ce-l
priveste, nu face nimic. Privit din aceastA perspectivd, de fapt,
cl nici nu ,,transmigreazA". in plus, el nu depinde de vreo indi-
vidtralitate. A recunoaste atman-ul inseamnI a renunfa la fini-
tudinile oricdrei individualitati $i a abandona orice sentiment
de ,,eu" gi ,,al meu". in contrast cu variantele ei occidentale. doc-
e Yezi Chandogya-Upanishad, IIl, 14, 4: ,,Sinele (atman) meu din-
launtrul inimii este Brahman. Cu el mi voi contopi dupa moarte"; cf.
ibidem,VI,9,l.
toin B rihadaranyaka-(Jp anishad, dupd ceva dispute, inteleptul yajna-
valkya o povdluiegte pe so{ia sa, Maitreyi: ,,Sinele trebuie privit, ascultat,
gAndit 9i luat aminte bine, Maitreyi. intr-adevar, cel care l-a v6zut pe
alman, l-a ascultat, l-a gindit gi l-a recunoscut, acela a recunoscut intreaga
lume... Cdnd pare cd existb dualitate, atunci unul il asculta pe celalalt, unul
il miroase pe celilalt... Dar cdnd totul a devenit una cu atman, afunci cum
al putea el sd vadd pe cineva, cum ar putea el s6 miroase pe cineva... Cum ar
putea el si cunoasci pe cunoscdtor? Acum, tu cunogti inv6{Atura, Maitreyi.
Intr-adev6r, aceasta atinge nemurirea" . Yezi B ri hadaranyaka-Upanis had,
11,4,5 sq.
5/14
 =F
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com
258 PR. NICOLAE ACHIMESCU
trina indiand despre ,,reincarnare" nu este preocupatd deloc dc
evolutie gi de desdvdrgirea vreunei individualiafl. in aceasti
situafie, cum este garcntath identitatea persoanei de la o via{21
Ia alta? Aceasti intrebare va c6p6ta un accent qi mai mare in
budism, dupd cum se va vedea, pentru c6 budismul contestd nu
doar persoana, ci gi existenta vreunui atmctn.
Deosebirea fafd de hinduism constii in faptul cd budismul
infirml existenfa qtman-ului, in acelaqi timp pune sub semnul
intrebdrii identitatea persoanei de la o existenfd la alta si, in celc
din urmd, complicd gi mai mult dificila problemd hindusd legatA
de ceea ce transmigreazA.
,,Este cel ce se reincarneazdacela;i cu cel rlposat, sau estc
el un altul?", se pune intrebarea in Milinda-Panna. Rlspunsul:
,,Nu este nici acelaqi, nici alful... Un fenomen apare, un altul
dispare, deqi ele se succed fbr6 intrerupere. In acest fel, cineva
nu ajunge nici ca aceeagi persoand, nici ca o alta pAnd la con-
figurarea noii congtiinfe". Noul individ, apirut ca urrnare a
dorinfelor gi efectelor karmice anterioare, se afld intr-o rela{ic
sensibild cu existentele sale anterioare, asemenea unui ecou,
unei imagini in oglindi sau unei amprente a sigiliului, aga cum
afirmd textele din canonul pali, care constituie temelia bu-
dismului Theravada. In budismul Mahayana, de mai tdrziu,
aceastd concepfie despre ciclul reincarnIrilor a fost gi mai serios
pusd sub semnul indoielii: conform doctrinei mahayaniste,
acest ciclu exist6 doar in imaginafia celui neiluminat.
Canonul pali prlegte viafa ca pe un curs mereu inainte,
constituit din diferiti ,,factori ai existenfei", care se condifio-
neazd reciproc gi care sunt impS(ifi in cinci grupe (skandhas).
Acest curs n-are nici un fel de personalitate gi substanfd. Omul
trebuie sb abandoneze tluziade ,,eu" gi ,,al meu" gi s6 priveascd
realitatea ca un joc al unor forfe impersonale. Numai astfel se
poate proteja de existenfele ulterioare. Practic, interesul budist
se invArle in jurul acestui curs al existenfei gi analizei sale, gi nu
http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7
RELIGII IN DIALOG 259
in jurul problemei supravietuirii individuale. Rezultatul acestei
rrnalize rezidd' in doctrina despre ,,na$terea condilionata"
Qtra-
lityasamutpada). Ea nu poate fr prezentatd aici in toatd com-
Plexitatea sa. semnifica{ia ei propriu-zisd const?i in argumentul
ca nimic din aceasta lume vizibild nu este necondifionat. in mo-
rnentul cAnd cineva
tui condifionism gi sa
r erig6 a aces_
i respecti,,ul
r{unge la eliberare, c
Budigtii moderni japonezi se exprimi mai pufin conservativ
in aceasti privintd. In Japonia, invdfdtura despre reincamare
.-a jucat niciodatd un rol asa de important ca in India. iar inte-
D.T. Suzukirr, ufl mare mSrturisitor al Zen-ului in Occident,
considerd qi el transmigrafia sufletului doar,,o teorie de inspi-
ratie, plind de impulsuri poetice", fbrd sd se declare fbtis un
adept al acesteia.
a nega trisna ar insemna a recurge la suicid".
vede in sete
Suzukia acestei
rinfa de a birui aceasti sete de via{6 chiar o expresie do-
de via{d. Purificata de toate, setea de viafd trebuie s6 devina. in
cele din urmd, un mare act de caitate. in acest sens, Suzuki ,. tu-
zeazApe cele spuse de cdhe maegtrii Zen: ,,Buddha este Buddha
'l D.T. Suzuki, Der westliche und c)stliche Weg,Minchen, l9l4,p. 109 sq.
6/14
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com
PR. NICOLAE ACHIMESCU RELrGl iru olRtoc 26'l

prin trisna". Sau ,,Buddha este trisna". Pe fundalul monist al
budismului Mahayana, aceasta apare aa o simpla consecven{d.
Tot la D.T. Suzuki descoperim o idee modernist-budisltr
tipic6, gi anume cd, de fapt, reincarnarea se realizeazdperma-
nent, gi nu doar dupd moarte. Pentru Lama Angarika Govindu,
este clar ,,cd nagterea si moartea nu sunt fenomene unice alc
vietii umane, ci ceva ce se realizeazd neintrerupt noi".
in
Cdlugdrul Buddhadasat2 din Thailanda, un cunoscut gAnditor'
reformator, s-a exprimat intr-un mod similar: in sens religios,
orice eradicare a sentimentului de ,,eu" gi ,,al meu" inseamnd o
renastere. Acest lucru s-ar putea repeta de mai multe ori irr
aceeali zi. Din aceastd perspectivi, un om obisnuit se poatc
,,naste" frecvent, un om evoluat spiritual mai rar, pentru ca in
cele din urmd sd inceteze pentru el acest ciclu al renasterilor.
Acest lucru nu are, insd, nimic de-a face cu nasterea biologicrr
din pdntecele mamei.
De fapt, aici este vorba despre ,,demitologizarea" invafdturii
,.Fdrd aceastl convingere, invdfdtura budistd devine fbr6 sens,
irrtrucit in aceasE situatie moartea ar insemna stingerea gi nimi-
t rrea totald, prin care orice ndzuinfd ar fi lipsita de finalitate"B.
2 -3. Transm i grarea suf letul u i in
variante apuseana
in ultima vreme, reprezentanlii invdtdturii despre reincar-
rfrrre au incercat, in repetate
rdnduri, s6 argumenteze c6aceast6
tloctrind a fost Ei o componentd inifiala a invdtaturii crestine. Ei
;rlirmd cd cregtinii primelor secole credeau pe deplin in aceastii
rnv6tdfur6. Tocmai de aceea, in Evanghelii nu se vorbegte ex-
lrlicit despre ea, pentru simplul motiv cd in acea vreme era ac-
ccptat6 de la sine. Doctrina despre reincarnare a fost respinsa gi
rrrterzisb abia in timpul impdratului Constantin, fiindcd Biserica
s-a supus statului. Teosofa Beatrice Fleming pretinde c6, in

;rcea perioadd, aceast2i invdf6turd a fost eliminata in urma unei

budiste
dilionaladespre karma psihologice,
a proceselor si reincarnare. sepdstreazA
darSe analiza tra-
elimind consecintelc tlccizii majoritarea demnitarilor dornici de putere ai Bisericii.
lor cosmologice. Nasterea real6 nu mai este infeleasd ca o ur- | ,anu explic6, ins6, ce legdturi are tnterzicerea doctrinei cu do-
mare a ignorantei, setei de viata qi karmei. Asemenea tendintc
r inta de putere a capilor Bisericii. Facdnd abstracfie de aceasta,
moderne, in conflict cu concep(iile tradifional-populare, pot
rrici in literafura primelor secole post-crestine nu g6sim vreo
ins6 contribui la o conciliere cu spiritul modernitafii. Fireste,
acest lucru nu se realizeazd,frrd,dificultate. Cdci invdtatura des-
probd care sd ateste c6, in acel timp, transmigrafia sufletelor
pre reincarnare reprezintd, in budism, consecinfa necesard (transmutatio animarum) ar frreprezentat o parte integrantd a
a
doctrinei despre legea karmicd. Cum trebuie sd se repercusionezc credintei crestinera.
karma, dacd nu primeste ocaziapentru aceasta in existenta vii- Firegte, in spaliul din apropierea celui cregtin, existau anu-
toare? Dacd este suficient6 o singur6 viafd pentru compensarea nrite concepfii inrudite cu invdfdtura despre reincarnare. Ase-

karmicf,,
de viafS si,atunci inkarma
credinta chiar
prin aceasta, intrd in conflict cu experienfa nrenea concepfii descoperim deja la orfici (aprox. 600 i.d.Hr.).
intr-o stare de crizd. Acela$i lucnr Acestia le-au preluat din credinfele populare primitive: sufletul
il sus{ine ;i Lama Angarika Govinda, in ciuda analizei sale
moderniste pe care o face pe marginea problemei reincarndrii. rr Lama Angarika Govinda, Lebendiger
Buddhismus im Abendland,
Mi.inchen, 1986, p. 78.
l2 laK. Hutten, S. von Kortzfleisch, op. cit.,p.
Buddhadasa, Tbward the Truth,Philadelphia, 1972, p. 68. 15.

,jqwser:i(f.'4,sjn!$r!ir,,

http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 7/14
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com
262 PR. NICOLAE ACHIMESCU
trebuie s6 transmigreze dintr-un trup in alftrlrs qi s6 sdllSluiascn
chiar in animale; doar cel initiat in misterele orfice 9i cel carc
cunoa$te formula care-l legitimeazA drept ,,pur" in Hades arc
$ansa de a intrerupe ciclul reincarndrilorr6'
Alfi adepfi ai inv6{6turii despre reincarnare sunt Empedoclc,
Pindar, PitagorarT, care spunea despre sine ci ar fi fost intr-o
existenfd anterioard un asediator al Troiei, Si mai tdrzitt frlosolrrl
Hermotimus. Inclusiv Platon a cunoscut 9i a folosit, in cele dirr
urml, aceast6 doctrin6r8.
tn Egipt, invd{dtura despre transmigralia sufletelor a ap6rtrt
ca o doctrind secreti. in ca(ile lui Hermes Trismegistul se gd-
segte o viziune despre germenii spirituali care coboara din sfern
in sfer6 din regiunile caii Lactee, se infagoard in inveliguri mar
grele, devin tot mai mult prizonierele materiei $i, imbibate clc
viat6, se pribugesc, in cele din urmd, in inchisoarea pdmAn-
px-
teasc6. in functie de gradul de desdvirqire atins in via{a
mdnteascd, ei pot ajunge dup6 moarte din nou in sferele supc-
rioare si redobdndi bunurile divine, sau, dimpotrivd, incercdntl
sd acceadd in regiunea lumii, pot fi rearuncafi pe pdmintre'
in vreme ce la orfici 9i egipteni, ca qi in India, transmigraf ia
sufletelor era privitd din capul locului ca un impediment,
intr-un cu totul alt spafiu al lumii antice apare, pentru prima
15
Origen nume$te
,,transmutatio animar
8, 7; cf. E. Benz, In
Akademie der Vl/issen
sund Sozial-Wissenschaftlichen Klasse, Jg. 195 t, 3, Wiesbaden' p' 186'
16
Cf. N. Achimescu, Istoria Si flosofia religiei la popoarele anticc,
Iagi, 1990, p.283.
t1
lbidem.
l8
K. Hutten, S. von Kortzfleisch, op, cit., pp' 15-16.
tsYeziibidem, p. l6: cf. N. Achimescu,Istoria sifilosofia religiei"',p'380'
http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7
RELTGI itrt OtRLoc 263
,l;rta, ca un motiv absolut nou. Se afirmd cI Si druizii galici ar fi
rst adepfii reincarnXrii2o.
l,
Pentru ei, ins6, aceasta nu reprezenta nici un blestem, ci
,'xpresia unei increderi deosebite in viafd, motiv pentru care, in
r r;rini& lui Iulius Cezar, tinerii galici nici nu se temeau de moarte.
in perioada clasicistd gi a romantismului, importante per-
,onalitdfi
lrng
precum Lessing gi Herder, Goethe, Schlosser Si Sche-
se simt atrase spre speculafiile privind transmigrafia sufle-
trrlui, 9i anume in lumina clard apublicitatii literare, fiind inspi-
r;rti spre aceasta gi de cunogtinfele despre Orient mijlocite de
1
rcrspectiva s,tiinfifica qi literara2r.
Si in rdndul spiritigtilor, in Anglia Si SUA se afld foarte
nrulti adepti ai inva@turii despre transmigra{ia sufletelor, dar
,rcestia sunt reprezentati in mod deosebit in Brazilia. Cea mai
nrare autorrtati a spiritigtilor brazilieni este Allan Kardek. in
:;lratele acestui pseudonim se ascunde, in fapt, francezul Hypo-
lite Leon Denizart-Rivail,ndscut la Lyon in 1804 $i decedat la
l'aris in 1869.
,'rnenirii Adepfii
acumsaiau sunt convingi de faptul
trei revelafii, cd in istoria
prin
de pAnd existat respectiv
Moise, Hristos Si Allan Kardek. Pentru ei, Hristos nu este Fiul
lui Dumnezeu, ci medium-ul lui Dumnezeu.
Credinfa occidentalS modernl in reincamare este un ,,copil"
;rl secolului al XIX-lea gi impartaqegte optimismul progresiv al
;rcesteia. Faptul cd omul, in evolufia sa spre trepte superioare,
:rr putea c6dea din nou pe trepte inferioare sau cd, a$a cum pre-
:jr,lpun conceptele orientale despre reincamare, s-ar putea chiar
lcincarna ca animal, este inacceptabil. ,,O dat6 om, pentru tot-
tleauna om", reclama un principiu teosofic, comun futuror con-
ccptelor moderne apusene despre reincarnare.
20K. Hutten, S. von Kortzfleisch, op. cit., p. l6; cf N. Achimescu, op.
,'it.,p.465.
2lCf. mai pe larg E. Benz, Die Reinkarnationslehre im Dichtung und
l'hilosophie der Deutschen Klassik und Romantik, in A. Resch (Hrsg.),
lmago mundi, vol. VII, Fortleben nach dem Tode,Insbruck, 1980.
8/14
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com
PR. NICOLAE ACHIMESCU
RELtcl ilv orRloc
2.4. rettnse argumente gtiinlifice
P
privind reincarnarea rncercat sd o conduca inapoi spre inceputur
cicrului rena$te-
rilor, ea fbcdnd, cu acest prilej, o mullime
de declaralii f.e"i."
legate de reincarnarea ei antetioard22.
il_""t" din urm6, taina n-a fost deslugit. nici de reporteri si
._,^,
nlcl de
tr4rhite.
aceasta
Corkell :uta cu numele Bridey Murphy.
Doamna Corkell le povestea cu pasiune copiilor
despre copi_
l6ria sa din Irlanda natald, iar micula Virginia
a."u p'urt.,
ent, din cercul ascurtatorilor sdi cei mai
atenfi. pastorul wt"ui-
ir.
a descoperit ca doamna corkell citea
deseori texte i.tanoeze si
prezenta dansuri din tara sa natald, adundnd
chiar bani de la tre_
citorii pe strad. pentru spectacolul oferit. Din
aceastS p.riouou
provin, de altfel' qi amintirile medium-ului
de ,,Sean", care trebuie sd fi
virginia righ" i.g*.
jucat un
Bridey Murphy: acest ,,Sean" era unanume rol in viafa
f"titudoamnei
b6iat ciruia
ani, Virginia, ii purtase odinioara o intensd
i. ,"..
dragoste de copil.
P-lir urrnare' povestirile medium-ului nu erau
.
vise din chicago, amintiri din copildrie,
altceva decat
reactualizate prin hip-
'oza'
o veche prieten' din copildrie a fetifei virginia acea
urmdtoarea remarcd in legdfurd cu acest
caz: ,,ykgir,iu urr"u uqu
d" -l].* fantezie. Am crezut totdeauna cd ea
va scrie cAndva o
carte ,,-
Fascinafia crescdndd fap de conceptul de reincamare
se
coreleaz'si cu interesul fat6 de experienlele,,de
frontierA;1i;;;
cipal, in acest caz nu este vorba de experienfe care u, jr"p,
confinut viefile anterioaresau ulterioare. oricum, ele aduc in
discufie ideea unei existente de sine a sufletului,
independenta
de trup, deci concepfia despre o
separata,,.
,,anima Din u"..t
22K. Hutten,
S. von Kortzfleisch, op. cit., p.35.
23
lbidem,p.39.

http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 9/14
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com
266 PR. NICOLAE ACHTMESCU
punct, drumul spre credinfa in reincarnare este, firegte, deseori,
foarte scurt.
Un exemplu bun, in acest sens, este Edgar Cayce, ,,pro-
fetul adormit", decedat in anul 1944. Acest american s-a ficut
cunoscut prin diagnozele vizionare gi prin prescripfiile sale tera-
peutice. Crescut intr-o familie creqtin-ortodoxd, la inceput a avut
refineri serioase in a crede in reincarnare. Cu toate acestea,
intr-o bund zi, el a debutat cu aga-numitele ,,readings" karmice,
mesaje exprimate in trans6, care justificau anumite boli gi pro-
bleme de viatd pebaza unor experiente Ei fapte din viefile an-
terioare. Desigur, aceste ,,readings" au inceput abia dupd ce Cayce
devenise oaspetele casei lui Arthur Lammers, un teosof con-
vins $i un adept al astrologiei qi reincamdrii. in aceasta atmos-
fer6, inspirat din discutiile despre teme ezoterice, Cayce incepe
s6 reproducd treptat caracteristici esentiale ale conceptiei te-
osofice despre lume, aga cum se poate vedea in biografia lui
Cayce scrisd de citre Gina Cermtnaraza: faptul cd omul se poatc
reincarna doar ca om, qi nu ca animal, faptul cd oamenii ar fi
trait odinioarS in Atlantida $.a.m.d.
in mod sigur, Cayce poseda capacitali parapsihice spe-
ciale. A$a cum se obignuiegte totdeauna a fi explicatd origi-
nea ,,mesajelor" sale, acestea au inceput s6 aib6 drept obiect
karma $i reincarnarea abia in momentul in care a intrat in
casa lui Lammers. in cazul ,,regresiilor", elementul sugestiei
este indispensabil, dupl cum rezllt;_ din protocoalele lui T.
Dethlefson $i ale altora25.
2a
G. Cerminara, Erregende Zeugnisse von Karma und lliedergeburt,
Freiburg i. Br., f.a.
25 T. Dethlefson, Das Leben nach dem Leben. Gesprciche mit Weder-
geborenen,Miinchen $.a., 1974;idem, Das Erlebnis der Lliedergeburt. Heilung
durch Reinkarnation, Miinchen s.a., 1976; M. Netherton, N. Schiftin, Bericht
vom Leben vor dem Leben. Reinkarnationstherapie, Miinchen, f.a.
http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7
RELtGl itrt otRloc 267
credinfa in reincamare aduce in prim pran experienfe cores-
punzdtoare sau cel pufin le faciliteaza, influenfind publicul gi,
in primul rdnd, cercurile mai restrdnse.
De aici nu trebuie sb se deducd faptul cb sugestia ar fi o expli-
cafie satisfbc6toare pentru toate experienlele legate de reincarnare.
ln cazul celor reanimafi, tema reincarndrii nu apare absolut de-
loc in prima fazd. in general, experienfele loi din apropierea
rnorfii se rezumd la viziuni luminoase, aparilia unor decedati
sau a unor figuri religioase, ca gi a sentimentului de plutire peste
sala de reanimare sau masa de operafie. Relafiirile despre anumite
cxperienfe privind reincamarea sunt, indiscutabil, rezultatul con-
tactului de mai tdrziucu literaturaezotericd". cu certitudine, ex-
perienfele din faza de apropiere a morfii amplificd disponibili-
tatea pentru a crede in reincarnare, intrucat aceasta se coreleazd
cu concepful despre o ,,anima separeta". Deseori, aceasta este
irnaginea despre credinfa in reincamare. cand cineva se increde
vreodatE intr-o atare imagine, ,,descoper6", nu de pufine ori, cl
anterior ar fi fost un pegte in Marea Adriaticd sau o victima a
rdzboaielor indiene nord-americane. De aceasti datii este vorba
de un proces invers: orice concepfie despre lume are drept
con-
s ecinfi gi experien{ele corespu nzfutoare26
.
Totusi, experienfa regresiilor nu este suficientr, in cazul adep-
tilor inva-taturii despre transmigrafia sufletului, pentru a oferi
un certificat de garan{ie acestei doctrine. La acestea sunt addugate
si alte experienfe de viafa. Teosofa Beatrice Fleming amintegte
cele cAteva urmdtoare experienfe:
a) Dragostea la prima vedere. Teosofa se intreabi si incear-
cd sd explice: atracfia extraordinar de puternicd qi spontand, a
doud persoane n-ar putea fi priviti cumva nu doar ca rezultatul
26
R. Hummel, Reinkarnation. weltbilder des Reinkarnarionsgraubens
und das Christentum, Mainz-Stuttgart, l9gg, p. 19 sq.
10/14
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com
268 PR. NTCOLAE ACHTMESCU
primei intdlniri, ci careztltat al ultimei lor intdlniri din seria ce-
lor multe care s-au derulat in existentele lor anterioare?
b) Sentimentul brusc al unei antipatii, care apare fbr6 vreun
motiv rafional la o primd intdlnire cu altcineva. Dupd Beatricc
Fleming, se poate intAmpla ca, dupd ani, aceeaqi persoand carc
a declangat in noi sentimentul de antipatie sE ne atace brusc,
frrd vreun avertisment gi sd ne aplice o lovitura canzatoare,
probabil, de moarte. Reventismul incearcd sd ofere o expli-
cafie: cel rdnit a suferit deja in existenfele anterioare in miinilc
acestui torfionar, iar amintirea acelor suferinfe l-a strdfulgeral
acum ca o intuifie.
c) Fenomenul geniului: cum se realizeazA el? Acesta nu
poate fi explicat inbazamostenirii ereditare. Beatrice Fleming
este de pdrere cd solufia o reprezinti doctrina reincarndrii. Din
aceastd perspectivd, Mozart ar fi fost un suflet care, in exis-
tenfele sale anterioare, ar fi urcat culmile umaniafi si ar fi atrns
profunzimile sale.
si poetul
sd fififost odi-
Keats vor
de la naturd un spiritHcilderlin englez trebuie
clar grecesc. Emerson posedat
nioard un discipol al lui Platon. in Kant, Fichte qi Hegel ar trebui
sd recunoa$tem vechi filosofi vedantini. in barbafi precum Byron
Si Ruskin s-ar gdsi o ,,burni1a" de la grecii de odinioard.
d) in f,rne, o relafie reincarnafionala comund ar putea fi de-
scoperitd la intregi comunititri umane: rasa englezz_ ar putea fi
privit6, in totalitate, ca o formd de reincarnare a vechilor romani.
In atitudinea mentald c aracteristi cd fr anc ezllor descoperim intru-
chiparea multor trdslturi specifice vechilor greci. Dacd am cu-
noa$te mai exact viafa fenicienilor, i-am descoperi pe mulfi
dintre ei reincarnafi in germanii de ast6zi, iar rivalitatea comer-
ciald dintre Anglia $i Germania am evaluat-o cape o ,,reincar-
nare" a vechii rivalibti dintre Roma $i Cartagina. O mulfime de
ego-uri ale vechilor greci este prezent6 gi in SUA. Pe malurile
Pacificului existii mulfi oameni cu temperamentul vioi al gre-
cilor din perioada prepericliand. Cea mai mare parte a hindusilor
http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7
RELIGII IN DIALOG 269
contemporani nu s-a reincarnat in ultima vreme in alte tdri. dar
pot fi intdlnifi uneori barbati si femei pentru care traditiile sacre
ale Indiei nu au nici o semnificafie gi care acceptE cu ardoare
ideile progresiste apusene. ln aceastd situalie, afirma Beatrice
Fleming, avem de-a face, cu certitudine, cu iryi care in existenfele
anterioare au tr6it in Europa. in maestrii italieni ai picturii si
arhitecturii s-au reincamat artistii vechi ai Greciei s.a.m.d.27.
2.5. Obieclii ralionaliste 9i cregtine fala de
problema reincarndrii
Examinindu-se premisele sale, doctrina despre transmi-
grafia sufletului nu este problematizatd sau criticati doar din
purrct de vedere teologic si filosofic. Dat fiind faptul cd ea
prezintl destinul omului atAt de logico-mecanic, se confruntl si
cu o serie de obiecfii foarte ra{ionaliste. De aceea, ne propunem
sd aducem in discutie cAteva dintre acestea:
a) Cum se impaci ideea de reincarnare a perrnanent acelo-
ra$i suflete cu faptul cI oamenii se inmulfesc, cu faptul ca in ul-
timele mii de ani chiar s-au inzecit? Conform doctrinei despre
reincamare, numArul sufletelor nu este constant? Conform logicii,
qi anume cl din egal rezultd egal, ar trebui ca, in realitate, nu-
mirul sufletelor sd rdmind constant.
b) O alta obiec{ie: de ce nu ne putem aminti direct (fra hip-
nozA,fbrlmedium etc.) gi pe deplin de existen{a noastrl anterioard?
c) Unde ne vom afla dupi moartea trupului? Cdtd vreme
vom poposi in aceastd alt6 lume, aga cum pretind adeptii doc-
trinei reincamdrii? Cine decide durata de timp pint la o noul
reincamare?
d) Se vor reincarna si aceia pe care eu ii iubesc si care mor
inaintea mea sau dupa mine sau in aceea;i perioadi cu mine? Ar
27YeziK. Hutten, S. von Kortzfleisch, op. cit., p. 49
sq.
11/14
5/14/2018 270 PR. NICOLAE ACHIMESCU Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com
putea fi posibil ca perioada de reincarnare sd fie diferitZi, asa
incAt sd nu ne mai intdlnim niciodata ?
e) Cum ar putea explica reventismul anumite cazuri con-
crete, de pilda faptul ca Atila gi Gingis Han gi-au pdstrat tronul
pAn6 la sfdrgitul viefii, in vreme ce Hristos a murit pe cruce gi
Socrate a trebuit sd bea pocalul cu ohavd? in acest caz, schema
nu mai func{ioneaza. Probabil ci ar mai trebui spus cf,, in exis-
tenfele lor anterioare, Atila si Gingis Han ar fi trebuit sd fi fost
chiar mdrefi eroi ai virtufii. insd in aceastd situalie, ar trebui sil
ne ldmurim de ce in existenta lor de acum au cdzut asa brusc
din starea lor virtuoasl intr-o stare de brutalitate, in care, totuqi,
ar trebui protejatii identitatea persoanei. Iar in cazul lui Hristos,
argumentarea ar trebui sd fie inversd. Dar probabil c6 acest lu-
cm nu l-ar indrdzni nimeni aqa de ugor.
f) O problemd complicatA pentru adepfii doctrinei reincar-
narii o reprezintA si soarta copiilor decedafi la o virsti fragedA
sau chiar a celor nlscufi mo(i. Potrivit inv6(6turii reventiste,
spiritul trebuie sl-si caute o anumit6 mami pe pdmAnt Ei s6 ,,in-
tre" in embrionul acesteia aproximativ in luna a gasea. Apoi, la
na$tere, el se renaste odat6 cu copilul Ei isi reincepe noul curs al
vietii. ins6, conform mdrturiei unanime a ,,spiiitelor", copiii
rdmAn copii si in cazul in care mor la o vArsti fragedd, urmAnd
ca pe parcursul unei indelungate acfiuni educalionale in viafa
de dincolo sd ajungd spirite desavArEite. Dac6 totusi anumitc
spirite in ,,via!d" de milenii, dupd pufine s6ptdmAni sau luni dc
via{1pe pdm6nt, se reintorc deja in viala de dincolo gi uit6 tot
ceea ce s-a intAmplat anterior, nu gdndesc, nu vorbesc si abia
dupd o lungi perioadd de educalie pot redeveni ,,spirite des6-
vArgite" - fdrd s6 cunoascl nimic, ins6, despre existenfa lor pre-
natald -, atunci este vorba despre un proces deosebit de dificil28.
8Vezi mai pe larg ibidem,p.6l sq.
http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7
RELIGII IN DIALOG 271
Cu toate acestea, unii au incercat sd gdseascd chiar in Noul
Testament urme ale credinfei despre transmigrarea sufletelor.
Sunt invocate in acest sens doar citeva locuri. Cei ce le invocd
se refer6, in primul rAnd, la Ioan 3, 3: ,,Rdspuns-a Iisus: Ade-
v6rat, adevdrat zic lie: De nu se va naste cineva din nou, nu va
putea sd vadd implrdfia lui Dumnezeu". Totuqi, a fi ndscut din
nou nu inseamnd a fi ,,reincarnat"; mai mult decit at6t, pufin
mai departe, se explicd faptul cd omul trebuie ,,sd se nascd din
apd Ei din duh" (Ioan 3, 5). CuvAntul ,,din nou" din originalul
grecesc inseamn6 gi,,de sus". Naqterea din nou nu are semnifi-
cafia de nastere in sens biologic: ,,Cum poate omul sd se nascd,
fiind batrdn? Oare, poate sd intre a doua oard in pAntecele ma-
mei sale gi sa se nasc6?" (Ioan 3, 4).
Pe de altAparte, in Noul Testament, Ioan Botezdtorul este
desemnat ca o reincarnare a profetului Ilie, inclusiv Iisus fiind
intrebat dacd nu cumva este Ilie (Luca 1. 17: Marcu 6. 14-15:
Matei
in 76,l3-14)2e.
literatura despre reincamare, aceasti revenire este expli-
catzi cu predilecfie in sensul reintrupdrii. Acest lucru nu cores-
punde realitdfii tocmai prin faptul c6, in Biblie, Ilie nu aparc
ca unul care moare, ci ca unul care este rdpit la cer, motiv pen-
tru care n-ar avea cum s6 se reincarneze. Agteptdrile poporului
legate de Ioan Botezdtorul si Iisus se alimentau din frg[duinfa
de la Maleahi 3, 23: ,,IatA cd Eu va trimit pe Ilie proorocul,
inainte de a veni ziua Domnului cea mare qi infricogitoare".La
sfArgitul lumii, despre care se vorbegte aici, erau a$teptate s6 re-
vind personalitafi care au trdit in perioadele anterioare. Toate
2eYezi Luca I, 17:
,$i va merge inaintea Lui cu duhul gi cu puterea lui
Ilie, ca sa intoarcd inimile parinfilor spre copii..."; Matei 16, 13-14:,,Si
venind Iisus in pdrtjle Cezareii lui Filip, ii intreba pe ucenicii S6i, zicAnd:
Cine zic oamenii cd sunt Eu, Fiul Omului? Iar ei au rdspuns: Unii, Ioan
Botezitorul, altii Ilie, allii Ieremia sau unul dintre prooroci".
12/14
5/14/2018
272 PR. NICOLAE ACHIMESCU
Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com
aceste locuri din Scriptura pomesc de la ideea c6 profetul Ilic
fusese rapit gi cd. era pregdtit pentru a reveni din cer pe plmdnt.
Cu totul altfel stau lucrurile atunci cAnd, la Marcu 6,14 si
Matei 16,74,Iisus este intrebat dacd El nu este cumva Ilie sau
unul dintre profeli (in mod normal decedati) - in Evanghelia
dupd Matei este numit special Ieremia. O explica{ie in sensul
doctrinei despre reincamare contravine, insd, realitZifii pentru
faptul cd si Ioan Botezdtorul, cel abia rdposat in vremea lui Iisus,
este amintit in acelasi moment. Oricum, e limpede cd, in timpu-
rile biblice, cineva isi putea imagina revenirea unei mari perso-
naliatri religioase frrd ca aceasta s6 aibd vreo legdturd cu inv6-
tdtura despre reincarnare. Despre ce este vorba in acest caz, sc
poate deduce cel mai bine din textul de la Luca l, 17, unde se
afirmd despre Ioan Botezdtorul cd,,va merge inaintea Lui cu
duhul gi cu puterea lui Ilie". Aceasti modalitate de a identifica
personale unele cu altele este strdind gdndirii indiviciualiste
moderne. Nu e nevoie, insd, de conceptul de reincarnare pentru
a explica semnificafia ei pentru perioada biblica. in textul de la
Luca 9, 7-9, activitatea lui lisus este explicatd, de citre Irod Si
de cdtre alfii, prin prisma ideii ca Ioan Botezdtorul sau unul din-
tre profefii mai vechi ar fi inviat din morti. Despre Ilie (cei
rapit) se raspAndegte zvonul cd el ar fi ,,apdrut" (in Ioan Bote-
zdtorul). in cazul revenirii de la sfhrsitul lumii a unui profet
rdposat, evident cea mai agreatA concep{ie era aceeadespre in-
viere, dupd cum, in general, de altfel, sfArsitul lumii era socotit
drept timpul invierii.
Lista textelor biblice interpretate for.tat in sensul doctrinei
despre reincarnare ar putea fi cu mult mai lungd. Biblia a apdrut
intr-un mediu in care invifdtura despre reincarnare nu juca un
rol esenfial, motiv pentru care nu intra in vreo disputd, nici pozi-
tiv6, nici negativd, cu aceasta. Singurul loc in care s-ar putea
presupune o disputd cu aceasti doctrinf, este istoria legatE de
orbul din na;tere, relatatd de Ioan, in cap. 9. Dacd supozi{ia dis-
.t*
http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7
RELIGII IN DIALOG 273
crpolilor privind faptul c6 orbirea bdrbatului ar fi o consecinld
rr pacatelor sale sau a celor ale pdrinfilor sdi ar trebui inteleasi
rcalmente in sensul legii karmice $i in cazurparintilor sai in
- -
;rcela al reincarndrii, atunci rdspunsul lui lisus, ,,Nici el, nici
plrrin{ii s6i n-au pdcdtuit...", poate fi interpretat doar ca o res_
pingere a acestei doctrine. Prin urmare, in Noul Testament este
vorba de o repudiere clard a karmei si reincarnarii3o.
I
Doctrina karmicd se afl6 inh-o evidenta relafie concuren{i_
in creafie, aga cum e infeleasd aceasta in crestinism.
rrld cu credin(a
irclusiv in iudaism si islam. cu cat rolul credinfei in creafie este
rnai mic, cu atdt este mai mare spafiul pentru dezvoltarea unei
invdtaturi despre e. Dintre tradifiile descrise,
tloar spiritismul ep1ie clar conturatZi despre
creafie, dar aceas u cea crestind.
Dd de gAndit faptul c6, in literatura despre credinfa in rein_
carnare, practic, se ia act si este combAtua cu inverqunare doar
. singurd hotdrdre din partea Bisericii, respectiv cea legatd de
respingerea catorva afirmafii ale
lui origen la sinodul al v-lea
calnare dispare repede. Aceastzi interpretare urmdreste s6 ex-
plice absenfa marturiilor despre credinla in reincarnare: dupd
553, aceste marturii ar fi fost inldturate din Sfdnta Scripturlgi
din literatura timpurie crestind. in realitate, insd, continutul exact
al
textului privind preceptele lui origena(respectiv ale
tilor din acea vreme) este limpede3r: fost respinsd origenis-
preexis-
ten{a sufletelor, si anume concepfia potrivit cdreia sufletele
30Yezi
K. Hoheisel, Das friihe Christentum..., loc. cit., pp. 37_3g; R.
Hummel, Rei nkarnatio n..., pp. 27 -28,
13/14
5/14/2018 274 PR. NICOLAE ACHIMESCU Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com

oamenilor ar fi avut parte de o preexisten{d, de o viafd ante-

rioarl ca spirite gi, drept pedeapsd pentru cd s-au indepIrtat de
Dumnezeu, ar fi fost trimise in trupuri; mai departe; a fost res'
pinsd concepfia conform cdreia sufletele cdztfie gi demonii vor
fi ,,readugi", in cele din urmd, cindva, la starea lor de puritate
dintru inceputuri. Conceptul de reincarnare sau metempsihoz[
jucat disputelor din 553 qi 543 (data
n-a nici un rol in cadrul
sinodului local de la Constantinopol)'
Inclusiv afirmafiile lui Origen, decedat cu aproximativ 300 Partea a V-a
de ani mai inainte, legate de aceasti tematictr, au fost fbri sem-
nif,rca{ie. De altfel, ele sunt abordate contradictoriu qi in litera-
tura despre reincarnare. Este limpede cd Origen privea omul ca COMPASIUNE SI IUBIRE
pe o fiinfd spirituala preexistentd ,,incarnatd" intr-un cofp, care
va mai putea avea parte, inclusiv dupd moartea trupeascd, de un
lung drum al purificdrii. in disputa cu Celsius, el a aritat clar
c6, in viziunea sa, doctrina reincamdrii nu are nimic comun cu
Scriptura qi cu credin{a Bisericii. insa, probabil ci el era de
acord cu faptul ci procesul crealiei, cdderea in p6cat 9i ',apoca-
tastaza" se pot repeta in cadrul unor noi perioade cosmice, iar
spiritele preexistent e cdzutevor trebui s6 se ,,intrupeze" din nou.
La Origen, insi, nu gdsim nici un citat care sd acrediteze ideea
c6, in cadrul unei perioade cosmice, s-ar putea ajunge la in-
trupari repetate, deci la reincarnare32.
Dialogul dintre reventiqti gi creqtini va avea un sens doar in
eventualitatea in care se va tine seama de incompatibilitatea
celor dou6 doctrine $i totodati a celor dou6 forme de credinftr.
in aceasti situatrie, se diminueaza tentafia de a privi convingerea
qi credinfa celuilalt ca fiind prea superficialS.

3r O prezentare pe larg a problematicii origeniste se gise$e la G. MacGregor,

Reinkarnation und Karma im Christentum, Bd. I' Grafing, Miinchen, 1985;
R. Hummel, Reinkarnation..., p. 104.
32
R. HummeI, Reinkarnation..., pp' 1 04- I 05'

http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 14/14