Sunteți pe pagina 1din 14

5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.

com

http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 1/14
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com

Pr. Nicotae Achimescu este pr<llbsor itl


liirctrltAtii de Pr. Nicolae Achimescu
t lnivcrsithtii
teologie Ortodoxd,,Dumitru Staniluttt" rr
Ctrza" Iaqi. Preda cursul de Istoril ti lilosofia
"Al.-i
r.iigiil"t in cadrul acestei facultali 9i la lracull"atea de
Este
L1;;, catedra de literaturi universala 9i cornparata'
unde' in
din Ttibingen' Germania'
anul 1993, $i-a sustinut teza de doctorat cu titlul Die
doctoi al Universitatii
Bewertung
Voltendung des Menschen im Buddhismus'
ausorthodoxerSicht,subindrumareaprof.dr.P.
Beyerhaus qi a prof. dr' J' Moltmann'
qi fenomenologia
Pe linga numeroase studii de istoria
,rtigil;t, autorul a publicat urmdtoarele cdrti: Testa- RELIGII iN DIALOG
n'ostru Iisus Hristos' traducere din
-"it"f Domnului Polirom' Iaqi'
limba latin6, cu note 9i studiu introductiv'
1996; Istoria 9i filosofia religiei
la popoarele antice,
Junimea, Iaqi, 1998 (Premiul ,,Alma
Mater Jassyensts

al Institutului pentru Societatea si Cultura RomAni'


la cea de-a VII-a editie a Salo-
f.n *
'nului
carte universitara'
National de Carte, IaSi, 1998);Budism pi cres'tinism'
Junimea -
Considerafii privind deslv0rpirea omului'
Tehno-
i.hnopr.rr, Iasi, 1999; India' Religie 9i filosofie'
Cluj-
pr.rr,'fuqi, 20Ol;Noiie migclri religioase' Limes'
Napoca,2002.

O TRINITAS, 2006
TRINITAS,2006
tsBN 973-7834-46-1

http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 2/14
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com

RELrcl iru orntoc 2s3

cu diferite culturi gi religii strdine, care pot fi corelate cu alte


clemente (meditafie, astrologie etc.) gi care, totodatii, au scdpat
de sub controlul marilor traditii.
invatStura despre reincarnare s-a rdspAndit concomitent cu
2. ReTncarnarea - tcel val al noii religiozitifi, care a luat amploare pe la inceputul
anilor '70, profitdnd de momentul deciderii traditiei in lumea
apuseand, declangat in urma tulburdrilor din anul 1968 gi dupa
realitate sau iluzie? ilceea. Decdderea tradifiilor cregtine apusene a atras dup6 sine, in
primul rdnd, un interes marcant pentru religiozitatea oriental62.
2.1. Reincarnarea - o temd incitanti in anii '80, acest val a cdpdtat o amploare si mai mare, iar
cres,tin6, de mai bine de doud secole pdtrund idei
rniEcdrile religioase gi ezoterice inrddlcinate mai puternic in cul-
ln lumea
specifice unor religii orientale. Intermediarii acestora mai apro- tura occidentald au primit un nou impuls. Dintre acestea fac
piafi au fost, dintotdeauna, oamenii de qtiinfS, poefii 9i filosofii. parte, in primul rind, spiritismul modem, ale cdrui inceputuri
Dintre religiile apdrute in spafiul indian, hinduismul 9i budis- dateazt de prin anul 1848, ca gi Societatea teosoficd, intemeiatE
mul au stirnit interes Ei gi-au gdsit adepfi. Din acelagi spafiu in 1875, si antroposofia izvorAta din aceasta in 1913. Un rol de-
apar mai tdrziunoi fenomene cu caracter religios 9i privind con-
cepfia despre lume: tendinfe difuze, noi migcdri, ,,cordbii salva- cisiv in cadrul acestora il joacd conceptele de karma si reincar-
nare, corelate cu gindirea evolufionistZi apuseand, nu in ultima
toare". Multele teme propuse de ele se afld la indemind qi-i atrag
instantd in urma influenfelor asiatice, care au inceput s6-gi arate
pe mul1i dintre semenii nogtri: superstifie, magie, divinizareana-
cfectele in secolul anterior prin traducerea scrierilor sacre ori-
turii, o gnozil subliml cu caracter intelectual 9i estetic, cu pre-
tentia de a descifra tainele lumii si secretele misticii; un cult al entale in Europa gi America. in prezent, elemente orientale gi
vrdjitoarelor, secte juvenile si religiozitate cu caracter vagabond; occidentale ale noii religiozitA(i se regdsesc laolalta in migcarea
reintoarcerea la religiile arhaice $i la zeifele si zeii lor; forme New Age. Un element comun, alaturi de multele elemente ab-
de terapie ca substitut religios; explica{ii privind lumea, care solut distincte ale acestei miscdri, il reprezintd convingerea cd
nu corespund realiafii, $i schite generale pseudo-gtiintifice, ne-
confirmate cu ajutorul experienfei Si ratiunii. transmigra(ia sufletului desemneaza in mod tipic evolutia semanticd a invd-
(aturii in Occident; pentru ca abia
Ideea de reincamarer face parte 5i ea din rdndul acelor multc in acest
(nu a Bibliei), apare conceptia despre spafiu,
un suflet caresub influen{a greceasci
supravietuie$te mo(ii,
concepfii religioase vehiculate actualmente in cadrul intdlnirii care se poate elibera de trup pi poate intra din nou intr-un trup efemer. Cf.
rin spafiul apusean, cea mai popularA este notiunea de ,,transmigratie a K. Hutten, S. von Kortzfleisch, Seelenwanderung- Hoffnung oder Alptraum
der Menschen2, Stuttgart, 1962, pp. 9- 10.
sufletului" (metempsihoza). in afara acesteia, mai glsim cuvintele ,,renaEtere" 2 R. Hummel,
cel Indische Mission und neue Frc)mmigkeit im Westen,
Qtalingenesis) sau ,Jeintrupare" (reincamare). Reintruparea este numele
Stuttgart, 1980; idem, Gurus in Ost und West, Stuttgart, 1984.
mai potrivit pentru aceasti doctrin6 apirutil initial in India' DimpotrivA,

4!Wni,ir
http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 3/14
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com

PR. NICOLAE ACHIMESCU RELrGil iru Otnloe 25s

omul nu are o singut6via\6,ci se afld, dimpotrivd' pe calea


unor rlrogurilor. Inclusiv psihologia s-a aritat de multd vreme inte-
permanent rcsatd de aceste ..mutatii ale starii de conqtiinfd"s'
reincarndri succesive, in cadrul cdrora acumuleazd
experienfegiaspectealecosmosuluiinintregulsiuqiigiepu- ,,Psihologia transpersonald" s-a consacrat cercetdrii Stiin-
(ifrce dupd ce medicul Carl Gustav Jung6 abordase deja, cu
izeaz| tot mai pregnant propriul sdu potenfial; este vorba
de
rnult timp in urm6, domeniul experienfei religioase ca obiect al
insdsi credinfa in reincamare.
psihologiei. in cele din urm6, sub influenta sa, a fost reabilitat
intrucdt cei mai mulfi oameni poart6, din punct de vedere tot ceea ce Stiinta qi cregtinismul anatematrzaseid, in deplin
pune
religios, in mod predominant amprenta creqtinismului' se acord, in secolul anterior ca superstifie.
tot mai clar intrebarea dac6 9i in ce mdsurl cregtinismul s-ar O tem6 predilectd a psihologiei transpersonale o constituie
cxperienfele propriei nagteri $i mo{i, sub influenta LSD sau ale
Lrnor psihotehnici gi tehnici de meditatie avAnd ca scop schim-
barea con$tiinteiT.
De acest domeniu fin qi acele regresiuni rcahzate intr-o
rale celorlalte, ci un nou factor care schimbd intreaga ecuafie"r.
a stare similard transei, care conduc, aparent parcurgAnd in sens
Exista o mulfime de car!i despre experienfele unor pacien{i invers fazanagterii gi a gestafiei, inapoi spre viefile anterioare.
viatpta. Revenifi din starea de limita dintre viati si
readuSi la
moarte in urma unui accident sau a unei crize generate
de o 2.2. Perspectiva hinduistd 9i budistd
anume boala, conform motto-ului,,am fost mort clinic"' asupra reincarnirii
ei re-
lateazddespreviziuniluminoase,apari\iaunordecedafiqides-
invdtltura despre reincarnare este mai veche decit creqti-
pre cdl6torii ale sufletului in spa{ii necunoscute pind aruuci'
nismul. Cercetarea istoric6 a originilor ei ne conduce pAnd in
Peaceea5iliniesep|aseazdinteresultotmaicrescAndpentru perioada str6veche a Vedelor, pAnd in primul mileniu pre-
exta-
anumite experienfe similare din istoria religioasd recentd: trestin, in care a inflorit atAt de bogata literaturd sanscrita- in
zele gamaniste 9i practicile care conduc la acestea' cdderile orice caz.ideea de reincarnare a devenit un element fundamental
meditative inextaz$i stdrile de con$tiinti induse prin utilizarea al gdndirii indiene in perioada Upani;adelor, respectiv a Vedelor
und die Seelen-
, Das
tikeun ,1984-1985,P'46:
5
Cf. C. Albrecht, Psychologie des mystischen Bewusstselrs' Bremen,
1951; idem, Das mystische Erkennen. Gnoseologie und philosophische
erung um? , in Material'
Relevanz der mystischen Relation, Bremen, 1958.
6 Cf. C.G. Jung, Zur Psychologie westlicher und ristlicher Religion,

Zirich,1963.
7
Cf. S. Grof, Geburt, Tod und Transzendenz. Neue Dimensionen der
Psychologi e, Mtinchen, I 985.

http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 4/14
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com
256 PR. NICOLAE ACHIMESCU
RELIGII IN DIALOG 257

rcspectiv atm an -ul,,,sinele"e. C a:uza primordial a a existenf ei si


tdrzii. Aceste scrieri filosofice cu un caracter speculativ - cea
rrucleul individual al persoanei, ftindamentul cosmic gi cel spiri-
mai veche dintre ele datdnd de prin jurul anului 500 i.d.Hr. -
ttal, Brahman si atman, sunt identice. Pentru vizionarii (Ipa-
confineau inifial invdfdturi secrete, ceea ce presupune cd, la
ttisadelor, eliberarea si mdntuirea sunt incluse in realizarea in-
inceput, gi ideea de reincamare a fost o invdldturd secret6. UI-
tLritiv6 a acestei cunoa$teriro.
terior, aceasta s-a contopit cu la fel de vechea invdfdturd desprc
rdsplata faptelor in lumea de dincolo qi a determinat pe mai de-
Aici avem si o aluzie la rdspunsul la intrebarea legata de
ccea
parte concepfiile indiene despre fundamentul, substanfa si des- este, propriu-zis, ,,suflefuI", care, potrivit invdtdturii in-
tlienecedespre
tinul oricdrei fiinte vii, despre calea qi finalitatea mdntuirii ,,transmigrafia sufletului", trece de la o existen{d
la alta. Upanisadele afrmd, cu o anumitZi simplitate.. atrnan-ul,
oamenilor. Prin intermediul budismului, in fine, aceste con-
sinele. Atman-ul transmigreazi de la o existenfila alta asemenea
ceplii s-au rdspdndit cu mult peste graniqele Indiei, spa{iul in
rrnei omizi care coboard de pe un firicel de iarbd gi se ca{dra pe
care au aparut.
Irltul. Firegte, in realitate, problema este mai complicatd. Aceasta
Potrivit doctrinei hinduiste, in fiinta cea mai interioard a omu-
lrentru cd, in concep{ia hinduisti, atman-ul se afla dincolo de
lui se afld un,,atman" care, fiind dincolo de constiinfa eu-lui gi orice eveniment care fine de lume. El rbmAne intangibil in ceea
distingdndu-se esenfialmente de suflet Ei spirit, este de sub- ce priveqte moartea gi via{a, timpul si schimbarea. Este ,,mar-
stanfd divind, este indestructibil si neschimbabil. in (Jpanisa- lorul" absolut pasiv al oricdrui proces evenimenfial si, in ce-l
deletimpvii importante erau, inprimul rdnd, reflecfiile pe mar- priveste, nu face nimic. Privit din aceastA perspectivd, de fapt,
ginea problemei legate de cine este purtEtorul vie{ii8. cl nici nu ,,transmigreazA". in plus, el nu depinde de vreo indi-
Aceast6 problemd s-a pus nu doar in India, ci in toate filo- vidtralitate. A recunoaste atman-ul inseamnI a renunfa la fini-
sofiile; 9i rdspunsurile sunt cumva similare. Inclusiv in India tudinile oricdrei individualitati $i a abandona orice sentiment
s-au incercat rdspunsuri pornindu-se, in primul rind, de la ele- de ,,eu" gi ,,al meu". in contrast cu variantele ei occidentale. doc-
mente particulare. Este cumva piatra de temelie a cosmosului
Si a vietii umane apa, focul sau aerul (suflul de viafa)? in core-
e Yezi Chandogya-Upanishad, IIl, 14, 4: ,,Sinele (atman) meu din-
launtrul inimii este Brahman. Cu el mi voi contopi dupa moarte"; cf.
lafie cu aceste reflecfii, incd de timpuriu, s-au frcut speculafii
ibidem,VI,9,l.
cu privire la destinul de dupd moarte al omului. De pildd, acest toin B rihadaranyaka-(Jp anishad, dupd ceva dispute, inteleptul yajna-
destin a fost comparat cu circuitul apei, care se evapord spre valkya o povdluiegte pe so{ia sa, Maitreyi: ,,Sinele trebuie privit, ascultat,
vdzduh, iar apoi revine pe pdmdnt gi produce hrand gi o nouA gAndit 9i luat aminte bine, Maitreyi. intr-adevar, cel care l-a v6zut pe
alman, l-a ascultat, l-a gindit gi l-a recunoscut, acela a recunoscut intreaga
viatd. insa rdspunsul definitiv este mult mai profund: fundamen- lume... Cdnd pare cd existb dualitate, atunci unul il asculta pe celalalt, unul
tul realitdtii din care au apdrut la inceput absolut toate elemen- il miroase pe celilalt... Dar cdnd totul a devenit una cu atman, afunci cum
tele este ceva de naturd spirituala, mai mic decAt un bob de orez al putea el sd vadd pe cineva, cum ar putea el s6 miroase pe cineva... Cum ar
si mai mare decAt toate cerurile, de necuprins gi indestructibil, putea el si cunoasci pe cunoscdtor? Acum, tu cunogti inv6{Atura, Maitreyi.
Intr-adev6r, aceasta atinge nemurirea" . Yezi B ri hadaranyaka-Upanis had,
11,4,5 sq.
8
Cf. N. Achimescu, Budism $i cre$tinism,Iagi, 1999, pp. 49-50.

http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 5/14
=F
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com

258 PR. NICOLAE ACHIMESCU RELIGII IN DIALOG 259

trina indiand despre ,,reincarnare" nu este preocupatd deloc dc in jurul problemei supravietuirii individuale. Rezultatul acestei
evolutie gi de desdvdrgirea vreunei individualiafl. in aceasti rrnalize rezidd' in doctrina despre ,,na$terea condilionata"
Qtra-
situafie, cum este garcntath identitatea persoanei de la o via{21 lityasamutpada). Ea nu poate fr prezentatd aici in toatd com-
Ia alta? Aceasti intrebare va c6p6ta un accent qi mai mare in Plexitatea sa. semnifica{ia ei propriu-zisd const?i in argumentul
budism, dupd cum se va vedea, pentru c6 budismul contestd nu ca nimic din aceasta lume vizibild nu este necondifionat. in mo-
doar persoana, ci gi existenta vreunui atmctn. rnentul cAnd cineva
Deosebirea fafd de hinduism constii in faptul cd budismul tui condifionism gi sa
r erig6 a aces_
i respecti,,ul
infirml existenfa qtman-ului, in acelaqi timp pune sub semnul r{unge la eliberare, c
intrebdrii identitatea persoanei de la o existenfd la alta si, in celc Budigtii moderni japonezi se exprimi mai pufin conservativ
din urmd, complicd gi mai mult dificila problemd hindusd legatA in aceasti privintd. In Japonia, invdfdtura despre reincamare
de ceea ce transmigreazA. .-a jucat niciodatd un rol asa de important ca in India. iar inte-
,,Este cel ce se reincarneazdacela;i cu cel rlposat, sau estc
el un altul?", se pune intrebarea in Milinda-Panna. Rlspunsul:
,,Nu este nici acelaqi, nici alful... Un fenomen apare, un altul
dispare, deqi ele se succed fbr6 intrerupere. In acest fel, cineva
nu ajunge nici ca aceeagi persoand, nici ca o alta pAnd la con- D.T. Suzukirr, ufl mare mSrturisitor al Zen-ului in Occident,
figurarea noii congtiinfe". Noul individ, apirut ca urrnare a considerd qi el transmigrafia sufletului doar,,o teorie de inspi-
dorinfelor gi efectelor karmice anterioare, se afld intr-o rela{ic ratie, plind de impulsuri poetice", fbrd sd se declare fbtis un
sensibild cu existentele sale anterioare, asemenea unui ecou, adept al acesteia.
unei imagini in oglindi sau unei amprente a sigiliului, aga cum
afirmd textele din canonul pali, care constituie temelia bu-
dismului Theravada. In budismul Mahayana, de mai tdrziu,
aceastd concepfie despre ciclul reincarnIrilor a fost gi mai serios
pusd sub semnul indoielii: conform doctrinei mahayaniste,
acest ciclu exist6 doar in imaginafia celui neiluminat.
Canonul pali prlegte viafa ca pe un curs mereu inainte,
constituit din diferiti ,,factori ai existenfei", care se condifio- a nega trisna ar insemna a recurge la suicid".
neazd reciproc gi care sunt impS(ifi in cinci grupe (skandhas). vede in sete
Suzukia acestei
rinfa de a birui aceasti sete de via{6 chiar o expresie do-
Acest curs n-are nici un fel de personalitate gi substanfd. Omul de via{d. Purificata de toate, setea de viafd trebuie s6 devina. in
trebuie sb abandoneze tluziade ,,eu" gi ,,al meu" gi s6 priveascd cele din urmd, un mare act de caitate. in acest sens, Suzuki ,. tu-
realitatea ca un joc al unor forfe impersonale. Numai astfel se zeazApe cele spuse de cdhe maegtrii Zen: ,,Buddha este Buddha
poate proteja de existenfele ulterioare. Practic, interesul budist
se invArle in jurul acestui curs al existenfei gi analizei sale, gi nu 'l D.T. Suzuki, Der westliche und c)stliche Weg,Minchen, l9l4,p. 109 sq.

http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 6/14
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com
PR. NICOLAE ACHIMESCU RELrGl iru olRtoc 26'l

prin trisna". Sau ,,Buddha este trisna". Pe fundalul monist al ,.Fdrd aceastl convingere, invdfdtura budistd devine fbr6 sens,
budismului Mahayana, aceasta apare aa o simpla consecven{d. irrtrucit in aceasE situatie moartea ar insemna stingerea gi nimi-
Tot la D.T. Suzuki descoperim o idee modernist-budisltr t rrea totald, prin care orice ndzuinfd ar fi lipsita de finalitate"B.
tipic6, gi anume cd, de fapt, reincarnarea se realizeazdperma-
nent, gi nu doar dupd moarte. Pentru Lama Angarika Govindu, 2 -3. Transm i grarea suf letul u i in
este clar ,,cd nagterea si moartea nu sunt fenomene unice alc
variante apuseana
vietii umane, ci ceva ce se realizeazd neintrerupt noi".
in
Cdlugdrul Buddhadasat2 din Thailanda, un cunoscut gAnditor'
in ultima vreme, reprezentanlii invdtdturii despre reincar-
reformator, s-a exprimat intr-un mod similar: in sens religios,
rfrrre au incercat, in repetate
rdnduri, s6 argumenteze c6aceast6
orice eradicare a sentimentului de ,,eu" gi ,,al meu" inseamnd o
tloctrind a fost Ei o componentd inifiala a invdtaturii crestine. Ei
renastere. Acest lucru s-ar putea repeta de mai multe ori irr
aceeali zi. Din aceastd perspectivi, un om obisnuit se poatc ;rlirmd cd cregtinii primelor secole credeau pe deplin in aceastii
rnv6tdfur6. Tocmai de aceea, in Evanghelii nu se vorbegte ex-
,,naste" frecvent, un om evoluat spiritual mai rar, pentru ca in
cele din urmd sd inceteze pentru el acest ciclu al renasterilor. lrlicit despre ea, pentru simplul motiv cd in acea vreme era ac-
Acest lucru nu are, insd, nimic de-a face cu nasterea biologicrr ccptat6 de la sine. Doctrina despre reincarnare a fost respinsa gi
din pdntecele mamei. rrrterzisb abia in timpul impdratului Constantin, fiindcd Biserica
De fapt, aici este vorba despre ,,demitologizarea" invafdturii s-a supus statului. Teosofa Beatrice Fleming pretinde c6, in

;rcea perioadd, aceast2i invdf6turd a fost eliminata in urma unei


budiste
dilionaladespre karma psihologice,
a proceselor si reincarnare. sepdstreazA
darSe analiza tra-
elimind consecintelc tlccizii majoritarea demnitarilor dornici de putere ai Bisericii.
lor cosmologice. Nasterea real6 nu mai este infeleasd ca o ur- | ,anu explic6, ins6, ce legdturi are tnterzicerea doctrinei cu do-
mare a ignorantei, setei de viata qi karmei. Asemenea tendintc
r inta de putere a capilor Bisericii. Facdnd abstracfie de aceasta,
moderne, in conflict cu concep(iile tradifional-populare, pot
rrici in literafura primelor secole post-crestine nu g6sim vreo
ins6 contribui la o conciliere cu spiritul modernitafii. Fireste,
acest lucru nu se realizeazd,frrd,dificultate. Cdci invdtatura des-
probd care sd ateste c6, in acel timp, transmigrafia sufletelor
pre reincarnare reprezintd, in budism, consecinfa necesard (transmutatio animarum) ar frreprezentat o parte integrantd a
a
doctrinei despre legea karmicd. Cum trebuie sd se repercusionezc credintei crestinera.
karma, dacd nu primeste ocaziapentru aceasta in existenta vii- Firegte, in spaliul din apropierea celui cregtin, existau anu-
toare? Dacd este suficient6 o singur6 viafd pentru compensarea nrite concepfii inrudite cu invdfdtura despre reincarnare. Ase-

karmicf,,
de viafS si,atunci inkarma
credinta chiar
prin aceasta, intrd in conflict cu experienfa nrenea concepfii descoperim deja la orfici (aprox. 600 i.d.Hr.).
intr-o stare de crizd. Acela$i lucnr Acestia le-au preluat din credinfele populare primitive: sufletul
il sus{ine ;i Lama Angarika Govinda, in ciuda analizei sale
moderniste pe care o face pe marginea problemei reincarndrii. rr Lama Angarika Govinda, Lebendiger
Buddhismus im Abendland,
Mi.inchen, 1986, p. 78.
l2 laK. Hutten, S. von Kortzfleisch, op. cit.,p.
Buddhadasa, Tbward the Truth,Philadelphia, 1972, p. 68. 15.

,jqwser:i(f.'4,sjn!$r!ir,,

http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 7/14
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com
262 PR. NICOLAE ACHIMESCU RELTGI itrt OtRLoc 263

trebuie s6 transmigreze dintr-un trup in alftrlrs qi s6 sdllSluiascn ,l;rta, ca un motiv absolut nou. Se afirmd cI Si druizii galici ar fi
rst adepfii reincarnXrii2o.
chiar in animale; doar cel initiat in misterele orfice 9i cel carc l,

cunoa$te formula care-l legitimeazA drept ,,pur" in Hades arc Pentru ei, ins6, aceasta nu reprezenta nici un blestem, ci
,'xpresia unei increderi deosebite in viafd, motiv pentru care, in
$ansa de a intrerupe ciclul reincarndrilorr6' r r;rini& lui Iulius Cezar, tinerii galici nici nu se temeau de moarte.
Alfi adepfi ai inv6{6turii despre reincarnare sunt Empedoclc, in perioada clasicistd gi a romantismului, importante per-
Pindar, PitagorarT, care spunea despre sine ci ar fi fost intr-o
existenfd anterioard un asediator al Troiei, Si mai tdrzitt frlosolrrl ,onalitdfi
lrng
precum Lessing gi Herder, Goethe, Schlosser Si Sche-
se simt atrase spre speculafiile privind transmigrafia sufle-
Hermotimus. Inclusiv Platon a cunoscut 9i a folosit, in cele dirr trrlui, 9i anume in lumina clard apublicitatii literare, fiind inspi-
urml, aceast6 doctrin6r8. r;rti spre aceasta gi de cunogtinfele despre Orient mijlocite de
tn Egipt, invd{dtura despre transmigralia sufletelor a ap6rtrt 1
rcrspectiva s,tiinfifica qi literara2r.
Si in rdndul spiritigtilor, in Anglia Si SUA se afld foarte
ca o doctrind secreti. in ca(ile lui Hermes Trismegistul se gd-
nrulti adepti ai inva@turii despre transmigra{ia sufletelor, dar
segte o viziune despre germenii spirituali care coboara din sfern
,rcestia sunt reprezentati in mod deosebit in Brazilia. Cea mai
in sfer6 din regiunile caii Lactee, se infagoard in inveliguri mar nrare autorrtati a spiritigtilor brazilieni este Allan Kardek. in
grele, devin tot mai mult prizonierele materiei $i, imbibate clc :;lratele acestui pseudonim se ascunde, in fapt, francezul Hypo-
viat6, se pribugesc, in cele din urmd, in inchisoarea pdmAn- lite Leon Denizart-Rivail,ndscut la Lyon in 1804 $i decedat la
px-
teasc6. in functie de gradul de desdvirqire atins in via{a l'aris in 1869.
,'rnenirii Adepfii
acumsaiau sunt convingi de faptul
trei revelafii, cd in istoria
prin
mdnteascd, ei pot ajunge dup6 moarte din nou in sferele supc- de pAnd existat respectiv
Moise, Hristos Si Allan Kardek. Pentru ei, Hristos nu este Fiul
rioare si redobdndi bunurile divine, sau, dimpotrivd, incercdntl
lui Dumnezeu, ci medium-ul lui Dumnezeu.
sd acceadd in regiunea lumii, pot fi rearuncafi pe pdmintre'
Credinfa occidentalS modernl in reincamare este un ,,copil"
in vreme ce la orfici 9i egipteni, ca qi in India, transmigraf ia
;rl secolului al XIX-lea gi impartaqegte optimismul progresiv al
sufletelor era privitd din capul locului ca un impediment, ;rcesteia. Faptul cd omul, in evolufia sa spre trepte superioare,
intr-un cu totul alt spafiu al lumii antice apare, pentru prima :rr putea c6dea din nou pe trepte inferioare sau cd, a$a cum pre-
:jr,lpun conceptele orientale despre reincamare, s-ar putea chiar
15
Origen nume$te lcincarna ca animal, este inacceptabil. ,,O dat6 om, pentru tot-
,,transmutatio animar
tleauna om", reclama un principiu teosofic, comun futuror con-
8, 7; cf. E. Benz, In
Akademie der Vl/issen
sund Sozial-Wissenschaftlichen Klasse, Jg. 195 t, 3, Wiesbaden' p' 186'
ccptelor moderne apusene despre reincarnare.
16
Cf. N. Achimescu, Istoria Si flosofia religiei la popoarele anticc, 20K. Hutten, S. von Kortzfleisch, op. cit., p. l6; cf N. Achimescu, op.
Iagi, 1990, p.283. ,'it.,p.465.
t1
lbidem. 2lCf. mai pe larg E. Benz, Die Reinkarnationslehre im Dichtung und
l8
K. Hutten, S. von Kortzfleisch, op, cit., pp' 15-16. l'hilosophie der Deutschen Klassik und Romantik, in A. Resch (Hrsg.),
tsYeziibidem, p. l6: cf. N. Achimescu,Istoria sifilosofia religiei"',p'380' lmago mundi, vol. VII, Fortleben nach dem Tode,Insbruck, 1980.

http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 8/14
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com
PR. NICOLAE ACHIMESCU
RELtcl ilv orRloc
2.4. rettnse argumente gtiinlifice
P
privind reincarnarea rncercat sd o conduca inapoi spre inceputur
cicrului rena$te-
rilor, ea fbcdnd, cu acest prilej, o mullime
de declaralii f.e"i."
legate de reincarnarea ei antetioard22.
il_""t" din urm6, taina n-a fost deslugit. nici de reporteri si
._,^,
nlcl de
tr4rhite.
aceasta
Corkell :uta cu numele Bridey Murphy.
Doamna Corkell le povestea cu pasiune copiilor
despre copi_
l6ria sa din Irlanda natald, iar micula Virginia
a."u p'urt.,
ent, din cercul ascurtatorilor sdi cei mai
atenfi. pastorul wt"ui-
ir.
a descoperit ca doamna corkell citea
deseori texte i.tanoeze si
prezenta dansuri din tara sa natald, adundnd
chiar bani de la tre_
citorii pe strad. pentru spectacolul oferit. Din
aceastS p.riouou
provin, de altfel' qi amintirile medium-ului
de ,,Sean", care trebuie sd fi
virginia righ" i.g*.
jucat un
Bridey Murphy: acest ,,Sean" era unanume rol in viafa
f"titudoamnei
b6iat ciruia
ani, Virginia, ii purtase odinioara o intensd
i. ,"..
dragoste de copil.
P-lir urrnare' povestirile medium-ului nu erau
.
vise din chicago, amintiri din copildrie,
altceva decat
reactualizate prin hip-
'oza'
o veche prieten' din copildrie a fetifei virginia acea
urmdtoarea remarcd in legdfurd cu acest
caz: ,,ykgir,iu urr"u uqu
d" -l].* fantezie. Am crezut totdeauna cd ea
va scrie cAndva o
carte ,,-
Fascinafia crescdndd fap de conceptul de reincamare
se
coreleaz'si cu interesul fat6 de experienlele,,de
frontierA;1i;;;
cipal, in acest caz nu este vorba de experienfe care u, jr"p,
confinut viefile anterioaresau ulterioare. oricum, ele aduc in
discufie ideea unei existente de sine a sufletului,
independenta
de trup, deci concepfia despre o
separata,,.
,,anima Din u"..t
22K. Hutten,
S. von Kortzfleisch, op. cit., p.35.
23
lbidem,p.39.

http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 9/14
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com
266 PR. NICOLAE ACHTMESCU RELtGl itrt otRloc 267

punct, drumul spre credinfa in reincarnare este, firegte, deseori, credinfa in reincamare aduce in prim pran experienfe cores-
foarte scurt. punzdtoare sau cel pufin le faciliteaza, influenfind publicul gi,
Un exemplu bun, in acest sens, este Edgar Cayce, ,,pro- in primul rdnd, cercurile mai restrdnse.
fetul adormit", decedat in anul 1944. Acest american s-a ficut De aici nu trebuie sb se deducd faptul cb sugestia ar fi o expli-
cunoscut prin diagnozele vizionare gi prin prescripfiile sale tera- cafie satisfbc6toare pentru toate experienlele legate de reincarnare.
peutice. Crescut intr-o familie creqtin-ortodoxd, la inceput a avut ln cazul celor reanimafi, tema reincarndrii nu apare absolut de-
refineri serioase in a crede in reincarnare. Cu toate acestea, loc in prima fazd. in general, experienfele loi din apropierea
intr-o bund zi, el a debutat cu aga-numitele ,,readings" karmice, rnorfii se rezumd la viziuni luminoase, aparilia unor decedati
mesaje exprimate in trans6, care justificau anumite boli gi pro- sau a unor figuri religioase, ca gi a sentimentului de plutire peste
bleme de viatd pebaza unor experiente Ei fapte din viefile an- sala de reanimare sau masa de operafie. Relafiirile despre anumite
terioare. Desigur, aceste ,,readings" au inceput abia dupd ce Cayce cxperienfe privind reincamarea sunt, indiscutabil, rezultatul con-
devenise oaspetele casei lui Arthur Lammers, un teosof con- tactului de mai tdrziucu literaturaezotericd". cu certitudine, ex-
vins $i un adept al astrologiei qi reincamdrii. in aceasta atmos- perienfele din faza de apropiere a morfii amplificd disponibili-
fer6, inspirat din discutiile despre teme ezoterice, Cayce incepe tatea pentru a crede in reincarnare, intrucat aceasta se coreleazd
s6 reproducd treptat caracteristici esentiale ale conceptiei te- cu concepful despre o ,,anima separeta". Deseori, aceasta este
osofice despre lume, aga cum se poate vedea in biografia lui irnaginea despre credinfa in reincamare. cand cineva se increde

Cayce scrisd de citre Gina Cermtnaraza: faptul cd omul se poatc vreodatE intr-o atare imagine, ,,descoper6", nu de pufine ori, cl
reincarna doar ca om, qi nu ca animal, faptul cd oamenii ar fi anterior ar fi fost un pegte in Marea Adriaticd sau o victima a
trait odinioarS in Atlantida $.a.m.d. rdzboaielor indiene nord-americane. De aceasti datii este vorba
in mod sigur, Cayce poseda capacitali parapsihice spe- de un proces invers: orice concepfie despre lume are drept
con-
ciale. A$a cum se obignuiegte totdeauna a fi explicatd origi- s ecinfi gi experien{ele corespu nzfutoare26
.

nea ,,mesajelor" sale, acestea au inceput s6 aib6 drept obiect Totusi, experienfa regresiilor nu este suficientr, in cazul adep-
karma $i reincarnarea abia in momentul in care a intrat in tilor inva-taturii despre transmigrafia sufletului, pentru a oferi
casa lui Lammers. in cazul ,,regresiilor", elementul sugestiei un certificat de garan{ie acestei doctrine. La acestea sunt addugate
este indispensabil, dupl cum rezllt;_ din protocoalele lui T. si alte experienfe de viafa. Teosofa Beatrice Fleming amintegte
Dethlefson $i ale altora25. cele cAteva urmdtoare experienfe:

2a
G. Cerminara, Erregende Zeugnisse von Karma und lliedergeburt, a) Dragostea la prima vedere. Teosofa se intreabi si incear-
cd sd explice: atracfia extraordinar de puternicd qi spontand, a
Freiburg i. Br., f.a.
25 T. Dethlefson, Das Leben nach dem Leben. Gesprciche mit Weder- doud persoane n-ar putea fi priviti cumva nu doar ca rezultatul
geborenen,Miinchen $.a., 1974;idem, Das Erlebnis der Lliedergeburt. Heilung
26
durch Reinkarnation, Miinchen s.a., 1976; M. Netherton, N. Schiftin, Bericht R. Hummel, Reinkarnation. weltbilder des Reinkarnarionsgraubens
vom Leben vor dem Leben. Reinkarnationstherapie, Miinchen, f.a. und das Christentum, Mainz-Stuttgart, l9gg, p. 19 sq.

http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 10/14
5/14/2018 Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com
268 PR. NTCOLAE ACHTMESCU RELIGII IN DIALOG 269

primei intdlniri, ci careztltat al ultimei lor intdlniri din seria ce- contemporani nu s-a reincarnat in ultima vreme in alte tdri. dar
lor multe care s-au derulat in existentele lor anterioare? pot fi intdlnifi uneori barbati si femei pentru care traditiile sacre
b) Sentimentul brusc al unei antipatii, care apare fbr6 vreun ale Indiei nu au nici o semnificafie gi care acceptE cu ardoare
motiv rafional la o primd intdlnire cu altcineva. Dupd Beatricc ideile progresiste apusene. ln aceastd situalie, afirma Beatrice
Fleming, avem de-a face, cu certitudine, cu iryi care in existenfele
Fleming, se poate intAmpla ca, dupd ani, aceeaqi persoand carc
anterioare au tr6it in Europa. in maestrii italieni ai picturii si
a declangat in noi sentimentul de antipatie sE ne atace brusc,
frrd vreun avertisment gi sd ne aplice o lovitura canzatoare, arhitecturii s-au reincamat artistii vechi ai Greciei s.a.m.d.27.
probabil, de moarte. Reventismul incearcd sd ofere o expli-
cafie: cel rdnit a suferit deja in existenfele anterioare in miinilc 2.5. Obieclii ralionaliste 9i cregtine fala de
acestui torfionar, iar amintirea acelor suferinfe l-a strdfulgeral problema reincarndrii
acum ca o intuifie.
c) Fenomenul geniului: cum se realizeazA el? Acesta nu Examinindu-se premisele sale, doctrina despre transmi-
poate fi explicat inbazamostenirii ereditare. Beatrice Fleming grafia sufletului nu este problematizatd sau criticati doar din
este de pdrere cd solufia o reprezinti doctrina reincarndrii. Din
purrct de vedere teologic si filosofic. Dat fiind faptul cd ea
aceastd perspectivd, Mozart ar fi fost un suflet care, in exis- prezintl destinul omului atAt de logico-mecanic, se confruntl si
tenfele sale anterioare, ar fi urcat culmile umaniafi si ar fi atrns cu o serie de obiecfii foarte ra{ionaliste. De aceea, ne propunem
profunzimile sale. sd aducem in discutie cAteva dintre acestea:
si poetul
sd fififost odi-
Keats vor a) Cum se impaci ideea de reincarnare a perrnanent acelo-
de la naturd un spiritHcilderlin englez trebuie
clar grecesc. Emerson posedat
nioard un discipol al lui Platon. in Kant, Fichte qi Hegel ar trebui ra$i suflete cu faptul cI oamenii se inmulfesc, cu faptul ca in ul-
sd recunoa$tem vechi filosofi vedantini. in barbafi precum Byron timele mii de ani chiar s-au inzecit? Conform doctrinei despre
Si Ruskin s-ar gdsi o ,,burni1a" de la grecii de odinioard.
reincamare, numArul sufletelor nu este constant? Conform logicii,
d) in f,rne, o relafie reincarnafionala comund ar putea fi de- qi anume cl din egal rezultd egal, ar trebui ca, in realitate, nu-
scoperitd la intregi comunititri umane: rasa englezz_ ar putea fi mirul sufletelor sd rdmind constant.
privit6, in totalitate, ca o formd de reincarnare a vechilor romani. b) O alta obiec{ie: de ce nu ne putem aminti direct (fra hip-
In atitudinea mentald c aracteristi cd fr anc ezllor descoperim intru- nozA,fbrlmedium etc.) gi pe deplin de existen{a noastrl anterioard?
chiparea multor trdslturi specifice vechilor greci. Dacd am cu- c) Unde ne vom afla dupi moartea trupului? Cdtd vreme
noa$te mai exact viafa fenicienilor, i-am descoperi pe mulfi vom poposi in aceastd alt6 lume, aga cum pretind adeptii doc-

dintre ei reincarnafi in germanii de ast6zi, iar rivalitatea comer- trinei reincamdrii? Cine decide durata de timp pint la o noul
reincamare?
ciald dintre Anglia $i Germania am evaluat-o cape o ,,reincar-
nare" a vechii rivalibti dintre Roma $i Cartagina. O mulfime de d) Se vor reincarna si aceia pe care eu ii iubesc si care mor
ego-uri ale vechilor greci este prezent6 gi in SUA. Pe malurile inaintea mea sau dupa mine sau in aceea;i perioadi cu mine? Ar
Pacificului existii mulfi oameni cu temperamentul vioi al gre-
27YeziK. Hutten, S. von Kortzfleisch, op. cit., p. 49
cilor din perioada prepericliand. Cea mai mare parte a hindusilor sq.

http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 11/14
5/14/2018 270 PR. NICOLAE ACHIMESCU Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com
RELIGII IN DIALOG 271

putea fi posibil ca perioada de reincarnare sd fie diferitZi, asa Cu toate acestea, unii au incercat sd gdseascd chiar in Noul
incAt sd nu ne mai intdlnim niciodata ? Testament urme ale credinfei despre transmigrarea sufletelor.
e) Cum ar putea explica reventismul anumite cazuri con- Sunt invocate in acest sens doar citeva locuri. Cei ce le invocd
crete, de pilda faptul ca Atila gi Gingis Han gi-au pdstrat tronul se refer6, in primul rAnd, la Ioan 3, 3: ,,Rdspuns-a Iisus: Ade-
pAn6 la sfdrgitul viefii, in vreme ce Hristos a murit pe cruce gi v6rat, adevdrat zic lie: De nu se va naste cineva din nou, nu va
Socrate a trebuit sd bea pocalul cu ohavd? in acest caz, schema putea sd vadd implrdfia lui Dumnezeu". Totuqi, a fi ndscut din

nu mai func{ioneaza. Probabil ci ar mai trebui spus cf,, in exis- nou nu inseamnd a fi ,,reincarnat"; mai mult decit at6t, pufin
tenfele lor anterioare, Atila si Gingis Han ar fi trebuit sd fi fost mai departe, se explicd faptul cd omul trebuie ,,sd se nascd din
chiar mdrefi eroi ai virtufii. insd in aceastd situalie, ar trebui sil apd Ei din duh" (Ioan 3, 5). CuvAntul ,,din nou" din originalul
ne ldmurim de ce in existenta lor de acum au cdzut asa brusc grecesc inseamn6 gi,,de sus". Naqterea din nou nu are semnifi-
din starea lor virtuoasl intr-o stare de brutalitate, in care, totuqi, cafia de nastere in sens biologic: ,,Cum poate omul sd se nascd,
ar trebui protejatii identitatea persoanei. Iar in cazul lui Hristos, fiind batrdn? Oare, poate sd intre a doua oard in pAntecele ma-
argumentarea ar trebui sd fie inversd. Dar probabil c6 acest lu- mei sale gi sa se nasc6?" (Ioan 3, 4).
cm nu l-ar indrdzni nimeni aqa de ugor. Pe de altAparte, in Noul Testament, Ioan Botezdtorul este
f) O problemd complicatA pentru adepfii doctrinei reincar- desemnat ca o reincarnare a profetului Ilie, inclusiv Iisus fiind
narii o reprezintA si soarta copiilor decedafi la o virsti fragedA intrebat dacd nu cumva este Ilie (Luca 1. 17: Marcu 6. 14-15:

sau chiar a celor nlscufi mo(i. Potrivit inv6(6turii reventiste, Matei


spiritul trebuie sl-si caute o anumit6 mami pe pdmAnt Ei s6 ,,in- in 76,l3-14)2e.
literatura despre reincamare, aceasti revenire este expli-
tre" in embrionul acesteia aproximativ in luna a gasea. Apoi, la catzi cu predilecfie in sensul reintrupdrii. Acest lucru nu cores-
na$tere, el se renaste odat6 cu copilul Ei isi reincepe noul curs al punde realitdfii tocmai prin faptul c6, in Biblie, Ilie nu aparc
vietii. ins6, conform mdrturiei unanime a ,,spiiitelor", copiii ca unul care moare, ci ca unul care este rdpit la cer, motiv pen-
rdmAn copii si in cazul in care mor la o vArsti fragedd, urmAnd tru care n-ar avea cum s6 se reincarneze. Agteptdrile poporului
ca pe parcursul unei indelungate acfiuni educalionale in viafa legate de Ioan Botezdtorul si Iisus se alimentau din frg[duinfa
de dincolo sd ajungd spirite desavArEite. Dac6 totusi anumitc de la Maleahi 3, 23: ,,IatA cd Eu va trimit pe Ilie proorocul,
spirite in ,,via!d" de milenii, dupd pufine s6ptdmAni sau luni dc inainte de a veni ziua Domnului cea mare qi infricogitoare".La
via{1pe pdm6nt, se reintorc deja in viala de dincolo gi uit6 tot sfArgitul lumii, despre care se vorbegte aici, erau a$teptate s6 re-
ceea ce s-a intAmplat anterior, nu gdndesc, nu vorbesc si abia vind personalitafi care au trdit in perioadele anterioare. Toate
dupd o lungi perioadd de educalie pot redeveni ,,spirite des6-
2eYezi Luca I, 17:
vArgite" - fdrd s6 cunoascl nimic, ins6, despre existenfa lor pre- ,$i va merge inaintea Lui cu duhul gi cu puterea lui
Ilie, ca sa intoarcd inimile parinfilor spre copii..."; Matei 16, 13-14:,,Si
natald -, atunci este vorba despre un proces deosebit de dificil28. venind Iisus in pdrtjle Cezareii lui Filip, ii intreba pe ucenicii S6i, zicAnd:
Cine zic oamenii cd sunt Eu, Fiul Omului? Iar ei au rdspuns: Unii, Ioan
8Vezi mai pe larg ibidem,p.6l sq. Botezitorul, altii Ilie, allii Ieremia sau unul dintre prooroci".

http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 12/14
5/14/2018
272 PR. NICOLAE ACHIMESCU
Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com RELIGII IN DIALOG 273

crpolilor privind faptul c6 orbirea bdrbatului ar fi o consecinld


aceste locuri din Scriptura pomesc de la ideea c6 profetul Ilic
rr pacatelor sale sau a celor ale pdrinfilor sdi ar trebui inteleasi
fusese rapit gi cd. era pregdtit pentru a reveni din cer pe plmdnt.
rcalmente in sensul legii karmice $i in cazurparintilor sai in
Cu totul altfel stau lucrurile atunci cAnd, la Marcu 6,14 si - -
;rcela al reincarndrii, atunci rdspunsul lui lisus, ,,Nici el, nici
Matei 16,74,Iisus este intrebat dacd El nu este cumva Ilie sau plrrin{ii s6i n-au pdcdtuit...", poate fi interpretat doar ca o res_
unul dintre profeli (in mod normal decedati) - in Evanghelia pingere a acestei doctrine. Prin urmare, in Noul Testament este
dupd Matei este numit special Ieremia. O explica{ie in sensul vorba de o repudiere clard a karmei si reincarnarii3o.
I

doctrinei despre reincamare contravine, insd, realitZifii pentru Doctrina karmicd se afl6 inh-o evidenta relafie concuren{i_
faptul cd si Ioan Botezdtorul, cel abia rdposat in vremea lui Iisus, in creafie, aga cum e infeleasd aceasta in crestinism.
rrld cu credin(a
este amintit in acelasi moment. Oricum, e limpede cd, in timpu- irclusiv in iudaism si islam. cu cat rolul credinfei in creafie este
rile biblice, cineva isi putea imagina revenirea unei mari perso- rnai mic, cu atdt este mai mare spafiul pentru dezvoltarea unei
naliatri religioase frrd ca aceasta s6 aibd vreo legdturd cu inv6- invdtaturi despre e. Dintre tradifiile descrise,
tdtura despre reincarnare. Despre ce este vorba in acest caz, sc tloar spiritismul ep1ie clar conturatZi despre
poate deduce cel mai bine din textul de la Luca l, 17, unde se creafie, dar aceas u cea crestind.
afirmd despre Ioan Botezdtorul cd,,va merge inaintea Lui cu Dd de gAndit faptul c6, in literatura despre credinfa in rein_
duhul gi cu puterea lui Ilie". Aceasti modalitate de a identifica carnare, practic, se ia act si este combAtua cu inverqunare doar
personale unele cu altele este strdind gdndirii indiviciualiste . singurd hotdrdre din partea Bisericii, respectiv cea legatd de
moderne. Nu e nevoie, insd, de conceptul de reincarnare pentru respingerea catorva afirmafii ale
a explica semnificafia ei pentru perioada biblica. in textul de la lui origen la sinodul al v-lea
Luca 9, 7-9, activitatea lui lisus este explicatd, de citre Irod Si
de cdtre alfii, prin prisma ideii ca Ioan Botezdtorul sau unul din-
tre profefii mai vechi ar fi inviat din morti. Despre Ilie (cei
rapit) se raspAndegte zvonul cd el ar fi ,,apdrut" (in Ioan Bote-
zdtorul). in cazul revenirii de la sfhrsitul lumii a unui profet
rdposat, evident cea mai agreatA concep{ie era aceeadespre in- calnare dispare repede. Aceastzi interpretare urmdreste s6 ex-
viere, dupd cum, in general, de altfel, sfArsitul lumii era socotit plice absenfa marturiilor despre credinla in reincarnare: dupd
drept timpul invierii. 553, aceste marturii ar fi fost inldturate din Sfdnta Scripturlgi
Lista textelor biblice interpretate for.tat in sensul doctrinei din literatura timpurie crestind. in realitate, insd, continutul exact
al
despre reincarnare ar putea fi cu mult mai lungd. Biblia a apdrut textului privind preceptele lui origena(respectiv ale
intr-un mediu in care invifdtura despre reincarnare nu juca un tilor din acea vreme) este limpede3r: fost respinsd origenis-
preexis-
rol esenfial, motiv pentru care nu intra in vreo disputd, nici pozi- ten{a sufletelor, si anume concepfia potrivit cdreia sufletele
tiv6, nici negativd, cu aceasta. Singurul loc in care s-ar putea
30Yezi
K. Hoheisel, Das friihe Christentum..., loc. cit., pp. 37_3g; R.
presupune o disputd cu aceasti doctrinf, este istoria legatE de
Hummel, Rei nkarnatio n..., pp. 27 -28,
orbul din na;tere, relatatd de Ioan, in cap. 9. Dacd supozi{ia dis-

.t*

http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 13/14
5/14/2018 274 PR. NICOLAE ACHIMESCU Pr AchimescuRiDS7-slidepdf.com

oamenilor ar fi avut parte de o preexisten{d, de o viafd ante-


rioarl ca spirite gi, drept pedeapsd pentru cd s-au indepIrtat de
Dumnezeu, ar fi fost trimise in trupuri; mai departe; a fost res'
pinsd concepfia conform cdreia sufletele cdztfie gi demonii vor
fi ,,readugi", in cele din urmd, cindva, la starea lor de puritate
dintru inceputuri. Conceptul de reincarnare sau metempsihoz[
jucat disputelor din 553 qi 543 (data
n-a nici un rol in cadrul
sinodului local de la Constantinopol)'
Inclusiv afirmafiile lui Origen, decedat cu aproximativ 300 Partea a V-a
de ani mai inainte, legate de aceasti tematictr, au fost fbri sem-
nif,rca{ie. De altfel, ele sunt abordate contradictoriu qi in litera-
tura despre reincarnare. Este limpede cd Origen privea omul ca COMPASIUNE SI IUBIRE
pe o fiinfd spirituala preexistentd ,,incarnatd" intr-un cofp, care
va mai putea avea parte, inclusiv dupd moartea trupeascd, de un
lung drum al purificdrii. in disputa cu Celsius, el a aritat clar
c6, in viziunea sa, doctrina reincamdrii nu are nimic comun cu
Scriptura qi cu credin{a Bisericii. insa, probabil ci el era de
acord cu faptul ci procesul crealiei, cdderea in p6cat 9i ',apoca-
tastaza" se pot repeta in cadrul unor noi perioade cosmice, iar
spiritele preexistent e cdzutevor trebui s6 se ,,intrupeze" din nou.
La Origen, insi, nu gdsim nici un citat care sd acrediteze ideea
c6, in cadrul unei perioade cosmice, s-ar putea ajunge la in-
trupari repetate, deci la reincarnare32.
Dialogul dintre reventiqti gi creqtini va avea un sens doar in
eventualitatea in care se va tine seama de incompatibilitatea
celor dou6 doctrine $i totodati a celor dou6 forme de credinftr.
in aceasti situatrie, se diminueaza tentafia de a privi convingerea
qi credinfa celuilalt ca fiind prea superficialS.

3r O prezentare pe larg a problematicii origeniste se gise$e la G. MacGregor,


Reinkarnation und Karma im Christentum, Bd. I' Grafing, Miinchen, 1985;
R. Hummel, Reinkarnation..., p. 104.
32
R. HummeI, Reinkarnation..., pp' 1 04- I 05'

http://slidepdf.com/reader/full/pr-achimescu-rid-s7 14/14