NEVOILE

Existenţa şi dezvoltarea omuluui au presupus şi presupun satisfacerea unor multiple nevoi. Ele apar sub formă de dorinţe,
aşteptări, aspiraţii ale oamenilor – latura subiectivă a necesităţilor, iar fixate în conştinţa oamenilor şi intrate în obiceiurile
lor, nevoile capătă un caracter obiectiv.

Nevoile umane pot fi clasificate în următoarele grupe:

- naturale sau fiziologice – care sunt necesare oricărui individ (aer, apă, hrană, îmbrăcăminte);
- sociale, de grup – cele resimţite de oameni, ca membri ai diferiter socio-grupuri şi care pot fi satisfăcute prin
acţiunea lor comună;
- raţionale, spiritual-psihologice – acestea ţin de trăsăturile oamenilor şi devin deosebit de importante pe măsura
progresului, preocupând raţionalitate, profesionalism, gândire elavată, educaţie.

1. Pe nivelul cel mai jos sunt plasate nevoile fiziologice. Nevoia de hrană, de apă, de adăpost, chiar nevoia de transport,
adică acele nevoi care i-au forțat pe oamenii să lase deoparte instinctul de prădător, pentru a se asocia în vederea
supraviețuirii.
2. Nivelul următor, al doilea, este dedicat așa numitor nevoi ce țin de siguranța personală. Se referă la siguranța
financiară (un venit minim garantat, un plan de pensii decent), siguranța locului de muncă, siguranța care-ți permite
acel confort psihic necesar funcționării eficiente, eliberat de angoasele traiului de zi cu zi.
3. Al treilea nivel este dedicat nevoilor sociale, de apartenență. Omul simte acest imbold de a intra în relații cu ceilalți,
de a încadra în grupuri sociale extinse. Și vorbim aici de grupuri religioase, organizații profesionale, echipe sportive,
grupuri de simpatizați ai unei persoane sau cauze, sau chiar grupuri aflate la limita legii. Este nevoia de aparență sunt
familia, partenerul de viață, colegii apropiați sau confidenții.
4. Pe nivelul al patrulea, Maslow plasează nevoia de recunoaștere socială, încrederea în sine, respectul de sine.
Jabberjaw, personaj făcut celebru de Hanna-Barbera avea o vorbă „No respect”, asta întrucât i se interzicea accesul
doar pentru că era un „biet” rechin. Râdem, dar lipsa respectului poate da naștere cu vremea la sentimente de
inferioritate, transformate în complex de inferioritate și inalienare socială.
5. În sfârșit, ultimul nivel, al cincilea, este rezervat de Maslow dezvoltării personale, autorealizării. Împlinirii
potențialului, am spune astăzi. Hobby-urile, mai cu seamă cele costisitoare (plăcerea de a călători, de picta, de a învăța
o limbă străină doar a citi un autor în original) se află în vârful ierarhiei piramidei nevoilor.

Caracteristicile nevoilor economice :

1. Multiplicitatea şi diversitatea . Cantitatea lor este nelimitată. Expansiunea lor are drept condiţie şi cauză dezvoltarea
economiei. De regulă, ele sunt reproductibile, adică satisfacerea uneia dă naştere altora.
2. Intensitatea şi ierarhia . Nevoile nu au aceiaşi intensitate, ierarhia oscilează de la un individ la altul şi de la o perioadă
la alta la acelaşi individ.
3. Stabilitatea sau limitarea în capacitate . Intensitatea unor cerinţe descreşte pe măsură ce sunt satisfăcute (de exemplu –
cele fiziologice), altele nu descresc (cele estetice – literatura, muzica, etc.).
4. Interdependenţa nevoilor . Unele nevoi sunt complementare, adică evoluază în sensuri identice, altele sunt
substituibile, adică pot fi înlocuite cu satisfacerea altora.
5. Stingerea prin satisfacere . Nevoile satisfăcute pot să renască din nou deoarece se fixează în obiceiuri şi tradiţii de
consum.

RESURSELE ECONOMICE

Resursele economice reprezintă totalitatea elementelor, premiselor directe şi indirecte, reale şi monetare, care sunt
utilizabile şi pot fi atrase, în producerea de noi bunuri economice, necesare satisfacerii nevoilor umane.

Structura resurselor economice constă din:

 1. Resurse materiale , care includ:
a) resurse umane primare: elemente materiale, forţe energetice;
b) resurse economice derivate: echipamente şi tehnologii de producţii, infrastructura materială şi socială.
2. Resurse umane , care includ:
a) resurse primare: populaţia;
b) resurse derivate: stocul de învăţământ, cunoştinţe, ştiinţifice, inovaţiile.

----

3. Resurse financiare – mijloacele băneşti concentrate la dispoziţia agenţilor economici.

4. Resurse informaţionale – date, informaţii sistemice informaţionale pentru conducere, modele, etc.
5. Resursele economice

----

Legatura dintre nevoi si resurse este realizata de actiunea umana, prin intermediul activitatii economice. Aceasta este o
forma specifica a activitatii umane, ce urmareste realizarea unor scopuri precise si anume, satisfacerea nevoilor de consum
ale oamenilor.

Activitatea economica consta in efortul constient al oamenilor de a atrage si utiliza resursele economice rare in vederea
producerii, repartitiei, circulatiei si consumului de bunuri si servicii, corespunzator nevoilor si intereselor acestora.

----

Consumul reflecta nevoile umane in concordanta cu realitatea materiala; el este o forma de concretizare precisa a
nevoilor nelimitate, o reflectare a finalitatii activitatii economice. Consumul declanseaza si stimuleaza activitatea
economica, indeplinind o functie de reglare permanenta, cantitativa si calitativa a productiei. Din aceste motive, consumul
se prezinta ca element primordial al activitcltii economice.

Rezumand, principalele corelatii care determina viata economica sunt urmcitoarele:

Nevoi — Resurse

Consum — Productie

Cerere — Oferta

Permanent oamenii sunt pusi in fata urmatoarelor intrebari:

· ce si cat sa produca?

· cum sa produca?

· pentru cine sa produca?

Problema fundamentala a economiei, este aceeasi pentru toate domeniile activitatii economice si pentru toate economiile,
ea sta la baza explicarii si intelegerii comportamentului economic al oamenilor si, bineinteles, a sensului actiunii acestora
in economie.