Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pâna la vârsta de 3-4 ani, pronunţia “defectuoasă” sau înlocuirea sunetului R este “normală”,
fiziologică si nu necesită exerciţii logopedice.
Important este ca cei din jurul copilului să pronunţe corect cuvintele şi de asemenea, copilul să nu
sufere de o deficienţă auditivă.
La articularea corectă a sunetului „R” participă intens doar vârful limbii. Buzele şi dinţii sunt
întredeschişi. Partea posterioară a limbii, în formă de lopată, atinge cu marginile laterale dinţii de sus,
până la canini, iar partea anterioară este ridicată spre alveolele dinţilor incisivi de sus. Limba este
fixată, cu excepţia vârfului ei, iar la expulzarea aerului, ea vibrează rapid între alveole şi dinţii
superiori. Este, prin urmare, foarte important ca vibraţia să fie localizată g>la nivelul vârfului limbii.
Dacă vibraţia este localizată la nivelul coardelor vocale, ca în limba franceză, sau dacă emiterea se
face fără vibrare, ca în limba engleză, sunetul se emite incorect. Mare atenţie la localizarea vibraţiei!
Sunetul “R” se poate obtine prin derivare din alte sunete: pronuntarea sunetulu iZ cu varful limbii
îndreptat spre alveolele superioare, pronuntarea sunetului J prelung, concomitent cu usoare
impulsuri sub barbie, pronuntarea din ce în ce mai rapida a succesiunii T-D, sau D-T-L.
Cand sunetul nu poate fi obtinut prin derivare atunci este necesara interventia cu spatula logopedica.
Odata obţinut, sunetul R va fi alaturat altor sunete pentru a fi pronuntat în silabe, apoi în cuvinte.