In functie de starea pacientului, alimentarea se face:

- activ – pacienta mananca singura in sala de mese sau in salon

- pasiv – pacientei i se introduc alimentele in gura

- artificial – alimentele sunt introduse in organism in conditii nefiziologice.

Alimentarea activa se poate face in sala de mese, in salon; la masa sau la pat.

In sala de mese aerisita, curatenia trebuie sa fie desavarsita; portiile aranjate estetic sunt asezate pe mese mici (4
persoane). Se invita pacientele la masa, se invita sa se spele pe maini. Felurile de mancare se servesc pe rand, vesela folosita
se ridica imediat. Nu se ating alimentele cu mana.

Se observa daca pacientul a consumat alimentele; in caz contrar se afla motivul si se iau masuri.

In salon la masa: se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul pacientului (tavita,scuipatori, plosca). Se invita
pacientul sa se spele pe maini, se ajuta sa se aseze la masa; servirea mesei se face ca in sala de mese.

In salon, la pat: se pregateste salonul ca pentru alimentarea in salon la masa. Se aseaza pacientul in pozitie confortabila,
este invitat sa se spele pe maini, asistenta servindu-i materialele necesare si protejand lenjeria de pat cu musama. Se
adapteaza masa speciala la pat si se serveste masa la fel ca in salon la masa.

Alimentarea pasiva - Cand starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze singuri, trebuie sa fie ajutati.

Scop

 vor fi hraniti bolnavii

- imobilizati

- paralizati

- epuizati , adinamici

- in stare grava

- cu usoare tulburari de deglutitie

Pregatiri

materiale

- tava

- farfurii

- pahar cu apa sau cana cu cioc

- servet de panza

- cana de supa

- tacamuri
asistenta

 imbraca halatul de protectie

 asaza parul sub boneta
 se spala pe maini

pacient

 se asaza in pozitie semisezand cu ajutorul rezematoarelor de pat sau in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat
inainte pentru a usura deglutitia
 i se protejeaza lenjeria cu un prosop curat
 se protejeaza cu un prosop in jurul gatului
 se adapteaza masuta la pat si i se asaza mancarea astfel incat sa vada ce i se introduce in gura

Servirea mesei

Ø asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu perna

Ø verifica temperatura alimentelor(pacientii in stare grava nu simt temperatura, nici gustul alimentelor), gustand cu o
alta lingura

Ø ii serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide

Ø supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie ale pacientului

Ø este sters la gura, i se aranjeaza patul

Ø se indeparteaza eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la formarea escarelor

Ø schimba lenjeria daca s-a murdarit

Ø acopera pacientul si aeriseste salonul

Ø strange vesela si o transporta la oficiu

De stiut

 se incurajeaza pacientul in timpul alimentatiei, asigurandu-l de contributia alimentelor in procesul vindecarii

 se stimuleaza deglutitia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura
 se ofera pacientului cantitati nu prea mari-deoarece , neputand sa le inghita, ar putea sa le aspire

De evitat

- servirea alimentelor prea fierbinti sau prea reci

- atingerea alimentelor care au fost in gura pacientului

Alimentarea artificiala inseamna introducerea alimentelor in organismul pacientului prin mijloace artificiale.

Se realiz. prin urmatoarele procedee:

 sonda gastrica sau intestinala

 gastrostoma
 clisma
  parenteral

scop:

v hranirea pacientilor inconstienti

v cu tulburari de deglutitie

v cu intoleranta sau hemoragii digestive

v operati pe tubul digestiv si glandele anexe

v cu stricturi esofagiene sau ale cardiei

v in stare grava; negativism alimentar

Alimentarea prin sonda gastrica

Materiale

- de protectie: aleza, prosoape

- sterile : sonda gastrica sau Faucher, seringi de 5-10 cm, pensa hemostatica

- nesterile : palnie, tavita renala

- bulion alimentar : sa nu prezinte grunji, sa fie la temperatura corpului, sa aiba valoare calorica

Pacient v. sondaj gastric

Executie

- in caz de staza gastrica , se aspira continutul si se efectueaza spalatura gastrica

- se ataseaza palnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 200-400 ml pana la 500 ml, incalzit la temperatura
corpului

- se introduc apoi 200-300 ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli sonda

- se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe de unde ar putea fi aspirate determinand
pneumonia de aspiratie – complicatie grava

- se extrage sonda cu atentie

DE STIUT :

la pacientii inconstienti cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati mai mult timp pe aceasta cale ,
sonda se introduce endonazal

sondele de polietilen se mentin mai mult de 4-6 zile , cele de cauciuc maximum 2-3 zile fiind traumatizante
(produc escare ale mucoaselor)
 ratia zinica se administreaza in 4-6 doze foarte incet, de preferinta cu aparatul de perfuzat utilizand vase
izoterme

Alimentarea prin gastrostoma

Ø deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul alimentarii printr-o sonda in cazul in care cale
esofagiana este intrerupta

Ø in cazul stricturilor esofagiene , dupa arsuri sau intoxicatii cu substante caustice , cand alimentatia artificiala ia un
caracter de durata si nu se poate utiliza sonda gastrica , alimentele vor fi introduse in organism prin gastrostoma

Ø in stoma, este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi
sau prin palnie

Ø respectandu-se aceleasi principii se introduc si aceleasi amestecuri alimentare ca in cazul alimentatiei prin sonda
gastrica

Ø alimentele vor fi introduse in doze fractionate la intervale obisnuite , dupa orarul de alimentatie al pacientilor ,
incalzite la temperatura corpului

Ø cantitatea introdusa o data nu va depasi 500 ml

Ø dupa introducerea alimentelor sonda se inchide pentru a impiedica refularea acestora

Ø tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului gastric care se prlinge adesea pe langa sonda ,
provocand uneori leziuni apreciabile

Ø de aceea , regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata, acoperita cu un unguent protector si antimicrobian, pansata
steril cu pansamentb absorbant

Alimentarea prin clisma

Ø se poate asigura hidratarea si alimentarea pe o perioada scurta de timp

Ø deoarece in rect nu sunt fermenti pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai solutii izotonice, substantele proteice
sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefactie

Ø alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutie Ringer, glucoza 47‰ cu rol hidratant

Ø v.pregatirea si efectuarea clismei

Ø in locul irigatorului se foloseste un termos

alimentarea parenterala

materile necesare

 dezinfectante - alcool iodat

 materiale pentru punctia venoasa

Ø de protectie-perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza;

Ø pt. dezinfectia tegumentului tip I (cu tamponul imbibat in alcool se badijoneaza tegumentul timp de 30 de sec.)
Ø instrumentar si materiale sterile - seringi si ace de unica folosinta(se verifica integritatea ambalajului, valabilitatea
sterilizarii, lungimea si diametrul acelor) - in functie de scop; pense, manusi chirurgicale, tampoane

Ø alte materiale-garou sau banda Esmarch, fiole cu solutii medicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala

 perfuzor = trusa de perfuzie (ambalat de unica intrebuintare)

 pompa de perfuzie automata-cu reglare programata a volumului si ratei de flux
 robinete cu doua sau mai multe cai
 branula(cateter i.v.)
 fluturas
 benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) si a tubului perfuzorului de pielea bolnavului

Se face cu substante care:

v Au valoare calorica ridicata

v Pot fi utilizate direct de tesuturi

v Nu au proprietati antigenice

v Nu au actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor

Ø Pe cale i.v. pot fi introduse solutii izo- sau hipertone : glucoza 10-20-33-40% , fructoza 20% , solutie dextran ,
hidrolizate proteice

Ø Planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de calorii / 24h si a ratiei de lichide in care pot fi dizolvate
principiile nutritive

Ø Nevoia de lichide este completatacu ser fiziologic sau sol. glucozate si proteice

Ø Alimentarea parenterala se face ca si hidratarea

Ø Ritmul de administrare difera dupa natura si concentratia preparatului, starea pacientului, de la 50ml/h la 500ml/h