Cresterea, �ntretinerea si hranirea vierilor de reproductie

Cresterea, �ntretinerea si hranirea vierilor de reproductie

Vierii au un rol practic si ameliorativ important �n obtinerea unei

fecunditati ridicate si a unui numar mare de purcei produsi. Pentru aceasta, grija
fata de vieri se manifesta �nca d e la alegerea pentru reproductie, completata de o
alimentatie, �ntretinere si exploatare corespunzatoare. Alegerea vierusilor de
reproductie se face �n functie de origine, conformatie, constitutie si capacitate
de reproductie.
�ntretinerea se face �n boxe individuale sau �n boxe comune. �ntretinerea
vierilor �n boxe individuale da posibilitatea hranirii diferentiate �n functie de
v�rsta, masa corporala si intensitatea folosirii la reproductie, evit�ndu-se unele
accidente care apar �n cazul bataii vierilor. Dezavantajele acestui tip de
�ntretinere sunt date de faptul ca posibilitatea de miscare a vierului este
limitata (suprafata unei boxe este de 1,3-3,0 m), intervine plictiseala,
retivitatea si apare viciul masturbarii.
S-a constatat ca �ntretinerea vierilor �n boxe comune este mai avantajoasa
deoarece suprafata care revine pentru fiecare vier este mai mica, se mareste norma
de �ngrijire, vierii fac mai multa miscare, �si mentin apetitul sexual si devin
retivi �n proportie redusa. �nainte de a fi introdusi �n boxe �n comun, este
necesara lotizarea lor �n functie de v�rsta, masa corporala si intensitatea de
folosire la reproductie. De asemenea, este necesara taierea anuala a coltilor, dupa
v�rsta de 2 ani.
Boxele au peretii despartitori cu �naltimea de 1,1-1,2 m si pot fi construiti
din lemn, caramida, beton, prefabricate din beton, etc.,; usa are o latime de 0,8
m, iar pardoseala poate fi din caramida sau beton si trebuie sa aiba o �nclinatie
de 2-3% spre zone de colectare a dejectiilor.
�n general, �ntr-o boxa se cazeaza 8-14 vieri, revenind pentru fiecare vier
o suprafata de 2,0-2,5 m2. Uneori se poate micsora aceasta suprafata la 1,5 m2. De
asemenea, boxele trebuie prevazute cu padoc pentru asigurarea miscarii vierilor.
Hranirea aplicata trebuie sa mentina �n permanenta conditia de reproducator a
vierilor, respectiv spermatogeneza, apetitul sexual si fecunditatea. Furajele
indicate pentru a intra �n amestecul de concentrate sunt: orzul si ovazul (50%),
porumbul (20-30%), mazare (10-15%), srot de floarea soarelui (8-10%), drojdie
furajera (1-3%), faina de origine animala (2-3%).
�n unitatile de tip industrial se administreaza reteta de nutret combinat 0-
5, cu un nivel proteic de 14,5% PB.
�n general, cantitatea de furaje concentrate care se administreaza unui vier
este de 2,5-3,0 kg/zi. Pe l�nga aceste furaje se mai pot introduce �n hranire,
pentru completarea sau substituirea concentratelor, 2-4 kg furaje verzi (lucerna)
pe timp de vara si 2-3 kg de morcovi sau 0,3-,05 Kg faina de lucerna pe timp de
iarna. C�nd se folosesc intens la monta se mai dau �n plus 2-4 oua sau 2-3 l lapte
ecremat.
Hrana se administreaza de 2 ori/zi, �n stare uscata sau umeda (raportul
furaj:apa este de 1:1).
Adaparea se face din adapatori automate sau jgheaburi, care trebuie umplute
�n permanenta, un vier consum�nd 7 l apa/100 kg greutate corporala.
Microclimatul din halele unde se �ntretin vierii trebuie sa fie acelasi ca
cel din halele unde se cresc scroafele si scrofitele.