1.

Notiunea de Administrație Publică – caracteristici

Noțiunea: categorie a autoritarilor de stat , are funcții executive si realizează prin aceasta
puterea publica.
Caracteristici: sistem unitar ce reunește autorități aflate pe diferite nivele ale org adm,
conduse de guvern, Activitatea executiva constituita din reglementari și acțiuni de prestație
(ex: stabilirea impozitelor), Adm e structurata funcțional și teritorial e alcătuită din autorități
publice și instituții publice ce dispun de stabilitate instituționala si continuare funcționala,
necesare pt sarcinile de durata. Se realizează după urmarea anumitor proceduri

2.Notiunea de stat și putere de stat –trăsături

Stat – mod de organizare și manifestare a puterii publice, dintr-un teritoriu asupra populației,
are cadru organizat de conducere .
Puterea de stat - caracter suveran, unic, deplin. (Caracter politic –modul de compunere si
consacrare al guvernului, consiliilor, alegerea primarului si desemnarea prefectului. Caracter
teritorial –competenta teritoriala a organelor centrale si locale, legătura dintre stat si
domiciliu, Caracter organizat - exercitarea puterii publice în forme instituționalizate,
grupează persoane ce au o calitate determinata (parlamentari, funcționari, magistrați),
constituiți in organe sau autorități publice centrale, sau răspândite in teritoriu, Caracter
colectiv-posibilitatea impunerii cu forța a voinței ce consacra interesele sociale generale,
puterea de stat deține monopolul constrângerii fizice –politie,armata, Caracter unic - in stat
nu pot coexista mai multe puteri publice, promovarea unitara a intereselor publice, exercitata
prin cele trei puteri, Caracter deplin - se exercita puterea publice nelimitat comparativ cu
puterile sociale care sunt limitate. Caracter suveran –prioritara si primordiala oricărei puteri
sociale interne, independenta de cele externe.

3.Notiunea de autoritate a Administrației Publice. Trăsăturile organelor executive

Autoritatea adm publice –categorie a activităților publice de stat cu o structura stabila si o
activitate comuna, înzestrata cu capacitatea juridica adm care i permite participarea in nume
propriu la înfăptuirea puterii executive in limitele competentei legale determinate.

Trăsăturile organelor executive – sunt o categorie a autorității publice sau de stat constituite
in sistemul autorității publice, adm publice, unele pot funcționa pe lângă sau in subordinea
organelor de stat ( Parlament ,Președinte)
- Sunt forme organizaționale stabile, determinate de permanenta si consistenta sarcinilor ce
trebuie îndeplinite ( pot fi si temporare)
- Organele administrative dispun de capacitate juridica cu caracter special, le ofera calitatea
de a participa la raporturi adm, au aptitudine limitata de a avea si de a exercita drepturi.
- Înfăptuiesc activitatea executiva a statului ca forma fundamentala de activitate.

4.Sarcinile, atribuțiile, competența, capacitatea juridică a Administrației Publice.

Sarcinile – sunt obiectivele pe care le are de realizat, au la baza interese de stat
corespunzătoare cu nevoile sociale reale.
Atribuții – economice –guvernul stabilește masuri pt introducerea si dezvoltarea economiei
de piața, la nivel local – atribuțiile au caracter aplicativ pt masurile guvernamentale, se
concretizează in încurajarea liberei inițiative in condițiile legii.
Competenta – Legea 196/2006 –ansamblu de atribuții legale stabilite care conferă
autoritarilor administrative drepturi si obligații de a duce in nume propriu realizarea puterii
publice si sub propria responsabilitate o activitate de natura adm. Trăsături: caracter legal,
caracter propriu –aparținând autorității căreia a fost conferita, caracter obligatoriu – obligata
sa-si exercite competenta daca are o solicitare, caracter permanent - odată încredințata,
exercita in mod continuu.
Capacitatea juridica –aptitudinea conferita de lege unei autorității publice, de regula
executive, de a avea drepturi si obligații exercitate in mod limitativ si in nume propriu in
cadrul realizării puterii publice. Competenta determina conținutul si limitele capacitații. Cap
conferă calitatea de subiect de drept titular in anumite drepturi si obligații.
Capacitatea este proprie numai respectivei autorități , are caracter exclusiv nu poate fi
transmisa sau delegata,
ACESTEA DEFINESC STATUTUL PROPRIU AL AUTORITATII publice

5.Clasificarea sarcinilor și competențelor administrative

Sarcini – de conducere si organizare, de prestație.
Sarcini generale –sarcini de concepție ( vizează obiective cu caracter general - sarcini de
informare, de prevedere, de planificare) si direcție. ( acțiunea directoare, asigurând unitatea
de comanda la diferite nivele si structuri ale administrației)
a) Activitatea de informare – cunoașterea nevoilor sociale reale, informarea se realizează
prin servicii de specialitate , se întemeiază pe diverse surse (cereri, reclamații, sesizări)
b) Sarcini de prevedere –anticiparea evoluției cernitelor sociale, ex: evoluția
demografica, forța de munca, etc
c) Sarcini de planificare - alocarea mijloacelor materiale si financiare , precum si resurse
umane necesare realizării sarcinilor, concretizează soluții pt realizarea obiectivelor.
d) Sarcini organizaționale –releva rolul ordonator al adm, vizând realizarea cadrului
instituțional cat si acționar al activității executive pentru înfăptuirea sarcinilor ex:
instituționalizarea minorilor abandonați)
A: Sarcinile speciale/ tehnice – se circumscriu unor obiective concrete, precis determinate,
sarcini economico - financiare, educative, de aparate, etc

Competenta: materiala, teritoriala,( desemnează limite spațiale si geografice in care se

manifesta competenta materiala) personala ( calitatea personala sau a subiectului de drept in
funcție dec are se declanșează incidenta acțiunii normei si a autoritarii ex: cetățean străin,
minor, civil etc, ) si temporala (desemnează limite de timp in care autoritatea desfășoară
activitatea)

6.Structura autorităților administrației publice

Autoritățile administrației publice –ansamblul formelor organizatorice prin care se
manifesta sau se exteriorizează puterea publica, aflate in strânsa unitate si relații de
interdependenta determinate de modul de exercitare al puterii.
Structura – este un ansamblu unitar, având o structura determinata, organelor executive,
alcătuite la rândul lor din structuri menite sa le permită funcționarea si îndeplinirea
atribuțiilor.
Autoritățile executive –alcătuite din persoane ce constituie o colectivitate organizata in mod
unitar,
Comportamentul Organizatoric – alcătuit din una sau mai multe persoane, aflate sub unica
conducere,exercita titlu permanent sau temporar atribuții de natura omogena –trăsături : poate
fi compus dintr-o singura persoana ( ex: oficiul juridic) sau mai multe (serviciul, direcția) ,
persoanele din componenta in relația ierarhica de subordonare directa cu un sef ierarhic,
structurile interne dispun de competente proprii pentru realizarea atribuțiilor, organele nu au
capacitate juridica proprie, relațiile stabilite sunt directe sau indirecte.
În structura distingem, biroul( organizat pentru îndeplinirea unei acțiuni care impune
o delimitare organizaționala minimal distincta) , serviciul ( organizat pentru îndeplinirea
unor activități omogene la care se cere o conducere unitara), direcția ( mai multe servicii ori
birouri, care desfășoară activități ce necesita o coordonare), direcția generala (delimitarea
unui grup de activități ce reprezintă un domeniu sau un sector de activitate), Departamentul
(desfășurarea unor activități care sintetizează funcții ale mai multor compartimente inferioare
sau care vizează coordonarea si orientarea lor la mărime globala )

7.Noțiunea sistemului autoritarii administrației publice - supraordonarea și

subordonarea ierarhica
Supra si subordonarea desemnează raporturile dintre două organe in termenul cărora unul se
afla pe o poziție superioara in sistem, are anumite drepturi iar altul ii sete inferior.
Raporturi ierarhice administrative - operează intre autoritățile executive, nu se
subordonează altor categorii de organe. Conținutul rap format din dreptul de a conduce,
de a îndruma, de a coordona, de a controla activitatea.

8.Caracteristicile serviciilor publice - noțiune si caracteristici

Noțiune –pentru satisfacerea unor nevoi publice sunt create serviciile, sunt organizate ca
organe ale administrației publice ( ministere) instituții publice ( universitatea, scoli) se
înaintează prin lege ( Consiliile județene/ locale pot crea servicii) activitatea se desfășoară
pentru realizarea puterii publice, au o activitate continua si ritmica .
Serviciile se deosebesc de bunuri, caracteristici:
- intangibilitatea –serviciile sunt invizibile înainte de a fii cumpărate.
- inseparabilitatea – prestarea si consumul serviciilor se realizează simultan, spre deosebire de
bunuri.
- eterogenitatea/variabilitatea – variază de la prestator la prestator, de la un loc la altul.
- perisabilitatea –nu pot fii stocate, depozitate, sau inventariate
- absenta proprietarii –beneficiarul își satisface o anumita nevoie, fără a se realiza un transfer
de proprietate.

9.Sfera serviciilor publice

Serviciile publice pot fi: naționale, județene, comunale
Sunt ansambluri de persoane si lucruri create in vederea satisfacerii unei nevoi publice de
către o colectivitate publica, supuse autorității si controlului.
După forma de organizare – organe ale administrației publice, instituii publice, regii
autonome de interes public.
Alte organizații prestatoare de servicii publice: societățile comerciale, asociațiile, fundațiile,
compartimentele funcționale din aparatul propriu al consiliilor județene și locale.
După criteriul obligativității:
- serviciile sunt obligatorii –trebuie înființate de toate autoritățile publice
- servicii publice specifice –organizarea este facultativă, sunt puse în funcție de nevoile
concrete ale fiecărei colectivități
După modul de finanțare – integral din bugetul de stat sau local, din venituri proprii, mixte.
- După natura juridică – servicii cu personalitate juridică
- servicii fără personalitate juridică,
- servicii publice prestate de particulari.

Atribuții: infrastructura ( apa, canalizare, energie termica, iluminat public), arta și cultura
(biblioteci, muzee, teatre) asistenta sociala și sănătate ( cămine pentru copii/bătrâni, spitale)
ordinea și siguranța publică (poliția locală), activități economice ( administrare de
întreprinderi comerciale).

10.Organizarea și funcționarea serviciilor publice (Înființarea, desființarea,principii)

Înființarea – se face numai în termenul competenței conferite de lege sau un act normativ cu
forță juridică superioară, pentru a satisface un interes public. Autoritățile administrației
publice pot înființa servicii cu scop lucrativ (agenți economici) sau cu scop nelucrativ (
instituții sociale, învățământ )
Obiectul de activitate al serviciilor trebuie să fie clar și precis determinat.
- trebuie menționat cum este subvenționat bugetul, aprobă nr de posturi și numește
conducătorul serviciului.
Autoritatea care înființează serviciul trebuie să îi aprobe bugetul de venituri și cheltuieli.

Desființarea – se realizează printr-o hotărâre a consiliului local

E desființat datorită: inoportunității, lipsei resurselor financiare, reorganizare administrativă

Principii:

 Principiul eficacității și eficienței: fiecare comunitate își organizează servicii

necesare și oportune; servicii finanțate prin metode diferite (venit propriu, buget,
 mixt); privatizarea unor servicii publice ( transportul în comun), concesionarea de
servicii publice agenților privați.
 Principiul echității – cetățenii beneficiază în mod egal de servicii
 Principiul descentralizării – serviciile publice sunt descentralizate
 Principiul adaptabilității – se adaptează în funcție de nevoile consumatorilor
 Principiul cuantificării –se asigură principiul echității sociale și transparența față de
cetățean, permite cuantificarea procesului decizional la nivel național și local, macro și
microeconomic.

Legea 51/2006 –principiul dezvoltării durabile și corelării cerințelor cu resursele, principiul

autonomiei locale, principiul descentralizării, principiul responsabilității și legalității, p.
subsidiarității și proporționalității, p. participării și consultării cetățenilor, p asocierii
intercomunale, p. protecției și conservării mediului construit, p, administrării eficiente a
bunurilor, p. liberului acces la informații.

11.Atributiile Sefului Statului

1. Atribuții de natura politico –administrativă: Președintele reprezintă România în
relațiile interne și externe, veghează la respectarea constituției și la buna funcționare a
autorităților publice. Mediator între puterile statului, garantul independenței naționale
și al unității teritoriale. Comandant al forțelor armate,funcția de Președinte al
Consiliului Suprem de apărare a Țării.
2. Atribuții de natură constituțional-legislativă: dizolvarea parlamentului,convocarea
parlamentului, solicitarea reexaminării legii de către parlament, sesizarea Curții
Constituționale, inițierea revizuirii Constituției.
3. Atribuții administrativ-executive:
a) De natură decizională –alege candidatul pt prim ministru, numește guvernul
investit prin votul de încredere al parlamentului, numirea și revocarea miniștrilor,
numirea în funcții publice
b) Atribuții consultative, de propunere și reprezentare - consultă guvernul cu
privire la problemele urgente, propune Parlamentului numirea în funcții
administrative, poate lua parte la ședințele guvernului.

Președintele nu poate – avea inițiativă legislativă, determina răspunderea politică

a guvernului, refuza promulgarea legii, demite sau revoca Prim-ministrul.

12.Guvernul României (caracteristici si funcții)

Caracteristici:
1. Criteriul formal-organic: guvernul este o autoritate publică de natură administrativă,
îndeplinește o funcție executivă.
2. Realizează conducerea activității executive pe întreg teritoriul țării, exercită o
competență națională
3. Exercită o competență generală asupra problemelor privind administrația de pe întreg
teritoriul
4. Este o autoritate investită în mod unic în sistem executiv
 5. Funcționează ca o autoritate colegială, este o autoritate deliberativă

Funcții:
1. Funcția de stagiare –asigura elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului
de Guvernare
2. Funcția de reglementare –asigură elaborarea cadrului normativ și instituțional necesar
în vederea realizării obiectivelor strategice
3. Funcția de administrare – asigură administrarea proprietății publice
4. Funcția de reprezentare – reprezentarea în plan intern și extern a statului
5. Funcția de autoritate de stat – asigură urmărirea și controlul aplicării și respectării
reglementărilor în domeniul apărării , ordinii publice, siguranței naționale.

13.Etapele de construire ale Guvernului

Etapele constituirii:
1. Desemnarea primului ministru
2. Alcătuirea și prezentarea de către acesta a listei executivului și a programului de
guvernare
3. Dezbaterea și votarea acestora în parlament
4. Numirea întregului guvern de către președintele țării, finalizată prin depunerea
jurământului de credință

14. Durata mandatului Guvernului. Componența Guvernului, încetarea calității de

membru al Guvernului
Durata mandatului - maxim 4 ani. Începe odată cu depunerea jurământului de credință și se
întinde până în momentul validării următoarelor alegeri.
Poate fi prelungit dacă:
a) se adoptă starea de război, asediu, de urgență –până la încetarea acesteia
b) în cazul în care noul parlament nu poate să desemneze un nou executiv
Încetarea mandatului înainte de termen, dacă :
a) Intervenția unei Moțiuni de cenzură
b) Pierderea calității de membru al guvernului a primului ministru
c) Parlamentul revocă votul de încredere acordat

Componența guvernului – alcătuit din prim ministru, miniștri, alți membrii stabiliți prin lege
organică

Încetarea calității de membru al Guvernului –

1. Pierderea calității de membru a Prim Ministrului:
a) De drept: demisia, pierderea drepturilor electorale (datorită unei
condamnări penale), pierderea cetățeniei române, stabilirea domiciliului în
străinătate, intervenția unei stări de incompatibilitate sau conflict de
 interese, imposibilitatea exercitării atribuțiilor mai mult de 45 de zile,
decesul.
b) Prin act juridic funcția de premier încetează: remanierea guvernului,
revocarea din funcție, moțiunea de cenzură
2. Suspendarea din funcție:
a) Atribuții neexercitate de 45 de zile
b) Suspendare - dacă Prim Ministrul e urmărit penal, dacă e trimis în
judecată.

Subiectul 15 - Organizarea Guvernului

D.p.d.v structural, guvernul este alcătuit din primul ministru și aparatul propriu. În
reglementarea anterioară mai exista si biroul executiv.Prim ministru numit și premier conduce
guvernul și are un rol esential în alcatuirea, modificarea și chiar revocarea acestuia. El are
urmatoarele atributii :

1. ca, candidat la functie acesta trebuie sa prezinte parlamentului lista guvernului șiprogramul
de guvernare pentru a obtine votul necesar investiturii și aprobarii programului;
2. prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii privind politica guvernului
care se dezbat cu prioritate și raspunde la intrebarile sau interpelarile care ii sunt adresate de
catre deputati sau senatori putand desemna un membru al executivului care sa raspunda la ele,
in functie de domeniul de activitate;
3. propune Presedintelui revocarea sau numirea unor membri ai guvernului;
4. solicita Președintelui participarea la acele sedinte de guvern atunci cand prezenta acestuia
este considerata necesara;
5. contrasemneaza, in cazurile permise de legea fundamentala, decretele prezidentiale și
semneaza hotararile și ordonantele guvernamentele:

Conducerea Guvernului se manifestă: a) pe plan organizatoric - prin convocarea si prezidarea

sedintelor executivului; b) pe plan functional - prin rolul decisiv in mecanismul adoptarii si al
semnarii actelor guvernamentale, precum si incredintarea delegarii functiei ministeriale.

Premierul coordoneaza activitatea membrilor guvernului.

Coordonarea - asigura corelarea actiunilor executive in vederea rezolvarii unitare a sarcinilor

și atributiilor revenind autoritatilor administrative ce alcatuiesc sistemul condus de guvern si
premier. Alte atributii: exercita competente vizand aparatul propriu al guvernului (secretarul
general și adjunctii sai), numeste si elibereaza din functie conducatorii organelor centrale de
specialitate exceptand pe cei care au calitatea de membru al guvernului, a secretarilor și
subsecretarilor de stat din ministere sau din alte organisme centrale, constituie consilii,
comisii și comitete interministeriale sau interdepartamentale pentru rezolvarea unor probleme
operative.

Primul ministru:
- are in coordonare directa o serie de autoritati si agentii nationale (precum - de reglementare,
privatizare, protectia consumatorului, diferite comisii și oficii);
- el este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a tarii;
- repr. Guvernul in relatiile interne cu alte autoritati - Parlamentul, Presedintele, Curtea
Suprema de Justitie, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi ,Consiliul Legislativ,
Ministeriul public, alte autoritati si institutii publice, partide, aliante politice, sindicate, org.
neguvernamentale, precumsi in relatiile internationale.

Premierul poate desemna un membru al guvernului pentru a-i exercita functia pe perioada
absentei sale sau a imposibilitatii exercitarii atributiilor sale și poate delega altui membru al
executivului unele din atributiile sale.

Aparatul de lucru al Guvernului (sau al executivului)

- se compune din aparatul propriu de lucru al Primului Ministru, Secretariatul General al

Guv., departamente si alte structuri organizatorice cu atributii specifice.

Aparatul propriu al primului ministru este alc. din : a) cabinetul primului ministru; b) corpul
secretarilor de stat si al consilierilor de stat ai premierului; c) registratura primului ministru.
Organizarea, functionarea si atributiile aparatului premieruluise stabilesc prin decizia
premierului. Corpul de consilieri și aparatul tehnic este coordonat de unul dintre consilieri
desemnat prin decizia premierului.

Secretariatul General al Guv. este condus de secretarul general al Guv., care poate avea rang
de ministru, si este ajutat de unul sau mai multi secretari generali adjuncti, care pot avea rang
de secretar de stat, numiti prin decizia P.M. Secretariatul Gen. al Guv. face parte di apartul de
lucru al Guv. si asigura derularea operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare,
rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice și tehnice ale activitatii
executivului, reprezentarea Guv. in fata instantelor judecatoresti. - asigura continuitatea
derularii operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare constituind elementul de legatura
si stabilitate a guvernarii.

- Guv. aproba proiectul bugetului propriu (se include in bugetul de stat). Ordonator principal
de credite este secretarul general al guv.

Departamentul este o struct. organizatorica ce face parte din aparatul de lucru al guv., fara
personalitate juridica si fara unitati in subordine, se afla in subordinea premierului, avand rol
de coordonare si sinteza in domenii de interes general și in conformitate cu atributiile Guv. -
este condus de un demnitar, care emite ordine cu caracter individual.

Mai pot functiona, autoritati, agentii, oficii, secretariate etc., ca struct. specializate si auxiliare
ale guv., ale caror conducatori (secretari si subsecretari de stat, directori, presedinti etc.), nu
fac parte din guvern, avand atributii, structuri si personal stabilite prin hotarari de guv. sau
decizii ale premierului. Viceprim- ministrul dispune de un aparat propriu de lucru ce face
parte din aparatul guv., și are in coord. autoritati si institutii publice din invatamant, cultura,
protectia minoritatilor.

Functionarea Guvernului
- este o autoritate colegiale condusa de prim ministru, modul sau de functionare constituit -
forma de lucru sedinta plenului, și activitatea premierului.

Sedinta plenului repr. unica modalitate de lucru legal consacrata si recunoscuta intregului
executiv - se dezbat si se solutioneaza probl. ce intra in sfera sa de atributii. Sunt adoptate acte
juridice si politice ca actiuni decizionale, se realizeaza coordonarea, indrumarea si controlul
autoritatilor din subordine. Convocarea sedintelor se face de catre premier care le conduce si
au loc sapt. sau ori de cate ori este nevoie. La sedinte participa de drept și in mod obligatoriu
toti membri guv., iar ca invitati,nemembri (secretari, subsecretari, conducatori ai organelor
din subordinea Guv. etc.)

Participa de drept si secretarul general al guv., urmand sa certifice stenograma ce

consemneaza desfasurarea dezbaterilor si masurile adoptate. Sedintele sunt prezidate de
premier cu exceptia cazului in care seful statului participa (din proprie initiativa sau invitat)
iar conducerea acestora revine celui din urma.

Presedintele poate lua parte la sedintele in care se dezbat probl. de interes national privind
politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si la cererea prim ministrului, in alte
situatii. Participarile sale sunt facultative. Prim ministrul conduce Guv., si coord. activitatea
membrilor sai, functia lui constuindu-se a fi o activitate continua la sediul executivului.

Subiectul 16 - Atributiile Guvernului

Functiile Guv. sunt tocmai sarcinile acestuia, respectiv directiile generale ale activitatii sale
dintre care unele sunt de continut (functia de strategie, de administrare a proprietatii statului,
de autoritate de stat in domeniul apararii nationale, a ordinii publice si sigurantei nationale) ,
iar altele de forma (functia de reglementare, de reperzentare sau de functionare a institutiilor
si organismelor din subordinea sau de sub autoritatea sa).
Principalele atributii ale Guv.:

- dupa actele normative ce le consacra, distingem atributii de natura constitutionala si atributii

de natura legala;
- dupa importanta lor, atributiile pot fi clasificate in principale (cuprinse in Constitutie si legea
organica) si secundare (in alte categorii de acte de reglementare);
- dupa locul producerii efectelor, distingem atributii interne si internationale;
- dupa continutul lor, atributiile pot fi de natura economico-financiara si sociala, si de natura
politico-administrativa.

Atributii de natura economico-financiara

a) Guv. elaboreaza proiectul bugetului de stat, cel al asigurarilor sociale, precum si costul
general de incheiere a exercitiului bugetar, supuse spre adoptare Parlamentului. Proiectul
bugetului de stat si al asigurarilor sociale de stat se elaboreaza anual si se supun separat
aprobarii parlamentului, iar daca nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile de incheierea
exercitiului bugetar, se vor aplica in continuare bugetele anului precedent pana la adoptarea
noilor bugete.
b) Guv. aproba strategiile si programele de dezvoltare economica a tarii, pe ramuri si domenii
de activitate.

c) asigura administrarea proprietatii publice si private a statului.

d) asigura realizarea politicii in domeniul social, potrivit Programului de guvernare.

Atributii de natura politico-administrativa

a) exercita conducerea generala a administratiei publice, asigurand realizarea politicii interne

si externe a tarii, el repr. autoritatea suprema a puterii executive. Actele sale sunt obligatorii
pentru intreaga administratie publică (conform textului constitutional). Calitatea guv. de a
exercita aceasta conducerein mod diferentiat dupa cum respectivele autoritati sunt sau nu in
subordinea lui.

b) initiaza proiecte de legi si le supune spre adoptare parlamentului si dezbate acele propuneri
legislative care privesc activitate executiva primita din partea Parlamentului si pe baza
acestora emite puncte de vedere. Guvernul este principalul titula al dreptului de initiativa
legislativa, putand cere dezbaterea proiectelor sale in regim de urgenta. El initiaza proiecte de
legi in domeniile activitatii executive pe care le conduce sau le coord., iar daca un astfel de
proiect provine de la un alt autor, parlamentul nu le supune de regula dezbaterii pana nu le
trimite guv. spre analiza.

c) emite hotarari pentru organizarea executarii legilor, ordonante in temeiul unei legi speciale
de abilitare si ordonante de urgenta.

d) asigura executarea de care administratia publica a legilor si a celorlalte dispozitii normative

si emite in acest sens acte de aplicare normativa sau individuala.

e) conduce si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe centrale de specialitate

din subordinea sa.

f) infiinteaza cu avizul Curtii de Conturi, organe de specialitate in subordinea sa.

g) Guv. poate constitui: - organisme cu caracter consultativ pentru rez. unor probl. din
competenta sa, - comisii, consilii si comitete interministeriale in scopul elaborarii, corelarii si
monitorizarii de politici.

h) coopereaza cu organismele sociale interesate in indeplinirea atributiilor sale.

i) exercita atributii referitoare la asigurarea ordinii de drept, a linistii publice, a sigurantei

cetateanului, a drepturilor si libertatilor cetatenesti.

j) aduce la indeplinire masurile adoptate, potrivit legii, pentru apararea tarii, in care scop
organizeaza si inzestreaza fortele armate.

k) asigura realizarea politicii externe si integrarea tarii in structurile europene si

internationale.
l) negociaza tratatele,acordurile, conventiile internationale care angajeaza statul roman,
negociaza si incheie conventii si alte intelegeri internationale de nivel guvernamental (cf.
Constitutiei și legii)

m) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau care decurg din rolul sau functiile
sale.

Subiectul 17 - Actele Guvernului, răspunderea Guvernului

Guvernu, in plenul sau, si prim ministrul adopta sau emite acte juridice si acte politice.

1) Guv. adopta:

a) hotarari - se adopta potrivit Constitutiei, pentru organizarea executarii legilor, precum si in

exercitarea atributiilor proprii potrivit legii organice.

b) ordonantele - se adopta in general in baza unei imputerniciri legislative de abilitare speciale

a guvernului in domenii rezervate legii ordinare, iar ordonantele de urgenta se emit in cazuri
exceptionale potrivit Constitutiei. Membrii guv pot propune plenuluiproiecte de hotarari si
ordonante privind domeniul de activitate de care raspund. Actele guv se adopta prin votul
majoritatii celor prezenti prin consens, si daca nu se ajunge la un consens,hotaraste premierul.
Aceste acte a) și b), se semneaza de prim ministru,se contrasemneaza de ministrii care au
obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial. Nepublicarea acestora
atrage inexistenta acestor acte.

c) regulamentele se elaboreaza potrivit deciziei primului ministru, fiind semnate numai de

acesta si sunt publicate in M. Oficial.

2) Prim ministru emite in exercitarea atributiilor sale, decizii cu caracter normativ si

individual.Deciziile normative in ceea ce priveste organizarea interna a guv, sunt semnate de
premier si contrasemnate de secretarul general al guv. Deciziile individuale- deciziiprivind
numirea si eliberarea din functie a personalului aparatului propriual guvernului.

In plen, executivul mai adopta si acte politice prin care isi exprimapozitia fata de anumite
evenimente interne si internationale - declaratiile, dar care nu produc efecte juridice.
Premierul poate emite acte exclusiv politice precum mesajele adresate unor reuniuni interne
sau internaț.

Actele de drept international au un caracter politico-juridic (natura dubla) - ex. acorduri,

conventii, intelegeri - ce sunt semnate de guvern.

Guvernul elaboreaza si aproba proiecte de legi pe care le supune spre adoptare parlamentului.

Raspunderea Guvernului

Dupa caracterul raspunderii, distingem raspunderea individuala si cea colegiala a membrilor

guvernului. Dupa natura ei, raspunderea poate fi juridica si politico-juridică. Dupa autoritatea
fata de care se declanseaza, raspunderea membrilor guvernului poate opera fata de plenul
executivului din care fac parte si fata de prim ministru. Guvernul, in intregul sau, raspunde
politic in fata Parlamentului. Fiecare membru al guv este raspunzator in fata parl. si a
executivului din care face parte pentru propria activitate. Senatul poate recomanda guv
demiterea unui membru. Prim ministrul raspunde de activitatea executivului in fata
legislativului, dupa cum fiecare ministru raspunde in fata premierului pentru propria
activitate. Camera Deputatilor si Senatul in sedinta cmuna pot decide retragerea increderii
adoptand o motiune de cenzura cu votul majoritatii parlamentarilor. Ea poate fi initiata de 1/4
din totalul deputatilor si senatorilor. Ea se dezbate dupa 3 zile de la data prezentarii sale in
sedinta comuna a parl., iar daca este respinsa nu se mai poateinitia o alta motiune de cenzura,
cu exceptia cazului in care executivul se angajeaza asupra unui alt program, a unei declaratii
de politica generala sau unui proiect de lege.

In ceea ce priveste raspunderea juridica, numai Camera Deputatilor, Senatul și Presedintele au

dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor executivului. Presedintele poate dispune
suspendarea din functia executiva.

Subiectul 18 - Raportul dintre Guvern și Parlament

Constituirea guvernului, controlul sau parlamentar si angajarea raspunderii executivului.

1) Candidatul desemnat de presedinte pt functia de prim ministru trebuie sa ceara in termen de

10 zile votul de incredere al legislativului asupra programului si a intregii liste a guv. 2) Guv
are obligatia in cadrul controlului parlamentar exercitat asupra lui sa prezinte informatiile si
documentele cerute de camere sau de comisiile parl., iar in cazul in care o initiativa legislativa
presupune o modificare a bugetului de stat sau a bugetului de asigurari sociale solicitarea
informarii este obligatorie. 3) Membrii guvernului pot accesa lucrarile legislative si daca sunt
invitati, participarea lor este obligatorie. 4) Guvernul + membrii au obligatia sa raspunda la
intrebarile si interpelarile formulate de parlamentari,iar forul legislativ poate emite o motiune
prin care isi exprima pozitia asupra obiectului interpelarii. 5) Parl. in sedinta comuna poate
retrage increderea acordata guv prin adoptarea motiunii de cenzura. 6) daca moț. de cenzura a
fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia in aceeasi sesiune o noua
motiune de cenzura. 7) Daca guv isi angajeaza raspunderea in fata camerelor asupra un
program, etc. (vezi sus) se poate depune o noua motiune de cenzura.

Delegarea legislativa

- poate fi definita ca situatia juridica creata prin conferirea in beneficiul guv a unei
competente de legiferare, cu respectarea anumitor conditii prevazute in Constitutie.

a) delegarea prin act juridic - Existenta unei legi speciale ce specifica abilitatea guvernului de
a emite ordonante in domenii straine legii organice. Legea de abilitare stabileste domeniulsi
data pana la care se pot emite ordonante. Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun
aprobarii parl. potrivit procedurii legislative pana la termenul de abilitare, iar prin
nerespectare inceteaza de drept efectele ordonantelor. Nu exista obligativitatea supuneriispre
aprobare parl.

b) delegarea legislativa de drept - nu presupune existenta unei manifestari de vointa a parl,

deoarece ea se realizeaza in temeiul Constitutiei. - trebuie sa existe situatii extraordinare si o
motivatie corespunzatoare pentru adoptarea unei ordonante de urgenta. - intra in vigoare dupa
depunerea spre aprobare la parl., unde se va dezbate procedura de urgenta - intrarea in vigoare
este conditionata dupa depunerea lor spre aprobare legislativa. si nu este conditionata de
asteptarea rezultatului, - parl. trebuie sa se pronunte asupra acestor tipuri de ordonante de
urgenta.

Delegarea legislativa - 2 probleme

1) Conform prevederilor constitutionale, guvernul nu poate dispune prin ordonante
modificarea Constitutiei; nu pot constitui obiectul acestor acte domeniile rezervate legii
organice, nu poate viza atributii incredintate expres de Constitutie parlamentului in intregul
sau, nu pot fi incredintate guvernului acele atributii care il vizeaza in mod direct in ceea ce
priveste dobandirea, modificarea, incetarea si cele referitoare la raporturile sale cu alte organe,
delegarea legislativa nu poate viza acele masuri exceptionale incredintate de Constitutie
Presedintelui.

2) Natura juridica a acestei institutii - Caracterul executiv al activitatii infaptuite in temeiul

delegarii legislative rezulta din mai multe considerente: - actele emise sunt denumite
ordonante si nu legi (!), - existenta deplinatatii recunoscute a efectelor juridice (provizorii)
pana la supunere aprobarii legislative ce le confera valabilitate perpetua, - ordonantele pana la
aprobare pot fi modificate, revocate sau inlocuite de guvern, - in urma aprobarii ele dobandesc
puterea juridica a legii si numai aceasta din urma lemai poate suspenda, modifica sau abroga,
- daca in 30 de zile de la depunere Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei aceasta
se considera adoptata si este trimisa celeilalte Camere care decide in procedura de urgenta.

Delagarea legislativa incredintata guv implica exercitiul temporar al unei atributii legislative
de catre puterea executiva prin producerea de efecte juridice valabilepe masura recunoasterii
si insusirii acestor acte de catre parl.

Subiectul 19 - Autoritățile centrale de specialitate a Administrației Publice –

caracteristici
- unele sunt in subordinea guv, sunt ministerele, diverse comitete, consilii, departamente,
inspectorate, banci,oficii, etc, cu caracter national, iar altele sunt autonome. Desi Constitutia
nu o cere, ministerele sunt reglementate prin acelasi act normativ ca si Guvernul, si
dobandeste un statut de natura organica, astfel ministerele se pot infiinta, organiza si
functioneaza potrivit legii ordinare.

Caracteristicile proprii sunt:

- sunt autoritati ale puterii executive infaptuind activitate administrativa cu rol coordonator in
asigurarea bunei functionari a administratiei publice dintr-un anumit sector; sunt organe
executive si fac parte din sistemul administratiei publice.

- au o competenta speciala, putand decide conform legii, numai in anumite limite ale sferei
executive ce formeaza ramura sau domeniul lor de activitate; se considera ca ministerele sunt
organe de ramura deoarece isi desfasoara activitatea intr-un sector bine determinat si limitat
sau in sectoare astfel constituite.
- sunt organe centrale, intrucat isi desfasoara si conduc activitatea la nivel national; se
subordoneaza de regula, guvernului.

- conducerea lor este unipersonala de catre cel pus in fruntea acestora.

Ministerele si celelalte organe centrale sunt autoritati apartinand puterii executive ce exercita
conducerea, coordonarea, indrumarea si controlul la nivel national asupra ramurilor si
domeniilor de activitate care le-au fost incredintate.

Subiectul 20 - Constituirea, organizarea Administrației Publice

Constituirea organelor centrale se face in mod diferit. Ministerele - se infiinteaza, se
organizeaza si functioneaza cf. legii, in vreme ce guvernul si ministerul cu avizul Curtii de
Conturi, pot infiinta organe de specialitate numai daca legea le recunoaste aceasta
competenta, iar autoritatile administrative autonome se pot infiiinta doar prin lege organica.
Ministerele se organizeaza si functioneaza in subordinea Guv; se aproba de catre parlament,
prin acordarea votului de incredere; prim ministrul poate cere parl. modificarea structurii Guv
prin infiintarea , desfiintarea, divizarea sau comasarea unor ministere, inclusiv cu ocazia
solicitarii votului de investitura. Org. centrale de specialitate sunt institutii cu activitate
permanenta, ele trebuie sa asigure continuitatea realizarii sarcinilor permanente in materie
administrativa.

Organizare si compunere - Org. centrale sunt alc. din functionari, respectiv din persoane fizice
investite in functie, de regula, prin numire si a caror activitate principala este de natua
administrativa sau executiva. Atributiile personalului din cadrulcompartimentelor ministerelor
si celorlalte autoritati centrale sunt stabilite prin regulamente proprii de organizare si
functionare, aprobate de catre conducatorii lor. Ministerele au in general o struct.
organizatorica unitara in privinta compartimentelor interne ce le alcatuiesc si care se compun
infunctie de importanta, volum, complexitate si specific al atributiilor, in urm. subdiviziuni:
birouri, servicii, directii, directii generale si departamente. Departamentele sunt conduse de
secretari de stat sau subsecretari de stat. Struct. organizatorica a ministerelor si nr.
corespunzator deposturi se aproba de guv., cu respectarea prevederilor bugetare. Atributiile
compartimentelor ministeriale se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a
ministerului. Structurile din subordinea ministerelor pot functiona ca organe de specialitate
(cu avizul Curtii de Conturi) sau ca servicii publice deconcentrate care functioneaza in
unitatile administrativ-teritoriale, iar unele inst. publice din subordinea celor din urma, vor fi
descentralizate avand o abordare locala.
Prin ordinul ministrului sau al conducatorului org. de specialitate in subordinea caruia se afla
aceste serviciisi organe se aproba: - infiintarea si desfiintarea serviciilor publice deconcentrate
ale ministerelor si a celorlalte org. de centrale din unitatile administrativ-teritoriale, - obiectul
de activitate, - structura de activitate, -structura organizatorica, nr. si incadrarea personalului, -
criteriile de constituire a compartimentelor si functiile de conducere ale acestora.

Ministrul numeste si elibereaza din functie conducatorii organelor de specialitate teritoriale si

a serviciilor publice deconcentrate. Guv. poate sa opereze imbunatatiri inorganizarea
ministerelor prin hotarari - prin transfer de atributii de la un minister la altul/ prin
incredintarea unor atributii prevazute in sarcina ministerelor catre secretariate de stat sau
agentii.

Autoritatile centrale neministeriale de rang national si guvernamental au o struct.

asemanatoare ministerelor adaptata specificului activitatilor proprii.

Conducerea si functionarea autoritatilor centrale

Conducerea ministerelor se exercita de ministru si dupa caza de secretari si subsecretari de
stat si colegiul ministerului. Ministrul este investit cu votul de incredere din parlament sau
prin decret prezidential la propunerea premierului.

In fiecare minister se va organiza cabinetul ministrului cu personal propriu . Ministrul

conduce intreaga activitate a ministerului si il repr in raporturile cu guv, cu celelalte autoritati
publice si organizatii din tara, cu organismele similare din alte tari, cu pers. fizice si juridice
din tara si din strainatate, precum si in justitie.
Ministrii de stat repr functii create la solicitarea adresata de premier parlamentului pentru
coord. activitatii unor ministere stabilite de premier. Secretarii si subsecretarii de stat conduc
activitatea departamentelor ce le-au fost incredintate in cadrul ministerelor ori al altor organe
in cadrul carora functioneaza, ajutandu-l pe ministru in actiunea sa de conducere si exercitand
atributiile delegate de acesta. In minister, functioneaza colegiul ministeriului - organ
consultativ compus din secretarii si subsecretarii de stat, directori generali, directori, sefii
compartimentelor independente, seful compartimentului juridic, alte pers. ce au functii de
conducere in corelatie cu natura si structura ministerului.

Colegiul ministerului se intruneste o data pe luna sau ori de cate ori este nevoie, sub
presedintia ministrului pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea autoritatiisi adopta
recomandari cu votul a cel putin jumatate +1 din nr total al membrilor prezenti. Organul de
conducere al ministerului este unipersonal, reprezentat prin ministru, iar organul colegial are
doar un rol consultativ, spre deosebire de plenul guvernului care este un organ colegial de
conducere.

Ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei publice - organe permanente cu

activitate continua, constituite in structuri stabile caract. printr-o stricta subordonare, conduse
se sefi ierarhici care decid, indruma,coord., si controleaza activitatea structurilor si
functionarilor prin subordinealor directa sau indirecta, carora le pot suspenda, modifica , anula
si inlocui actele si masurile adoptate potrivit competentei materiale, teritoriale si personale de
care dispun. Componenta si regulamentul de functionare a acestuia este aprobat prin ordin de
ministru. Stabilitatea functionarii ministeriului, continuitatea conducerii si realizarea leg.
functionale intre struct. autoritatii sunt asigurate de secretarul general al ministerului

Secretarul general al ministerului sau al autoritatii centrale este un inalt functionar public de
cariera, numit prin concurs sau examen, pe criterii de profesionalism.
Atributii - coordonează buna functionare a compartimentelor si activitatilor cu caract.
functional din cadrul ministerului, asigura leg operativa dintre ministru si conducatorii tuturor
compartimentelor; - colaboreaza cu compart. de specialitate din cadtul secretariatului General
al Guvernului, cu secretarii generali din ministere, secretarii judetelor si subprefectii in probl
de interes comun; - primeste si transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte
normative initiate de minister si asigura avizarea actelor normative initiate de minister sau alti
initiatori; - transmite Secretarului General al Guv proiectele de acte normative initiate de
minister pt a putea fi discutate in sedinta de guv; - urmareste si asigura finalizarea actelor
normative initiate de minister si aprobate de Guv; - monitorieaza si controleaza elaborarea
raporturilor periodice; - coord. personalul, politica de personal si managementul de personal.

Functia de ministru inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a pierderii drepturilor electorale, a

starii de incompatibilitate, a decesului, precum si a demiterii daca a fost condamnat penal sau
averea sa a fost declarata, in totalitate sau in parte printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila
ca fiind dobandita in mod ilicit. Revocarea din functia de membru al Guv, se face prin decret
prezidential si are loc in caz de remaniere guvernamentala la propunerea premierului. Daca
ministrul a fost demis, revocat,sau este in imposibilitatea de a exercita functia, presedintele la
propunerea premierelui va desemna un interimat pt 45 zile. Propunerea de numire a noului
membru al guv trebuie facut de premier presedintelui, in cel mult 15 zile de la data incetarii
ocuparii functiei. In cazul altor autoritati centrale ale administratiei publice, modul de
organizare a conducerii este diferit.

Subiectul 21 - Atributiile de specialitate ale Administrației Publice

In cazul ministerelor putem face o distinctie intre atributii comune tuturor acestor organe si
atributii specifice unora dintre ele, precum si intre atributii principale si atributtii secundare la
nivelul aceleiasi autoritati. Atributiile principale sunt:

Atributiile politico-administrative vizeaza: a) organizarea, coord., si controlul aplicarii

legilor ordonantelor si hotararilor guvernamentale, a ordinelor si a instructiunilor ministeriale
emise potrivit legii, b) initierea si avizarea proiectelor de legi, a ordonantelor si a hotararilor
guvernamentale, c) coord. si urmarirea elaborarii si implementarii de politici si strategii, d)
colaborarea cu institutii de specialitate pt formarea si perfectionarea pregatirii profesionale a
personalului din sistemul propriu.

Atributiile de natura economico-financiara vizeaza: a) actionarea in vederea aplicarii

strategiei proprii a ministerului, integrata celei de dezvoltare economico-sociala a Guv., b)
fundamenteaza si elaborarea propunerii pt bugetul anual care se inainteaza guv., c) urmarirea
proiectarii si realizarii investitiilor din sist. ministerului in baza bugetului aprobat.

Atributiile de reprezentare se refera la: a) repr. intereselor statului in diferite organe si

organizatii internationale, b) initierea si negocierea, din imputernicirea Presedintelui sau a
Guv. in conditiile legii si alte intelegeri internationale sau propunerea intocmirii formelor de
aderare la cele existente, c) urmarirea si controlul aplicarii conventii si acordurilor
internationale si luarea masurilor pentru realizarea conditiilor in vederea integrarii in struct.
internationale.

Atributiile de prospectare si cercetare se refera la analiza evolutiei fenomenelor specifice

activitatii ministerului respectiv, luarea masurilor pt dezvoltarea activitatii de cercetare
stiintifica din domeniul propriu, editarea publicatiilor de specialitate si informare. In cadrul
atributiilor specifice se includ cele care revin in mod propriu numai unei singure autoritati.
Atributiile generale si ale proprii sunt enuntate in acte normative de organizare si functionare
a unui minister, dar si in reglementari speciale care adauga noi atributii ministerelor in
precizarea sferei de competenta de care dispun.

Subiectul 22 - Actele autorității, răspunderea guvernului

Ministrii emit ordine, instructiuni si aproba regulamente in aplicarea prevederilor legale cu

forta juridica superioara. Ordinele pot fi normative si individuale, in timp ce instructiunile si
regulamentele sunt intotdeauna normative. Colegiul ministerului functionand ca organ
consultativ pe langa ministru, nu are caract. deliberativ, neputand adopta acte
decizionale.Actele acestui organism sunt recomandari dar cand sunt insusite de minstru ele se
concretizeaza in ordine, dispozitii si deci in acte obligatorii. Unele organe centrale de
specialitate (ex.MAE) pot emite acte politice - declaratii, note diplomatice, notificari etc.,
multe avand si caract. juridic.

Raspunderea guvernului

In privinta raspunderii politico-administrative a ministrilor distingem mai multe situatii:

1) cf. legii fundamentale, membrii guvernului sunt solidari raspunzatori pt activitatea si actele
adoptate de executiv; Guv raspunde in fata Parlamentului. Se distinge o raspundere colectiva
si o raspundere individuala.

2) guvernul si membrii sai raspund pt modul de indeplinire a atributiilor ce le revin in fata

parlamentului

3) Raspunderea colegiala a guv nu poate opera decat fata de organul legislativ, raspunderea
individuala a membrilor guv poate opera atat fata de plenul executivului, cat si fata de premier
- care poate propune sefului de stat revocarea din functie a mnistrului.

4) Camera Deputatilor, Senatul, Presedintele au dreptul de a cere urmarirea penala a

ministrilor si trimiterea lor in fata Înalta Curte de Casație și Justiție pt faptele savarsite in
exercitarea functiei lor. Cf. legii nr 116/1999 republicata in 2007, faptele savarsite in timpul
funtiunii constituie a fi infractiuni/alte infractiuni in afara exercitiului, membrii raspund
potrivit dreptului comun in materie penala

Infractiuni specifice si anume:

a) impiedicarea prin amenintare, violenta oriprin mijloace frauduloase a exercitarii cu buna

credinta a drepturilor si libertatilor vreunui cetatean

b) prezentarea cu rea vointa a unor date,inexacte parlamentului sau presedintelui cu privire la

activitatea Guvernului sau unui minister, pentru a ascunde savarsirea unei fapte de natura sa
aduca atingere intereselor nationale

c) refuzul nejustificat de a prezenta C. Deputatilor, Senatului sau Comisiilor permanente, in

termen de 30 de zile de la solicitare, informatiile si documentele cerute de acestea;
d) emiterea de ordine normative sau instructiuni cu caract. discriminatoriu pe teme de rasa,
religie, cat. sociala, convingeri, sex etc., de natura sa aduca retragere drepturilor omului

In ceea ce priveste raspunderea sanctionatorie aplicabila ministrilor si a celei contraventionala

- ca si raspunderea reparatorie(patrimoniala) ele suntin general insttuite dupa reulile dreptului
comun, aplicabile oricarei persane fizice. Ridicarea imunitatii parlamentare si condamnarea
unui deputat atrag de drept efecte si asupra calitatii sale de ministru si invers.

Subiectul 23 - Definiția și trăsăturile consiliilor locale și județene

Cf. Constitutiei si a legii administratiei publice locale nr. 215/2001 in unitatile administrativ-
teritoriale, administ. publica se organizeaza si functioneaza in temeiulprincipiilor
descentralizarii, autonomiei locale, deconcentrarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor
administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii catatenilor in solutionarea probl.
locale de interes. Autoritatile reprezentative ale administratiei publice din comune si orase
prin care se realizeaza autonomia locala sunt consiliile locale precum si primarii, care rez
treburile publice din unitati. Consiliile si primarii sunt autoritati eligibile si autonome.
Consiliile locale au caract. deliberativ iar primarii caract. executiv.

Fiecare unitate administrativ-teritoriala functioneaza -consiliu local (comune si orase),

judetean (consiliile judetene).Municipiile se delimiteaza si organizeaza prin lege si in cadrul
carora pot fi constituite autoritati ale administratiei publice locale. delimitarea se face numai
dupa consultarea prealabila a cetatenilor prin referendum. Legea 215/2001 reuneste in mod
unitar organizarea, functionarea si regimul general al autonomiei locale ale administratiei
publice locale.
Consiliile locale si judetene sunt autoritati reprezentative ale administ. pub. locale cu caracter
eligibil, colegial si deliberativ, exercitand o competenta generala in baza autonomiei locale de
care dispun, hotarand in , in conditiile legii, in treburile publice vizand interesele
colectivitatilor pe care le repr.

Trasaturi: a) Consiliile locale si judetene sunt autoritati ale administratiei publice. b) sunt in
mod evident autoritati locale, c) sunt organe cu competenta generala - competentele si
atributiile consiliilor se stabilesc numai prin lege, ele fiind depline si exclusive cu exceptia
cazurilor prevazute de lege, - incredintarea de competente si atributii revin spre exercitare
autoritatilor locale cel mai aproape de cetatean, - aut. administ. pub. centrale nu pot impune
sau stabili nici un fel de responsabilitati autoritatilor locale in procesul deconcetrarii si
descentralizarii unor servicii publice proprii ori al crearii de noi servicii publice, -
incredintarea de competente si atributii pt alte autoritati decat cele locale precum si
exercitarea trebuie sa tina seama de amplasarea, natura raspunderii, cerintele de eficienta, ca
respectarea costurilor administrative standard stabilite, - aut. administr. publice centrale vor
consulta inainte de adoptarea oricarei decizii, structurile asociative ale autoritatilor administr.
publice locale in probl. ce le privesc in mod direct, d) consiliile locale si judetene sunt organe
alese in mod direct pe baza reprezentarii proportionale in cadrul scrutinului de lista, e) aceste
consilii sunt constituite pe baze colegiale, fiind alcatuite din mai multe persoane alese,
functionand inprezenta majoritatii celor care le compun, f) consiliile sunt organe deliberative,
hotarand in probleme de interes local cu majoritatea ceruta de lege si prin acte juridice
obligatorii in raza lor de actiune teritoriala, g) consiliile sunt autoritati reprezentative ale
colectivitatilor locale, expresie a puterii locale.

Subiectul 24 - Principii care guvernează Administrația Publică.

a) principiul autonomiei locale - legea defineste autonomia locala ca repr dreptul si
capacitatea efectiva a autoritatilor administr. publice locale de a solutiona si de a gestiona in
numele si interesul colectivitatilor locale pe care le repr treburile publice.
- autonomia vizeaza modul de constituire a consiliilor locale si judetene intrucat ele sunt
alcatuite din consilieri alesi prin vot universal, egal , direct, secret si liber exprimat de catre
electoratul local.
- consiliile si consilierii se organizeaza,pe comisii de profil menite a initia si pregati eficient
actul decizional al plenului lor
- functionarea consiliilor reflecta caract. lor colegial prin compunere, deliberativ, prin
atributia de adoptare a deciziilor si democratic, prin votul majoritar necesar
- consiliile au dreptul si capacitatea efectiva de a solutiona si gestiona treburile publice in
numele si interesul colectivitatii pe care o repr.
- opereaza pe plan local princip. autonomiei gestionare sau patrimoniale, intrucat localitatile si
judetele au dreptul la resurse proprii pe care le gestioneaza, sau a asupra bunurilor din
domeniul public de interes local si din domeniul privat
- autoritatile locale administreaza sau dispun de resursele financiare, de bunurile proprietate
publica sau privata
- aut. locale au dreptul sa instituie, sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si sa
aprobe bugetele de venituri si cheltuieli
- consiliile locale si judetene pot hotari asupra participarii cu capital sau cu bunuri la
constituirea de societati comerciale sau la infiintarea unor servicii de interes public local sau
judetean,
- autoritatile locale au dreptul - sa se asocieze si sa coopereze cu alte autoritati locale din tara
si din strainatate, formand asociatii de dezvoltare intercomunitara, - sa adere la asociatii
nationale si internationale, pt promovarea intereselor lor comune, - sa incheie acorduri intre
ele si sa participe, inclusiv prin alocare de fonduri, la initierea si la realizarea unor programe
de dezv. regionala, - sa incheie acorduri (cele limitrofe zonelor de frontiera), de cooperare
transfrontaliera sau autoritatile similare din tarile vecine

b) principiul cooperarii si solidaritatii in rezolvarea probl. intregului judet trebuie sa caract

raporturile dintre autoritatile locale comunale si orasenesti cu cele judetene, alaturi de
principiile autonomiei, legalitatii si responsabilitatii

c) principiul utilizarii limbii materne in raporturile cu administr. locala si serviciile publice

deconcentrate din unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatile
nationale au o pondere de peste 20% din nr locuitorilor

d) principiul descentralizarii in teritoriu a serviciilor publice de interes national apartinand

autoritatile administratiei publice centrale de specialitate aflate sub conducerea prefectului

e)principiul descentralizarii formulat de Constitutia revizuita - institutiile publice care au

trecut sub subordonare centrala ierarhica si in subordinea locala

f) principiului controlului administrativ si controlului financiar asupra activitatii consiliilor

locale si judetene este expresia caract unitar al statului si rezulta din obligativitatea indeplinirii
prevederilor din reglementarile autoritatilor centrale. Controlul autoritatilor administ pub.
locale conduse de prefect, controlul financiar- organele Curtii de Conturi.

Subiectul 25 - Constituirea Consiliilor Locale, componența lor.

Sunt compuse din consilieri alesi. Constituirea consiliului nou ales se face in termen de 20 de
zile de la data desfasurarii alegerilor iar convocarea in prima sedinta de constituire se face de
catre prefect/ la aceasta sedinta pot participa prefectul sau reprezentantul sau legal, precum si
primarul sau candidatul declarat castigator la alegerile pt functia de primar/ sedinta este legal
constituita daca participa cel putin 2/3 din nr de consilieri alesi - in cazul in care nu se poate
asigura aceasta majoritate, sedinta se va organiza peste 3 zile, la convocarea prefectului.

- in situatia in care consiliul nu se poate reuni la a treia convocare, datorita absentei, fara
motive temeinice, prefectul va declara vacante prin ordin locurile consilierilor locali alesi care
au lipsit nemotivat de la cele 3 convocari, act ce se poate ataca in contencios administrativ

Absenta este motivata daca se face dovada ca aceasta a intervenit din cauza unei boli sau a
unor evenimente de forta majora - pe durata procesului de atacare in instanta a ordinului de
prefect, nu se vor putea desfasura alegeri partiale pt a se evita situatia reintegrarii in functie.
Lucrarile pimei sedinte de constituire sunt conduse de cel mai in varsta consilier asistat de doi
consilieri dintre cei mai tineri cu asistenta de specialitate a secretarului care intocmeste
procesul verbal al sedintei.Consiliul alege dintre membrii sai o comisie de validare care
examineaza legalitatea alegerii consilierilor. Hotararea de validare si invalidare se poate ataca
in contencios administrativ. Locurile devenite vacante se completeaza cu supleanti, iar daca
nu este posibil se vor organiza noi alegeri partiale de completare. Consilierii a caror mandate
au fost validate depun in fata consiliului juramantul.

Daca consilierul ales renunta la mandat inainte de validare, se supune validarea mandatului
primului supleant inscris pe lista partidului politic, aliantei politice sau electorale, daca
confirma apartenenta la partid in scris. daca locurile vacante nu pot fi completate cu supleanti,
iar nr de consilieri se reduce sub jumatate plus unu se vor organiza alegeri partiale de
completare in termen de 30 de zile. Dupa validare in sedinta de constituire, consilierii locali
depun juramantul. Constituirea consiliului local se constata prin hotarare. Consiliul va alege
dintre membrii sai prin vot deschis al majoritatii un presedinte de sedinta care va conduce
dezbaterile pe o perioada de 3 luni. Presedintele poate fi schimbat la initiativa a 1/3 din
numarul consilierilor si cu votul majoritatii celor in functie. In fiecare judet se constituie un
consiliu judetean pt coord. activitatii consiliilor locale in vederea realizarii serviciilor. Acesta
alege pt toata durata mandatului sau , doi vicepresedinti. Presedintele consiliului judetean este
ales direct de electorat in primul tur de scrutin si este validat in camera de consiliu de catre
presedintele tribunalului.

Consiliile sunt compuse din consilieri alesi prin votul universal, egal, secret, direct si liber
exprimat, in baza scrutinului de lista pe un mandat de 4 ani. Membrii sai nu pot finumiti sau
investiti de drept. Fiecare consilier este obligat sa prezinte un raport anual de activitate care va
fi facut public de catre secretar. Pt participarea la sedintele consiliului si ale comisiilor de
specialitate consilierul primeste o indemnizatie cf. legii. Nr. acestora este stabilit prin ordinul
prefectului in functie de populatia unitatii admnistrativ-teritoriala.

In cazul consiliilor locale nr. consilierilor este cuprins intre 9-27/ in cazul consiliilor jud. intre
31-37(inclusiv presedinte)/ Consiliul General al Municipiului Buc. are 31 de consilieri.

Calitatea de consilier este incompatibila cf legii organice si a Legii nr 161/2003 (art. 88 alin
1). Calitatea de consilier se dobandeste din momentul depunerii juramantului pana la
constituirea noului consiliu. Orice scurtare sau prelungire a mandatului consiliului deter
hotarator si durata mandatului acestuia. Calitatea de consilier inceteaza de drept in urm
situatii: demisie, incompatibilitate, schimbarea domiciliului, imposibilitatea exercitarii
mandatului pe o perioada maxima de 6 luni consecutive cu exceptia cazului de suspendare in
urma arestarii preventive a consilierului, constatarea dupa validare ca alegerea este facuta prin
frauda electorala sau prin orice incalcare a Legii, condamnare definitiva la o pedeapsa
privativa de libertate, punere sub interdictie pe cale judecatoreasca prin hotarare definitiva si
irevocabila, pierderea drepturilor electorale stabilita prin hotarare judecatoreasca definitiva,
pierderea calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatilor nationale pe
a carei lista a fost admis, lipsa nemotivata de la 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului,
deces. Toate aceste cazuri repr modalitati de pierdere de drept a calitatii de consilier instituite
de lege constatate si nu decise prin hotararea consiliului - care are un efect declarativ fiind
adoptata la initiativa primarului iar in cazul consiliului la propunerea presedintelui.

Consilierul poate fi suspendat din functie ceea ce repr o incetare temporara a exercitiului
mandatului sau. Suspendarea este de drept in cazul masurii arestarii sale preventive despre
care se comunica prefectului de catre instanta de judecata precum si in cazul nedeclararii
intereselor personale. Prefectul va emite un ordin prin care constata suspendarea mandatului
de consilier pe intreaga durata pana la solutionarea definitiva a cauzei.

Subiectul 26 - Organizarea și funcționarea consiliilor locale și județene

Consiliile locale si judetene sunt alc. din consilieri si nu au o struct. organizatorica propriu-
zisa si nici organe de conducere, asa cum au majoritatea autoritatilor administratiei publice .
Aceast deoarece nu sunt alc. din functionari cu activitate permanenta fiind numai deservite un
aparat propriu. Dupa constituirea consiliului, acesta isi organizeaza comisii de specialitate pe
principalele domenii de activitate. Numai consilierii in functie pot fi membri. Comisiile de
specialitate isi aleg un presedinte si un secretar prin votul membrilor lor, care reflecta
compunerea politica a plenului. Poate organiza si comisii temporare la solicitarea primarului.
Regulamentul de organizare si functionare a consiliului local reglementeaza statutul
consiliului

Consiliul judetean - se aleg pe durata de 4 ani, doi vicepresedinti prin vot secret al majoritatii,
eliberarea din functie se face prin vot secret al majoritatii, cazurile de incompatibilitate, durata
si suspendarea si incetarea mandatului sunt similare cu cele ale primarului, in cazul
suspendarii sau absentei presedintelui, locul acestuia va fi suplinit de vicepresedinte,
vicepresedintele in acest caz isi pastreaza calitatea de consilier.

Consiliile se aleg pe un mandat de 4 ani si se poate prelungi prin lege organica in caz de
razboi sau catastrofa. Consiliile functioneaza numai in plenul sedintei la care participa
membrii care le compun, fiind legal intrunite daca este prezenta majoritatea consilierilor aflati
in functie. Consiliul local si cel judetean se intrundesc in sedinta ordinara, lunar la convocarea
primarului iar cel judetean la convocarea presedintelui ori a viceprimarului, sau a
vicepresedintelui. Consiliul local se poate intruni si in sedinte extraordinare ori de cate ori este
necesar la cererea primarului,in cazul celor locale, sau a presedintelui, in cazul celor judetene:
Convocarea consiliului se face in scris de catre secretarul unitatii administ.-teritoriale, cu cel
putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare, ori cel mult 3 zile inaintea sedintelor extraordinare
ale consiuliului local, respectiv judetean. Ordinea e zi a sedintelor consiliului se aprobra de
acesta la propunerea celui care le-a convocat. Ordinea de zi se aduce si la cunostinta
locuitorilor prin mass media sau prin alt mijloc de publicitate.
Sedintele consiliului local sunt conduse de un presedinte de sedinta ales pe o perioada de 3
luni iar ale celui judetean de catre presedintele acestuia, iar in lipsa sa de un vicepresedinte
desemnat de el,in cazul absentei sale motivate ori ales de un consiliu daca presedintele a fost
suspendat din functie, ori de un consilier ales cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Sedintele consiliului sunt publice cu exceptia cazurilor in care consilierii decid cu majoritatea
voturilor, ca acestea sa fie nepublice. Primarul sau presedintele consiliul judetean pot propune
consultarea cetatenilor prin referendum. Consilierul local, presedintele sau cel care conduce
sedinta consiliului local/judetean, isi asuma prin semnatura responsabilitatea veridicitatii celor
consemnate. Procesul verbal al sedintei anterioare pe care ulterior il supune spre aprobare
consiliului. Problemele inscrise pe ordinea de zi a sedintei nu pot fi dezbatute daca nu sunt
insotite de raportul compartimentului de resort din aparatul propriu de specialitate al
primarului care se elaboreaza in 30de zile. La lucrarile consiliului local participa fara drept de
vot, primarul poate asista si lua cuvantul presedintele consiliului judetean sau reprezentantul
acestuia, iar in cazul tuturor consiliilor prefectul sau reprezentantii sai, deputatii, senatorii,
ministrii si ceilalti membri ai guv. etc. in problemele ce privesc domeniile de responsabilitate
ale acestor servicii, precum si persoane invitate de primar sau presedinte

Participa in mod obligatoriu si delegatul satesc, pentru satele care nu au consilier ales, cu
drept de vot consultativ. Lucrarile sedintei se face in limba romana, sau cu limba materna a
minoritatilor daca repr 1/3 din nr total al consilierilor. Procesul verbal si documentele
dezbatute se depun intr-un dosar special al sedintei respective, sigilat de cel care a condus
sedinta si secretar, numerotat, semnat; dupa ce in prealabil a fost aprobat procesul verbal al
sedintei.

Subiectul 27 -Atribuțiile Consiliilor locale și județene

Consiliul local are initiativa si hotaraste in conditiile legii in toate problemele de interes local
cu exceptia celor aflate prin lege in competenta altor autoritati publice locale sau centrale.
Sarciniile consiliilor locale si judetene se clasifica dupa:

1) Dupa importanta lor, in functie de actul normativ care le contine in atributii principale
cuprinse in propria lege organica si atributii secundare, cuprinde in diverse reglementari
2) Dupa sfera de generalitate in care se include distingem atributii comune tuturor acestor
autoritati, si atributii specifice caracteristice uneia sau mai multor categorii de organe de
acelasi gen.
3) Dupa locul in care exercitarea acestora produce efecte in atributii interne si atributii
exterioare cu consecinte in afara institutiei sau in afara tarii
4) Dupa natura continutului lor distingem atributii economico-financiare, social-culturale si
educative, edilitar-gospodaresti, de amenajere a teritoriului, protectia mediului inconjurator si
atributii politico-administrative.

Atributii economico-financiare:

a) atributii privind dezvoltarea economico-sociale a localitatiii si judetului in cadrul carora se

exercita urm competente cu titlu explicativ si anume: - aprobarea si adoptarea strategiilor
privind dezvoltarea economica si sociala a localitatii; - aproba la propunere primarului,
respectiv a presedintelui consiliului judetean, bugetul propriu, virarile de credite, modul de
utilizare a rezervei bugetare si contul de incheiere a exercitiului bugetar; - stabileste impozite
si taxe locale, judetene; - aproba la propunerea primarului, respectiv a presedintelui,
contractarea sau garantarea imprumuturilor precum si contractarea de datorie publica locala
prin emisiuni de titluri de valoare; - aproba la propunere ... documentatiile tehnico-economice
pt lucrarile de investitii de interes local sau judetean

b)atributii privind administrarea/gestionarea domeniului public si privat al localitatii,

respectiv a patrimoniului judetean - hotaraste darea in administrare, concesionarea sau
inchirierea bunurilor proprietate pub. a localitatii si a serviciilor publice locale care pot fi
instrainate.Administrarea acestui patrimoniu revine consiliului , in timp ce exercitarea
concreta a drepturilor si indeplinirea obligatiilor revin primarului, respectiv presedintelui
consiliului judetean. - punerea in valoare a resurselor naturale de pe raza localitatii in interesul
comunitatii locale precum alimentarea cu apa, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie
termica etc., respectiv asigurarea cadrului legal pt serviciile comunitare de utilitate publica de
interes judetean, precum si alimentarea cu gaz metan.

Atributii de gestionare a serviciilor publice prestate in beneficiul localitatilor, de amenajere a

teritoriului si protectia mediului inconjurator: - asigurarea, a cadrului legal necesar pt
furnizarea serviciilor publice de interes privind educatie, sanatate, familie,cultura etc. -
avizarea sau aprobarea cf legii a documentatiilor de amenajere a teritoriului si urbanism ale
localitatilor respectiv a drumurilor publice si podurilor de interes judetean, - protectia
mediului inconjurator, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de
arhitectura etc.

c) atributii politico-administrative:

- atributii comune: -alegerea din randul consilierilor, a viceprimarilor, in situatia comunelor

sioraselor, respectiv a presedintilor, in cazul judetului, care nu isi pierd calitatea de consilier; -
- aproba urm. categorii de acte: regulamentul de organizare si functionare a consiliului local la
propunerea primarului, si a celui judetean la propunerea presedintelui, regulamentul de org. si
functionare al aparatului propriu de specialitate al aparatului propriu de specialitate al
consiliului judetean, si al primarului, organigrama, statul de functii si nr de personal al
aceluiasiaparat inclusiv al institutiilor si serviciilor publice etc.; - atribuie sau schimba
denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes local etc.; - exercita toate drepturile si
obligatiile corespunzatoare participatiilor detinute de societati comerciale sau regii autonome;
- sprijina activitatea cultelor religioase, - asigura serviciul de ordine publica si cele de situatii
de urgenta.

- atributii proprii si distincte consiliilor: - aproba statutul localitatii, - poate solicita informari
si rapoarte de la primar, viceprimar, sefi de organisme prestatoare de servicii publice si de
utilitate publica, - aproba construirea locuintelor sociale si criteriile de repartizare, - poate
conferi persoanele fizice romane sau straine cu merite deosebite titlul de cetatean de onoare al
localitatii, - consiliul judetean acorda consultatii in domenii specifice localitatilor din judet le
cerere, - emite avize, acorduri si autorizatii date de incompetenta sa, - stabileste pe baza
consiliilor locale, proiectele de organizare si amenajere a teritoriului, urmarind modul de
realizare a acestora

d) atributii de cooperare institutionala - hotarasc cooperarea sau asocierea cu persoane juridice

romane sau straine in vederea finantarii si realizarii in comun a unor servicii, lucrari etc, -
hotarasc infratirea cu unitati din alte tari, -hotarasc cooperarea si asocierea cu alte unitati din
tara si strainatate, aderararea la asociatii nationale sau internationale in vederea promovarii
intereselor comune.
Consiliile locale si judetene din unitatilelimirofe zonelor de frontiera pot incheia acorduri de
cooperare transfrontaliera cu autoritati similare din tari vecine. Aceste acorduri se vor incheia
numai in domeniile ce sunt de competenta consiliilor locale sau judetene cu respectarea
legislatiei si a angajamentelor asumate de statul roman. Autoritatile locale vor transmite MAE
spre avizare proiecte de intelegeri si de cooperare pe care acestea intentioneaza sa le incheie
cu alte tari. Avizele trebuie emise in 30 de zile de la solicitare in caz contrar se va considera
ca nu sunt obiectii si proiectul respectiv poate fi supus spre adoptare consiliului.

e) atributiile presedintelui consiliului judetean - asigura respectarea prevederilor

constitutionale, punerea in aplicare a legilor, a decretelor prezidentiale etc. si a altor acte
normative, - atributii fata de consiliu judetean: intocmeste proiectulordinii de zi, dispune
masurile necesare pt pregatirea si desfasurarea a lucrarilor acestuia, asigura aducerea la
indeplinire a hotararilor consiliului si analizeaza periodic stadiul indeplinirii, conduce
sedintele acestuia, intocmeste si supune spre aprobare regulamentl de org si functionare a
consiliului, prezinta anual rapoarte privind modul de indeplinire a atributiilor proprii si a
hotararilor consiliului; - fata de aparatul propriu de specialitate si al institutiilor si
serviciilor din subordine: propune spre aprobare organigrama, statul de functii, nr de
personal, si regulamentul de org si functionare; coord. si controleaza activitate institutiilor si
serviciilor din subordine; - fata de consiliile locale si aparatul lor: acorda sprijin si
consultanta tehnica si juridica pt autoritatile locale la cerere; indruma metodologic, urmareste
si controleaza activitatile de stare civila si autoritate tutelara, coord., controleaza si raspunde
de activitatea privind protectia drepturilor copilului, - in materie financiara: intocmeste
proiectul bugetului propriu si il supune spre aprobare, urmareste modul de realizare a
veniturilor bugetare si propune consiliului adoptarea masurilor necesare pt incasarea acestora,
exercita functia de ordonator principal de credite,

f) Presedintele emite - dispozitii cu caracter normativ care devin executorii numai dupa ce
sunt aduse la cunostinta publica sau comunicate, contrasemnat de secretarul jud, si numai
dupa ce reglementaril au fost comunicate oficial prefectului expirand cele 5 zile in care acesta
trebuia sa ia atitudine fata de legalitatea lor, - avize, acorduri si autorizatii

g) indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau sarcini date de c.judetean.

h) presedintele poate delega vicepresedintilor prin dispozitie , atributiile de coord. si control

ale institutiilor si serviciilor subordonate consiliului judetean precum si cele de sprijin si
consultanta pt autoritatile comunale si orasenesti.

Subiectul 28 - Actele Consiliilor locale și județene

In exercitarea atributiilor consiliile locale adopta hotarari cu votul majoritatii, Cvorumul legal
al prezentei la sedintele consiliului iar acesta va fi de jumatate +1 din totalul celor care il
compun. Majoritatea necesara votariisi adoptarii unei hotarari este jumatate +1 din nr celor
prezenti. Hotararile privind patrimoniului necesita votul a 2/3. Se adopta cu votul majoritatii
consilierilor: - contractarea de imprumuturi, hotararile privind impozitele si taxele locale cat si
bugetul local, participarea de programe de dezv. judeteana, regionala, zonala sau de
cooperarea transfrontaliera, organizarea si dezv. urbanistica a localitatilor si amenajerea
teritoriului, asocierea sau cooperarea cu persoane juridice romane sau straine. Daca bugetul
nu poate fi adoptat in 45 de zile de la publicare in MO activitatea de va baza pe venituri
proprii. Hotararile ilegale pot fi atacate in justitie de catre prefect. Neadoptarea in 3 sedinte
ordinare consecutive a nici unei hotarari atrage cu sine dizolvarea de drept a consiliului.
Redactarea proiectelor se face de catre cei care le propun cu sprijinul secretarului si al
serviciilor din cadrul aparatului de specialitate, insotit de un referat de specialitate . Nu poate
participa la vot cel care are un interes patrimonial cu problematica dezbatuta sau vreo legatura
- sot, sotie, afin sau rude

Hotararile se semneaza de consilierul care conduce sedinta iar, cele ale c. judetene de
presedintii acestora sau de vicepresedinte. Daca cei care au condus lucrarile lipsesc sau refuza
sa semneze, hotararea va fi semnat de 3-5 consilieri. Hotararile se comunica de secretar
prefectului dar nu mai tarziu de 10 zile de la data adoptarii lor. Hotararile pot fi normative sau
individuale - normativele sunt obligatorii si produc efecte de la data aducerii la cunostinta
publica iar, cele individuale de la data comunicarii. Aducerea la cunostinta publica se face in
termen de 5zile de la data comunicarii oficiale catre prefect; daca acesta nu si-a comunicat
pozitia fata de eventuala inegalitate sau dupa ramanerea definitiva si irevocabila a hot.
judecatoresti prin care actiunea prefectului este respinsa. Aceste acte normative sunt aduse la
cunostinta si in limba materna, acolo unde exista o minoritate de peste 20%, iar cele
individuale se comunica la cerere in limba materna.

28.Actele Consiliilor locale si judetene.

In exercitarea atributiilor consiliile locale adopta hotarari, cu votul majoritatii membrilor

prezenti.legea precizeaza expres care este cvorumul legal al prezentei la sedintele consilului,
iar aceasta va fi de jumatate plus unu din totalul celor care il compun in mod efectiv , deci se
afla in functie si nu din numarul total al mandatelor.Majoritatea necesara votarii si adoptarii
unei hotarari este de jumatate plus unu din totalul celor prezenti .

Se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie:

-contractarea de imprumuturi , in conditiile legii

-hotararile privind impozitele si taxele locale sau judetene , precum si cele vizand bugetul
local

-participarea la programe de devoltate judeteana,regionala, zonala, sau de cooperare

transfrontaliana

-organizarea si dezvoltatea urbanistica a localitatiilor si amenajarea teritoriului

-asocierea sau cooperarea cu persoane juridice romane sau straine.

Hotararile ilegale ale consiliilorpot fi atacate in justitie de catre prefect.

Hotararile individuale privind persoanele vor fi luate intodeauna prin vot secret.

Proiectele de hotarari pot fi propuse de consilieri sau de primari

Hotararile consiliilor locale se semneaza de consilierul care conduce sedinta iar cele ale
consiliilor judetene de presedintele acestora.

Hotararile pot fi normative(se fac in termen de 5 zile de la data comunicariioficiale catre

prefect ) si individuale( de la data comunicarii)
29.Raspunderea consiliilor si consilierilor

Consiliul raspunde pentru nefunctionalitate ,daca nu s-a intrunit , timp de 2luni,nu a adoptat
nici o hotarare.

Consiliul local/judetean poate fi dizolvat si prin referendum organizat in conditiile legii.

Referendumul local este organizat de o comisie numita prin ordin al prefectului compusa
dintr-un reprezentant al prefectului,cate un reprezentant al al primarului, consiliului
local/judetean si un judecator de la judecatoria in a carei circumscriptie se afla unitatea
administrative-teritoriala in cauza.

Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului din care fac parte sau , dupa caz, in
numele propriu, pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului, precum si pentru
hotararile pe care le-au votat.

Obligatiile consilierilor:

1.sa participe la sedintele consiliuluisi la cele ale comisiei de specialitate din care fac parte .

2.sa organizeze periodic intalniri cu cetatenii, acordand si primind in audienta la cererea

acestora

3.sa prezinte annual un raport de activitate care va fi facut public prin grija secretariatului.

Presedintele consilului judetean-raspunde in fata consiliuluijudetean de buna functionare a

administratiei publice judetene.

Mandatul presedintelui consiliului judetean inceteaza:-daca se afla in imposibilitatea

exercitarii functiei datorita unei boli grave certificate

-daca acesta nu isi exercita in mod nejustificat mandatul timp de 45 de zile consecutive

Consilierii, presedintele si vicepresedintii consiliului judetean raspund , dupa caz, civil , penal
sau administrativ pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin.

Functionarii publici raspund potrivit prevederilor statutului acestora (penal, patrimonial ,

administrative si contraventional)

30. Alegerea Primarului , mandatul primarului

Primarul se poate defini ca fiind autoritatea administrative publica locala uniprsonala ,

eligibila , reprezentativa si autonoma , mandata sa hotarasca in problemele interesand
colectivitatea locala ca organ de executie , actionand si ca reprezentant al statului in acea
localitate.
Alegerile pentru primar sunt considerate varialile indifferent cati s-au reprezentat la vot din
totalul alegatorilor inscrisi in listele electorale.

Daca la primul tur de scutin nu s-a obtinut majoritatea necesara se vor organiza de drept noi
alegeri in timp de doua saptamani

La turul doi participa primii doi candidate din primul tur . In cazul in care unul dintre acestia
decedeaza , renunta sau nu mai indeplineste conditii legale de a fi ales , va participa
candidatul situat pe locul urmator.

Primarul trebuie si el, sa indeplineasca, de regula , conditii generale de acces la functia

publica , intalnite in caul oricarei functii de acest gen, si care vizeaza catatonia romana si
domiciliul in tara , mai précis in localitatea unde a fost ales , existent discernamantului,
exercitiul drepturilor electorale , compatibilitatea morala , lipsa starii de incopatibilitate si
depunerea juramantului de credinta .

Primarul depune juramantul de credinta in fata consilului local , iar daca refuza este
considerat , de drept , demisionat , ceea ce implica organizarea de noi alegeri.

Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de catre

primarul nou ales.

Madatul primarului poate fi prelungit in caz de razboi sau de catastrofa , stabilite prin lege
organica.Mandatul primarului inceteaza , inainte de termen , de drept sau prin act juridic

Mandatul inceteaza , de drept , inainte de termen in conditiile legii privind statutul alesilor
locali , in urmatoarele imprejurari :

-demisie

-incopatibilitate

-schimbarea domiciliuluiintr-o alta unitate administrative –teritoriala

-a fost codamnat, prin hotarare judecatoreasca definitiva la o pedeapsa privata de libertate

- pierderea drepturilor electorale pe cale judecatoreasca

-pierderea calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatiilor nationale

pe a carui lista a fost ales

-deces

Mandatul primarului mai inceteaza de drept daca:

- Este in imposibilitatea exercitarii functiei datorita unei boli grave certificate

- Daca primarul nu isi exercita in mod nejustificat mandatul timp de 45 de zile
consecutive
- Daca demisioneaza din calitatea de membru al partidului pe a carui lista a figurat la
alegeri.
Mandatul primarului inceteaza , prin act juridic , inainte de termen , ca urmare a rezultatului
unui referendum local, organizat anume in acest scop, si desfasurat potrivit legii.

31. Aparatul de specialitate al primarului , Secretarul administratiei teritoriale

Aparatul de specialitate in cadrul comunelor si oraselor este in subordinea primarului, in

vreme ce aparatul consilului judetean este in subordinea presedintelui acestuia , fiecare dintre
ei il conduc si il controleaza , raspinzand de buna lui functionare .

Functionarii aparatului propiu de specialitate al primarului/consilului judetean sunt investiti

pe o durata nedeterminata in posturile pe care le ocupa , dispunand , in conditiile legii de
stabilitate in functie , conform Statutului functionarilor publici , respective a Codului muncii.

Consiliile aproba regulamentul de organizare si functionare a aparatului propiu al primarului ,

stabilesc competente si atributiile personalului in conditiile prevazute de lege , de regula
cadrul obiectiv este fixat de Guvern si Ministrul Adiministratiei si Internelor.

Secretarul unitatii administrative –tertoriale

Fiecare comuna, oras si municipiu precum si judetul ,au cate un secretar

Secretarul trebuie sa fie:-functionar public de conducere

-cu studii superioare juridice sau administrative

-dupa caz, salariat din bugetul local sau judetean

Secretarul ideplineste in conditiile legii urmatoarele atributii:

- Participa in mod obligatoriu la sedintele consilului

- Avizeaza proiecte de hotarari de consiliu
- Avizeaza pentru legalitate ,dispozitiile primarului
- Asigura gestonarea procedurile administretive intre consiliul local si primar
- Organizeaza arhiva si evident statistica a hotararilor consilului local/judetean
- Asigura transparenta si comunicarea catre autoritatiile ,
- Asigura procedurile de convocare a consiliului local/judetean
- Pregateste lucrarile supuse debaterii consilului local/judetean si comisiilor de
specialitate ale acestora
- Indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau insarcinari date de consiliu ori de
primar
32.Prefectul , investirea in functie

Prefectul este reprezentamtul Guvernului in teritoriu . el este garantul respectarii legii si a

ordinii publica la nivel local.

Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlante organe ale
administratiei publice centrale din subordinea Guvernului organizate la nivelul unitatiilor
administrative teritoriale

Numirea si eliberarea din functie a prefectilor se face prin hotarare de govern , la propunerea
Ministerului Administratiei si Internelor

In prminul rand prefectul si subprefectul , ca orice inalt functionar public , trebuie sa

indeplineasca anumite conditii:

-studii universitare sau superioare absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta

-cel putin 5 an vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei

-absolvite programe de formare specializata corespunzatoare unei functii publice pentru inalti
functionari publici

-promovat cursului national pentru integrarea in categoria inaltilor functionary publici

-nu pot fi membri unui partid politic

Prefectul si subprefectul sunt incopatibili cu urmatoarele calitati :

- Deputati si senatori
- Primary, viceprimari, consilier local si judetean
- Nu pot indeplini o functie publica
- O functie sau o activitate profesionala renumerata in cadrul regiilor autonome
- Nu pot ocupa functia de presedinte , vicepresedinte , director general, director ETC
- Nu pot ocupa functii de presedinte sau secretar al adunarilor generale ale actionarilor
- Reprezentant al Statului in adunarile generale ale societatilor comerciale
- Manager sau membru al consiililor de administratie ale regiilor autonme
- Comerciant persoana fizica publica incredintata de un stat strain

33.Institutia prefectului, colegiul prefectoral, actele prefectului

Realatiile dintre prefect si autoritatiilr in teritoriu , precum si modul acestora de
promovare a interesului national ,distingem mai multe atributii
-asigura la nivelul judetului sau Municipiului Bucuresti realiarea intereselor nationale
 - prefectul conduce activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale
celorlante autoritati ale administratiei centrale
-prefectul dispine de luarea masurilor corespunzatore pentru prevenirea infractiuniilor
si apararea drepturilor cetatenilor, prin organele legal abilitate , inclusive asigurarea
ordinii publice
-prefectul dispune , impreuna cu autoritatile si organelle abilitate , pregatirea si
aducerea la indeplinire a masurilor de pregatire si interventie pentru situatiile de
urgenta
-prefectul asigura realizarea planului de masuri pentru integrarea europeana
- prefectul mai ideplineste si alte atributii prevaute de lege si de celelate acte
normative , precum si insarcinarile date de guvern

Institutia prefectuluieste o institutie publica cu personalitate juridical , cu personal si

buget propiu
Colegiu prefectului se convoaca dec catre prefectcel putin o data pe luna
Colegiul prefectural are ca adtibutii :
-armonizarea activitatiilor serviciilor publice
-imprementare a programelor politicilor , strategiilor si planurilor de actiune ale
Guvernului la nivelul judetului sau localitatii respective

Invederea indeplinirii atributiilor sale prefectulemite acte juridice nimite ordine, care
pot avea character normative sau individual
Cele normative devin executorii numai dup ace au fost aduse la cunostinta publica , de
regula , prin publicare , iar cele individuale dupa data comunicarii lor subiectelor
interesate.
Prefectul mai poate infaptui si diverse operatiuni tehnicomateriale de genul semnarii
corespondentei , partici-pariila sedintele consilieriilor locale sau judetene etc.

34. Functia publica, definitie si trasaturi

Functia publica se poate define-ca reprezentand o situatie juridical predeterminata
normativconstituita dintr –un complex unitary de drepturi si obligatii prin a caror
realizare se infaptuieste in mod special competent unui organ de stat execitandu-se
puterea publica in conformitate cu atributiile ce revin autoritatii respective

Trasaturi:
-functia publica , contribuie la realizarea puterii publice
Are un character obligatoriu
- Are un obiectiv predeterminat
- Este o situatie juridica
-
 35.Functia publica administrative- definitii, trasaturi ,principii

Definitie-o categorie ce reprezinta situatia suridica legal predominant constand dintr

un complex unitar de drepturi si obligatii
Trasaturi;
- Este inscopul realizarii prerogativelor de putere bublica
- Atributiile si responsabilitatiile sunt stabilite in temeiul legii
- Atributiile si responsabilitatiile sunt determinate in cazul functiei publice
administrative de catre autoritatea publica sau institutia publica
- Costituie un ansamblu de atribuitii si responsabilitati
- Sunt prevazute in statut in hotararile de guvern sau sunt indetificate – dintre functiile
existente

Principii:
- Principiul legalitatii functiei publice
- Principiul imaprtialitatii
- Principiul transaprentei
- Principiul eficientei si eficacitatii
- Principiul stabilitatii in exercitarea functiei
- Principiul subordonarii ierarhice
- Principiul obiectivitatii
- Principiul responsabilitatii
- Principiul orientarii catre catre catatean

36.Functionarul public;

Prima reglementare in domeniul functiei publice se regaseste in regulamentele

organice unde se precizeaza ca este nevoie de un functionar preocupat sa-si realizeze serios
atributiile si sa fie in slujba interesului public.Astfel apar unele norme cu privire la
recrutarea,avansarea si raspunderea functionarilor publici dar si cu privire la stabilitatea
functiei.

Functionarul public este persoana numita, intr-o functie publica si investita in mod
legal cu atributiile acesteia, persoana titulara de drepturi si obligatii chemata sa le exercite in
scopul realizarii competentei autoritatii publice sau institutiei publice din care face functia
publica.

Funcia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in

temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia
publica centrala, administratia publica locala si autoritatile administrative autonome.
Functionarul public este persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie publica. Persoana
care a fost eliberata din functia publica si se afla in corpul de rezerva al functionarilor publici
isi pastreaza calitatea de functionar public.
Activitatile desfasurate de functionarii publici, care implica exercitarea prerogativelor de
putere publica, sunt urmatoarele:
a) punerea in executare a legilor si a celorlalte acte normative
b) elaborarea proiectelor de acte normative si a altor reglementari specifice autoritatii sau
institutiei publice, precum si asigurarea avizarii acestora;
c) elaborarea proiectelor politicilor si strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor si
statisticilor necesare realizarii si implementarii politicilor publice, precum si a documentatiei
necesare executarii legilor, in vederea realizarii competentei autoritatii sau institutiei publice;
d) consilierea, controlul si auditul public intern;
e) gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare;
f) colectarea creantelor bugetare;

37.Conditiile pentru investirea in functie

Reprezinta actul juridic individual unilateral de putere al unei autoritati care numeste ,
cu respectarea conditiilor legale , o persoana fizica intr o anumita functie determinata in
scopul exercitarii acesteia corespunzator legii

- Existent cetateniei romane si domiciliul in Romania

- Existent varstei de 18 ani impliniti
- Capacitatea deplina de exercitiu
- Stare de sanatate corespunzatoare atestata pe baza de examen medical de specialitate
- Cunoasterea limbii romane , scris si vorbit
- Promovarea cursului sau examenului de specialitate
- Pregatirae profesionala de specialitate
- Decalaratia de avere
- Compatibilitate morala
- Lipsa starii de incopatiblitate depunerea juramantului de credinta

38 Suspendarea , incetarea serviciilor functionarilor publici

contra umanitatii ;

- contra statului;
- contra autoritatii;

- infractiuni de coruptie si de serviciu ;

-infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei;

- infractiuni de fals;

- infractiuni savarsite cu intentie care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei publice.

La acestea se adauga si infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie4.

In privinta efectelor suspendarii din functia publica, prevederile 86 alin. (2) din Legea nr.
188/1999 stabilesc ca, in cazul in care functionarul public este trimis in judecata
pentru savarsirea unei infractiuni de natura celor prevazute la art. 54 lit. h), persoana care are
competenta legala de numire in functia publica va dispune suspendarea
functionarului public din functia publica pe care o detine.

Potrivit art. 96 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, pe perioada suspendarii raportului de serviciu
autoritatile si institutiile publice au obligatia sa rezerve postul aferent functiei publice, iar
ocuparea acestuia se poate face, pe o perioada determinata, in conditiile legii. Legea prevede
ca pe perioada suspendarii, raporturile de serviciu ale functionarilor publici nu pot inceta si nu
pot fi modificate decat din initiativa sau cu acordul functionarului public in cauza.

39. Investirea in functia politica a functionarilor

Functionarul public numit este investit in functie pe o perioada nedeterminata, spre

deosebire de cel ales, a carui investire este predeterminata in timp de catre lege, respectiv
pe perioada mandatului. Nu este exclusa nici solutia numirii intr-o functie publica pe o
anumita perioada. Spre exemplu, judecatorii Curtii Constitutionale sunt numiti pentru un
mandat de 9 ani, iar Avocatul Poporului este numit, potrivit art.58 alin.(1) din Constitutie,
pe o durata de 5 ani. Numirea in functia publica pe o perioda nedeterminata nu trebuie insa
inteleasa ca fiind o numire pe viata, deoarece raportul de serviciu este supus unor
modificari in derularea lui, putand chiar sa inceteze, in conditiile legii.
Functionarii publici au anumite drepturi si obligatii expres prevazute prin norme juridice,
care constituie continutul raportului juridic de serviciu. Numai exercitarea acestor drepturi
si obligatii asigura realizarea interesului public in considerarea careia a fost creata functia
publica respectiva.
Ele sunt specifice fiecarei functii publice si privesc, in mod egal, pe toti cei care ocupa
aceleasi functii.
Totalitatea normelor referitoare la regimul ocuparii si exercitarii functiei publice, a
drepturilor si obligatiilor care privesc aceeasi categorie de functionari publici formeaza
statutul juridic al functionarilor publici respectivi.
Pentru a asigura mai multa coerenta si corelare in exercitarea functiilor publice, in
ansamblul lor,, este recomandabila adoptarea unui statut general al functionarilor publici,
 care sa reprezinte dreptul comun in materie si cu care sa se armonizeze toate celelalte
reglementari ale anumitor categorii de functionari publici

40. Drepturile si obligatiile functiei politice

La o analiza mai atenta am putea observa distingerea intre drepturi si obligatii care privesc
situatia personala a functionarului
Salarizare,Concediu,Protective sociala, pe de o parte , precum si indatoririle specific functiei
publice detinute , indifferent de titular pe de alta parte .
Cu alte cuvinte , distingem intre drepturi si indatoriri care revin in functie si decurg din ea ,
precum si drepturile si obligatiile care revin persoanei sau titularului in functie .

41.Drepturile si obligatiile functiei publice ce decurg din situatia personala

- Punerea in executare a legilor si celorlante acte normative

- Elaborarae proiectelor de acte normative
- Elaborarea proiectelor politicilor si strategiilor
- Consilierea , controlul si auditul public intern
- Gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare
- Colectarea creantelor bugetare
- Rep intereselor autoritatii sau institutiei publice
- Realizarea de activitati in conformitate cu strategia de informatizare
- A administratiei publice.
42.Resursele materiale și financiare ale administrației publice
Resurse materiale - bunuri sau valori mobile și imobile, un rol deosebit având echipamentul
din dotare, mobilierului și localurilor sau sediilor.
Resurse financiare- se constituie, de regulă, din bugetele alocate de stat sau de colectivitățiile
locale în beneficiul autorității respective care au un plan propriu de cheltuieli, etc.

43. Sfera – definiție, planul administrativ

44.Regimul juridic cu actele administrative.

Regimul juridic al actelor administrative presupune un ansamblu de reguli ce guvernează
formarea, modificarea și desființarea respectivelor acte.
a. Legalitatea actului administrativ - autoritățile administrației sunt ținute, în deciziile pe
care le ia, în conformitatea legii. (un ansamblu de reguli de drept de ranguri și
conținuturi diferite).
b. Forma actului administrativ - în cele mai multe dintre cazuri ele îmbracă forma scrisă.
fiind obligatorie publicarea lor. Forma scrisă este importantă pentru: necensitatea
cunoașterii exacte și complete a conținutului actelor, existența unui mijloc de probă în
caz de litigiu; necesitatea executării și respectării dispozițiilor actului de catre cei care
cad sub incinta lui etc.
 c. Procedura de elaborare a actului adiminstrativ- In funcție de momentul în care
intervin, distingem: forme procedurale anterioare emiterii actului (propuneri, rapoarte
care nu produc efecte juridice); for. proced.concomitente cu emiterea actului și for.
proced. ulterioare emiterii actului.
d. Forța juridică a actelor administrative- considerate că sunt emise cu respectarea tuturor
condițiilor cerute de Constituție și celelalte acte normative cu forță juridică superioară
actelor emise.
e. Efectele actelor administrative- analizarea a 3 asecte: momentul de la care actul
produce efecte, întinderea efectelor produse de aceste acte și încetarea efectelor actelor
administrative.
Clasificarea actelor administrative:
a. După întinderea efectelor pe care le produc: acte adm cu caracter normativ (conțin
reglementări de principiu cu caracter obligatoriu, aplicate unui număr nelimitat de
persoane) și acte adm cu caracter individual (manifestări de voință, 1 sau mai multe
persoane);
b. După organizarea organului emitent: acte emise de organele administrației de stat;
acte care emană de la alte organe de stat; acte emise de autorități autonome ale adm.
publice; acte care emană de la persoane private în baza împuternicirii; acte adm. prin
delogare.

Actele administrative se împart în:

a. acte administrative de autoritate- acte cu caracter individual sau normativ, în vederea
executării ori a organizării executării legii.
b. contractele încheiate de autoritățiile publice- sunt asimilate actelor administrative.
c. acte administrativ- jurisdictionale- emise de o autoritate administrativă pentru a
rezolva un conflict.

45. Procedeul de emitere a actelor administrative.

Persoanele administrative- înglobează instituțiile, organizațiile etc, care primesc,
verifică, soluționează si comunică petițiile.
Petiție- se recunoaște dobândirea, recunoașterea,, promovarea, apărarea exercitarea unui drept
legal recunoscut sau a unui interes legitim/politic sau personal. Petitia poate îmbrăca mai
multe forme:
a. Cerere- se solicită recunoașterea sau realizarea unui interes legitim personal sau
public.
b. Reclamație- se solicită restituirea unui drept subiectiv sau interes care a fost încălcat.
c. Sesizare- se solicită restabilirea unui drept de ordin general, încălcat.
d. Propunere- se urmărește realizarea unor acțiuni de interes general.

46.Formalități procedurale anterior emiterii/ adoptării actului administrativ

Persoanele administrative- înglobează instituțiile, organizațiile etc, care primesc,
verifică, soluționează si comunică petițiile.
Avizul- opinia de specialitate, solicitată de persoana administrativă competentă să emită/
adopte actul administrativ cu privire la necesitatea și oportunitatea emiterii și adoptării acestui
act.
● facultativ- persoana administrativă nu este obligată să solicite aceste acte.
● consultative- inițiatorul actului este obligat să le solicite, însă nu este obligat să le
îndeplinească.
● conforme- inițiatorul actului administrativ obligat să le solicite și să le respecte.
Acordul prealabil- consimțământul unei persoane administrative determinate, cu privire la
emiterea/ adoptarea în viitor a unui act administrativ, de către o altă persoană administrativă.
Propunerea- operaționalizarea pregătitoare prin care este sesizată o persoană administrativă
în vederea luării unei măsuri.
Proiectul- o propunere inițiată de persoana privitoare la un anumit mod, apropiat sau identic
de a rezolva o problemă având cerințe impuse de tehnica legislativă.

47. Efectele actelor administrative

a. Intrarea în vigoare a actelor administrative - după primirea confirmării actelor
b. Încetarea efectelor juridice ale actelor administrative:
● Abrogarea - situația de încetare definitivă a efectelor actului administrativ prin
emiterea/ adoptarea unui nou act. (abrogare totală și abrogare parțială= este
menționat textul a cărui aplicare încetează).
● Anularea- sancțiunea actelor administrative emise/ adoptate cu încălcarea legii
și constă în lipsirea acestora de efecte juridice.
● Modificarea - operațiunea juridică prin care se schimbă parțial conținutul unui
act. Modificarea poate fi expresă (când în prezentul act se specifică voința de
a schimba un act în vigoare) sau implicită (act ce rezultă din reglementarea
diferită dată acelorași probleme).
Nu se pot face obiectul modificării sau desfășurării de către emitent: actele care au intrat
în circuitul civil; actele jurisdicționale; actele care au fost executate material; actele care
produc efecte juridice garantate de lege sub aspectul stabilității;
● Revocarea- operațiunea juridică prin care persoana administrativă autoarea
actului, își retrage propriul act.
● Suspendarea- acțiunea prin care încetează efectele juridice ale actelor
administrative.
● Completarea- introducerea unor dispoziții noi, cuprinzând soluții normative și
ipoteze suplimentare.
Executarea actelor administrative- realizată de către persoana administrativă eminentă,
prin structurile sale organizatorice/ de agenți anume abilitați, iar executarea se face de către
subiectele de drept legal obligate, cărora le este destinat actul.

48.Operațiunile tehnico- materiale, actele juridice neadministrative

Operațiunile tehnico- materiale- o formă concretă de realizare a activității executive
neproducătoare de efecte juridice.
Trăsături:
 - sunt săvârșite fie de organe sau funcționari de decizie, fie de către factori auxiliari, de
execuție;
- sunt activități voliționale - pe răspunderea persoanelor care le săvârșesc.
- nu produc efecte juridice-
- unele acțiuni sunt reglementate de lege în mod sumar, prin simpla lor implicare.

49. Elementele controlului, organizarea controlului administrativ

Control administrativ- formă de verificare înfăptuită de autoritățile publice executive în
conformitate cu revederile legale, atât asupra activităților specifice propriului sistem de
organe, cât și în afara sa.

Elementele controlului:
A. După natura organului de control- control legislativ, executiv și judiciar;
B. După locul pe care îl ocupă organul de control față de poziția autorității verificate -
control intern și control extern.
C. Sub auspiciul regimului juridic al activității de verificare- control jurisdicțional (în
cadrul unui litigiu sau contencios în care se pune problema inegalității unor aspecte și
este necesară o clarificare) și control nejurisdicțional (în afara oricărui litigiu ca o
atribuție curentă de verificare).
D. După specificul și obiectul activității de verificare- control de legalitate (urmărește
asigurarea respectării legii), control de oportunitate (urmărește verificarea actualității
măsurilor întreprinse) și controlul de eficiență (ce urmărește economicitatea măsurilor
executiv verificate).

50. Controlul administrativ intern general

Control administrativ- ceea ce se exercită de către structuri sau funcționari din interiorul
autorității a cărei activitate este verificată.

Controlul intern general este o consecință firească a subordonării ierarhice și permanente din
cadrul autorității administrative fiind efectuat, de regula, de către organul sau funcționarul de
conducere asupra personalului subordonat. Prin caracterul sau continuu, prin atribuțiile
conferite și prin eficienta lui el este considerat mai mult decât un simplu control reprezentând
în realitate o adevărata supraveghere administrativa izvorâtă din raporturile de subordonare.
Legislația (Legea nr.119/1999, Ordonanța nr.72/2001 și Legea nr.672/2002) a consacrat
auditul public intern ca activitate funcțional independenta și obiectiva care da asigurări și
certitudine conducerii pentru buna administrare a veniturilor șicheltuielilor publice
perfecționând activitățile instituției.
a. Subiectele pasive (controlate) sunt toți lucrătorii organului, indiferent de modul lor de
investire (alegere sau numire), de durata (permanenta sau temporara) a funcției pe care o
dețin, de natura funcției (de conducere sau de execuție, de decizie sau auxiliara). Subiectul
activ (de control) este superiorul ierarhic care controlează, direct sau indirect, activitatea
subordonatului din cadrul aceluiași organ, dar în acest ultim caz, în colaborare cu
conducătorul direct al celui verificat.
b. Obiectul controlului intern general consta în:
1) verificarea legalității și oportunității întregii activități desfășurate, a modului de utilizare a
mijloacelor materiale și financiare de care dispune și pe care le-a întrebuințat autoritatea
administrativa;
2) verificarea tuturor formelor concrete de activitate, juridice și nejuridice, a modului de
exercitare a competentei legale;
3) verificarea activității și a relațiilor cu publicul, a modului de soluționare în termen a
solicitărilor formulate prin cereri, reclamații și sesizări;
c. Sarcinile acestui control constau în:
1) asigurarea legalității și oportunități activității verificate;
2) asigurarea unității de scop și de acțiune a tuturor structurilor care compun respectiva
autoritate și a autorității în întregul ei;
d. Procedura acestui control nu este expres reglementata, ea realizându-se pe baza normelor
de organizare și funcționare a organului, în baza regulamentelor sale interne, derivând în mod
firesc din raporturile ierarhice. Procedura controlului se caracterizează prin:
1) declanșarea sa din oficiu (din inițiativa conducerii ierarhice), fie în urma unei sesizări
interne sau externe (însușite de către factorul de verificare), controlul putând fi
periodic sau continuu, preventiv, concomitent sau ulterior;
2) controlul poate consta din verificări și confruntări de date, înscrisuri și persoane,
audieri de martori, descinderi la fata locului verificări de dosare și de materiale,
inventarieri de bunuri și valori, cel controlat având obligația să pună la dispoziția
organului de verificare toate materialele cerute, inclusiv cele secrete, de a furniza
toate explicațiile solicitate;
3) controlul încetează odată cu realizarea scopurilor propuse și prin dispunerea
măsurilor necesare, putându-se declanșa din nou chiar asupra aceleiași activități și
persoane.
e. Măsurile ce se pot lua în urma controlului vizează:
1) în ce privește activitatea controlată, se poate dispune, în conformitate cu legea,
anularea, modificarea sau suspendarea actelor funcționarului controlat, emiterea de
dispoziții obligatorii pentru cei controlați, inclusiv substituirea lor în atribuții;
2) în ce privește structura sau diviziunea internă controlată, atunci când se constată
deficiente, se poate dispune, în limitele legi, reorganizarea compartimentului
controlat, modificarea competențelor, redistribuirea atribuțiilor, etc.
3) în ce privește funcționarul controlat pot avea loc schimbări, încredințări sau retrageri
de atribuții și de delegații de atribuții, aplicarea de sancțiuni disciplinare, inclusiv
eliberarea din funcție, poate interveni răspunderea reparatorie, pot fi sesizate
organele de urmărire penală, cele de jurisdicție, etc.

Aceasta formă a controlului intern specializat este, de regulă, reglementată prin anumite
acte normative și pe categorii de probleme (de exemplu, financiare) fiind exercitat numai de
anumite persoane și structuri din interiorul autorității verificate care dispun de calificarea
corespunzătoare. Cel mai tipic exemplu este acela al controlului financiar intern.
a. Subiectul activ îl reprezinta persoana sau grupul de persoane având specializarea
corespunzătoare și care exercita în secundar atribuții de verificare. Poate exista fie o
structură internă specializată cu atribuții de control, fie un funcționar căruia i se
încredințează, printre altele, și exercitarea unei verificări de specialitate. Subiectul pasiv
este orice funcționar sau diviziune internă care desfășoară, în principal sau în secundar,
activitate susceptibila de o verificare specializată.
b. Obiectul acestui control consta în:
1) verificarea legalității și oportunității unor aspecte strict determinate ale activității
executive, corespunzătoare profilului supus verificării;
2) acordarea de vize, avize, acorduri și aprobări ca forme de verificare prealabilă sau
ulterioară a activității controlate;
3) verificarea pe categorii de probleme, a mijloacelor de personal, a celor materiale și
tehnice ale structurii respective.
c. Sarcinile acestui control urmăresc sa asigure:
1) legalitatea și oportunitatea activității verificate;
2) păstrarea integrității mijloacelor materiale și financiare;
3) asigurarea unității de activitate în anumite sectoare.
d. Formele acestui control sunt diferite, de exemplu controlul financiar din cadrul unui
organ poate fi un control financiar intern, control operativ curent și control preventiv, în
care sens:
1) controlul financiar intern are ca obiect verificarea periodică, de fond sau prin sondaj, a
modului de gospodărire a mijloacelor materiale și bănești, fiind efectuat de
compartimente interne specializate, organizate, de regula, în cadrul instituțiilor mai mari
(centrale sau superioare) de specialitate ale administrației publice;
2) controlul operativ curent se exercita de către conducătorii compartimentelor de
specialitate (de exemplu, contabil șef) sau de către subalternii lor, legal împuterniciți,
asupra activității subordonaților cu privire la administrarea, gestionarea și folosirea
mijloacelor materiale și bănești, fiind efectuat periodic;
3) controlul financiar preventiv se exercita asupra actelor și documentelor referitoare la
mijloacele materiale și bănești fiind efectuat de conducătorul compartimentului
financiar-contabil ori de către subordonații sai, anume desemnați în acest scop, de regula,
de către organele financiare.
e. Procedura acestui control este minuțios reglementata în ceea ce privește modul de
desfășurare și mijloacele întrebuințate deoarece verificarea este de strictă specialitate.
f. Măsurile ce se pot dispune de către conducerile care au inițiat controlul sunt dintre cele mai
diferite:
- în privința activității controlate se dispun măsurile prevazute de lege și care trebuie
îndeplinite în cel mult 30 de zile de la data înregistrării actului de control la organizația
în drept sa le ia, dacă prin lege nu sunt fixate alte termene;
- în privința persoanei celui controlat și vinovat de constatările rezultate se poate dispune:
1) aplicarea măsurilor disciplinare și contravenționale precum și stabilirea răspunderii
pentru recuperarea pagubelor rezultate în condițiile legii;
 2) înaintarea către procuror, în termenele și în condițiile legii, a actelor încheiate în
cazul constatării de fapte prevazute de legea penala;
- la solicitarea instantelor de judecata, a organelor parchetului și politiei conducătorii
instituțiilor vor dispune cu prioritate măsurile de control financiar și de gestiune necesare
pentru stabilirea și recuperarea prejudiciilor produse prin infracțiune și clarificarea
împrejurărilor care au condus la săvârșirea unor fapte de natura penala.

51.Controlul administrativ extern - ierarhic, specializat

Controlul administrativ extern este exercitat de către persoane și organe din afara
autorității verificate având avantajul de a asigura o și mai mare interdependență și
obiectivitate în verificare.

Controlul ierarhic este exercitat de organe supraordonate asupra celor ierarhic inferioare în
cadrul aceluiași sistem de autorități ale administrației publice.
Subiectul activ este organul ierarhic superior.
Subiectul pasiv este organul verificat, subordonat
Controlul se exercită fie de către conducerea autorității superioare asupra conducerii
autorității ierarhic inferioare sau asupra unei structuri interne a acestuia.

Obiectul acestui control constă în: verificarea legalității și mai puțin a oportunității în
activitatea organelor subordonate. dar numai atunci când legea o cere (ex. în materia
controlului financiar); verificarea unei părți a activității organului controlat, iar nu a totalității
lui; verificarea actelor juridice, în special cele emise de către conducerea organului
subordonat.

Sarcinile- asigurarea legalității și a unității de scop și de acțiune a întregului sistem de organe,

contribuind astfel la întărirea laturii centralizatoare în activitatea executivă.

Procedura- nu este reglementată în mod minuțios.

- decurge din raporturile de subordonare consacrate în normele organice.
- în cazul unui control cu obiectiv tematic special (ex cel financiar/ gestionar), el este
expres reglementat și sub aspectul procedurii sale.
În cazul controlului intern: organul superior aduce la cunoștință conducerii autorității
inferioare necesitatea efectuării verificării; de regulă planul de verificare este stabilit de
comun acord cu cele 2 părți; conducerea organului verificat este prezent în timpul efectuării
verificării; organul superior trebuie să comunice organului verificat măsurile pe care urmează
să le adopte.

Măsurile ce se pot lua prin aceasta verificare sunt asemănătoare cu cele din cadrul controlului
intern, diferind, prin anumite elemente, mai ales în privința actelor administrative verificate.
1. în ceea ce privește activitatea controlata:
- dacă actele juridice normative verificate sunt ilegale și neoportune organul ierarhic superior
le poate abroga, modifica sau suspenda ori înlocui, în timp ce actele individuale ale organelor
subordonate aparținând competentei exclusive a organului inferior pot fi numai anulate, iar
dacă nu aparțin deloc acestei competente pot fi și înlocuite sau modificate prin actele
organelor superioare;
- dacă organul superior care efectuează verificarea este supraordonat numai funcțional
(Ministerului Culturii și Cultelor în raport cu direcția județeana de cultura ți culte) el va putea
doar sa suspende actele autorității inferioare, spre deosebire de supraordonarea organică ce
permite și anularea actelor în cauza (de către consiliul județean,).
2. în ce privește funcționarul și organul controlat autoritatea superioara are anumite drepturi în
funcție de natura subordonării. Astfel, în cazul subordonării organice consiliul local putea
elibera din funcție pe membrii consiliilor de administrație ai regiilor autonome ori societăților
comerciale din subordine care aveau calitatea de împuterniciți mandați ai statului la societățile
cu capital integral sau majoritar de stal de interes local. De asemenea, primarul eliberează din
funcție conducătorii serviciilor publice locale din subordine, iar în cazul conducătorilor
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale altor autorități centrale ce funcționează
în teritoriu, organul superior dispune revocarea conducătorului din teritoriu la propunerea
prefectului.

Controlul extern specializat - Acest control este exercitat din exteriorul organului controlat
și din afara sistemului de autorități din care organul verificat face parte.

a) Subiectele raporturilor de control nu se afla în relații de supra și subordonare

întrucât intre ele nu exista raporturi ierarhice. Totuși o anumita regula în relațiile de control
exista, în sensul ca organul de verificare nu poate fi de rang inferior celui controlat trebuind sa
fie cel puțin de grad egal sau superior. Astfel un organ local sau teritorial nu poate controla un
organ central. Cu toate acestea sunt posibile și unele excepții, de pilda, organele în teritoriu sa
controleze modul de aplicare a preturilor și tarifelor în cadrul unității administrativ-teritoriale
respective indiferent de nivelul ierarhic al autorității care a stabilit preturile sau tarifele.
Subiectul activ al controlului extern specializat poate fi orice autoritate executiva de
specialitate care conduce, îndruma și coordonează activitatea dintr-un anumit domeniu sau
ramura, fie organele specializate de control sau inspecție, iar subiectul pasiv este o autoritate
nesubordonata cu activitatea tangenta profilului organului de verificare.
b) Obiectul acestui control este în strânsă legătură cu specializarea competentei, în
acest sens se face:
- verificarea unei laturi a activității controlate prin prisma specialității organului de
inspecție și control (sectorul vamal, fiscal, sanitar, prevenirea și stingerea incendiilor,
protecția muncii, etc.);
- verificarea legalității activității controlate, ca, de pilda, Garda financiară care exercită
controlul în legătură cu executarea și aplicarea legilor fiscale și a reglementarilor
vamale;
- verificarea existentei și autenticității documentelor justificative;
 - verificarea operațiunilor tehnico-materiale, de exemplu, a modului de efectuare a
recepției produselor livrate, cântărirea celor vândute, modul de calculare a adaosului
comercial la produsele vândute cu amănuntul către populație, etc.;
c) Sarcinile acestui control constau în asigurarea legalității în domeniul sau ramura de
activitate supusa verificării.
d) Procedura de efectuare a verificării diferă după natura autorității care o realizează și
după obiectul supus respectivei acțiuni fiind minuțios reglementată. Astfel, de pilda, în cadrul
controlului financiar de stat:
- într-un an calendaristic un agent economic poate face obiectul unui singur control al
contabilitații’
- durata maxima a controlului la sediul agentului este de trei luni;
- este supusa verificării întreaga perioada cuprinsa intre precedenta verificare de
aceeași natura și cu aceleași obiective, care, potrivit legii nu s-a prescris.
A. Controlul extern specializat exercitat de autorități administrative care
coordonează activitatea dintr-un domeniu sau ramura
Aceasta forma de control are următoarele trăsături:
1. Se limitează la acele acte, operațiuni sau fapte ale subiectului verificat care se
încadrează în profilul activității autorității de control. Astfel, de pilda, Ministerul Economiei si
Finanțelor, care exercita administrarea generala a finanțelor publice are, printre altele, sarcina
controlului general economico-financiar al utilizării eficiente a mijloacelor proprietate
publica, a formarii veniturilor și efectuării cheltuielilor publice, precum și al respectării
reglementarilor financiare în activitatea economica și sociala.
Tot astfel, Ministerul Internelor și Reformei Administrative și organele sale exercita
controlul privind regimul armelor, munițiilor și materialelor explozive, al produselor și
substanțelor toxice, radioactive si stupefiante.
În toate aceste cazuri nu este obligatoriu ca subiectele verificate sa fie subordonate
respectivelor organe de control Pe de alta parte, controlul se exercita numai asupra unor
aspecte de stricta specialitate ce se încadrează în profilul activității autorităților de verificare.
De aceea, ca, în exemplele precizate, organele Ministerului Internelor și Reformei
Administrative nu vor putea controla, în cazul subiectelor nesubordonate, modul de respectare
a disciplinei financiare, decât dacă legea le conferă aceasta, după cum organele financiare nu
sunt investite cu verificarea respectării normelor privind regimul armelor, munițiilor, etc. în
unitățile nesubordonate.
2. Măsurile ce se pot lua în aceasta forma de verificare se caracterizează prin faptul ca
organele ce exercita controlul extern specializat nu au dreptul de a anula actele organelor
verificate, dar pot constata abaterile săvârșite sesizând organele competente sa dispună măsuri
disciplinare, materiale sau de alta natura. Uneori chiar organele de control dispun de dreptul
de a aplica sancțiuni, de pilda contravenționale, pentru încălcarea normelor privind activitatea
financiara precum și o serie de drepturi mai largi ca, de exemplu, în cazul Ministerului
Economiei și Finanțelor care poate:
- lua măsuri în vederea înlăturării și prevenirii neregulilor constatate în activitatea
financiar-contabila;
- aplicarea de măsuri pentru respectarea prevederilor legale în domeniul preturilor și
tarifelor;
 - suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementarilor financiar contabile și
fiscale;
- sa confiște obiectele sau produsele sustrase de la plata;
- sa sesizeze organele de urmărire penală în legătură cu infracțiunile constatate cu ocazia
exercitării atribuțiilor de serviciu.

B. Controlul extern specializat exercitat de autorități speciale de control

Aceasta verificare este înfăptuită de autorități care au ca sarcina principala exercitarea unei
verificări de specialitate prin mijloace proprii deosebit de specifice asupra unor aspecte
particulare ale activității executive, în aceasta categorie intra organele administrative cu
activitate jurisdicțională precum și diversele politii, gărzi, inspecții și inspectoare de stat,
Agenția Natională pentru Protecția Consumatorului, etc..
1. ÎN categoria autorităților administrative jurisdicționale intra diversele jurisdicții speciale ale
executivului cum este cazul celor în materie fiscala sau comisiei de reexaminare a
contestațiilor și cererilor din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții ți Mărci. O poziție cu
totul speciala a avut-o Colegiul de Jurisdicție a Curții de Conturi care avea ca atribuție
soluționarea încălcării disciplinei financiare ce guvernează utilizarea fondului public. Prin
Ordonanță de urgenta a Guvernului nr. 117/2003 activitatea jurisdicțională a Curții de Conturi
a fost preluata de instantele judecătorești conform art. 155/6 din Constituția revizuita.
2. În categoria organelor nejurisdicționale intra diversele inspecții și inspectorate ca autorități
specializate de control:
- prin reglementari speciale au fost create asemenea organisme în cadrul sau pe lângă
autoritățile publice centrale sau a celor organizate în teritoriu, inclusiv pe lângă autoritățile
locale. Atribuțiile acestor autorități sunt dintre cele mai diferite vizând domeniul financiar,
vamal, sanitar, protecția muncii. etc. Competenta lor este diversa începând cu facultatea de a
da îndrumări obligatorii subiectelor controlate, continuând cu posibilitatea de suspendare a
actelor și măsurilor aparținând celor verificați, inclusiv aplicarea de sancțiuni administrative și
terminând, ca în cazul organelor Gărzii Financiare, cu efectuarea de percheziții corporale și în
locuri publice sau particulare precum și sesizarea organelor de urmărire penal în legătură cu
infracțiunile constatate cu ocazia exercitării atribuțiilor de serviciu:
- Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de
întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. Ea prezintă anual
Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național din
exercițiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulile constatate. Curtea își poate declanșa
verificarea și la cererea Camerei Deputaților sau a Senatului cu privire la modul de gestionare
a resurselor publice raportând despre cele constatate autorilor solicitării.
Curtea de Conturi mai exercită și activitatea de audit public extern asupra autorităților
publice, în condițiile legii, ce cuprinde mai multe modalități intre care auditul de regularitate
asupra activităților financiare, a tranzacțiilor, a controlului intern și auditului intern, auditul
performantei (economicitatea și eficienta activităților și resurselor umane, financiare,
materiale), se mai verifica procesul decizional, sistemele informatice, stabilirea răspunderilor,
etc.
52.Controlul administrativ exercitat de Prefect.
- prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, un act al consiliului
județean, al consiliului local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal.
- Actul atacat este suspendat de drept.

Atribuțiile Prefectului: exercită controlul cu privire la legalitatea actelor administrative cu

privire la legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritățile administrației
publice locale și județene, precum și ale președintelui consiliului județean. Ca urmare a
acestui control, Prefectul poate ataca în fața instanțelor de contencios administrativ aceste
acte.
Controlul Prefectului se exercită numai asupra actelor administrative nu și asupra
faptelor juridice administrative sau asupra operațiunilor administrativ pregătitoare.

53. Controlul Parlamentului asupra Administrației Publice. – noțiune, caracteristici

Parlamentul- organul suprem al națiunii și unica autoritate legiuitoare a țării prin intermediul
căruia se exercită suveranitatea națională.
Guvernul este autoritatea publică a puterii executive ce exercită puterea generală a
administrației publice în conformitate cu programul acceptat de Parlament.

Caracteristici:
A. Controlul legislativ se exercită asupra tuturor autorităților administrative,
centrale, teritoriale și administrative, indiferent de locul și de modul lor de
subordonare. (vizează soluționarea unui conflict sau a unui drept ce a fost
încălcat)
B. Controlul parlamentar cuprinde întreaga activitate executivă incluzând toate
formele concrete ale acestuia, atât cele juridice (acte și fapte), cât și pe cele
nejuridice (acte politice și operațiuni tehnico- materiale)
C. Controlul parlamentar constituie o verificare de drept a întregii administrații și
a componentelor sale structurale.
D. Controlul parlamentar este complet în sensul că poate viza atât legalitatea, cât
și oportunitatea acțiunilor și măsurilor verificate.
E. Este ulterior adoptării sau realizării măsurilor executive.
F. Poate fi atât general, cât și special, vizând fie ansamblul autorităților și
activităților executive, fie un anumit nivel ierarhic, fie o latură a acestuia, dintr-
o ramură sau un domeniu de activitate.
G. Controlul parlamentar este direct sub aspectu modalităților sale de realizare
fiind înfăptuit de autoritatea legislativă.
H. Nu reprezintă o verificare de plină jurisdicție - Parlamentul nu are posibilitatea
de a impune măsuri pe care executivul să le îndeplinească.
I. Controlul executiv nu este exclusiv deoarece și alte categorii de autorități ale
statului verifică activitatea administrației.
Căile de înfăptuire a controlului parlamentar:
 A. În plenul lor, în cadrul ședințelor, camerelor, pot cere diverse informații și documente
Guvernului, pot audia rapoarte, informări ori răspunsuri prezentate de conducătorii sau
reprezentanții autorităților executive, inclusiv rapoarte sau avize ale comisiilor
parlamentare întocmite în legătură cu anumite aspecte ale activității executive.
B. Comisiile parlamentare sunt proprii organe de lucru alese de camere sau de organe ale
acestora, alcătuite din deputați și/sau senatori, înființate în scopul îndeplinirii
însărcinărilor ce le sunt încredințate în vederea pregătirii lucrărilor adunării legislative.

54. Procedura și Controlul Parlamentar

A. În plenul camerelor/ ședința lor comună - autoritatea legislativă efectuează verificarea
puterii executive după procedura specifică ședințelor sale de lucru din cadrul sesiunii
așa cum este ea reglementată prin regulamentele proprii. Se audiază informațiile,
rapoartele, au loc dezbateri pe marginea lor și după caz se aprobă sau se respinge
informația prezentată luându-se o hotărâre.
B. Comisiile parlamentare își desfășoară activitatea în ședințele la care pot invita
reprezentanți ai Guvernului, miniștrii, inclusiv persoane interesate, specialiști din
partea unor autorități care pot fi ascultați.
C. Parlamentarii pot adresa oral întrebări, adică solicitări prin care se cere unor autorități
să răspundă dacă un fapt este adevărat/ dacă o informație este exactă. Cei întrebați pot
răspunde oral sau în scris sau pot declara răspunsurile zilele următoare.
Interpelările se fac în scris - o scrisoare adresată Guvernului de către un grup parlamentar
prin care se cer explicații asupra politicii executivului în probleme interne sau externe.
Răspunsul acestei interpelări este obligatoriu de dat fie imediat, fie în zilele următoare.

Efectele controlului administrativ:

- în ipoteza delegării legislative - Parlamentul abilitează Guvernul să adopte ordonanțe
în domenii rezervate legii ordinare și care nu fac obiectul legii organice -
nerespectarea termenului de supunere spre aprobare parlamentară a acestor acte atrage
încetarea efectelor lor, iar atunci când parlamentul le verifică, are atributul de a aproba
sau respinge ordonanțele.
- în cazul tratatelor internaționale, a acordurilor, convențiilor sau a altor acte de acest
gen încheiate de executiv, Parlamentul exercită controlul asupra administrației cu
ocazia suprapunerii lor spre ratificarea acestuia, putând refuza ratificarea sau denunța
actele astfel încheiate.
- în cazul dezbaterii în Senat a raportului comisiei parlamentare dacă se relevă existența
unei abateri grave în activitatea unui membru al Guvernului Senatul poate cere
primului ministru destituirea acestuia.
- în ipoteza în care dezbaterile asupra raportului comisiei parlamentare dezvăluie
abuzuri și ilegalități în activitatea Guvernului Camera Deputaților și Senatului în
ședința comună pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei
moțiuni de cenzură cu votul majorității deputaților și senatorilor.