Cercetari Medicale

Medicina în secolul al XX-lea şi în prezent:

Caracteristică este combaterea efectivă a bolilor infecţioase prin vaccinări în ma-să,

introducerea antibioticelor, prin măsuri sanitare şi îmbunătăţirea condiţiilor deviaţă.

Tratamentul medicamentos specific cu substanţe chimice al bolilor infecţioase a

început în Germania cu lucrările lui Paul Erlich În 1932 GerhardDomagk descoperă sulfamidele
iar în 1928 în Anglia Alexander Fleming (1881 - 1955) constată acţiunea bacteriostatică a
ciupercii Penicillium, dincare biochimistul Howard Florey (1898 - 1968) extrage Penicillina în
forma pură,iniţiindu-se astfel era antibioticelor.
Progrese importante au fost facute în domeniul geneticii, descoperindu-se modulde
transmitere a caracterelor, structura cromozomilor şi rolul genelor precum şistructura chimică a
acidului dezoxiribonucleic (ADN), suportul fizic al informaţieigenetice.

După ce se cunoşteau deja anticorpii serici ca factori esenţiali în mecanismele deapărare ale
organismului, în a doua jumătate a secolului al XX-lea se pune în eviden-ţă rolul diverselor
limfocite în imunitatea celulară şi producerea de anticorpi.

La începutul secolului XX, Clemens von Pirquet introduce în medicină terme-nulde alergie.
Studiul ştiinţific al bolilor alergice, început de Pirquet, va continua îndecursul secolului XX, odată
cu creşterea prevalenţei bolilor alergice în populaţie,ducând la dezvoltarea unui nou domeniu al
medicinii, numit astăzi Alergologie şiimunologie clinică.

Ca metode de investigaţie sunt de menţionat introducerea Tomografiei computeri-zate, a

Tomografiei de Rezonanţă Magnetică Nucleară şi a examenelor cu Ultrasunete.În domeniul
chirurgiei, transplantele de organe (în 1967 chirurgul sud-africanChristian Barnard efectuează
primul transplant de inimă) dau speranţe de supravieţuiremultor bolnavi altfel incurabili.

După ce Charles Sherrington (1857 - 1952) efectuase studii fundamentale asupra funcţionării
sistemului nervos,canadianul Wilder Penfield (1891 - 1976) cercetează funcţiile scoarţei
cerebrale prin stimulări directe ale suprafeţeicreierului în timpul unor intervenţii chirurgicale.
Dezvoltarea Neurochirurgiei se datorează în special americanilor Harvey Cushing (1869 - 1939)
şi Walter Dandy.

Anestezia
Un stomatolog din Boston a utilizat pentru prima data eterul in 1846 pentru a curma suferinţa
pacientului său. De atunci, anestezia a devenit obişnuită întoate operaţiile.

Antibioticele

Alexander Fleming, un bacteriolog englez, a descoperit penicilina în1928 întâmplător în

laboratorul său. În 1945 Fleming a primit Premiul Nobel pentruaceastă descoperire.

Clorpromazina

Descoperită în 1952, această substanţă a fost primul medicamentantipsihotic. A fost

folosit pentru tratarea bolilor psihice ca halucinaţiile, ostilitateasau deziluziile. Dezvoltarea
acestui medicament a adus o nouă înţelegere a bolilor psihice.

Computerele

De la înregistrările medicale şi până la asigurări, computerele au fostfolosite în medicină de la

începutul anilor 1960. Medicii pot accesa informaţii despremedicamente noi, despre noi studii,
pot ţine evidenţa pacienţilor.

Structura ADN-ului

Oamenii de ştiinţă James Watson şi Francis Crick au prezen-tat spirala AND-ului, molecula care
păstrează informaţia genetică, în 1953, iar în 1962au caştigat pentru această descoperire
Premiul Nobel.

Medicina bazată pe dovezi

Aşa cum sugerează şi numele, medicina bazată pe do-vezi implică utilizarea datelor deja
existente pentru a lua decizii în ceea ce priveştenoile cazuri medicale. Termenul şi conceptul au
fost introduse în anii '90.

Teoria germenilor

Spre sfârşitul anilor 1800, Louis Pasteur a fost primul care asugerat că bolile pot fi provocate de
microorganisme.

Imunologia

Istoria imunologiei a început în 1798, cand Edward Jenner a desco- perit că oamenii pot căpăta
imunitate împotriva vărsatului de vânt. Au urmat nume-roase alte descoperiri care au ajutat
şi la înţelegerea alergiilor şi anticorpilor.
 De la metode non-invazive la biopsia de sân, până la noi arme de luptă
împotrivainfecţiilor letale, acestea sunt cele mai promiţătoare noutăţi din domeniul medical,
din2007. Dr. Violeta Diaconiţa - Medical Medicover trece în revistă descoperirile şiinovaţiile de
top care au deja sau vor avea în scurt timp un impact remarcabil asuprasănătăţii pacienţilor.

Bacteriile necesare

Probioticele - aşa-numitele “bacterii bune” care există în organismul nostru - sunt cunoscute
deja pentru efectelelor benefice în prevenirea şi chiar în tratamentul unor boli ale aparatului
digestiv cum sunt diareea sau constipaţia şi aşa-numitele “colite de fermentaţie”, sau
ale aparatului genital feminin cum este vaginoza bacteria-nă. Vaginoza bacterianăeste cea mai
frecventă infecţie vaginală la femeile aflate la vârste active sexual şi este caracterizată prin
afectarea florei bacteriene vaginale normale.

Supravieţuire la... rece

“Dacă nu eşti resuscitat în primele cinci minute după un atac de cord, eşti ca şi mort” spun
americanii. Dar cercetătorii ştiu acum că timpul de supravieţuire poate fi crescut de trei ori dacă
trupul este “răcit” cu câteva grade lascurt timp după ce inima se opreşte. În unele spitale din
SUA medicii deja folosesc învelirea trupului pacientu-lui în pături “răcitoare” cu gheaţă. Această
practică scade mult afectarea creierului şi resuscitează persoane “moarte temporar”,la care
inima a fost oprită până la 15 minute - spun cercetătorii de la Centrul pentru Studiul Resuscitării
de laUniversitatea din Pennsylvania.

În 2007 într-un studiu făcut pe animale, răcirea a determinat o creştere a ratei de supravieţuire
după oprireacordului de la 10 la 60%.Cercetătorii încearcă acum să pună la punct un produs
injectabil “refrigerant” care să scadătemperatura corpului în câteva secunde şi pe
care personalul medical de urgenţă să-l poată injecta pe loc, cres-când astfelşansele de
supravieţuire a creierului în condiţiile opririi bătăilor inimii.

Depistezi diabetul înainte de a te îmbolnăvi:

Trei teste de sânge, toate fiind semne de alarmă pentru inflamaţie, dar care sunt legate şi de
rezistenţa la insulină, pot prezice dacă femeile vor face la un moment dat diabet zaharat. Acest
lucru se poate întampla cu mulţi ani înainte catestele obişnuite de screening să indice o
problemă. Studiile realizate arată că noile testări propuse de cercetatorii de laUCLA avertizează
asupra unui posibil diabet în viitor la persoane care au deocamdată nivele normale ale
glicemiei.Bineînţeles că persoanele avertizate prin aceste testări îşi pot lua din timp măsuri
de prevenire cum ar fi: schimbareastilu-lui de viaţă, a alimentaţiei şi o urmărire regulată a
glucozei în sânge
 Hematologie

CERCETARI MEDICALE

Cristina Ionela Simona

Clasa: II A AMG