Instituția publică Universitatea de Stat de

Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”

Catedra Medicină militară și calamităților

Referat

Tema: Inudațiile catastrofale. Noțiune. Clasificare. Caracteristica

medico-tactică. Consecințele celor mai mari inundații în lume și în
Republica Moldova

Conducător:
Anatolie Bulgac
asistent universitar,
colonel medic (r)

Efectuat:
Ciobanu Ludmila,
studenta anul IV,
Medicină I, Gr. M1509

Chișinău 2018
Cuprins

Noțiuni generale......................................................................................3
Clasificarea..............................................................................................3
Cauzele....................................................................................................5
Formele de manifestare...........................................................................5
Efectele producerii inundațiilor...............................................................6
Modalități de combatere..........................................................................6
Reguli de comportare şi de acţiune pe timpul producerii
inundaţiilor..............................................................................................7
Caracteristica medico-tactică a inundațiilor............................................7
Inundații din lume...................................................................................9
Inundații în Republica Moldova............................................................10
Concluzie...............................................................................................12

2
 Inundaţiile constituie fenomene naturale şi sunt o componentă a ciclului
hidrologic natural al Pământului. Inundaţiile şi în special marile inundaţii
constituie unele dintre fenomenele naturale care au marcat şi marchează profund
dezvoltarea societăţii umane, ele fiind din punct de vedere geografic cele mai
răspândite dezastre de pe glob şi totodată şi cele mai mari producătoare de pagube
şi victime omeneşti. În acelaşi timp, marile inundaţii auconstituit factorul
declanşator şi catalizatorul unor mari schimbări în modul de abordare a acestui
fenomen, de la acceptarea inundaţiilor ca pe un capriciu al naturii, la încercarea
omului de a se opune naturii prin abordări de genul lupta împotriva inundaţiilor, la
cele de apărare împotriva inundaţiilor şi până nu cu mult timp în urmă la
prevenirea inundaţiilor.[1,8]
În sens larg, inundația reprezintă acoperirea unei porțiuni de uscat cu o mare
cantitate de apă provenită din revărsarea cursurilor de apă, a ploilor abundente sau
topirii bruște a zăpezii. [5].
Inundațiile pot apărea ca un exces de apă din bazinurile de apă, cum ar fi un râu, lac
sau ocean, în care apa depășește sau distruge diguri, și în consecință o parte din
volumul apei iese din limitele obișnuite sau poate apărea la o acumulare de apă de
ploaie pe un pământ saturat într-o arie inundată. În timp ce mărimea unui lac sau a
altui bazin de apă variază în funcție de schimbările sezoniere ale precipitațiilor și ale
topirii zăpezii, este puțin probabil ca aceste modificări în dimensiune să fie considerate
semnificative, cu excepția cazului în care acestea pot inunda proprietăți sau să înece
animale domestice.
Inundațiile pot apărea și în râuri atunci când debitul depășește capacitatea canalului
fluvial, în special în curbe sau meandre din canalul navigabil. Inundațiile adesea
cauzează daune locuințelor și afacerilor, dacă se află în zona indundațiilor naturale ale
râurilor. Deși daunele pot fi eliminate prin îndepărtarea de la râuri și alte bazine de
apă, oamenii au trăit și au lucrat în mod tradițional lângă râuri, deoarece terenul este de
obicei plat și fertil și, la fel, râurile oferă călătorii ușoare și acces la comerț și industrie.
Unele inundații se dezvoltă încet, în timp ce altele, cum ar fi viiturile torențiale, se
pot dezvolta în doar câteva minute și fără semne vizibile de ploaie. În plus, inundațiile
pot fi locale, cu impact asupra unui cartier sau a unei comunități sau, mai vast,
afectând în întregime bazinele hidrografice. [3,7]
Clasificarea
1. Regional

3
 Inundațiile se pot întâmpla în zonele plate sau joase atunci când apa este furnizată de
precipitații sau topirea zăpezii, mult mai rapid decât se poate infiltra sau scurge.
Excesul se acumulează în loc, uneori până la adâncimi periculoase. Suprafața solului
poate deveni saturată, ceea ce oprește în mod eficient infiltrarea, unde masa de apă este
superficială, cum ar fi o luncă inundabilă sau din cauza ploi intense de la o furtună sau
o serie de furtuni. Infiltrarea este, de asemenea, lentă până la neglijabil prin pământ
înghețat, piatră, beton, pavaj sau acoperișuri. Inundațiile regionale încep în zone plate
ca luncile inundabile și în depresiuni locale care nu sunt conectate la un canal de
scurgere, deoarece viteza fluxului de suprafață depinde de panta de suprafață. Bazinele
endorheice pot prezenta inundații în zonele în care precipitațiile depășesc evaporarea.
2. Fluvial
Inundațiile apar în toate tipurile de râuri și canale fluviale, de la cele mai mici fluxuri
efemere din zonele umede până la canalele normale uscate, în climă aridă, până la cele
mai mari râuri din lume. Atunci când fluxul de pe uscat se produce pe câmpurile
cultivate, acesta poate duce la o inundație noroioasă în care sedimentele sunt preluate
prin scurgere și transportate sub formă de materie suspendată. Inundarea locală poate fi
cauzată sau exacerbată de obstrucțiile de drenare, cum ar fi alunecările de teren, gheața
sau dărâmături.
Inundațiile care se ridic încet se întâlnesc cel mai des în râurile mari, cu zone de
captare vastă. Creșterea fluxului poate fi rezultatul precipitațiilor abundente, topirii
zăpezii rapide, musonilor sau ciclonilor tropicali. Cu toate acestea, râurile mari pot
avea evenimente inundabile rapide în zone cu climă uscată, având bazine mari, dar
canalele mici de râu, și precipitațiile pot fi foarte intense în zonele mici ale acestor
bazine.
Viiturile sunt cele mai frecvente tipuri de inundații în canalele normal-uscate din
zonele aride. În acea condiție, primul val de inundare care ajunge este epuizat pe
măsură ce udă patul de nisip. Marginea de vârf a inundațiilor avansează astfel mai lent
decât fluxurile ulterioare și mai mari. Ca rezultat, nivelul hidrografului crește din ce în
ce mai rapid, pe măsură ce inundația se deplasează în aval, până ce debitul este într-
atât de mare încât epuizarea prin umectarea solului devine nesemnificativă.
3. De estuar sau coastă
Inundațiile în estuare sunt cauzate, în mod obișnuit, de o combinație de valuri mari
cauzate de vânturi și de o presiune barometrică scăzută și pot fi exacerbate de un flux
înalt de râu contrar curentului.

4
 Zonele de coastă pot fi inundate de furtunile provocate pe mare, ducând la
suprapuneri de valuri sau, în cazuri grave, prin tsunami sau cicloane tropicale. Un
volum de furtună, fie dintr-un ciclon tropical, fie dintr-un ciclon extratropic, se
încadrează în această categorie.
4. Inundații urbane
Inundațiile urbane sunt inundațiile de terenuri sau de proprietăți într-un mediu
construit, în special în zonele cu o densitate mai mare de populație, cauzate de
precipitații care copleșesc capacitatea sistemelor de drenare, cum ar fi canalele de
canalizare. Deși, uneori, sunt declanșate de evenimente cum ar fi viiturile torențiale
sau topirea zăpezii, inundațiile urbane reprezintă o condiție caracterizată de efectele lor
repetitive și sistemice asupra comunităților, care se pot întâmpla indiferent dacă
comunitățile afectate sunt sau nu localizate în lunci sau în apropierea oricărui bazin de
apă. În afară de eventualele deversări de râuri și lacuri, topirea zăpezii, apei pluviale
sau a apei degajate din conductele de apă avariate se pot acumula pe proprietăți și în
drepturi publice, se pot scurge prin pereți și podele de construcție sau pot pătrunde în
clădiri prin conducte de canalizare, toalete și chiuvete .
În zonele urbane, efectele inundațiilor pot fi exacerbate de străzile și drumurile
existente, care sporesc viteza apei curgătoare.

5. Catastrofale
Inundarea fluvială catastrofală este, de obicei, asociată cu defecțiuni majore în
infrastructură, cum ar fi prăbușirea unui baraj, dar acestea pot fi, de asemenea, cauzate
de modificarea canalului de drenare dintr-o alunecare de teren, cutremur sau erupție
vulcanică. Tsunami poate provoca inundații catastrofale de coastă, cel mai frecvent
rezultând din cutremure submarine. [3,1]
Cauzele producerii inundaţiilor :
1. Poluarea generată de activităţile umane, care a condus la substanţiale modificări
climatice, efectul de seră şi încălzirea globală.
2. Diminuarea severă a suprafeţelor împădurite ca urmare a tăierilor iraţionale.
3. Amplasarea localităţilor şi a unor obiective economico – sociale în zonele
inundabile ale cursurilor de apă.
4. Insuficienţa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor (diguri, baraje, etc.) [4,6]
Formele de manifestare :
 Inundaţiile produse de revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate

5
creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni.
 Inundaţiile produse de scurgerile de pe versanţi, datorate căderii unor mari
cantităţi de precipitaţii în timp scurt.
 Inundaţiile produse de accidentele la construcţiile hidrotehnice (avarierea
sau distrugerea unor lucrări de genul barajelor sau digurilor). [4]

Efectele producerii inundaţiilor - sunt expuse direct, sau indirect efectelor

inundaţiilor :
 populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;
 obiectivele sociale;
 capacităţile productive (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale
electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele);
 barajele şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în
cazul producerii de accidente;
 căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reţelele de alimentare cu
energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare,
staţiile de tratare şi de epurare, reţelele de telecomunicaţii şi altele;
 mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, intravilanul
localităţilor şi altele). [1,7]

Modalităţi de combatere a inundaţiilor :

- reducerea efectelor încălzirii globale prin reducerea emisiilor poluante,
refacerea suprafeţelor împădurite, etc.
- amenajarea de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor (diguri, baraje, etc)
şi întreţinerea celor existente.
- dezvoltarea sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic, care constă
în observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi
hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor şi alarmărilor, precum şi în
transmiterea acestora factorilor implicaţi şi la populaţia expusă.
- interzicerea amplasării de locuinţe sau obiective economico – sociale în
zonele inundabileşi dezafectarea celor existente.
- întreţinerea sistemelor de preluare a apelor provenite din precipitaţii
existente la nivelul localităţilor (sisteme de canalizare, rigole, şanţuri).
- Intreţinerea albiei cursurilor de apă (îndepărtarea vegetaţiei, decolmatarea
albiilor, îndepărtarea obstacolelor şi neobstrucţionarea sub nici o formă a
curgerii cursului de apă). [3]

6
 Reguli de comportare şi de acţiune pe timpul producerii
inundaţiilor
Semnificaţia culorii codurilor avertizărilor meteorologice şi hidrologice.
A. AVERTIZĂRI METEOROLOGICE
COD ROŞU – sunt prognozate fenomenemeteorologice de intensitate foarte mare
(vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger). Există risc de
viituri
majore.
COD PORTOCALIU – sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de
intensitate mare (vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger).
Există risc de viituir pe râurile mici.
COD GALBEN – Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descărcări electrice,
intensificări de vânt, temperaturi ridicate) sunt obişnuite pentru zona respectivă, dar
temporar pot deveni periculoase pentru anumite activităţi. Există risc de creşteri de
debite şi niveluri.
COD VERDE – Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.

B. AVERTIZĂRI HIDROLOGICE.
COD GALBEN – Risc de viituri sau creşteri rapide ale nivelului apei , neconducând la
pagube semnificative, dar necesită o vigilenţă sporită în cazurile de activităţi sezoniere
şi/sau expuse la inundaţii. Depăşire COTE DE ATENŢIE.
COD PORTOCALIU - Risc de viituri generatoare de revărsări importante susceptibile
de a avea impact semnificativ asupra vietii colectivităţilor şi siguranţei bunurilor şi
persoanelor. Depăşire COTE DE INUNDAŢIE.
COD ROŞU – Risc de viituri majore. Ameninţare directă şi generalizată asupra
siguranţei persoanelor şi bunurilor. Depăşire COTE DE PERICOL.

C. SEMNALELE DE ALARMARE :
a. Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde
fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele.
b. Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet
continuu, de aceeaşi intensitate, cu durate de 2 minute. [2,8]

Caracteristica medico-tactică a inundațiilor

Inundațiile catastrofale influențează asupra tacticii organelor de conducere ale
ocrotirii sănătății, protecției civile și asupra serviciilor medicale ale ministerelor,

7
 departamentul de forță antrenate în lichidarea consecințelor, asupra organizării și
folosirii forțelor și mijloacelor serviciului medical.
În acestea cazuri o mare importanță au proporțiile inundației și numărul populației
rămase fără adăpost, produse alimentare și apă, la fel, și fără asistență medicală și
socială în primele clipe ale inundației.
Dimensiunile focarului de inundație depinde de:
1. volumul apei;
2. relieful zonei;
3. durata și intensitatea ploilor;
Asupra volumului și structurii pierderilor sanitare în focarele de inundație
catastrofală influențează un șir de factori:
1) înștiințare la timp a populației din zona cu risc de inundație;
2) gradul de pregătire pentru evacuarea populației;
3) densitatea populației în zona respectivă;
4) caracterul construcțiilor;
5) perioada zilei (zi,noapte);
6) anotimpul;
7) distanța dintre localități și baraj;
8) înălțimea valului de inundație, timpul de parcurgere, temperatura apei;
9) înrăutățirea stării social-economice în zonă;
Dacă împărțim focarul de inundație în 4 zone, atunci va crește considerabil
efiacitatea în acordarea asistenței medicale sinistraților și în folosirea forețelor și
mijloacelor serviciului asistenței medicale de urgență.

Zonele de inundație Distanța dintre Înălțimea Viteza de Durata valului de

baraj și valul de valului de scurgere apă
apă apă
I.Inundație catastrofală6-12 km >3m >30 km/ora 30 min.
II.Scurgere rapida 15-20 km 1.5-2 m 15-20 km/ora 50-60 min.
III. Scurgere medie 30-50 km <1 m 10-15 km/ora 2-3 ore
IV. Scurgere lenta 36-70 km - 6-10 km/ora 5-6 ore

Volumul și structura pierderilor sanitare în diferite zone de inundație, în perioada de

zi sau noapte, vor fi diferite.
Pentru lichidarea consecințelor inundațiilor catastrofale, serviciul medical local
pregătește din timp planuri de asigurare medicală a populației și sinistraților din zonă.

8
 Administrarea forțelor și mijloacelr asistenței medicale de urgență în vederea
asigurării procesului de evacuare și salvare a sinistraților se execută prin intermediul
președinților comisiilor pentru stări excepționale, care, administrează instituțiile
medicale locale, raionale și republicane.
O mare importanță în lichidarea consecințelor calamităților are cunoașterea stării
sanitaro-epidemiologice din zonă, care se înrăutățește datorită distrugerii sistemelor de
alimentare cu apă și de canalizare, poluării fântânilor, acumulării de reziduuri și gunoi,
acumularea unui număr mare de oameni pe un teritoriu mic, etc.
La lichidarea consecințelor inundațiilor catastrofale vor participa forțele și mijloacele
protecției civile, Ministerului Sănătății și formațiunile medicale ale ministerelor de
forță. În focar vor fi trimise echipe speciale pentru a acorda:
 ajutor premedical;
 primul ajutor medical;
Persoanele care participă la salvarea nemijlocită a sinistraților trebuie să fie bine
instruite și asigurate cu mijloace de salvare și mijloace plutitoare. În focar vor activa și
brigăzi de asistență medicală de urgență, detașamente mobile ale Ministerului
Sănătății, ministerelor de forță și protecției civile.
Pentru organizarea măsurilor sanitaro-epidemiologice și antiepidemice, în focarul de
inundație vor fi trimise echipe de recunoasștere sanitaro-epidemice, brigăzi de
asistență sanitaro-epidemică, formate pe baza centrelor de medicină profilactică. [8]

Inundații din lume

În China, Fluviul Galben(Huang He) a produs în ultimele două milenii 1.500
inundații puternice, schimbându-și albia cu zeci de km de 26 de ori. Fluviul Huang He
a provocat cele mai catstrofale inundații cunoscute în istorie, datorită regimului
hidrologic neregulat, cu creșteri bruște de nivel, și al malurilor puțin înalte în zona de
câmpie. Ca urmare a inundațiilor din anul 1887, a fost acoperită cu apă o suprafață de
130.000 km2, au murit circa un milion de persoane si a pierit ulterior prin foame un
numar si mai mare. În prezent, fluviul este îndiguit si nu mai provoacă inundații decât
într-o mică măsură. Inundațiile , ruperile de nori deasupra metropolelor și orașelor pot
fi extrem de periculoase.În august 1975 a avut loc un asemenea fenomen deasupra unei
arii restrânse în Londra. În doar câteva ore s-a înregistrat o cantitate totala de 170.8mm
de apă. O persoană s-a înecat și două au fost lovite de fulgere. La doar câteva mile
distanță, oamenii erau complet neinformați ca în imediata lor apropiere se petrece ceva
dezastros.

9
 De obicei, ploile persistente pot provoca inundații teribile. În 1953, orașul Lynmouth,
aflat la confluența a două râuri, West și east Lyn, care se revarsă parțial în Exmoor în
Devon, a fost martorul unui asemenea dezastru. Ploi abudente au căzut în regiune în
primele două săptămâni ale lunii august. În noaptea de 15 august, o rupere de nori
torențială, aducând peste 20 cm de ploaie în doar câteva ore, a transformat râurile deja
umflate în torente devastatoare. În dimineața următoare orașul era îngropat – câțiva
bolovani aduși de ape și care cântăreau 15 tone au stat în calea apelor. Peste 90 de case
au fost distruse sau devastate și au murit 34 de personae. Una dintre cele mai mari
inundații a avut loc in estul Chinei. Aceasta a început în octombrie 1887, atunci când
fluviul Huang s-a revărsat și și-a schimbat cursul obișnuit, revărsând un volum imens
de apă. Au dispărut aproximativ 900.000 de persoane- mulți alții au murit mai apoi,ca
urmare a foametei și a bolilor interurente. Fluviul Huang este denumit’’ Tristetea
Chinei’’, cu toate ca inundațiile provocate în delta fluviului Chang (numit înainte
Yangtze), situată mai la sud, au adus și ele dezastre repetate. În anul 1931, după
săptămâni întregi de ploi torențiale, nivelul fluviului Chang a crescut cu 30 m deasupra
nivelului său normal. El s-a devarsat peste digurile construite căuzând dezastre. Peste
trei milioane de persane au decedat, mai ales în urma foametei.
Inundațiile din 1987 si 1988 din Bangladesh, care au dus la moartea prin înecare a
2.600 de persoane, au fost, conform celor afirmate de mulți experți, cauzate de
defrișările masive de eroziunile ce au avut loc în zone îndepărtate, situate in Bhutan,
India si Nepal. Inundațiile apelor din acei doi ani au fost estimate la 3.000.000.000.de
dolari și o mare parte din cereale s-a pierdut. Problemele țării au fost amplificate de o
serie de cicloane care au lovit țărmul. În 1988, unul dintre aceste cicloane a ucis 3.000
de oameni. În aprilie 1991, altul a ucis cel putin 139.000 de personae și 10 milioane au
rămas fără nici un adăpost, când valurile ucigașe au pătruns pe uscat. [1,3]

Inundații în Republica Moldova

Inundaţiile semnificative pe fluviul Nistru şi rîul Prut, deseori cauzate de
intervenția umană, se caracterizează prin inundarea de suprafeţe extinse. Acest fapt s-a
observat în anii 1969, 1980, 2008, 2010. Dat fiind că majoritatea localităţilor
Republicii Moldova sînt situate în văile cursurilor de apă şi luncile rîurilor, în perioada
viiturilor sînt inundate în mare parte casele de locuit și construcţiile sociale.
Republica Moldova are o rețea densă de rîuri, incluzînd două rîuri transfrontaliere (rîul
Prut și fluviul Nistru) și un număr mare de rîuri mici.
Inundațiile sînt un pericol natural semnificativ în Republica Moldova. Există lunci
inundabile pe rîul Prut și fluviul Nistru, cele mai multe fiind protejate împotriva
inundațiilor și utilizate pentru agricultură. Pe teritoriul țării sînt amenajate aproximativ
10
5000 de iazuri și lacuri de acumulare. Acestea includ, pe rîul Prut lacul de acumulare
Costești-Stânca și pe fluviul Nistru, lacul de acumulare Novodnestrovsc, inclusiv
aproximativ 126 de lacuri de acumulare cu un volum mai mare de un milion de metri
cubi, acestea prezentînd un risc suplimentar de inundații în cazul în care cedează
digurile de protecție.
Apariția fenomenului de inundații este influențată de factorii climaterici şi
de construcţia geologică şi pedologică a bazinelor hidrografice ale corpurilor de apă,
dimensiunile şi forma bazinelor de apă şi a luncilor, vegetaţia, relieful, precum și de
factorii antropogeni.
Reţeaua hidrografică acţionează activ asupra procesului de formare a
viiturilor torenţiale. Elementele principale şi cele determinante care acţionează direct
asupra procesului de producere a viiturilor sînt forma reliefului, declivitatea versanţilor
şi cursurilor de apă, densitatea reţelei hidrografice, rîpilor şi ravenelor.
În pofida faptului că există un sistem complex de construcții hidrotehnice
de protecție a localităților de inundații, pagubele provocate de aceste calamităţi
naturale cresc din an în an, iar consecinţele inundațiilor poartă deseori un caracter
catastrofal. Gradul de expunere a Republicii Moldova la inundații constituie mai mult
de 40%, iar în unele regiuni ale țării acesta ajunge pînă la 70-80%.
Inundațiile din Republica Moldova din anul 2010 au afectat în special nordul și
centrul țării, și mai ales localitățile de-a lungul principalelor cursuri de apă (Prut și
Nistru), în perioada lunilor mai – iulie.
În perioada 1 mai – 15 iulie 2010 cantitatea precipitațiilor căzute pe o mare parte a
teritoriului țării a constituit 200–400 l/m2 (sau 50–80% din norma anuală), depășind de
1,5–2 ori media multianuală pentru aceasta perioadă de timp, care în medie se
semnalează o dată la 20–50 ani
Cauze. Inundațiile au avut loc ca rezultat al cantităților enorme de precipitații căzute
pe teritoriul Ucrainei de Vest, în cursurile superioare ale rîurilor mari; începînd cu 18
mai 2010 s-au format mai multe viituri pluviale mari, care pe teritoriul Republicii
Moldova s-au suprapus formând o singură undă de viitură, deoarece nivelul apei nu
dovedea să scadă la nivelul anti-viitură.
În urma trecerii unui vast ciclon atmosferic de înălțime (23–25 iunie), în bazinele
hidrografice ale rîurilor Prut și Nistru din regiunea Carpaților au căzut ploi torențiale
puternice și foarte puternice, care au format valul maximal al viiturii. Acest fenomen
natural în perioada iunie–iulie a provocat o viitură de lungă durată în rîurile Nistru și
Prut pe teritoriul RM.
Pagube. Inundațiile au adus daune a peste 60 de localități din 14 raioane. În total cca.
13,000 de persoane au fost afectate în diferită măsură de inundații. De asemenea, au

11
fost distruse total sau parțial cca 1,105 de case, 4,308 ha de terenuri agricole, 4,800 ha
de pășuni și 930 ha de păduri. De asemenea, au fost evacuate peste 4,000 de persoane.
Cel mai afectat a fost raionul Hâncești, aici în urma ruperii barajului de la Nemțeni
(noaptea dintre 6–7 iulie), patru localități (Cotul Morii, Obileni, Nemțeni și Sărăteni)
au fost inundate. S-au înregistrat 2475 de sinistrați, 1105 case deteriorate, iar 158
dintre ele au fost distruse integral. De asemenea, apele au inundat 4,100 ha de
semănături, 1,220 ha de grădini particulare și 4,108 ha de pășuni.
Daunele materiale provocate de inundațiile din vara anului 2010, precum și
pierderile economice generate de către acestea, au fost estimate atunci la suma de
41,92 de milioane dolari SUA. [2]

Concluzie

Experienţa anilor trecuţi ne-a demonstrat că inundaţiile au manifestări

diferite, neexistând un tipar specific pentru producerea acestora. Mai mulţi
factori aduc specificitate acestui fenomen: amplasarea localităţii, bazinul
hidrografic, anotimpurile, vegetaţia etc.
Există inundaţii lente şi cotropitoare, provocate de Prut și Nistru sau de
alte râuri din țară, care nu seamănă deloc cu viiturile scurte şi necruţătoare din
zonele de deal şi de munte. În primul caz apa avansează încet, centimetru
cu centimetru, înghiţind casele şi digurile. În schimb, în cazul viiturilor,
valul de apă şi mâl înalt de câţiva metri, loveşte puternic într-un timp foarte
scurt. Nu în ultimul rând mai există şi inundaţiile urbane, care se produc
atunci când canalizările nu mai fac faţă precipitaţiilor masive.
Toate aceste tipuri de inundaţii pot pune în pericol comunităţile. De
aceea este necesar un comportament adecvat, o reacţie rapidă şi eficientă
atât a autorităţilor locale cât şi a cetăţenilor.
Înainte de producerea inundaţiilor, autorităţile locale alarmează
populaţia, instituţiile şi operatorii economici despre pericolul existent.

12
Bibliografie
1. https://en.wikipedia.org/wiki/Flood
2. https://gov.md
3. Powell, W. Gabe, 2009, Identifying Land Use/Land Cover (LULC) Using
National Agriculture Imagery Program (NAIP) Data as a Hydrologic Model
Input for Local Flood Plain Management, Applied Research Project, Texas State
University–San Marcos
4. Enciclopedia sovietică moldovenească, vol. 3, Chișinău
5. Ion Coteanu, 1975, DEX
6. Dyhouse, G., "Flood modelling Using HEC-RAS (First Edition)", Haestad
Press, Waterbury (USA) 2003
7. Simon, Andrew L., Basic Hydraulics, John Wiley & Sons, 1981
8. http://www.isucalarasi.ro/pdf/masuri_inundatii.pdf

13