Instituția publică Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie

,,Nicolae Testemițanu’’

Catedra Medicină militară și a calamităților

Referat

Tema:Istoricul cutremurelor de pământ din Moldova și la nivel

mondial. Strategii de protecție a populației în cutremure de pământ.

Conducător:
Nicon Cîrstea
asistent universitar,
colonel medic(r)

Efectuat:

Chișinău 2018
 Cuprins

Introducere...........................................................................................................3
Capitolul I.Cutremurele de pământ din Republica Moldova................................3
1.1.Cauzele cutremurelor de pământ....................................................................3
1.2.Mecanismul de producere a cutremurelor de pământ.................................... 5
1.3.Cele mai mari cutremure din Republica Moldova......................................... 6
1.4.Monitorizarea variaţiei parametrilor dinamici ale clădirilor din oraşul
Chişinău............................................................................................................... 7
Capitolul II. Cutremurele de pămînt la nivel mondial......................................... 8
Capitolul III. Strategii de protecție a populației în cutremure de pământ...........10
Concluzie.............................................................................................................12
Bibliografie..........................................................................................................13

2
 Introducere

Din cînd în cînd ,scoarța terestră se pune brusc în mișcare și își modifică suprafața,
acest fenomen este cutremurul,unul dintre cele mai înspăimîntătoare fenomene naturale.În
orașele mari,cutremurele sunt cu adevarat distrugătoare. Pe glob există regiuni cu frecvente
şi puternice evenimente seismice, cum ar fi teritoriile amplasate în preajma Inelului de Foc
al Pacificului, zona Alpino-Carpato-Himalayană. Cutremurele tectonice provoacă cele mai
numeroase pierderi de vieţi omeneşti și cele mai mari distrugeri, fiind cele mai frecvente și
cele mai puternice seisme. Probabilitatea producerii seismelor, ce pot provoca daune
materiale şi pierderi de vieţi omeneşti este mare pentru populaţia ce locuieşte în preajma
zonelor seismice. Securitatea populaţiei unei ţări este o problemă importantă mai ales dacă
ţara este amplasată într-o zonă seismic activă. Impactul cutremurelor de pămînt din această
regiune a demonstrat efectul devastator al acestora asupra activităţii umane. Un cutremur
de pămînt poate duce la dărîmarea clădirilor, a podurilor, a drumurilor şi a altor structuri,
provocînd numeroase pagube şi pierderi de vieţi omeneşti. Republica Moldova este
amplasată aproape de regiunea seismică activă a munţilor Carpaţi de aceea este foarte
important să cunoaștem cînd ,unde și cînd va avea loc seismul pentru acest teritoriu,
deoarece este vorba despre o zonă unde trăiesc circa 3,5 mln. De oameni.

Capitotlul I. Cutremurele de pământ în Republica Moldova.

1.1Cauzele cutremurelor de pământ.
Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce constau în
vibrații generate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste
vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică.
Cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mișcări ale plăcilor tectonice care
provoacă daune majore, seism sau mișcări seismice pentru cele care trec neobservate
și mișcări non-seismice pentru cele provocate de om.
Cauzele cutremurelor pot fi:
I.Naturale:
 tectonice: datorită tensiunilor din interiorul Pământului (90% din cutremurele de
pe Glob)
 activitate vulcanică (7% din cutremurele de pe Glob)
 impactul meteoriților
 prăbușirea cavernelor subterane
II.Artificiale:
 explozii
 operațiuni miniere (precum surpări de mine, exploatare prin injecție cu fluide,
excavări)
 umplerea lacurilor de acumulare
[https://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremur ]

Seismicitatea Republicii Moldova este determinată, în special, de cutremurele

subcrustale de adîncime intermediară din zona Vrancea, localizate în teritoriul României la
curba munţilor Carpaţi. Zona Vrancea reprezintă o sursă permanentă şi activă de
3
cutremure, cunoscută deja de un mileniu, care posedă caracteristici practic unice pe Glob
(volumul mic şi izolat al zonei seismogene, directivitatea răspîndirii energiei seismice,
suprafaţă afectată enormă ş.a.)
Cutremurele Vrîncene au fost sesizabile în Europa pe suprafeţe care au atins 2 milioane de
km2. Acest fenomen natural, negativ din punct de vedere social, se explică prin faptul, că
focarele vrîncene se află într-o zonă dens populată din centrul Europei şi afectează puternic
mai multe localităţi, inclusiv trei capitale Chişinău, Bucureşti şi Sofia. Specificul zonei
constă în ceea că focarele cutremurelor puternice sunt localizate aici nu în scoarţa terestră,
ca în regiunile învecinate (Grecia, Turcia, Caucaz, Italia), ci într-un spaţiu restrîns, cu o
suprafaţă epicentrică de circa 80 pe 40 km şi o adîncime a focarului mult mai mare de la 70
pînă la 200 km. Evenimentul seismic este aici condiţionat de zona mobilă din punct de
vedere geologic. Zona focarului este aria unde plăcile tectonice (cu grosime de zeci de
kilometri) se ciocnesc între ele, dînd naştere munţilor Carpaţi. Aici se acumulează o
cantitate enormă de energie, provocată de coliziunea a trei plăci intracontinentale: Placa
Est-Europeană (EEP), Placa Tisa-Dacia (PTD) şi Placa Moesică (MoP) periodic descărcînd
o cantitate de energie mare . Energia ce se degajată de la cutremurele vrîncene se produce
preponderent în direcţia nord-est, adică spre Chişinău, iar în unele cazuri – în direcţia sud-
est, spre Bucureşti.
Mişcarea plăcilor tectonice convergente este treptată şi neuniformă. Uneori aceste plăci
se blochează la limita dintre ele, aceste zone purtînd numele de falii. În focarul Vrancea
sunt dominante mecanismele caracteristice faliilor inverse. Ele se găsesc într-un plan
aproape vertical şi orientat de la nord-est spre sud-vest. În zona faliilor se acumulează
presiuni uriaşe, care se eliberează sub forma unui cutremur. Epicentrele tuturor
cutremurelor intermediare sunt distribuite pe o suprafaţă aproximativ eliptică într-un
domeniu relativ îngust în partea de sud-est a Carpaţilor de Curbură, în zona de coliziune a
celor trei plăci intracontinentale.
Zona seismică Vrancea se află în perimetrul de convergență a trei plăci de pe teritoriul
României separate prin discontinuităţi convergente către tripla joncţiune vrînceană: zona
Tornquist-Teisseyre (TTZ), falia Peceneaga-Camena (PCF) şi falia Transgetică (TGF) .
Mecanismele în focar reflectă un regim de stres compresiv dominant în zona subcrustală.
Tendinţa compresivă se accentuează o dată cu adîncimea. Deci, putem spune că în zona
Vrancea, există un fragment care coboară în manta sub acţiunea forţelor gravitaţionale.
Forţele de frecare şi cele de viscozitate se opun înaintării generînd la adîncimi intermediare
acumulare de stres, care se eliberează în principal prin intermediul cutremurelor de pămînt.
În această situaţie, o forţă gravitaţională variabilă ar putea controla procesele de acumulare
a stresului în zona seismică Vrancea şi ar putea contribui la declanşarea cutremurelor de
pământ.
Conform concepţiei unor savanţi din Republica Moldova, cauza seismicităţii zonei
Vrancea este subducţia activă continentală, care se produce cu o viteză mai mică decât
viteza oricărui alt proces analogic, înregistrat pînă în prezent pe Glob.
Evident, teritoriul Republicii Moldova este puternic afectat de cutremure şi, în cazul
producerii unui seism major, s-ar înregistra oscilaţii de 8 grade în partea de sud, de 7 – în
zona centrală şi de 6 grade – în cea de nord şi de est .
[Mediul geografic al Republicii Moldova, vol. 3, Hazardurile naturale, aut. Coord. Cazac
V., Boian I., Volontir Nina, Știința, Chișinău, 2008]

4
 1.2. Mecanismul de producere a cutremurelor de pământ.

În momentul în care se declanșează cutremurul, din epicentru, adică din punctul situat
deasupra vetrei cutremurului, vor porni unde de șoc. Primele valuri care vor porni se
numesc unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propagă
asemănător cu undele sonore: produc mișcări în sens înainte – înapoi, în direcția de
propagare. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau undele S. Sub efectul
acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe direcția de mers. Al treilea tip de unde,
undele de suprafață, provoacă unduirea solului și accentuează efectul distrugător al undelor
secundare.
1. Unda P :
-este o undă longitudinală, de compresie
-determină mișcarea particulelor solului paralel cu direcția de propagare
-unda se deplasează prin compresie-dilatare în direcția de mers
-amplitudinea acestei unde este direct proporțională cu magnitudinea (energia
cutremurului)
-este percepută la suprafață de către oameni ca pe o săltare, un mic șoc în plan vertical
-nu este periculoasă pentru structuri (clădiri) deoarece conține (transportă) aproximativ
20% din energia totală a cutremurului
2. Unda S :
-este o undă transversală, de forfecare
-determină mișcarea particulelor solului perpendicular (transversal) față de direcția de
propagare
-deplasarea acestei unde este similară cu înaintarea unui șarpe (mișcări ondulatorii stânga-
dreapta față de direcția de înaintare)
-este resimțită la suprafață sub forma unei mișcări de forfecare, de balans în plan orizontal
-este periculoasă, deoarece transportă aproximativ 80% din energia totală a cutremurului
-determină distrugeri proporționale cu magnitudinea cutremurului și cu durata de oscilație
-clădirile cad datorită intrării în rezonanță a frecvenței proprii de oscilație a structurii
clădirii cu frecvența undei incidente, în acest caz efectul distructiv fiind puternic
amplificat.
Distribuţia geografică neuniformă a seismelor pe suprafaţa Terrei îşi găseşte explicaţia în
teoria plăcilor tectonice. Conform acesteia, învelişul extern rigid al Pământului este format
din cincisprezece plăci tectonice mobile, de 60-100 km grosime, pe unele dintre care se
află şi continentele. Aceste plăci litosferice “plutesc” pe astenosferă, stratul de suprafaţă
semitopit al mantalei Pământului, şi sub acţiunea curenţilor de convecţie din manta se
deplasează extrem de lent, cu o viteză de până la12 cm pe an. Unele plăci se împing
reciproc, iar în anumite locuri o placă alunecă şi coboară sub o altă placă, penetrând la
adâncimi cu temperaturi şi presiuni înalte unde se topeşte consumându-se. Altele se
îndepărtează una de alta, spaţiul dintre ele fiind completat cu magmă solidificată, care
ulterior formează crusta nouă. Unele blocuri imense de crustă terestră alunecă unul faţă de
altul.La marginile dintre plăci mişcarea este frânată de forţa de frecare dintre ele, astfel că
în aceste locuri se acumulează tensiuni enorme. Atunci când rocile care întră în contact se
rup sau alunecă brusc, se produce o degajare sub formă de unde seismice a energiei
acumulate, adică se produce cutremurul propriu-zis. Intensitatea acestuia depinde de
suprafaţa de rupere, de adâncimea la care se produce şi de natura rocilor.
[ https://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremur]
5
 1.3.Cele mai mari cutremure din Republica Moldova

Biroul Național de Statistică din Republica Moldova a prezentat un raport cu privirile

la seismele cu magnitudine maximă care au zguduit teritoriul țării noastre, începând cu
anul 1940 până în anul 2015.
Potrivit statisticii, timp de 32 de ani, în perioada 1945-1977, pe teritoriul Republicii
Moldova nu a fost înregistrat nici un cutremur cu magnitudine maximă.
În anul 1940, în Moldova au fost înregistrate la sfârșit de an două cutremure, în
octombrie și noiembrie, cu magnitudinea de 6,2 și, respectiv, 7,4 grade pe scara Richter.
Primul cutremur a fost înregistrat la ora 06:37 de minute, iar cel de-al doilea – la ora 01:39
de minute. Alte două seisme au urmat peste 5 ani. În urma acestui cutremur au decedat
1000 persoane și altele 4000 au fost rănite.În septembrie 1945, Moldova a fost zguduită de
un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter. Un alt cutremur, cu aceiași
intensitate, a fost înregistrat în luna decembrie a aceluiași an. După o pauză de 32 de ani,
teritoriul Moldovei a fost zguduit din nou de un puternic seism devastator cu magnitudinea
de 7,2 grade pe scara Richter. Acesta a avut loc în ziua de 4 martie 1977, la ora 19:21 de
minute. În urma acestu cutremur au decedat 1500 persoane ,iar alte 11000 persoane au fost
rănite.Au urmat nouă ani liniștiți din punct de vedere seismologic, iar în seara zilei de 30
august 1986, Moldova trece de un cutremur cu intensitatea de 7,0 grade pe scara
Richter.Acest cutremur a dus la decedarea a 100 persoane,răniți fiind peste 500 persoane,
s-au prăbușit 4 clădiri, iar în Republica Moldova peste 12000 de persoane au rămas fără
case.Următorul seism cu magnitudine maximă este înregistrat de specialiști în anul 1990, la
30 mai. La ora 10:40 de minute, a fost fixat un cutremur cu intensitatea de 6,7 grade pe
scara Richter. În consecință au decedat 4 prsoane,iar peste 10 au fost rănite.Peste 10 ani, la
6 aprilie 2000, Moldova este cutremurată de un seism cu magnitudinea de 5 grade pe scara
Richter.Începând cu anul 2002 și până în 2016 Moldova este zguduită de câte un cutremur
sau două pe an, cu magnitudini ce oscilează între 3 și 5,6 grade pe scara Richter.
Reţeaua seismică a Republicii Moldova înregistrează anual, în medie, circa 1600 de
seisme produse pe Glob. În anii de activitate seismică “liniştită” a zonei Vrancea se
înregistrează 50-120 de seisme, iar în cazul unor roiuri de cutremure – circa 200-300 de
seisme anual. În aspect statistic cele mai puternice cutremure de pamînt (din Vrancea) cu
magnitudinea de 7,5 grade au o repetabilitate de 80 de ani, cele cu magnitudinea de 6 grade
au o repetabilitate de 10 ani.
În ultimii 200 de ani Moldova a fost afectată de 18 cutremure cu puterea de 7-9 grade.
 9 grade – 4 (1865, 1894, 1934, 1940);
 7-8 grade – 6 (1790, 1802, 1821, 1829, 1977, 1986);
 7 grade – 8 (1821, 1838, 1866, 1893, 1894, 1940, 1944, 1990).
 4-5 grade - (1977-2007)
[Sursa ziarul ,,Sputnic,,]

6
1.4.Monitorizarea variaţiei parametrilor dinamici ale clădirilor din oraşul Chişinău

Parametrii dinamici poartă informaţia obiectivă despre proprietăţile fizice ce

caracterizează starea construcţiei. Măsurătorile efectuate de-a lungul a peste 20 de ani pe
diferite construcţii din Chişinău au permis de a aprecia evoluţia în timp a stării clădirilor şi
a evalua răspunsul construcţiilor la cutremure puternice. Au fost precizate direcţiile
aplicării practice a parametrilor dinamici: descoperirea posibilelor deformaţii ascunse,
aprecierea indirectă a calităţii lucrărilor de consolidare, completarea bazei de date cu valori
experimentale reale. Clădirile şi construcţiile scoase din starea de echilibru în urma
exercitării asupra lor a unor forţe exterioare, efectuează oscilaţii libere. Modificarea
rigidităţii elementelor portante ale clădirii în rezultatul unui cutremur, sau a altor cauze,
este însoţită de variaţia valorii perioadei oscilaţiilor ei proprii.
Astfel, cercetările asupra perioadei de oscilaţie ale clădirilor şi ale altor construcţii permit
stabilirea deformaţiilor prezente în elementele constructive ale acestora, inclusiv şi a
deformaţiilor ascunse care nu pot fi întotdeauna evidenţiate la examinările inginereşti. La
studierea variaţiei perioadelor proprii de vibraţie ale unor clădiri a fost folosită metoda cea
mai simplă-metoda microseismelor.
Primele informaţii privind variaţia perioadelor proprii de vibraţie ale clădirilor din oraşul
Chişinău au fost obţinute după cutremurul din 4 martie 1977. Conform acestor date,
perioadele proprii ale clădirilor de 5-7 nivele s-au majorat în urma acestui cutremur în
limitele a 3-9% , iar ale clădirilor înalte de 10-16 nivele – în limitele a 6-9%. Modificările
mai mari ale perioadei proprii de vibraţie pentru clădirile înalte, şi prin urmare,
deformaţiile mari între ele, corelează cu predominarea componentelor de perioade lungi în
spectrul de oscilaţie a terenului alăturat. După cutremurul puternic din 30 august 1986,
perioadele de oscilaţii proprii ale clădirilor sau majorat cu încă 10-12%, ceea ce indică
faptul că în ele sau produs deformaţii neelastice chiar în timpul cutremurului. După seismul
puternic din 31.08.86 o majoritate considerabilă a perioadelor de oscilaţie au suferit-o
clădirile monolite înalte, în primul rînd clădirile de pe strada Mioriţa, construite necalitativ,
precum şi clădirea de pe bul. Dacia, 3 .
Valoarea perioadei oscilaţiilor proprii ale clădirilor monolite în perioada dintre cutremure
este puţin mai mică, decît în timpul cutremurului, diferenţa fiind în limitele a 10-27%.
Aceste date permit, de a estima valorile posibile ale oscilaţiilor în timpul cutremurelor
Vrîncene. Toate măsurările demonstrează, că după o oscilare seismică puternică valorile
perioadei proprii de vibraţie ale clădirilor continuă să scadă o perioadă de timp.
Un aspect foarte important în privinţa siguranţei antiseismice a clădirilor, mai ales cele
construite recent, reprezintă faptul dacă se respectă sau nu regulile antiseismice. În
Chişinău, în ultimii ani, se construiesc clădiri mai înalte de 16 etaje. În construcţia acestor
clădiri este necesar de a respecta recomandările oferite de către Institutul de Geologie şi
Seismologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În goana după profit organizaţiile de
construcţie nu întotdeauna respectă aceste recomandări, iar selectarea materialelor de
construcţie utilizate nu sunt de cea mai înaltă calitate. La moment există clădiri noi, care nu
au suportat nici un cutremur, dar deja au o mulţime de fisuri. Apare întrebarea vor rezista
ele la cutremur sau nu?
[Alcaz V., Drumea A., Isicico E., Ghinsari V., Bogdevici O., Dezvoltări metodologice
privind microzonarea seismică şi aplicarea lor pentru teritoriul oraşului Chişinău]
7
 Efectele cutremurelor asupra construcțiilor și a ansamblurilor de construcții.
Cutremurele pot produce asupra construcțiilor și a ansamblurilor de construcții efecte
negative, uneori cu caracter de dezastru, prin:
 distrugerea (prabușirea) totală sau parțială a unor clădiri vulnerabile;
 distrugerea unor elemente (structurale sau nestructurale) componente ale unor
clădiri sau avarierea lor;
 distrugerea/avarierea unor echipamente și instalații din clădiri a unor rețele
publice de utilitate vitală (de alimentare cu apă,gaze, energie electrică, energie
termică, transport, comunicații) și izolarea unor zone;
 incendii și explozii în clădiri sau în cartiere, localități;
 blocarea unor intersecții de străzi principale, ca urmare a prăbușirii unor clădiri și
impiedicarea operațiunilor de salvare-ajutorare.
[http://www.qreferat.com/referate/geografie/CUTREMURELE-DE-PAMANT-
NOTIUNI-257.php]

Capitolul II. Cutremurele la nivel mondial.

9.5grade – Valvida Chile- 22 mai 1960. Cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată în
lume, 9,5 grade pe scara Richter s-a produs în Chile și a dus la moartea a aproximativ
6.000 de oameni, iar pagubele au fost uriașe, nu atât de mult din cauza seismului cât fiind
produse de tsunamiul de 25 de metri produs. Se spune că acel cutremur a echivalat cu 178
de miliarde de tone de TNT .
9,2 grade – Alaska – 27 martie 1964. Cutremurul din Alaska din 1964, cunoscut și ca
Marele Cutremur din Alaska sau Cutremurul din Vinerea Mare,a provocat 139 de decese și
mai pagube materiale. Mișcarea telurică a seismului de 9,2 grade a durat patru minute și
treizeci și opt secunde fiind cel mai puternic înregistrat în istoria Americii de Nord.
9,1 grade – Insulele Andaman, Sumatra – 26 decembrie 2004. Cutremurul din Oceanul
Indian, cu epicentrul de pe coasta de vest a Sumatrei a fost cel mai devastator din istorie.
Valurile tsunami provocate de acesta au dus la moartea a 230-280.000 de oameni din 14
țări. Indonezia a fost cea mai afectată țară, urmată de Sri Lanka, India și Thailanda. A fost
cutremurul cu cea mai lungă durată înregistrată de seismologi între 8,3 și 10 minute și făcut
ca întreaga planetă să se miște cel puțin un centimetru.
9,1 grade – Tōhoku, Japonia – 11 martie 2011. Produs în apropierea orașului japonez
Sendai, aflat pe coasta de est a Japoniei. Cutremurul a provocat valuri tsunami de până la
zece metri înălțime. Cutremurul este considerat ca fiind cel mai mare din istoria Japoniei.
În urma seismului a fost declarată stare de urgență nucleară în Japonia din cauza unor
probleme la centralele nucleare Fukushima I și Fukushima II din Prefectura Fukushima. Ca
urmare a cutremurului, NASA a calculat că ziua s-a scurtat cu 1,8 microsecunde din cauza
rotației accelerate a Pământului. Tot datorită cutremurului s-a calculat că Japonia s-a
deplasat cu 2,4 m față de poziția anterioară.
9,0 grade – Kamchatka, Russia – 04. Noiembrie 1952. Acesta a fost primul cutremur din
istorie înregistrat de aparatura de specialitate și care a provocat valuri tsunami de peste 13
metri. Din fericire nicio persoană nu a murit în urma acestui seism, dar valurile au provocat
daune în valoare de un milion de dolari in Hawaii.

8
8,8 grade – Maule Chile – 27 februarie 2010. Cutremurul din Chile a fost al doilea cel mai
puternic cutremur care a avut loc în Chile, iar Președintele Michelle Bachelet a declarat
starea de urgență în zonă. Hipocentrul s-a aflat la o adâncime de 35 km. Cutremurul inițial
a fost urmat de peste 70 de mișcări seismice de intensitate mai redusă. Din epicentru,
cutremurul a avut o rază de 200 km, cel mai intens fiind afectate. În orașul Concepción
(peste 215.000 loc.) s-au înregistrat cele mai mari pagube materiale și cei mai mulți morți.
Circa 2 milioane de oameni au suferit direct sau indirect de pe urma cutremurului.
8,8 grade – Ecuador – 31 ianuarie 1906. Cutremurul din 1906 Ecuador-Columbia a avut
loc la în largul coastei Ecuadorului, lângă orașul Esmeraldas. Cutremurul a avut o
magnitudine de moment de 8,8 și a declanșat un tsunami distructiv care a cauzat cel puțin
500 de victime pe coasta Columbiei. Cele mai mari daune provocate de tsunami au avut loc
pe coasta dintre Río Verde, Ecuador și Micay, Columbia. Estimările numărului de decese
provocate de tsunami variază între 500 și 1500.
8,7 grade – Insulele Rat, Alaska – 02. Aprilie 1965. Cutremurul din Insulele Rat din 1965 a
avut o magnitudine de 8,7 și a declanșat un tsunami de peste 10 m pe insula Shemya, dar a
provocat daune foarte mici.
8,6 grade – Assam, Tibet – 15 august 1950. Epicentrul a fost situat în Dealurile Mishmi, la
est de Himalaya, într-o zonă disputată astăzi de China și India. Cutremurul a fost distructiv
atât în Assam (India) cât și în Tibet (China), iar între 1.500 și 3.300 de oameni au fost uciși.
Cutremurul este considerat cel mai mare cutremur înregistrat cauzat de coliziunea
continentală și nu de subducție.
8.6 grade – în largul coastei insulei Sumatra – 04 noiembrie 2012. Din fericire acest
cutremur nu a produs victime și nici pagube materiale. Seismul a fost cauzat de ruperea a
cel puţin patru falii submarine în decurs de doar două minute şi 40 de secunde.
8,6 grade – Nias, Sumatra – 28 martie 2005. Cutremurul din 2005 Nias-Simeulue a avut
loc la 28 martie în largul coastei de vest a nordului Sumatrei, Indonezia. Cel puțin 915 de
persoane au fost ucise, mai ales pe insula Nias. Evenimentul a provocat panică în regiune,
care a fost deja devastată de tsunami-ul masiv declanșat de cutremurul din Oceanul Indian
din 2004.
8,6 grade – Insulele Andreanof, Alaska – 9 marte 1957. Cutremurul din Insulele Andreanof
a avut loc de-a lungul Trenchului Aleutian, granița convergentă a plăcilor care separă placa
Pacifică si cea din America de Nord și Alaska. Un tsunami larg răspândit, cu efecte
resimțite în Alaska și Hawaii. Pierderile totale au fost în jur de 5 milioane de dolari.
8,5 grade – Banda Sea, – 1 februarie 1938. Cutremurul din Marea Banda a avut o
magnitudine estimată de 8,5 la scala de magnitudine moment și intensități de până la VII
(foarte puternică). A generat tsunami-uri distructive de până la 1,5 metri, dar nu s-au
pierdut vieți omenești.
8,5 grade – Vallenar, Chile/Argentina – 11 noiembrie 1922. Cutremurul de la Vallenar din
1922 a declanșat un tsunami distructiv care a provocat daune considerabile pe coasta Chile
și a fost simțit chiar și în Australia. Presa vremii a estimat peste de 1000 de morți ca
urmare a cutremurului, cel puțin 500 dintre ei în Vallenar.
8,5 grade – Insulele Kuril – 13 octombrie 1963. Cutremurul a avut o magnitudine de 8,5 și
a fost urmat de o replică de 7,8 după șapte zile. Ambele cutremure au declanșat tsunami
care au fost înregistrate în tot nordul Oceanului Pacific, inclusiv în Canada, Japonia,
Mexic, Hawaii, Alaska, California. Nu au fost înregistrate daune, decese sau răniți.
8,4 grade – Kamchatka, Rusia – 3 februarie 1923. Epicentrul era pe coasta sud-estică a
Peninsulei Kamchatka. Cutremurul a provocat un tsunami valuri care au atins o înălțime de
9
până la opt metri, ceea ce a provocat daune care au ajuns până în Hawaii. Tsunamiul a
provocat două decese în Kamchatka și unul în Hawaii.
8,4 grade – Sumatra – 11 aprilie 2012. Cutremurul a urmat la doar câteva ore după un altul
de 8,6 și a fost provocat de ruperea a cinci falii submarine. Aceste cutremure au afectat
nucleul plăcii indo-australiene, în apropiere de Insula indoneziană Sumatra, ci nu
joncţiunea celor două plăci, aşa cum se întâmplă de obicei
8,4 grade – Peru – 23 iunie 2001. Cutremurul a afectat regiunile peruane ale Arequipa,
Moquegua și Tacna. Acesta a fost cel mai devastator cutremur din Peru de la cel din . Cel
puțin 74 de persoane au fost ucise, dintre care 26 au fost ucise de un tsunami. Cel puțin
2.687 au fost răniți, 17.510 de case au fost distruse și 35.549 de locuințe deteriorate în zona
Arequipa-Camana-Tacna. Alunecările de teren au blocat autostrăzile în zona epicentrală.
Multe dintre clădirile istorice din Arequipa au fost deteriorate sau distruse
8,4 grade – Sanriku, Japonia, 3martie 1933. Epicentrul a fost destul de departe de orașul în
care cutremurul a produs daune destul de mici. La aproximativ trei ore după șocul principal
a urmat o replică de 6.8 magnitudine, urmată de alte 76 de seisme cu magnitudine de 5,0
sau mai mare. Deși cutremurul a produs pagube mici, tsunami-ul asociat, care a ajuns la o
înălțimea de 28,7 metri la Ōfunato, Iwate, a provocat pagube extinse, a distrus multe case
și a provocat numeroase victime.
[USGS, Institutul de studiere a seismelor din Statele Unite]

Capitolul III. Strategii de protecție a populației în cutremure de pământ

Centru Seismologie Experimentală propune următoarele măsuri de comportament la

apariţia unui eveniment seismic:
Ce trebuie să faceţi în timpul unui cutremur puternic?
1. Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panica, liniştiţi-i și pe ceilalţi, protejaţi copii, bătrânii și
femeile.
2. Preveniţi tendinţele de a părăsi locuinţa deoarece durata redusă a fazei seismice iniţiale
va face ca faza puternică a mişcării să vă surprindă pe scări, accidentîndu-vă.
3. Dacă vă aflaţi în afara unei clădiri – rămîneţi departe de aceasta, feriţi-vă de tencuieli,
cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, care de obicei se pot prăbuşi pe strada.
4. Protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşa solid, birou, masă sau bancă din clasă suficient de
rezistente spre a va feri de căderea unor lămpi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli
ornamentale. Sprijiniţi-vă cu palmele de podea sau ţineţi-vă cu mîinile de piciorul mesei
sau tocul uşii spre a va asigura stabilitatea.
5. Închideţi sursele de foc cînd și cît puteţi de repede, iar dacă a luat foc ceva interveniţi
imediat după ce a trecut șocul puternic.
6. Dacă sunteţi la serviciu aplicaţi imediat după caz măsurile de protecţie specifice locului
dv. De muncă.
7. Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, dar dacă
puteţi să deschideţi uşa spre a preveni blocarea acesteia, în vederea eventualei evacuări
după terminarea mişcării seismice și verificarea stării scărilor şi a zonei de la ieşire. Evitaţi
aglomeraţia.
8. Nu alergaţi în strada sau pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis și sigur, feriţi-
vă de versanţi de unde pot cădea roci sau unde pot avea loc alunecări de teren.

10
9. Dacă seismul vă surprinde în autoturism, opriţi-vă cît puteţi de repede într-un loc
deschis, evitînd clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice
aeriene și staţi înăuntru. Feriţi-vă de firele de curent electric căzute.
10. Dacă sunteţi într-un mijloc de transport comun sau în tren, staţi pe locul dv. Pînă se
termină mişcarea seismica. Conducătorul trebuie să oprească și să deschidă uşile, dar nu
este indicat să vă îmbulziţi la coborîre sau să spargeţi ferestrele.
11. Daca vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane, nu alergaţi către ieşire,
îmbulzeala produce mai multe victime decît cutremurul. Staţi calm și liniştiţi-vă vecinii de
pe rînd.
Ce trebuie sa faceţi după un cutremur puternic?
1. Nu plecaţi imediat din apartament. Acordaţi mai întîi primul ajutor celor afectaţi de
seism. Calmaţi persoanele speriate și copii.
2. Ajutaţi-i pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii
căzute, să se degajeze. Atenţie! Nu mişcaţi răniţii grav (dacă nu sunt în pericol imediat de a
fi răniţi suplimentar din alte cauze), pînă la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.
Ajutaţi-i pe loc. Curăţaţi traseele de circulaţie de cioburi sau substanţe toxice, chimicale
vărsate, alimente etc.
3. Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrînilor, liniştiţi-i, asigurîndu-le
îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare sezonului în vederea unei eventuale evacuări
din locuinţa pentru o anume perioadă, de la cîteva ore la cîteva zile.
4. Nu utilizaţi telefonul decît pentru apeluri la salvare, pompieri sau organisme cu
însărcinări oficiale în privinţa intervenţiei post-seismice, în cazuri justificate, spre a nu
bloca circuitele necesare altor acţiuni.
5. Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radio – televiziune și recomandările de acţiune
imediată.
6. Verificaţi preliminar starea instalaţiilor de electricitate, gaz, apă, canal din locuinţa,
verificaţi vizual și starea construcţiei în interior. În caz de avarii constatate, închideţi pe
măsura posibilităţilor alimentarea locala sau generală și anunţaţi imediat după aceea
instituţia de specialitate pentru intervenţie. Nu utilizaţi foc deschis pînă nu aţi verificat
dacă nu sînt scăpări de gaze. Nu folosiţi în acest scop chibrituri și brichete.
7. Părăsiţi calm locuinţa după seism, fără a lua cu dvs., lucruri inutile. Verificaţi mai întîi
scara și drumul spre ieşire.
8. Pentru orice eventualitate preveniţi rănirea provocata de căderea unor tencuieli, cărămizi
etc. La ieşirea din clădire, utilizînd o casca de protecţie sau în lipsa acesteia un scaun de
bucătărie ori alt obiect protector.
9. Daca la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu
reuşiţi, iar acestea au vitraj, procedaţi cu calm la spargerea geamului și curăţirea ramei și
zonei de cioburi, utilizînd un scaun, o vaza etc.
10. Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor acţiuni de ajutor sau salvare, ce trebuie
întreprinse cu un minim de masuri de securitate și fără riscuri inutile. Evitaţi să fiţi
confundat cu răufăcătorii pătrunşi în astfel de clădiri, nu aglomeraţi zonele calamitate fără
rost. Deplasaţi-vă într-un loc deschis și sigur (parc, stadion etc.).
11. Fiţi pregătiţi psihic și fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări
seismice (replici), dar fiţi conştienţi că aceasta se va petrece în mod natural, cu intensitatea
variabile, fie în cîteva ore, fie peste zile, fie peste săptămîni sau luni. Numai într-un număr
redus de cazuri şocul ulterior este mai puternic decît primul.

11
12. Pentru cutremurele de Vrancea, specialiştii vor putea aprecia relativ rapid pe baza
înregistrării mişcării respective daca energia consumata indica un eveniment puternic de o
anumita magnitudine şi veţi fi informaşi: este dificil totuşi de evaluat probabilistic daca
eventuala energie presupus neconsumata se va degaza ulterior brusc sau treptat si in ce
succesiune din domeniul timp.
13. După părăsirea locuinţei obţineţi informaţii corecte despre intensitatea mişcării si
efectele sale si verificaţi mai întîi pe afara si apoi, cu precauţii, si in interior, de regula ziua,
starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca răniri prin căderea lor.
Nu ascultaţi sfaturile unor aşa-zişi specialişti necunoscuţi care apar ad-hoc.
14. Informaţi-vă cum trebuie sa procedaţi pentru înregistrarea în termen legal a daunelor
complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur în vederea despăgubirii prin
sistemul de asigurări, inclusiv pentru evaluarea de către specialişti a stării post-seismice a
structurii clădirii dvs. Si operaţiunile de proiectare si execuţie a reparaţiei sau consolidării.
15. Nu trebuie sa daţi crezare zvonurilor privind eventualele replici seismice și urmările
lor, ascultaţi doar posturile de radio și televiziune, utilizaţi doar informaţiile și
recomandările transmise oficial, recepţionate direct de dv. și nu din auzite. Daţi concursul
dv. Organizaţiilor de intervenţie post-seismice la analiza stării construcţiilor și la celelalte
activităţi întreprinse de organele în drept.
Atragem atenţie la comportamentul nefiresc al animalelor(sunt agitate, iar uneori se trezesc
din hibernare, cum ar fi cazul şerpilor ieşiţi la suprafaţă în cîmpul înzăpezit, în anul 1975).
Efectuaţi periodic exerciţii de evacuare controlată din diferite spaţii, în corelare şi cu
recomandările organelor de apărare civilă sau a celor de prevenire şi stingere a incendiilor.
[Institutul de Geologie și Seismologie al AȘM]

Concluzie

Cea mai importantă şi periculoasă particularitate a seismicităţii regiunii Carpaţiene o

reprezintă seismicitatea ei subcrustală în zona Vrancea. Cauza cutremurelor din Republica
Moldova este activitatea seismică din focarul Vrancea, care se află în apropierea ţării.
Fricţiunile între plăci dau naştere unor tensiuni enorme în rocă. Aceste tensiuni se
acumulează până când plăcile alunecă brutal una peste alta. Astfel apar cutremurele de
pământ. Mecanismele în focar reflectă un regim de stres compresiv dominant în zona
subcrustală. Tendinţa compresivă se accentuează o dată cu adâncimea.
Cutremurele din ultimii ani (1940, 1977, etc) şi-au lăsat amprenta adînc pe aceste
teritorii. Martorii acestor cutremure îşi amintesc despre distrugerile clădirilor, rănirea şi
chiar decesul unor oameni. În satul Ciorna din toate clădirile a fost cel mai grav afectată
şcoala şi spitalul în urma cutremurelor din 1977, 1986. Aceste construcţii au fost cele mai
înalte în sat şi în cazul majorităţii clădirilor din localitate în procesul construcţiei lor nu au
fost respectaţi indicii antiseismici.
Activităţile de informare precum şi cele de exersare în scopuri profilactice a regulilor de
comportament pot reduce pagubele şi minimaliza impactul psihologic a cutremurului
asupra populaţiei. Hazardurile naturale sunt factori destabilizatori a vieţii, este important să
ştim să ne apărăm de ele.

12
 Bibliografie

USGS, Institutul de studiere a seismelor din Statele Unite

Institutul de Geologie și Seismologie al AȘM

Mediul geografic al Republicii Moldova, vol. 3, Hazardurile naturale, aut. Coord. Cazac V.,
Boian I., Volontir Nina, Știința, Chișinău, 2008

ziarul ,,Sputnic,,

Alcaz V., Drumea A., Isicico E., Ghinsari V., Bogdevici O., Dezvoltări metodologice
privind microzonarea seismică şi aplicarea lor pentru teritoriul oraşului Chişinău.

http://www.qreferat.com/referate/geografie/CUTREMURELE-DE-PAMANT-NOTIUNI-
257.php

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremur

13