Introducere

Actualitatea problemei
Protezarea prin implante a zonei posterioare maxilare a fost dintotdeauna o provocare
pentru practicieni datorită neajunsurilor reprezentate la acest nivel de densitatea osoasă
nefavorabilă, de volumul osos redus şi de pneumatizarea sinusului maxilar în urma pierderii
dinţilor laterali.
Pentru a contracara aceste impedimente, de peste 30 de ani, diferite tehnici de elevare a podelei
sinusale şi augmentare osoasă consecutivă, fac posibilă implantarea în regiunea posterioară
maxilară. De-a lungul timpului tehnicile de “sinus lift” suferă modificări importante. La
începutul anului 1980 sunt inserate primele implante după efectuarea unui “sinus lift” prin abord
lateral al sinusului maxilar, de către Boyne şi James după o tehnică anterior descrisă de Tatum
în 1975. Tehnică este rapid adoptată de practicieni şi asociată cu succes clinic. Ulterior,
Summers în 1994, propune abordul transcrestal, o manoperă mai puţin invazivă ce oferă
implantului o stabilitate primară superioară. Totodată chirurgii OMF au întâlnit dificultăți de
efecuare a oricărei din aceste două tehnici din cauza prezenței a unor radioopacitați la nivelul
sinusului maxilar pe radiografia panoramică. Utilizarea crescută a radiografiei panoramice în
practica dentară a determinat detectarea anomaliilor sinusurilor maxilare, în special a chisturilor
mucoaselor. După studiul lui R. H. B. Allard, la 94 (8,7%) de persoane au fost detectate chisturi
mucozale în SM din 1080 de radiografii colectate de la un număr egal de pacienți de sex
masculin și feminin.
În literatura contemporană de specialitate până în momentul actual nu avem o conduită
unanim acceptată referitor la managementul chisturilor mucozale. Mulți autori propun diferite
tipuri de tratament, bazîndu-se pe un lot mic (5-10 cazuri) de pacienți, sau pe un lot mai mare,
dar cu o perioadă scurtă de supraveghere postoperatorie. Unii autori confirmă că numai
sinusotomia radicală cu excizia mucoasei din care provine CM exclude patologia data. Alți
autori raportează rata de success mai înaltă la abordul funcțional endoscopic. Al treilea abord
este cel conservativ, care promovează lipsa necesității inlăturării CM.

Scopul și obiectivele cercetării

Analiza reviului literaturii cu referire la etiologia, diagnosticul și tratamentul chisturilor
mucozale ale sinusului maxilar.
Evaluarea prognosticului clinic al grefei osoase sinusale la pacienții cu chist mucosal.
Importanța practică a lucrării