Introducere

De unde a aparut ideea proiectului nostru?

Am intrat zilele trecute intr-un super-market pentru a cumpara o cutie de fulgi de porumb, fireste, la
un pret cat mai avantajos.

Pe rafturi puteai vedea, frumos asezate, o multime de cutii cu cereale, de diverse tipuri si culori, cu un
design impresionant, dar la preturi pe care nu si le poate permite oricine. Privirea mi s-a oprit intr-un
colt al raftului, unde erau expuse singurele pungi cu fulgi de porumb romanesti, convenabile ca pret,
intr-adevar, dar care erau simplu ambalate si puteau cu greu sa-ti atraga atentia.

Si atunci apare intrebarea: de ce nu am putea si noi sa fabricam si sa lansam pe piata

romaneasca propriile produse de acest gen, sporindu-le calitatea si acordand mult mai multa
importanta esteticului, adica modului de prezentare?

Astfel, ne-am hotarat ca firma noastra, MATIAS, sa lanseze pe piata romaneasca un nou
sortiment de fulgi de porumb, cu diverse arome, pentru cumparatorii cu venituri medii, care vor putea
alege de pe rafturile magazinelor, printre produsele marilor firme straine sau a celor romanesti, o cutie
de fulgi de porumb de o calitate superioara, care sa satisfaca toate gusturile si la un pret rezonabil.

Firma MATIAS a fost infiintata in 1995 si are sediul in Iasi, pe strada Stramosilor, nr. 72.

Domeniul de activitate al firmei il reprezinta fabricarea produselor alimentare, produselor de

patiserie , pastelor fainoase, cerealelor semipreparate.

In acest proiect am urmarit etapele lansarii noului produs al firmei noastre pe piata, fulgii de
porumb VOINICEL.
Ce este un refugiat? Ce este un solicitant de azil?

Solicitanții de azil sunt oameni care fac o cerere oficială de azil într-o altă țară pentru că
se tem că viața lor este în pericol în țara de origine. Numai în 2015 și în 2016, peste 2,5
milioane de persoane au solicitat azil în UE, în timp ce peste 2.030 de persoane și-au
pierdut viața în Marea Mediterană numai în primele șase luni ale anului
2017. Autoritățile din statele membre au emis 593.000 de decizii în primă instanță în
materie de azil în 2015 - mai mult de jumătate dintre ele pozitive. Cei mai mulți dintre
oamenii care au solicitat protecție în 2015, când criza refugiaților era mai puternică
decât oricând, au trebuit să aștepte o decizie până la 2016. În acel an, au fost luate 1,1
milioane de decizii de azil. 61% dintre acestea au fost pozitive, iar o treime din solicitanți
au primit statutul de refugiat, cel mai înalt nivel de protecție internațională.

Refugiații sunt oameni cu o temere bine întemeiată de persecuție pe motive de rasă,

religie, naționalitate, politică sau apartenență la un anumit grup social, care au fost
acceptați și recunoscuți ca atare în țara lor gazdă. În UE, directiva privind standardele
referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii
pentru a putea beneficia de protecție internațională stabilește liniile directoare pentru
acceptarea cererilor.
Resortisanții țărilor terțe trebuie să aplice pentru protecție în prima țară din UE în care
intră. Depunând o cerere, aceștia devin solicitanți de azil. Ei primesc statutul de refugiat
sau o altă formă de protecție internațională doar odată ce autoritățile naționale au luat o
decizie pozitivă în acest sens.

Migrația a reprezentat o prioritate a UE de ani de zile. Au fost luate mai multe măsuri
pentru a gestiona criza, precum și pentru a îmbunătăți sistemul de azil. Conform
sondajului Eurobarometru din 2017, 73% dintre europeni doresc ca UE să facă mai mult
pentru a gestiona situația. Migrația a fost, de asemenea, considerată a fi o prioritate
centrală în rezultatele sondajului Eurobarometru din 2016.
În cadrul votului asupra bugetului UE pentru 2017, în decembrie 2016, deputații europeni au
asigurat un pachet de consolidare în valoare de 728 de milioane de euro pentru fondurile legate
în special de migrație.
În urma negocierilor cu statele membre, Parlamentul a dat undă verde, pe 5 aprilie 2017,
unei revizuiri la jumătatea perioadei a bugetului UE 2014-2020. Se vor pune la dispoziție fonduri
suplimentare pentru migrație în valoare de 3,9 miliarde de euro.
Pentru a aborda cauzele fundamentale ale migrației, o schemă a UE care vizează mobilizarea a
44 de miliarde de euro în investiții private în Africa a fost susținută de deputații europeni pe 6
iulie 2017.

UE și-a mărit capacitatea de a efectua operațiuni de căutare și salvare în Marea Mediterană și

de a combate rețelele infracționale. Triplarea resurselor disponibile a contribuit la salvarea a
peste 400 000 de vieți în 2015 și în 2016. Au fost prinși peste 2 000 de traficanți și persoane
care introduceau migranți ilegal și au fost îndepărtate 375 de nave.

UE colaborează cu principalele cinci țări de origine și de tranzit din Africa (Etiopia, Mali, Niger,
Nigeria și Senegal). De exemplu, cooperarea UE cu Niger contribuie la reducerea fluxului de
tranzit prin Sahara. Finanțarea UE sprijină persoanele care desfășoară activități independente în
zonele de tranzit și șase centre pentru migranți vulnerabili, precum și eforturile de combatere a
introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane.

Declarația UE-Turcia din martie 2016 urmărește stoparea fluxurilor necontrolate de migranți în
zona Mării Egee. De asemenea, prevede căi legale prin care refugiații pot intra în Europa. În
consecință, numărul de refugiați și de migranți care sosesc din Turcia a fost redus în mod
semnificativ. După ce în octombrie 2015 s-a înregistrat un număr record de 10 000 de sosiri
într-o singură zi, începând din martie 2016 sosirile în Grecia s-au ridicat, în medie, la mai puțin
de 74 pe zi.
UE și Turcia au convenit ca migranții în situație neregulamentară care sosesc pe insulele grecești
venind din Turcia și care nu solicită azil sau a căror cerere a fost respinsă să fie returnați în
Turcia. Pentru fiecare cetățean sirian returnat în Turcia după o trecere ilegală în insulele
grecești, UE va accepta un alt cetățean sirian din Turcia care nu a încercat să intre pe teritoriul
său în mod neregulamentar. Până la 21 iulie 2017, 7 807 refugiați sirieni au fost relocați din
Turcia în UE în baza acestui acord.
UE a oferit sprijin Greciei și Italiei pentru înființarea așa-numitelor „hotspoturi”, ajutând
autoritățile din aceste țări să gestioneze mai bine fluxurile migratorii viitoare. În acest context, a
trimis și experți din statele membre care să contribuie la verificarea, identificarea și
înregistrarea persoanelor care sosesc și să le informeze cu privire la dreptul de a solicita
protecție internațională.
A crescut rata returnărilor în țările de origine a migranților aflați în situație neregulamentară
care nu au drept de ședere în UE. Statele membre au convenit să aplice mai activ normele în
materie de returnare, iar Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă
(Frontex) le va sprijini prin coordonarea zborurilor de returnare. UE sprijină statele membre și
prin încheierea de înțelegeri în materie de returnare cu țările relevante din afara UE.

Noua Agenție Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a fost

inaugurată în octombrie 2016. Misiunea sa este de a se asigura că Europa își poate proteja
frontierele externe și face față noilor provocări legate de migrație și securitate. Peste 1 550 de
agenți au fost mobilizați pentru a ajuta statele membre la frontierele externe, în afara celor 100
000 de polițiști de frontieră care există deja în țările UE.

Un sistem pentru relocarea de urgență a fost instituit în 2015, statele membre acceptând să
preia migranți din Grecia și din Italia. Până la 21 iulie 2017, peste 24 000 de persoane (16 774
din Grecia și 2 675 din Italia) fuseseră relocate în 24 de state participante. Statele membre ar
trebui să fie în măsură să îi repartizeze pe toți cei eligibili până la sfârșitul anului 2017.
De asemenea, UE dorește să creeze căi sigure și legale de intrare în UE pentru solicitanții de azil,
astfel încât aceștia să nu fie obligați să își riște viața apelând la traficanți sau la persoane care
introduc ilegal migranți. Un program de relocare voluntară convenit de statele membre
prevede transferul a 22 500 de persoane din afara UE. Până în iulie 2017, circa 16 500 de
persoane au fost relocate în 21 de state.
În perioada 2015-2017, de la bugetul UE s-au alocat în total 17,7 miliarde EUR pentru a face față
crizei migrației. Din această sumă 10,3 miliarde EUR s-au direcționat către finanțare în afara UE,
inclusiv 2,7 miliarde EUR pentru ajutor umanitar, 0,6 miliarde EUR pentru Fondul fiduciar
pentru Siria (cunoscut și sub denumirea de fondul MADAD) și 2,4 miliarde EUR pentru Fondul
fiduciar de urgență pentru Africa.
Ajutorul umanitar oferit de UE sprijină refugiați și migranți din țări precum Irak, Iordania,
Liban și Turcia. În vederea susținerii Instrumentului pentru refugiații din Turcia, UE și statele
membre au alocat deja 2,2 miliarde EUR pentru asistența umanitară și neumanitară. În iunie
2017, erau semnate contracte pentru 48 de proiecte în valoare de peste 1,6 miliarde EUR, din
care a fost deja vărsată suma de 811 milioane EUR.
UE este și principalul donator în răspunsul internațional la criza din Siria. A alocat deja 9,4
miliarde EUR sub formă de asistență umanitară și pentru dezvoltare.

Odată cu creșterea numărului de cereri de azil din 2015, reacția UE la criza

migrației trebuie să se concentreze și pe promovarea integrării. În timp ce aceasta este
responsabilitatea guvernelor naționale, UE poate juca un rol de sprijin.

Programe precum Fondul social european (FSE) și Fondul european de dezvoltare

regională oferă sprijin financiar statelor membre în eforturile lor de integrare a
imigranților.

Ce face Parlamentul pentru a integra refugiații în societate?

Deputații europeni au adoptat mai multe rezoluții pentru a încuraja includerea

refugiaților. La sfârșitul anului 2015, aceștia au solicitat cheltuirea mai eficientă a
Fondului social european în beneficiul grupurilor vulnerabile, printre care și refugiații.

În aprilie 2016, Parlamentul a adoptat o rezoluție care subliniază importanța integrării

refugiaților prin programe care le oferă cazare, cursuri de alfabetizare și de limbă, dialog
intercultural și formare profesională.

Într-o rezoluție adoptată în iulie 2016, Parlamentul a cerut UE să ia măsuri și să asigure integrarea rapidă și
completă a refugiaților pe piața muncii și în societate. Rezoluția a subliniat importanța educației și a sportului
și a solicitat țărilor din UE să ajute profesorii imigranți să găsească locuri de muncă.

Un proiect de raport aprobat de comisia parlamentară pentru libertăți civile în aprilie 2017 prevede că
solicitanții de azil ar trebui să poată lucra în UE în termen de cel mult două luni de la depunerea cererii de azil.
De asemenea, deputații europeni insistă ca solicitanții de protecție internațională să aibă, de asemenea, acces la
cursuri de limbi străine din momentul depunerii cererii de azil.

Bibliografie
https://www.curierulnational.ro/Extern/2017-09-05/Europa+este+divizata+in+fata+crizei+migratiei
http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20170629STO78630/criza-migratiei-in-cifre
http://migrantcenter.ro/criza-migrantilor-migratia-in-europa-a-explicata-in-format-grafic/
http://publications.europa.eu/webpub/com/factsheets/migration-crisis/ro/