UNIVERSITATEA “OVIDIUS” din CONSTANȚA

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII
SPECIALIZAREA: CONSTRUCȚII CIVILE, INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE

-PROIECT-

-Construcţii agicole-

Student: Marin Mădălin Georgian

An de studiu: IV C.C.I.A. IV
Îndrumător: Asist. Dr.Ing. Dan Pericleanu
TEMA PROIECTULUI:
Piese scrise:
1.Stabilirea tipului și specificului unei ferme agro-zootehnice;
2.Stabilirea și descrierea amplasamentului:-descriere amplasament;
-caracteristicile amplasamentului;
3.Descrierea construcției:-infrastructură
-ordinea și descrierea execuției infrastructurii
-suprastructură
-încadrarea construcției în clase de risc
-încadrarea construcției în categorii și clase de importanță
-elementele constructive
4.Descrierea fluxului tehologic
5.Caracterizarea amplasamentului din punct de vedere geotehinc
6. Documentația economică și împărțirea construcției
7. Organizarea de șantier
8. Norme de protecția a muncii

Piese desenate:
1. Plan de situație;
2. Plan de încadrare în zona;
3. Plan construcție principala;
4. Plan flux tehnologic;
5.Plan fundații și secțiuni;
6. Faţade, secţiuni;
 · 1.Stabilirea tipului și specificului unei ferme agro-zootehnice

· Denumirea proiectului: „Construirea unui complex agro-zootehnic cu destinația fermă de

măgărițe având destinația de producție de lapte’’

· Amplasament (adresa, localitate): orașul Țăndărei, județul Ialomița;

· Proiectant: Marin Mădălin Georgian;

· Beneficiar: Pericleanu Dan;

· Suprafață teren: 9135 m2;

· Indici urbanistici:

· Suprafața construită:2830m2

· Suprafața desfasurată:4030m2

· POT:35.97%

· CUT:0.44

· Inalțimea maximă:7.75m

· Regim maxim de înălțime:P

·2.Stabilirea și descrierea amplasamentului:-descriere amplasament;

· -caracteristicile amplasamentului;

Terenul cu suprafață de 9135 m2 este situat în extravilanul orașului Țăndărei. Nu există

construcții pe limita de proprietate.

Accesul din teritoriul județului, la invesțitie, se realizează din drumul județean 21A(Brăila-
Țăndărei) .

Folosința actuală a terenului este de: teren agricol.

Destinația terenului este de: terenuri aflate în extravilan.

Terenul de fundare, conform prevederilor normativului NP125/2010 este sensibil la umezire.

Conform studiilor geotehnice din zonă, sub stratul vegetal (de până la 0.50m) sunt situate
pachete de pământuri coezive de tip loes cu compresibilitate mare, sensibile la umezire
(grupa A, cu tasare suplimentară)
3.Descrierea construcției:-infrastructură
-ordinea și descrierea execuției infrastructurii
-suprastructură
-încadrarea construcției în clase de risc
-încadrarea construcției în categorii și clase de importanță
-elementele constructive

Clasificarea construcției

Lucrările proiectate se încadrează în categoria de importanță “D”, conform Ord. MLPAT

nr. 31/1996, privind Metodologia de stabilire a categoriei de importantă a construcțiilor, urmând a
se adopta modelul de asigurare al calității nr. 3, conform HG 766/1997 și Legii 10/1995.

Conform Normativ P100/2013 “Codul de proiectare seismică – partea I – Prevederi de

proiectare pentru clădiri”, amplasamentul prezintă, pentru o perioadă de recurență IMR = 100 ani,
valoarea accelerației de vârf a terenului: ag = 0,20g, iar din punct de vedere al perioadei de control,
“Tc”, ne situăm în zona cu Tc = 0,7 s.

Prezentul normativ încadrează construcția în clasa de importantă IV – clădiri de tip curent,

care nu aparțîn celorlalte categorii, iar valoarea factorului de importantă este: γI = 1 (tabel 4.3/pag.
4.10).

În conformitate cu CR 1-1-3-2005, privind încărcările din zăpadă, amplasamentul se

situează în zona caracterizată printr-o intensitate normată a încărcării (greutate de referință) de
s0,k = 2,5 kN/m2, pentru o perioadă de revenire de 10 ani.

În ceea ce privește încărcările din vânt, amplasamentul se situează, potrivit normativului

NP 082-2004, în zona caracterizată printr-o presiune dinamică de baza de qb = 0,50 kPa.

Adâncimea maximă de îngheț în această zonă este de 80 cm de la nivelul terenului

amenajat, conform STAS 6054/77.

Categoria și clasa de importanță

Categoria de importanţă a construcţiei proiectate: conform H.G.R. 766/1997 este: D (
construcţie de importanţă redusă)
Clasa de importanţă conf. P100-1/2013, Tab 4,2. este de: IV (construcţie de importanţă redusă)

Fundarea se va face direct pe stratul de loess galben nisipos plastic vârtos, prin intermediul
grinzilor de fundare tip “T”. Suprastructură va fi realizată din cadre metalice cu stâlpi HeB 400
și grinzi metalice IpE 300. Planșeul va fi din beton slab armat. Acoperișul este de tip șarpantă.
Pentru celelalte costrucții adiacente fundarea se va face direct pe stratul de loess galben nisipos
plastic vârtos, prin intermediul grinzilor de fundare tip “T” iar suprastructură va fi de tip structură
metalică stâlpi HeB 400 și grinzi IpE 300.

Împrejmuirea obiectivului se va realiza cu panouri tip gard bordurat și stâlpi .

Materialele folosite sunt: beton simplu C8/10 (egalizari), beton armat C12/16 (placă slab armata),
beton armat C25/30 (fundații) și mortar M10. Oțelul beton este: PC52 și OB37. Oțelul folosit la
construcțiile metalice este: OL52. Panouile sandwich din spună poliretanica și înveliș de tablă.

Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor este de 1.50 cm pentru plăci și 3.50 cm
pentru elementele din beton armat în contact cu pământul (fundații).

4.Descrierea fluxului tehologic:acesta este reprezentat printr-un plan.

5.Caracterizarea amplasamentului din punct de vedere geotehinc: geologic, amplasamentul

face parte din câmpia bărăganului, pentru zona fiind caracteristice formățiunile cuaternare
reprezentate prin loessuri macroporice de origine eoliană, prafuri: prafuri argiloase loessoide și
argile prăfoase loessoide. Sub acestea urmează complexul argilos: argilă prafoasă+ argilă roșcâtă.
7. Organizarea de șantier
Lucrările proiectate respectă limita de proprietate privind accesul utilajelor și bună
desfășurare a circulației locale.

8. Norme de protecția a muncii

În vederea realizării protecţiei împotriva incendiilor în timpul executării construcţiei vor
fi respectate prevederile următoarelor normative:

· P 1 1 8-99 “Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor” elaborat de IPCT S.A. Bucureşti

şi aprobate de CTS al MLPAT cu avizele nr. 222/10.03.1998 şi 91 şi 92/04.09.1 998;
· Ordonanţa de prevenire şi stingere a incendiilor” aprobate de Ml cu ordinul nr.
775/22.07.1998; GR nr. 60/28.08.1997 privind apărarea împotriva incendiilor;“Norme
generale
· C 300-94 “Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcții și instalaţii aferente acestora” aprobat de MLPAT cu decizia nr.20/N/11.07.94;
· C 58/96 Siguranţa la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor şi produselor
combustibile din lemn şi textile utilizate în construcţii, aprobate cu nr.24/N103.04.1996.

În cursul executării lucrărilor de construcţii trebuie respectate prevederile:

 · Legii protecţiei muncii, nr. 90/1 996;
· Normelor generale de protecţie a muncii, elaborate de lnstitutul de Cercetări Ştiinţitice
pentru Protecţia Muncii şi avizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, cap. 3
referitor la clădiri și alte construcţii;
· “Regulamentului privind protecţia şi igienă muncii în construcții” elaborat de IPC-S.A. şi
aprobat de M.L.P.A.T. cu decizia nr. 9/N/15.03.1993;

· NE 002-97 Norme privind măsurile de asigurare a igienei şi sănătăţii oamenilor, a refacerii

şi protecţiei mediului la lucrările de execuţie a construcţiilor. Exploatarea utilajelor de
construcţii;

· IM 006-96 Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de zidărie, montaj,

prefabricate şi finisaje în construcţii, aprobat cu nr. 73/N/15.1O.1996;

· IM 007-96 Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de cofraje, schele, cintre şi
eşafodaje, aprobat cu nr. 74/N15.10.1996.

Aplicarea acestor prevederi pe perioada execuţiei se va face de către executant prin

personalul însărcinat cu protecţia muncii şi a prevenirii incendiilor, prin organizarea şantierului şi
a lucrărilor specifice necesare de protecţie. Aceste prevederi nu sunt restrictive, executantul putând
lua ori de câte ori va fi necesar măsuri suplimentare pentru evitarea producerii oricărui accident.

Pardoseală
Pardosela trebuie să fie rezistentă pentru a putea face faţă la impactul mecanic şi chimic. Pentru a
preveni accidentele, se evită pardoseală alunecoasă. În acelaşi timp, este indicat să poată fi curăţată
uşor şi eficient, aspect important pentru întreţinerea igienei în adăpost.
Pentru a asigura sistemul de fixare, în pardoseală betonată se pot execută canale sau profilări
speciale.
Pereţii
Pereţii trebuie să fie impermeabili, uşor de curăţat şi rezistenţi. Înălţimea recomandată este de cel
puţîn 2,4 metri. Pereţii despărţitori se pot executa din bârne de lemn, zidărie din blocuri uşoare,
cărămizi sau beton. Se recomandă şi un strat hidroizolator pentru a-i proteja de umezeală. În acest
scop se foloseşte frecvent carton asfaltat. Pereţii despărţitori mobili dintre boxele individuale şi
adăposturile cu stabulaţie liberă diminuează cantitatea de efort depus

Uşile
Uşile de la adăpost folosite pentru trecerea cailor trebuie să aibă cel puţîn 2,2 metri înălţime şi 1,2
metri lăţime; este de preferat că uşile să fie mai mari, pentru a permite accesul tractoarelor şi altor
utilaje. Uşile pot fi culisante sau cu deschidere în exterior, astfel încât să nu se blocheze în stratul
de aşternut. Este necesar că uşile să fie suficient de mari pentru a permite intrarea/ieşirea din boxă
sau adăpost. Toate marginile pardoselii se rotunjesc; poate fi necesar că marginile să fie acoperite
cu fâşii metalice pentru a preveni roaderea lor. O soluţie bună constă în împărţirea pe lăţime a uşii
în două jumătăţi, astfel încât jumătatea de sus să se poată deschide individual şi măgarul să poată
privi în afară. Acest lucru permite şi o mai bună ventilare.
Ferestrele
Este recomandat că ferestrele să se deschidă în exterior sau prin culisare, iar magaritele să fie ţinute
întotdeauna departe de sticlă geamurilor, de exemplu prin utilizarea zăbrelelor. Dacă ferestrele
îndeplinesc şi rol de deschideri pentru ventilaţie, acestea se vor deschide în interior (este nevoie
de protecţie suplimentară). Este important să se ţînă seama de faptul că nu este niciodată indicat
că evacuarea aerului să se facă folosind ferestrele; se recomandă folosirea de deschideri de
evacuare a aerului prin acoperiş. Ferestrele trebuie să fie izolate şi să aibă geam dublu pentru a
reduce condensul şi pierderile de căldură. Acestea nu se vor amplasa la mai puţîn de 1,2 metri faţă
de nivelul solului. Poziţionarea la o înălţime mai mare asigură o mai bună distribuţie a luminii, dar
nu permit cailor să privească afară. Cele mai eficiente pentru iluminatul natural sunt ferestrele de
acoperiş, în special la construcţiile cu deschideri mari. Acestea pot fi folosite şi la evacuarea aerului

Adăpătorile

Cea mai bună soluţie pentru măgari și magarite legate la stand sau în boxe cu stabulaţie liberă
este să se instaleze adăpători automate. Măgarul consumă 20-35 de litri de apă zilnic, astfel că
satisfacerea acestei necesităţi fără dispozitive de adăpare ar necesită mult efort. Sistemul automat
de adăpare este cel mai eficient, atât din punctul de vedere al personalului, cât şi din punctul de
vedere al bovinelor (pot consumă câtă apă au nevoie, în orice moment). Verificarea periodică a
adăpătorilor este foarte importantă.

Hrănitorile
Hrănitorile unghiulare sau de colţ pot fi instalate pe peretele frontal, astfel încât furajele
să poată fi administrate direct din alee, fără să fie necesar accesul în boxele cu întreţinere
liberă. Hrănitorile rotative pot reprezenta de asemenea o soluţie convenabilă. Hrănitorile de
colţ şi adăpătorile trebuie fixate într-un colţ al boxei, astfel încât animalul să aibă mai mult
spaţiu. Dacă nu există dispozitive de furajare fixe, se pot folosi hrănitori suspendate