IMPACTUL CONSTRUCȚIILOR

ASUPRA MEDIULUI

Elaborat de :
Manea Laura Marin Mădălin
Ioniță Cosmin Iurciuc Cătălin
Neacșu Andrei Rascenco Gabriel
CCIA IV
 INTRODUCERE

• Societatea actuală este în aşteptarea unor soluţii miraculoase de rezolvare a

numeroaselor probleme din prezent, fără a fi afectat stilul de viaţă centrat pe
consum ce tinde să se generalizeze la nivel mondial. De altfel, nici un grup social
nu pare a accepta să renunţe la un nivel de confort pe care l-a obţinut, deşi
întreţinerea lui presupune o amprentă socială şi ecologică foarte ridicate.

• Asigurarea unei calităţi

corespunzătoare a
mediului,protejarea lui reprezintă
o problemă de interes major şi de
actualitate pentru evoluţia
socială. În acest sens, se impune
păstrarea calităţii mediului,
diminuarea efectelor negative ale
activităţii umane cu implicaţii
asupra acestuia.
Principalele „fenomene perturbatoare” legate de urbanizare sunt:

• consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări,

desecări, eroziuni;
• exploatarea fără restricţii a resurselor naturale, în special a celor
neregenerabile, a materiilor prime, a apei, a masei lemnoase;
• efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema
deşeurilor urbane, poluarea şi degradarea spaţiilor verzi,
modificări în climat, influenţe asupra faunei;
• creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe
deosebit de toxice;
• creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate,
deversate în emisări;
 O imagine, cât de cât apropiată de realitate, privind starea de degradare a mediului
geologic din România se poate contura printr-o simplã enumerare a principalelor
domenii din activitatea de construcţii în care fenomenul se manifestã la cote înalte:

• exploatările miniere, cu excavaţii subterane şi în cariere, cu depozite

imense de steril solid sau umed, majoritatea dintre ele generatoare de grave
fenomene de alunecãri de teren, poluare.
• construcţiile hidrotehnice, de care sunt legate numeroase procese de
alunecãri de teren;
• modificãri semnificative ale condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice
naturale, destabilizãri ale terenurilor ca urmare a declanşării sufoziilor şi
antrenărilor hidrodinamice, eroziuni şi prăbuşiri de maluri pe albiile
râurilor;
• construcţiile de drumuri, căi ferate, poduri, tuneluri îndeosebi cele
amplasate în zone colinare, care, în multe cazuri, sunt însoţite de alunecări
de teren;
• lucrările de hidroamelioraţii, îndeosebi cele de irigaţii, combaterea
eroziunii solurilor,desecări ;
• construcţiile civile, cu regim de înãlţime în creștere şi fundaţii din ce în ce
mai adânci (4-5 subsoluri) în condiţiile unor terenuri cu ape freatice
superficiale, cantonate în nisipuri vulnerabile la antrenare hidrodinamicã şi
lichefiere.
 Mediul geologic este agresat de acţiunile de defrişare a pădurilor,
fenomen care se asociază cu lipsa lucrărilor de combatere a eroziunii
solurilor şi de protecţie a albiilor cursurilor de apă. Se impune
alocarea fondurilor necesare pentru finanţarea lucrărilor de protecţie a
mediului geologic,pentru a se evita deschiderea unor şantiere de
execuţie ulterior, abandonarea acestora în diverse stadii de execuţie,
din lipsă de fonduri (Canalul Siret - Bărăgan, Canalul navigabil
Bucureşti - Dunăre, autostrăzile în curs de execuţie).
Asemenea construcţii foarte importante, de interes naţional, bine
justificate din punct de vedere tehnic şi economic, dacă sunt începute
şi ulterior abandonate, pot deveni surse de dezastre, uneori mai
periculoase decât hazardurile pe care urmau să le combată.
 • Mediul construit contribuie în mod semnificativ la materiile
prime utilizate la nivel mondial, consumul de energie, generare
solidă de deșeuri și a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Creșterea numărului populației

cuplată cu rezultate din urbanizare au
impacturi semnificative asupra
mediului și a altor probleme, printre
care se numără următoarele:
• Temperatura ambiantă crescută;
• Scaderea calitatii aerului;
• Cresterea pierderii apei;
• Pierderea esteticii si frumusetii
comunitatii;
• Reducerea terenurilor agricole.
 O clădire în general, cuprinde un spaţiu în perimetrul căruia sunt
consumate materii prime, electricitate, alte forme de energie pentru
încălzire, nevoi fiziologice, prepararea şi utilizarea hranei, producerea
de servicii, bunuri, desfăşurarea de activităţi socio-profesionale. O
clădire rezidenţială sau publică necesită facilităţi de transport şi
infrastructură care pot la rândul lor să afecteze mediul, peisajul,
resursele naturale fiind de asemenea consumatoare de energie. În
plus, urbanizarea rapidă, concentrarea urbană în aglomerări de mari
dimensiuni, expansiunea geografică a oraşelor, dezvoltarea şi
accelerarea megapolurilor sunt câteva trăsături importante ale lumii
contemporane, cu, consecinţe deosebite în domeniul energiei.
 Consumul de resurse și efectele acestuia asupra mediului pe durata
ciclului de viaţă alunei clădiri pot fi reduse prin următoarele
mijloace:

• promovarea unei mai bune proiectări, prin care să se pună în balanţă

utilizarea resurselor, pe de o parte, și necesităţile și funcţionalitatea
clădirilor, pe de altă parte, și care să ţină cont de scenariile de demontare;
• o mai bună planificare a proiectului, care să asigure utilizarea într-o
măsură mai mare a unor produse eficiente din punctul de vedere al utilizării
resurselor și din punct de vedere energetic;
• promovarea unui proces de fabricaţie a produselor de construcţie care să
fie mai eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor, de exemplu,
prin utilizarea unor materiale reciclate, prin reutilizarea materialelor
existente și prin utilizarea deşeurilor drept combustibil;
• promovarea unor lucrări de construcţie și renovare mai eficiente din
punctul de vedere al utilizării resurselor, de exemplu prin reducerea
volumului de deşeuri din construcţii şi prin reciclarea sau reutilizarea
materialelor și a produselor, în scopul diminuării cantităţilor de deşeuri
depozitate.
 Măsuri privind reducerea impactului construcţiilor din beton
armat asupra mediului.
Reciclarea deşeurilor din construcţii și demolări poate conduce la
importante beneficii în materie de resurse și de mediu. De exemplu, în
ceea ce priveşte utilizarea metalelor, s-a observat o reducere globală a
impactului asupra mediului de peste 90 % în cazul aluminiului şi
cuprului și de aproximativ 15 % în cazul oţelurilor slab aliate.

Sistem de reciclare a betonului

Betonul este materialul cel mai frecvent

utilizat la construcţia clădirilor și
reciclarea să contribuie la reducerea
cantităţilor de resurse naturale epuizate
și de deşeuri depozitate. Betonul poate fi
deseori reciclat pe şantierele de
demolări sau construcţii, în apropierea
zonelor urbane unde va fi reutilizat, ceea
ce determină reducerea cererii de
transport, realizarea de economii de
costuri și reducerea emisiilor aferente.
 Betonul ca o aplicație de pavaj utilizează mult mai puțină energie pentru o
punere in opera decât alte materiale de pavaj. Datorita betonului,durata de
viata, energia folosită pentru reparații, întreținere și înlocuire este redusa
drastic,precum și emisiile asociate.
• Reciclarea betonului este un proces relativ simplu.
Implică ruperea,îndepărtarea și zdrobirea betonului existent în materiale
de mărime specifică și de calitate. Reciclarea betonului economisește
spațiul depozitat de deșeuri. Utilizarea de nisip fabricat, nisip dragat și
deșeuri miniere, în loc de nisip de râu este opțiune prietenoasă cu
mediul.
O serie de alte produse
secundare au fost folosite cu
succes cu beton.Acestea includ
nisip de turnătorie, zgura cupolă
pentru industriile de turnare din
metal; nămoluri provenite de la
decantoarele primare de la
fabricile de hârtie; îndepărtarea
cernelurilor solide de la
companiile de hârtie de
reciclare.
Reciclarea materialelor are ca rezultat creşterea numărului de locuri
de muncă în sectorul demontării, al sortării și al reciclării materialelor
de construcţie. Aceste activităţi sunt efectuate,
de obicei, la nivel local și ar crea locuri de muncă în întreaga Europă.
În ciuda faptului că reciclarea deşeurilor din construcţii și demolări ar
putea avea avantaje economice și ecologice importante, o mare parte
din acestea sunt încă depozitate ca deşeuri sau utilizate pentru
rambleuri. În prezent, principalele materiale reciclate sunt metalele,
datorită valorii lor ridicate și a pieţelor existente.
Reciclarea multor altor părţi din deşeurile provenite din construcţii și
demolări se confruntă adesea cu două disfuncţionalităţi distincte ale
pieţei:
• costul daunelor aduse mediului nu este integrat nici în taxele de
depozitare a deşeurilor, nici în costul materialelor noi, fapt care
poate duce la o situaţie în care materialele reciclate sunt mai
costisitoare decât cele noi;
• existenţa unor stimulente divergente în lanţul valoric al deşeurilor
provenite din construcţii și demolări, în care costurile de
demontare, separare și transformare a deşeurilor apar, în general,
în faza de demolare, în timp ce posibilele beneficii legate de
utilizarea materialelor reciclate apar de obicei în faza de producţie.
Tabel 1- Plan de executie a măsurilor şi de reducere a influentelor negative asupra
mediului
Măsuri Rezultat
Aerul atmosferic
Echipamentul pentru construcţii. Menţinerea purităţii aerului şi protejarea sănătăţii angajaţilor
Întreţinerea utilajelor de construcţie şi şi a populaţiei din zonă. Scăderea nivelului de gaze nocive
transport. Motoarele cu combustie intemă şi din atmosferă şi reducerea la minim a influenţei negative
vehiculele asupra aerului atmosferic din regiune.
pentru transport marfă trebuie păstrate în
stare bună, astfel încât să nu permită
creşterea emisiilor de gaze.

Este interzisă supraîncărcarea cu pământ şi moloz Menţinerea purităţii aerului şi a solului şi protejarea
a vehiculelor de transport marfă. După sănătăţii angajaţilor şi a populaţiei din zonă.
concasare, aceste materiale devin surse
necontrolate de emisii de praf.

"Compactarea" modului de lucru al utilajelor Scăderea emisiilor de gaze

de construcţie şi transport prin interzicerea nocive în atmosferă.
funcţionării motoarelor în afara orelor de Protejarea aerului şi a sănătăţii angajaţilor şi populaţiei din
lucru. regiune.
Prin folosirea unui sistem mobil de Reducerea emisiilor de praf în aerul
pulverizare,în timpul construcţiei, pentru a atmosferic;
suprima emisiile de praf în timpul anumitor Prevenirea dispersiei deşeurilor.
operaţiuni de încărcare -
descărcare,remorcare, formarea movilelor.

Nivelul de umiditate al zonelor de depozitare Protejarea aerului şi a sănătăţii angajaţilor şi populaţiei din
pentru materiale de construcţii de tip vrac regiune.
(în special, nisip) şi a deşeurilor de construcţie în Reducerea emisiilor de praf în aerul atmosferic.
condiţii de vreme uscată şi vânt trebuie sa
fie marit in vederea reducerii emisiilor de praf.
Maşinile pentru colectarea gunoiului vor fi Prevenirea dispersieimaterialelor şi deşeurilor.
echipate cu prelate în timpul transportului
pământului excavat, a materialelor de construcţii,a
deşeurilor din construcţii etc.

Apele uzate municipale urmează să fie evacuate Prevenirea poluării apei şi solului.
într-o toaletă chimică sau într-o groapă săpată în
timpul construcţiei înainte de conectarea
canalizării apelor reziduale din sistemul de
canalizare.Pentru
contractarea unui operator al instalaţiei de
tratare a apelor reziduale urbane pentru
descărcarea, transportul şi tratarea apelor reziduale
locale dintr-o fosă septică sau toaletă chimică.

Prevenirea poluării apelor de suprafaţă şi a celor Reducerea la minim a impactului sitului asupra apelor şi
subterane în zonă. Pentru a oferi monitorizarea biodiversităţii din regiune.
strictă a statusului radioactiv şi non radioactiv al
apelor de suprafaţă şi subterane din zona sitului şi
a apelor subterane, a apei de ploaie şi a apelor
reziduale din cadrul sitului .

Structurile de beton trebuie să fie proiectate şi Prevenirea scurgerilor şi poluării apei şi solului.
implementate cu beton impermeabil.

Evitaţi contaminarea apelor receptoare în urma Reducerea la minim a impactului sitului asupra apelor şi
activităţii apei de ploaie, a drenării şi apelor biodiversităţii din regiune. Prevenirea pericolelor asupra
reziduale. sănătăţii pentru populaţia din regiune.
• Centrele de reciclare a betonului din demolări îşi găsesc justificarea
economică într-un sistem de piaţă, care include, pe cât posibil,
intervenţiile publice, subvenţiile sau constrângerile în activităţile de
vânzare/cumpărare a deşeurilor.
•
Deşi costurile de prelucrare a deşeurilor
din demolări în construcţii, sunt cu
aproximativ 30% mai mari decât cele
pentru prelucrarea agregatelor naturale,
costul ridicat de transport al acestora, la
distanţe de peste 100 km, oferă avantaje
agregatului reciclat pentru valorificarea
în plan local (cu puţine resurse naturale).
Substituirea agregatelor naturale cu
agregate reciclate, betoane rutiere,
betoane decorative, există o experienţă
pozitivă obţinută în realizarea betoanelor
pentru fundaţii, pereţi, elemente de
zidărie.
Aceste domenii de utilizare a agregatelor reciclate sunt totuşi
destul de limitate, în fapt, pentru că intervin factori privind:

•Insuficienta cunoaştere a aplicaţiilor betonului reciclat de către

parametrii realizării construcţiei – proiectanţi, arhitecţi, antreprenori.
•Neîncrederea celor care, deşi au cunoştinţă de posibilităţile de aplicare
ale betonului reciclat, îl consideră incert din punct de vedere calitativ.
•Aspecte economico-financiare esenţiale,
restrictive, prin costurile ridicate ale recuperării
agregatelor de demolare la parametri de calitate
standard.
În ce priveşte evitarea primelor două aspecte
limitative, se propune:
•Realizarea de perscripţii pentru betoane
obţinute cu agregate reciclate, acceptate de toţi
factorii interesaţi.
•Deschiderea unor şantiere, cu rol
demonstrativ, de lucrări de beton reciclat, care
să permită lansarea unei companii de informare
sesibilizare, suficient de convingătoare.
Deşeurile din construcţii şi demolări formează cea mai mare parte din totalul
cantităţilor deşeurilor produse. Şi pentru ele, ca şi pentru alte deşeuri, este
valabilă, conform legislaţiei UE, obligaţia de separare şi valorificare. Tocmai în
perspectiva unei valorificări ulterioare, separarea merită facută la locul de
producere, deoarece astfel pot fi obtinuţe următoarele rezultate:
• prezervarea rezervelor de materii prime minerale;
• diminuarea uzurii depozitului ecologic;
• diminuarea consumului de spatiu din peisaj, prin renuntarea la suprafetele
pentru depozitarea resturilor de nisip şi pietriş, şi deci păstrarea imaginii
peisajului şi prezervarea calităţii pânzei freatice.

Din cele prezentate mai sus rezultă faptul că, la deşeurile din construcţii şi
demolări, există pe de-o parte un mare potential de valorificare şi pe de altă
parte un potential de eliberare de substantele toxice. Mai adaugăm că
valorificarea deşeurilor nu este benefică doar din punctul de vedere al
managementului deşeurilor, ci şi din perspectiva economiei întreprinderilor.
TOPUL
CELOR
MAI
POLUATE
ORASE
DIN
ROMANIA
 CONCLUZII

Planeta noastră este în pericol din cauza unui număr de factori, inclusiv de
explozie a populației, urbanizare, utilizarea excesivă de energie și încălzirea
globală asociată, deficitul de apă și de gestionare a deșeurilor ineficiente. O serie
de soluții au fost propuse pentru durabilitate.
Industria de construcții consumă 40% din energia totală și aproximativ o
jumătate din resursele majore ale lumii. Prin urmare, este imperios necesar să se
reglementeze utilizarea de materiale și de energie în această industrie.
Evaluări ale resurselor de apă la nivel mondial indică faptul că deficitul de
apă va crește dramatic în următoarele decenii, cu un efect disproporționat și sever
asupra țărilor în curs de dezvoltare. Cererea este în creștere și, cu ea, concurența
între diferiti utilizatorii.
Dacă nu vom schimba modul în care ne gândim și de a gestiona resursele
noastre de apă, atât oamenii cat și planeta ar putea suferi daune ireparabile.
 CONCLUZII

• Procurarea materialelor de construcţii are impact asupra mediului: despăduriri, mine

pentru resurse naturale (fier pentru oţel, bauxite pentru aluminiu, nisip, pietriş
pentru beton) care perturbă mediul natural. Fabricarea produselor pentru clădiri
necesita energie şi creeaza poluare; de exemplu, la fabricarea produselor din otel
sau aluminiu este necesara o cantitate mare de energie.

O concentraţie foarte ridicată de metale

grele într-un sol nisipos, permeabil, are
un impact mult mai pronunţat asupra
mediului, decât aceeaşi concentraţie
prezentă într-un sol argilos,impermeabil.
De asemenea, aceleaşi concentraţii de
poluant în zona nesaturată a unui oraş şi
în zona nesaturată a unui deşert, nu vor
avea aceleaşi consecinţe asupra sănătăţii
umane şi asupra factorilor de mediu.
 Dinamismul oraşelor reprezintă o oportunitate majoră de dezvoltare
durabilă. Prin obţinerea dreptului de dezvoltare urbană, oraşele îşi pot crea
locuri de muncă şi să ofere mijloace de a trai mai bune; pot spori creşterea
economică; poate avea loc îmbunătăţirea incluziunii sociale;
se poate promova decuplarea standardelor de viaţă şi a creşterii economice de
utilizarea resurselor de mediu; protejarea ecosistemelor locale şi regionale;
reducerea atât urbane, cât şi sărăcia rurală; se poate reduce drastic poluarea.
Concentraţia spaţială a zonelor urbane este o caracteristică unică, care
permite realizarea de economii de scară şi, furnizarea eficientă a serviciilor,
precum şi utilizarea eficientă a facilităţi. Cu toate acestea, utilizarea
terenurilor urbane este adesea în creştere mai rapid decât populaţiile urbane,
ceea ce duce la o scădere a densităţii urbane în multe părţi ale lumii.
 BIBLIOGRAFIE

• https://www.scribd.com/doc/64244005/CURS-Impactul-
Constructiilor-Asupra-Mediului
• http://efecon.tuiasi.ro/resources/seminarii/seminar2/Prezentare_
WG1.pdf
• http://www.incdpm.ro/test/ro/impactul-constructiilor-asupra-
mediului-si-reabilitare-ecologica.html
• https://prezi.com/ngwtubnvqucj/impactul-industriei-constructiilor-
asupra-mediului/
• https://www.eib.org/attachments/pipeline/20070524_eia1_ro.pdf
• http://apmbc.anpm.ro/documents/14011/2998763/Raport+la+stud
iu+de+evaluare+a+impactului+final.doc.pdf/e7365da1-ab58-475f-
b65f-eb655990d473
• https://www.undp.org/content/dam/moldova/docs/Publications/EI
M%20Studiu%20de%20caz.pdf