Utilizarea materialelor ecologice în construcții

sustenabile

Image Source: Unsplash

## Introducere

În ultima perioadă, oamenii sunt tot mai preocupați de impactul extins al industrializării asupra mediului, inclusiv în
ceea ce privește direcțiile, materialele și designul în construcții. Industria construcțiilor este una dintre cele mai
intensive în utilizarea resurselor, consumând aproximativ 40% din materiile prime mondiale. Extracția acestor resurse
are un impact negativ asupra mediului. Potrivit Institutului World Watch, industria construcțiilor a fost responsabilă de
23% din poluarea aerului, 40% din poluarea apei potabile și 50% din masa deșeurilor depozitate în gropile de gunoi.
Aceste cifre sunt în creștere de la an la an.

Sectorul construcțiilor are un impact asupra mediului pe întreg ciclul de dezvoltare, de la perioada de construcție la
perioada de funcționare și demolare după ce clădirea și-a îndeplinit scopul. Deși faza de construcție este mai scurtă
decât celelalte etape, are un impact asupra mediului (Ansah). Forma cea mai vizibilă de poluare cauzată de construcții
este poluarea aerului, care contaminează aerul pe care îl respirăm prin eliberarea de particule nocive și toxice.
Particulele în suspensie provenite din lemnul folosit în construcții și praful pot călători pe distanțe lungi într-un timp
scurt. Acestea sunt asociate cu apariția astmului și, posibil, a bolilor de inimă. Expunerea la praful de silica produs în
timpul producției de beton este dăunătoare sănătății umane ("Impactul poluării aerului asupra mediului construit și
invers | Consiliul Mondial al Clădirilor Verzi"). Sectorul construcțiilor este una dintre principalele surse de gaze cu efect
de seră datorită combustibililor fosili precum gazul și motorina - metanul și hidrofluorocarbonii, când sunt eliberați în
atmosferă, agravează efectele pe termen lung ale încălzirii globale.

În plus, construcțiile sunt o sursă majoră de poluare fonică, afectând milioane de oameni zilnic. Utilizarea de mașini și
utilaje mari în timpul construcției generează zgomote puternice care afectează atât lucrătorii, cât și rezidenții și duc la
probleme de sănătate precum iritații ale urechilor, efecte cardiovasculare, tensiune arterială crescută și privare de
somn. Aceste probleme de sănătate pot afecta persoanele de toate vârstele.

O altă problemă majoră de mediu cauzată de construcții este poluarea apei. Când plouă, sedimentele de pe șantierele
de construcții, cum ar fi motorină, uleiuri, ciment, COV-uri și alte substanțe chimice toxice, pot se infiltreze în apa
subterană și să o polueze. Aceste sedimente pot fi spălate și pot contamina apa freatică, care poate fi utilizată în scopuri
domestice. Dacă animalele domestice consumă apă contaminată, există riscul apariției problemelor de sănătate
("Poluarea de pe șantierele de construcții | Centre de poluare mediului"). Poluanții nu afectează doar apa de uz casnic,
ci și apele de agrement, cresc riscul de inundații și reduc pescuitul comercial. Poluarea apei de pe șantierele de
construcții nu este suficient de apreciată și poate cauza probleme de mediu periculoase (Yao et al.)

În plus, industria construcțiilor contribuie semnificativ la poluarea solului și a solului. Locuințele devin din ce în ce mai
importante pe măsură ce populația mondială crește. Ca rezultat, activitățile de construcție sunt necesare pentru a se
adapta la creșterea populației, ceea ce duce la o pierdere semnificativă de plastic, lemn, metale și cărămizi. Eliminarea
necorespunzătoare a deșeurilor contribuie la poluarea solului, care la rândul său duce la poluarea solului. Consecințele
sunt grave, deoarece solul erodat poate contamina suprafețele de apă, ducând la infertilitatea solului, inundații rapide
și ploi haotice ("Poluarea solului: cauze, efecte și prevenție | TDS").

Promovarea metodelor ecologice în industria construcțiilor poate contribui la construirea unei lumi care să
îmbunătățească viața generațiilor viitoare. Promovarea construcțiilor durabile implică utilizarea resurselor și
materialelor regenerabile și reciclabile. Odată cu creșterea constantă a numărului de clădiri în întreaga lume, este
crucial să selectăm materialele de construcție cu înțelepciune. Materialele ecologice, cum ar fi bambusul, cimentul și
betonul, sunt doar câteva exemple care nu dăunează mediului, fie că sunt utilizate în producție, fie că sunt eliminate.
Principalele avantaje ale acestora sunt economisirea energiei și capacitatea de a fi reciclate ușor, contribuind astfel la
protejarea mediului.

Bambusul este un material natural de construcție care crește în regiunile tropicale și subtropicale ale Africii, Asiei,
Americii și Oceaniei și care este folosit de secole. Flexibilitatea sa, rata rapidă de creștere, disponibilitatea,
durabilitatea, rezistența la tracțiune, natura sa ușoară și caracterul său inepuizabil îl fac extrem de dorit și ecologic
pentru construcții (Yadav și Mathur). Bambusul poate fi folosit eficient ca material durabil în designul clădirilor, iar
flexibilitatea și natura sa ușoară îl permit să fie modelat în formele dorite. Disponibilitatea sa imediată, rezistența sa la
compresiune ridicată și greutatea sa redusă îl fac o alternativă excelentă la beton în construcția caselor moderne,
podurilor și schelelor în zonele în care este abundent, reducând costurile și promovând energia verde (Yadav și
Mathur).

Clădirile verzi reprezintă un concept și o mișcare pe care cimentul și betonul le-au abordat ferm. Materialele durabile
se evidențiază și sunt greu de înlocuit datorită durabilității lor, permanenței, calităților termice, flexibilității și naturii
indestructibile (Balogh). Conform cercetărilor, se produc în fiecare an 3,5 miliarde de tone de ciment, cu emisii de până
la 622 kg de CO2 pe tonă, ceea ce reprezintă 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră (Brogan). Cu toate
acestea, un grup de cercetători de la MIT a dezvoltat o nouă metodă de producție a cimentului fără emisii de carbon,
care îl face mai ușor și mai ieftin. Masa termică a betonului și capacitatea sa de a reține apa de ploaie protejează mediul
prin prevenirea poluării solului, a inundațiilor și prin economisirea costurilor energetice pentru locuințe (Balogh).

Pe lângă utilizarea materialelor durabile în construcții, reciclarea deșeurilor precum hârtia, sticla și plasticul și
conversia lor în materiale de construcție contribuie la promovarea energiei verzi și la reducerea poluării deșeurilor de
construcții. Programul pentru Mediu al Națiunilor Unite estimează că în fiecare an se produc aproximativ 300 de
milioane de tone de deșeuri (Programul ONU pentru Mediu). Ziarele sunt un produs deșeurat obișnuit care reprezintă
cel puțin 25% din deșeurile de pe depozitul de deșeuri ("Building on Paper Waste: Newspaper Wood Resets the Paper
Lifecycle"), dar reciclarea lor în lemn economisește energie și bani și promovează un mediu mai curat și mai ecologic.
Aceste ziare sunt transformate în lemn prin lipirea fiecărei foi de ziar și comprimarea acesteia în straturi până când
formează o textură asemănătoare cu lemnul. Reciclarea hârtiei în lemn nu numai că reduce poluarea deșeurilor de
construcții, dar transformă și lemnul într-un material de construcție durabil.

Proprietățile valoroase ale plasticului îl fac imposibil de descompus în totalitate, astfel încât durează mult timp să se
degradeze, contribuind la poluarea mediului. În mod tradițional, drumurile sunt construite cu materiale nerenovabile
precum nisipul, cimentul și materialele bituminoase, dar reciclarea plasticului și incorporarea acestuia în asfalt duce la
obținerea unui pavaj mai stabil, mai puternic și mai durabil (Sasidharan et al.). Reciclarea plasticului reduce poluarea,
economisește energie și promovează un mediu mai curat și mai verde.

Deși este unul dintre cele mai comune deșeuri, sticla cu rezistență intrinsecă mare și permeabilitate scăzută la gaze a
făcut-o atractivă în industria construcțiilor. Sticla reciclată poate fi folosită pentru fabricarea blocurilor de zidărie, a
pavelelor, a mozaicurilor și a materialelor suplimentare pentru beton. Universitatea Politehnica din Hong Kong a lucrat
la reciclarea sticlei deșeuri în materiale de