3

3. ACğIUNEA SEISMICĂ

3.1. Reprezentarea acĠiunii seismice pentru proiectare

(1) Pentru proiectarea construciilor noi la aciunea seismic, teritoriul României

este împrit în zone de hazard seismic. Nivelul de hazard seismic în fiecare zon se
consider, simplificat, a fi constant. Nivelul de hazard seismic indicat în prezentul cod
este un nivel minim pentru proiectare.

(2) Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a acceleraiei
seismice orizontale a terenului, ag determinat pentru un interval mediu de recuren (IMR)
de referin, valoare numit în continuare “acceleraia terenului pentru proiectare”.

Mrimea ag astfel definit este valoarea caracteristic a acceleraiei seismice orizontale

a terenului pentru determinarea valorii caracteristice a aciunii seismice, AEk.

Convenional, în prezentul cod, valoarea de proiectare a aciunii seismice AEd este

egal cu valoarea caracteristic a aciunii seismice AEk înmulit cu factorul de
importan i expunere a construciei I,e:

AEd = I,e · AEk (3.1)

Observaie: AEd = Fb (vezi 4.5.3.2.2).

(3) Valorile acceleraiei terenului pentru proiectare, ag sunt indicate în Figura 3.1
i Tabelul A1. Valorile ag corespund unui interval mediu de recuren IMR=225 ani
(probabilitate de depire de 20% în 50 de ani). Mrirea nivelului de hazard seismic
fa de versiunea anterioaa a codului este justificat de urmtoarele considerente:
(i) mrirea nivelului de siguran al utilizatorilor cldirilor i a valorilor adpostite,
(ii) reducerea pierderilor seismice ateptate pe durata de via proiectat a cldirilor
(iii) procesul de aliniere la nivelul de hazard seismic recomandat de SR EN 1998-1.
Not: În reprezentarea din Figura 3.1 i în Tabelul A.1 valoarea acceleraiei gravitaionale, g,
se consider 9,81 m/s2.

(4) În prezentul cod, micarea seismic într-un punct pe suprafaa terenului este
reprezentat prin spectre de rspuns elastic pentru acceleraii absolute.

(5) Aciunea seismic orizontal pentru proiectarea cldirilor este descris prin doua
componente ortogonale ale micrii seismice considerate independente între ele; în
proiectare, spectrul de rspuns elastic al acceleraiilor absolute se consider acelai pentru
cele 2 componente.

(6) Spectrul de rspuns elastic al acceleraiilor absolute pentru componentele

orizontale ale micrii terenului în amplasament, Se(T) (în m/s2), este definit astfel:

S e ( T ) = a g β (T ) (3.2)

unde valoarea ag este în m/s2, iar β (T ) este spectrul normalizat de rspuns elastic al
acceleraiilor absolute.

43
Figura 3.1 România - Zonarea valorilor de vârf ale acceleraiei terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani i 20% probabilitate de depire
în 50 de ani

44
 (7) Spectrele normalizate de rspuns elastic ale acceleraiilor absolute pentru componentele
orizontale ale micrii terenului, β(T), pentru valoarea convenional a fraciunii din
amortizarea critic ξ=0,05 i în funcie de perioadele de control (col) TB, TC i TD sunt date
de urmtoarele relaii:

0 ≤ T ≤ TB β (T) = 1 +
(β 0 − 1) T (3.3)
TB
TB < T ≤ TC β (Τ) = β0 (3.4)
TC
TC < T ≤ TD β (T) = β 0 (3.5)
T
TC TD
TD < T ≤ 5s β (T) = β 0 (3.6)
T2
unde:
T perioada de vibraie a unui sistem cu un grad de libertate dinamic i cu rspuns elastic
β0 factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei orizontale a terenului de ctre un
sistem cu un grad de libertate dinamic, a crui valoare este β0 =2,5;
TB i TC sunt limitele domeniului de perioade în care acceleraia spectral are valorile maxime
i este modelat simplificat printr-un palier de valoare constant.
Perioada de control (col) TC a spectrului de rspuns reprezint grania dintre zona (palierul)
de valori maxime în spectrul de acceleraii absolute i zona (palierul) de valori maxime în
spectrul de viteze relative (vezi Anexa A). TC se exprim în secunde.
Perioada de control (col) TB este exprimat simplificat în funcie de TC astfel: TB = 0,2TC.
Perioada de control (col) TD a spectrului de rspuns reprezint grania dintre zona (palierul)
de valori maxime în spectrul de viteze relative i zona (palierul) de valori maxime în spectrul
de deplasri relative (vezi Anexa A).
Valorile perioadelor de control (col), TB, TC i TD sunt indicate, în Tabelul 3.1 i Figura 3.2
(numai perioada de control TC).
Tabelul 3.1 Perioadele de control (col) TB, TC , TD ale spectrului de rspuns
pentru componentele orizontale ale micrii seismice
TC 0,70s 1,00s 1,60s
TB 0,14s 0,20s 0,32s
TD 3,00s 3,00s 2,00s

Valorile TB si TC sunt aceleai pentru spectrele de rspuns elastic i pentru spectrele

normalizate de rspuns elastic.
Spectrul de rspuns elastic al acceleraiilor absolute pentru o valoare a fraciunii din
amortizarea critic
0,05 se determin cu relaia (A.5.1).
(8) Condiiile locale de teren sunt descrise simplificat prin valorile perioadei de control (col)
TC a spectrului de rspuns pentru zona amplasamentului considerat. Aceste valori
caracterizeaz sintetic compoziia de frecvene a micrilor seismice.
În condiiile seismice i de teren din România, pe baza datelor instrumentale existente, zonarea
pentru proiectare a teritoriului în termeni de perioad de control (col), TC, a spectrului de
rspuns este prezentat în Figura 3.2.

45
Figura 3.2 Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (col), TC a spectrului de rspuns

46
(9) Spectrele normalizate de rspuns elastic ale acceleraiilor absolute pentru fraciunea
din amortizarea critic ξ=5% în condiiile seismice i de teren din România, β(T) sunt
reprezentate în Figura 3.3 pe baza valorilor TB, TC i TD din Tabelul 3.1.
3
β 0 = 2.5
2.5 ξ =0,05

2
β (T)

1.5 1.75/T

1 5.25/T
2

0.5 T C =0.7s
T B =0.14 T D =3
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T , s
3
β 0 =2.5
2.5 ξ =0,05

2
β (T)

2.5/T
1.5

1 7.5/T
2

0.5
T B =0.2 T C =1.0s T D =3
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T , s
3
β 0 =2.5
2.5 ξ =0,05
4/T
2
β (T)

1.5 8/T
2

0.5
T B =0.32 T C =1.6s T D =2
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T , s
Figura 3.3 Spectre normalizate de rspuns elastic ale acceleraiilor absolute pentru componentele
orizontale ale micrii terenului, în zonele caracterizate prin perioada de control (col)
TC = 0,7s, 1,0s i 1,6s

47
inând seama de mobilitatea cu magnitudinea a compoziiei spectrale a micrilor seismice
înregistrate în România se recomand, în general, factori de scalare a acceleraiilor cu valori
sub 2,0.
Valorile spectrului mediu calculat prin medierea aritmetica a ordonatelor spectrelor elastice de
rspuns al acceleraiilor absolute corespunzând accelerogramelor înregistrate trebuie s nu
difere cu mai mult de 10% din valoarea corespunztoare a spectrului elastic de rspuns în
amplasament Se(T), pentru domeniul de perioade cuprins între 0,2T1 i 2T1, unde T1 este
perioada fundamental a vibraiilor structurii în direcia pe care este aplicat accelerograma.

3.1.4. Variabilitatea în spaĠiu a acĠiunii seismice

Pentru structurile cu caracteristici speciale, cum ar fi cele în cazul crora nu se poate aplica
ipoteza micrii seismice sincrone a reazemelor structurii, se recomand utilizarea de modele
spaiale ale aciunii seismice care s ia în considerare variabilitatea micrii terenului de la un
punct la altul.

3.2. Spectrul de proiectare

(1) Spectrul de proiectare pentru componentele orizontale ale micrii terenului Sd(T)
(ordonata în m/s2) este spectrul de rspuns inelastic al acceleraiilor absolute definit cu relaiile
(3.17) i (3.18):
ª β0 º
« −1 »
q
0 < T ≤ TB S d ( T ) = a g «1 + T » (3.17)
« TB »
«¬ »¼
β(T )
T > TB Sd (T) = a g ≥ 0 ,2 ⋅ a g (3.18)
q
unde:
q este factorul de comportare al structurii denumit i factorul de modificare a rspunsului
elastic în rspuns inelastic.
Valorile factorului q se definesc în capitole specifice din cod, în funcie de materialul i
tipul structurii i de capacitatea acesteia de disipare a energiei induse de micarea
seismic.
(2) Spectrul de proiectare pentru componenta vertical a micrii seismice se obine în mod
asemntor celui pentru componentele orizontale. Valoarea factorului de comportare în acest caz
se consider simplificat q=1,5 pentru toate materialele i sistemele structurale, cu excepia
cazurilor în care valori mai mari pot fi justificate prin analize speciale.

3.3. Combinarea acĠiunii seismice cu alte tipuri de acĠiuni

Pentru proiectarea la starea limit ultim a construciilor amplasate în zone seismice, valoarea
pentru proiectare a efectelor combinate ale aciunilor se determin din gruprile de efecte ale
încrcrilor conform codului CR 0.

50
 Tabelul 4.2. Valorile factorului de importan pentru aciunea seismic γI,e
Clasa de
Tipuri de cldiri: γI,e
importan

Cldiri având funciuni eseniale, pentru care pstrarea integritii pe

durata cutremurelor este vital pentru protecia civil, cum sunt:

(a) Spitale i alte cldiri din sistemul de sntate, care sunt dotate
cu servicii de urgen/ambulan i secii de chirurgie
(b) Staii de pompieri, sedii ale poliiei i jandarmeriei, parcaje
supraterane multietajate i garaje pentru vehicule ale serviciilor de
urgen de diferite tipuri
(c) Staii de producere i distribuie a energiei i/sau care asigur
servicii eseniale pentru celelalte categorii de cldiri menionate aici
(d) Cldiri care conin gaze toxice, explozivi i/sau alte substane
I periculoase 1,4
(e) Centre de comunicaii i/sau de coordonare a situaiilor de
urgen
(f) Adposturi pentru situaii de urgen
(g) Cldiri cu funciuni eseniale pentru administraia public
(h) Cldiri cu funciuni eseniale pentru ordinea public,
gestionarea situaiilor de urgen, aprarea i securitatea naional;
(i) Cldiri care adpostesc rezervoare de ap i/sau staii de
pompare eseniale pentru situaii de urgen

i alte cldiri de aceeai natur

II Cldiri care prezint un pericol major pentru sigurana public în 1,2

cazul prbuirii sau avarierii grave, cum sunt:
(a) Spitale i alte cldiri din sistemul de sntate, altele decât cele
din clasa I, cu o capacitate de peste 100 persoane în aria total
expus
(b) coli, licee, universiti sau alte cldiri din sistemul de
educaie, cu o capacitate de peste 250 persoane în aria total expus
(c) Aziluri de btrâni, cree, grdinie sau alte spaii similare de
îngrijire a persoanelor
(d) Cldiri multietajate de locuit, de birouri i/sau cu funciuni
comerciale, cu o capacitate de peste 300 de persoane în aria total
expus
(e) Sli de conferine, spectacole sau expoziii, cu o capacitate de
peste 200 de persoane în aria total expus, tribune de stadioane sau
sli de sport

60
 (f) Cldiri din patrimoniul cultural naional, muzee .a.
(g) Cldiri parter, inclusiv de tip mall, cu mai mult de 1000 de
persoane în aria total expus
(h) Parcaje supraterane multietajate cu o capacitate mai mare de
500 autovehicule, altele decât cele din clasa I
(i) Penitenciare
(j) Cldiri a cror întrerupere a funciunii poate avea un impact
major asupra populaiei, cum sunt: cldiri care deservesc direct
centrale electrice, staii de tratare, epurare, pompare a apei, staii de
producere i distribuie a energiei, centre de telecomunicaii, altele
decât cele din clasa I
(k) Cldiri având înlimea total suprateran mai mare de 45m

i alte cldiri de aceeai natur

III Cldiri de tip curent, care nu aparin celorlalte clase 1,0

Cldiri de mic importan pentru sigurana public, cu grad redus de

IV ocupare i/sau de mic importan economic, construcii agricole, 0,8
construcii temporare etc.
Nota: În cazul cldirilor de locuit i de birouri, gradul de ocupare al ariei
totale expuse de refera la un singur tronson în ansamblurile de cladiri
similare.
Nota: Numarul de persoane din aria totala expus se refer la capacitatea
proiectat a cldirii.
Nota: Prevederi privind factorii de importan utilizai la proiectarea
componentelor nestructurale se dau în capitolului 10.

(6) Corecia aplicat prin intermediul factorilor de importan este echivalent cu

considerarea, pentru construciile de importan deosebit, a unui hazard seismic
superior celui definit la capitolul 2. (0)

4.5. Calculul structurilor la acĠiunea seismică

4.5.1. GeneralităĠi
(1) Seciunea cuprinde prevederi pentru evaluarea forelor seismice i pentru
calculul efectelor structurale (eforturi i deplasri) generate de aceste fore. În
calculele inginereti, se vor considera, în functie de modul de manifestare a aciunii
seismice: (0)
- fore seismice de inerie generate de micarea structurii produs de acceleraiile
seismice de la interfaa teren-construcie;
- fore seismice transmise de sistemele de rezemare i de conectare cu structura suport
a componentelor nestructurale, echipamentelor i instalaiilor.

61
- Sistem structural tip pereĠi: sistem structural în care pereii verticali, cuplai sau nu,
preiau majoritatea încrcrilor verticale i orizontale, contribuia acestora la preluarea
forelor tietoare la baza cldirii depind 65% din fora tietoare de baz
- Sistem structural tip cadru: sistem structural în care încrcrile verticale cât i cele
orizontale sunt preluate în principal de cadre spaiale a cror contribuie la preluarea
forei tietoare la baza cldirii depete 65% din fora tietoare de baz
Not: Structurile alctuite din stâlpi i plan ee fr grinzi nu sunt considerate cadre spaiale i
nu se încadreaz în aceast categorie.
- Sistem structural dual: sistem structural în care încrcrile verticale sunt preluate în
principal de cadre spaiale, în timp ce încrcrile laterale sunt preluate parial de
sistemul în cadre i parial de perei structurali, individuali sau cuplai. Sistemul poate
avea dou variante de realizare:
- Sistem dual cu pereĠi predominanĠi: sistem dual în care contribuia pereilor la
preluarea forei tietoare, la baza cldirii, depete 50% din fora tietoare de
baz
- Sistem dual cu cadre predominante: sistem dual în care contribuia cadrelor la
preluarea forei tietoare, la baza cldirii, depete 50% din fora tietoare de
baz
- Sistem flexibil la torsiune: sistemele far rigiditate suficient la torsiune de
ansamblu conform (4.4.1.5), de exemplu, sisteme structurale constând din cadre
flexibile combinate cu perei concentrai în zona din centrul cldirii (sistem cu nucleu
central dezvoltat pe o suprafa relativ mic).
- Sistem tip pendul inversat: Sistem în care peste 50% din mas este concentrat în
treimea superioar a structurii sau la care disiparea de energie se realizeaz în
principal la baza unui singur element al cldirii.
Not: Un exemplu de sistem tip pendul inversat este cel al halelor parter, cu planeul de la
acoperi flexibil la aciuni în planul su, la care stâlpii în consol rspund independent unul
fa de cellalt la aciunea seismic. Structurile parter cu stâlpii în consol, la care efortul axial
mediu de compresiune normalizat este mai mic decât 0,25, cu extremitile superioare
conectate prin intermediul unui planeu cu comportare de diafragm orizontal, se încadreaz
într-o categorie separat.
- Nod: Zona de legtura dintre stâlpii i grinzile structurilor tip cadru, inclus între
seciunile transversale de la limita acestor elemente:
- Nod interior: nodul în care intr dou grinzi în direcia de calcul i dou grinzi
în direcie transversal
- Nod de capăt: nodul în care intr o singur grind în direcia de calcul
- Nod exterior: nodul în care intr cel mult o grind transversal direciei de
calcul

5.2. Principii de proiectare

5.2.1. Capacitatea de disipare de energie. Clase de ductilitate

(1) Proiectarea seismic a construciilor de beton armat va asigura o capacitate
adecvat de disipare de energie în regim de solicitare ciclic, fr o reducere
semnificativ a rezistenei la fore orizontale i verticale. În acest scop se vor respecta
cerinele i condiiile date în capitolul 2.

83
5.2.2.2. Factori de comportare pentru acĠiuni seismice orizontale
(1) Valorile maxime ale factorului de comportare q, care intr în expresia
spectrului de proiectare sunt date în Tabelul 5.1, în funcie de capacitatea de disipare
specific tipului de structur.
(2) α u / α1 introduce influena unora dintre factorii crora li se datoreaz
suprarezistena structurii, în special a redundanei construciei.
α u / α1 se poate determina din calculul static neliniar ca valoare a raportului între fora
lateral capabil a structurii (atins când s-a format un numr suficient de articulaii
plastice pentru a aduce structura în pragul situaiei de mecanism cinematic) i fora
lateral corespunztoare atingerii capacitii de rezisten în primul element al
structurii (apariiei primei articulaii plastice).
Valoarea raportului α u / α1 se limiteaz superior la 1,6.

Tabelul 5.1 Valorile factorului de comportare q pentru aciuni seismice orizontale

q
Tipul de structur
DCH DCM DCL
Structur tip cadru, structur cu perei 5 u /1 3,5 u /1 2,0*
zvelti cuplai sau structur dual
Structur cu perei (necuplai) 4kw u /1 3kw u /1 2,0
Structur flexibil la torsiune 3,0 2,0 1,5
Structur tip pendul inversat 2,5 2,0 1,5
Structur parter cu stâlpii în consol,
conectai la partea superioar prin
3,5 3,0 2,0
planee cu comportare de diafragm
orizontal , având ɋd0,25
* dac ɋd  0,75 in toti stâlpii. În caz contrar q=1,5.
(3) Pentru cazurile obinuite, se pot adopta urmtoarele valori aproximative ale
raportului u /1:
(a) Pentru cadre sau pentru structuri duale cu cadre preponderente:
- cldiri cu un nivel: α u α 1 = 1,15 ;

- cldiri cu mai multe niveluri i cu o singur deschidere: α u α1 = 1,25 ;

- cldiri cu mai multe niveluri i mai multe deschideri: α u α1 = 1,35 ;
(b) Pentru sisteme cu perei structurali i sisteme duale cu perei prepondereni: ( )
- structuri cu numai doi perei în fiecare direcie: α u α1 = 1,00 ;

- structuri cu mai muli perei: α u α 1 = 1,15 ;

- structuri cu perei cuplai i structuri duale cu perei prepondereni
α u α1 = 1,25

85
(4) În cazul structurilor cu perei la care raportul laturilor hwi/Žwi nu difer
semnificativ de la un perete la altul, efectul proporiilor pereilor asupra capacitii de
deformare a acestora poate fi descris prin intermediul factorului kw.
kw = 1 dac α 0 ≥ 2 (perei zveli)
(5.2)
k w = (1 + α 0 ) / 3 dac α 0 < 2 (perei scuri: 0,5 ≤ k w ≤ 1 )
(5) unde 0 se poate calcula simplificat pentru structur, în ansamblu, cu relaia:
α 0 = ¦ hwi ¦l wi (5.3)

în care hwi i Žwi reprezint înlimea fiecrui perete i i lungimea seciunii acestuia.
Nota: Factorul kw se aplic i în cazul pereilor scuri cuplai
(6) În cazul cldirilor neregulate, valorile q din tabelul 5.1 se reduc conform
4.4.3.1.
(7) În cazul în care structura prezint regularitate complet i se pot asigura
condiii de execuie perfect controlate, factorul q poate lua valori sporite cu pân la
20%.(0)

5.2.3. CerinĠe de proiectare

5.2.3.1. GeneralităĠi
(1) Prevederile prezentei seciuni se aplic structurilor laterale ale construciilor
prevzute la 5.1.1(1), executate din beton monolit, prefabricat sau parial monolit –
parial prefabricat, fr precomprimare.
(2) La proiectarea seismic a structurilor de beton armat, prevederile date în
prezenta seciune vor fi considerate împreun cu prevederile specifice celorlalte coduri
care reglementeaz proiectarea construciilor de beton armat (vezi 5.1.1 (2) i (3)). (0)

5.2.3.2. CondiĠii de rezistenĠă locală

(1) Aciunea seismic, implicând incursiuni în domeniul postelastic, nu trebuie s
produc reduceri semnificative ale capacitii de rezisten.
(2) Se admite c cerina de rezisten într-o anumit seciune este satisfcut dac
valoarea de proiectare a capacitii de rezisten, determinat pe baza documentelor
normative de referin (SR EN 1992-1-1 si CR 2-1-1.1), este mai mare, i la limit
egal, cu valoarea de proiectare a efortului maxim din seciunea considerat, conform
relaiei (4.23). (0)

5.2.3.3. CondiĠii de ductilitate globală úi locală

5.2.3.3.1.Mecanismul structural de disipare de energie

(1) Proiectarea seismic are ca principal obiectiv dezvoltarea unui mecanism de
plastificare favorabil (vezi paragraful 4.6.2.3.). Acest obiectiv se consider îndeplinit
dac sunt satisfcute condiiile (2)...(6):
(2) La structurile tip cadre etajate, deformaiile plastice apar, în mod obinuit, în
zonele de la extremitile grinzilor i în zonele de la baza stâlpilor, imediat deasupra
seciunii teoretice de încastrare.

86
6.3.2. Factori de comportare

(1) Factorul de comportare q exprim capacitatea structurii de disipare a energiei.

Factorul q poate fi luat din Tabelul 6.3, cu condiia satisfacerii cerinelor de
regularitate a structurii din capitolul 4 i a condiiilor de la 6.4 ÷ 6.11.
(2) Dac cldirea este neregulat în elevaie (vezi 4.4.3.3.), valorile lui q
menionate în Tabelul 6.3 trebuie reduse cu 20%.
(3) Când nu sunt efectuate calcule pentru evaluarea multiplicatorului u/1 pot fi
utilizate valorile aproximative ale raportului u/1 prezentate în Tabelul 6.3. Parametrii
u i 1 sunt definii dup cum urmeaz:
1 factorul de multiplicare al forelor seismice de proiectare corespunztor
apariiei primei articulaii plastice în sistem.
u factorul de multiplicare al forelor seismice de proiectare care corespunde
formrii unui numr de articulaii plastice suficient de mare pentru a aduce
structura în situaia de mecanism cinematic. Coeficientul u poate fi obinut
printr-un calcul structural static neliniar (biografic).
(4) Valorile raportului u/1 obinute prin calcul pot rezulta mai mari decât cele
date în Tabelul 6.3. Valoarea adoptat în calcul se limiteaz la: u/1 = 1,6.
(5) Structura va fi conformat astfel încât s aib capacitatea de deformare în
domeniul inelastic cât mai apropiat pe ambele direcii. Factorul de comportare q se va
considera pe fiecare direcie cu valoarea dat în Tabelul 6.3. (0)
Tabelul 6.3. Limitele superioare ale valorilor factorilor de comportare q pentru
structuri regulate în elevaie
Clasa de
ductilitate a
Tipuri de structuri
structurii
DCH DCM
a) Cadre necontravântuite
- Structuri parter
3,0 2,5

αu
5
α1 4
αu αu
= 1,1 = 1,0
α1 α1
- Structuri etajate
αu αu
= 1,2 = 1,3
α1 α1
αu
5
α1 4

- Zone disipative în grinzi i la baza stâlpilor

121
Tabelul 6.3 (continuare)
Clasa de
ductilitate a
Tipuri de structuri
structurii
DCH DCM
b) Cadre contravântuite centric
Contravântuiri cu diagonale întinse

4 4

Zonele disipative - numai diagonalele întinse

Contravântuiri cu diagonale în V

2,5 2

Zone disipative - diagonalele întinse i comprimate

αu
c) Cadre contravântuite excentric = 1,2
α1

αu
5 4
α1

Zone disipative în barele disipative încovoiate sau forfecate

d) Pendul inversat

αu αu
=1 = 1,1
α1 α1 αu
2 2
α1
Zone disipative la baza stâlpilor Zone disipative în stâlpi
NEd / Npl Rd > 0,3

e) Structuri cu nuclee sau perei de beton

vezi cap. 5

122
Tabelul 6.3 (continuare)
Clasa de
ductilitate a
Tipuri de structuri
structurii
DCH DCM
f) Cadre duale (cadre necontravântuite asociate cu cadre contravântuite în X i
αu
alternante) = 1,2
α1

αu
4 4
α1

Zone disipative în cadrele necontravântuite i în diagonalele întinse

αu
Cadre duale (cadre necontravântuite asociate cu cadre contravântuite în V) = 1,2
α1

αu
2,5 2
α1

Zone disipative în cadrele necontravântuite i în diagonale

Cadre duale (cadre necontravântuite asociate cu cadre contravântuite excentric)

αu
= 1,2
α1

αu
5 4
α1

Zone disipative în cadrele necontravântuite i în barele disipative încovoiate sau

forfecate

αu
g) Cadre cu contravântuiri cu flambaj împiedicat = 1,2
α1

αu
5 4
α1

Zone disipative în contravântuirile cu flambaj împiedicat

123
6.4. Calculul structurii

(1) Proiectarea planeelor ca diafragme orizontale, trebuie s satisfac 4.4.1.6.

(2) Calculul structurii se realizeaz în ipoteza c toate elementele structurilor sunt
active, cu excepia structurilor în cadre contravântuite centric, cu diagonale în X sau
alternante, la care, dac nu se efectueaz un calcul neliniar, diagonala comprimat se
consider c nu particip la preluarea aciunii seismice. (0)

6.5. Reguli pentru comportarea disipativă a structurilor

6.5.1. GeneralităĠi

(1) Criteriile de proiectare date la 6.5.2 se aplic zonelor sau barelor structurilor
proiectate conform conceptului de comportare disipativ a structurii la aciunea
seismic.
(2) Criteriile de proiectare date la 6.5.2 se consider satisfcute dac sunt
respectate regulile date la 6.5.3 ÷ 6.5.5. (0)

6.5.2. Criterii de proiectare pentru structuri disipative

(1) Structurile cu zone disipative trebuie proiectate astfel încât plasticizarea

seciunilor, pierderea stabilitii locale sau alte fenomene datorate comportrii
histeretice s nu conduc la pierderea stabilitii generale a structurii.
(2) Elementele componente ale seciunii zonelor disipative trebuie s
îndeplineasc condiiile de ductilitate i rezisten.
(3) Zonele disipative pot fi situate în barele structurii sau în îmbinri.
(4) Dac zonele disipative se afl în elementele structurale, prile nedisipative i
îmbinrile nedisipative trebuie s aib o suprarezisten suficient pentru a permite
dezvoltarea plasticizrilor ciclice numai în zonele potenial plastice (disipative).
(5) Dac zonele disipative se afl în îmbinri, elementele îmbinate trebuie s aib
o suprarezisten suficient pentru a permite dezvoltarea plasticizrilor ciclice în
îmbinri. (0)

6.5.3. Reguli de proiectare pentru elemente disipative supuse la compresiune

úi/sau încovoiere

(1) Elementelor care disipeaz energia lucrând la compresiune i/sau încovoiere,

trebuie s li se asigure o ductilitate suficient prin limitarea supleii pereilor seciunii,
conform claselor de seciuni transversale definite SR EN 1993-1-1.
(2) Cerinele impuse clasei de seciune a elementelor disipative în funcie de clasa
de ductilitate a structurii i valoarea de referin a factorului de comportare q este
indicat în Tabelul 6.4. (0)

124
Tabelul 8.9. Numrul de niveluri peste seciunea de încastrare (nniv) i densitatea
minim a pereilor structurali (p%) pentru cldiri cu perei structurali din zidrie
armat
Acceleraia terenului pentru proiectare (ag)
0,10g i 0,15g 0,20g i 0,25g 0,30g ÷ 0,40g
nniv Argil ars Argil ars Argil ars
Argil ars Argil ars Argil ars
gr.2S i gr.2S i gr.2S i
gr.1 i 2 gr.1 i 2 gr.1 i 2
BCA BCA BCA
1 (P) 3,0% 4,0% 5,0% 5,5%
3,0% 4,0%
2 (P+1E) 3,5% 4,5% 5,5% 6,5%
3 (P+2E) 4,0% 5,0% 5,5%* 6,0%* 6,0%*
4,0%
4 (P+3E) 5,0% 6,0%* 6,0% * 6,5%* **
5 (P+4E) 5,0%* 5,5* ** ** ** NA
* Pentru aceste situaii se vor folosi obligatoriu alctuirile ZC+AR sau ZIA.
** Numai în condiiile de la art. 8.3.2.2.(7)
NA - nu se accept

(2) Densitatea pereilor structurali stabilit în tabelul 8.9 se refer la primul nivel
peste seciunea de încastrare. Pentru urmtoarele niveluri se accept reducerea
densitii pereilor cu maximum 1% pe nivel cu obligaia de pstrare a condiiilor de
regularitate în elevaie.
În cazul în care, prin aceast reducere, condiiile de regularitate nu mai sunt
satisfcute, calculul forei tietoare de baz se va face cu metoda de calcul modal
folosind, dup caz, modele de calcul plan sau spaial conform tabelului 4.1 din acest
Cod.
(3) În zonele seismice cu ag=0,15g i ag=0,20g cel puin 75% din fora tietoare de
baz, calculat conform 8.4.2., trebuie s fie preluat cu perei structurali din zidrie
confinat cu stâlpiori din beton armat la ambele extremiti sau cu perei structurali
din zidrie cu inim armat. În zonele seismice cu agı0,25g fora tietoare de baz
trebuie s fie preluat integral cu perei structurali confinai cu stâlpiori din beton
armat la ambele extremiti sau cu perei structurali din zidrie cu inim armat.
În ambele situaii, poziionarea, dimensiunile i armarea stâlpiorilor de beton armat
trebuie s respecte prevederile din acest Capitol.
(4) În cazul cldirilor cu perei structurali din zidrie armat (ZC, ZC+AR i ZIA)
cu mansard peste ultimul nivel curent, aceasta nu se include în numrul de niveluri
peste seciunea de încastrare maxim admis conform tabelului 8.9. numai dac sunt
îndeplinite urmtoarele condiii constructive:
(a) densitatea minim constructiv a pereilor din tabelul 8.9 se majoreaz cu 1,0%;
(b) pereii perimetrali din zidrie nu depesc înlimea medie de 1,25 m;
(c) pereii de compartimentare sunt de tip uor (gips-carton sau similar);
(d) arpanta din lemn este proiectat astfel încât s nu rezulte împingeri în pereii
perimetrali;

180
 (e) zidria pereilor structurali de la mansard este confinat cu stâlpiori de beton
armat în continuarea celor de la nivelul inferior;
(f) la partea superioar a pereilor de zidrie ai mansardei este prevzut o centur
de beton armat. ( )( )
Dac cel puin una din aceste condiii nu este îndeplinit, mansarda va fi considerat
"nivel" iar cldirea se va încadra, din punct de vedere al înlimii i al densitii
pereilor structurali, în condiiile date în tabelul 8.9.
(5) În cazul în care pe planeul peste ultimul nivel curent al cldirii cu perei
structurali din zidrie armat (ZC, ZC+AR i ZIA) sunt prevzute construcii anexe
(usctorii, spltorii, etc) care ocup cel mult 20% din suprafaa nivelului curent i a
cror înlime nu este mai mare decât înlimea acestuia, încperile respective vor fi
considerate ca o proeminen a cldirii principale i vor fi tratate conform prevederilor
de la (6) fr a fi considerate ca "nivel" în limitele date în tabelul 8.9.
(6) În cazul cldirilor menionate la (5) calculul forei tietoare cu metoda forelor
statice echivalente se va face astfel:
(a) Fora tietoare de baz (Fb) pentru întreaga cldire (cu masa total m) se va
calcula ca la 8.4.2. considerând c masa proeminenei (mp) se adaug masei
ultimului nivel.
(b) Fora tietoare de baz (Fbp) aferent masei (mp) se va calcula cu relaia: ( )( )
mp
Fbp = 2 Fb
m (8.2)
(7) Numrul maxim de niveluri peste seciunea de încastrare (nniv) dat în tabelul
8.9 poate fi depit cu un nivel, dar fr a depi înlimea de P+4E pentru zonele cu
ag0,15g, dac sunt îndeplinite urmtoarele dou condiii:
- se folosesc elemente pentru zidrie i mortar cu care se obine rezistena
caracteristic la compresiune a zidriei fk  4,5 N/mm2;
- sigurana structurii este verificat prin calcul cu un procedeu static neliniar
(biografic) conform 4.5.3.5.2.
(8) În aceleai condiii ca la (7) se accept scderea cu cel mult 20% a densitii
minime a pereilor (p%) stabilit în tabelul 8.9, dar fr ca aceasta s devin mai mic
de 3%.
(9) Prevederile de la (7) i (8) nu se vor aplica structurilor pentru care factorul de
suprarezisten definit la 8.3.4.(2) are valoarea u/1=1,0.
(10) Prevederea în proiect a densitii minime constructive a pereilor structurali
(p%), conform tabelelor 8.8 i 8.9 i/sau a rezistenelor caracteristice minime ale
zidriei din tabelele 8.2 ÷ 8.5 nu asigur satisfacerea cerinei de siguran, în toate
cazurile de alctuire arhitectural-structural a cldirii i pentru toate zonele seismice, i
în consecin, nu elimin obligaia proiectantului de a verifica, prin calcul, îndeplinirea
acestei cerine. (0)(0)
Se excepteaz de la aceast prevedere cldirile "simple din zid
rie" definite la 8.9
pentru care nu este obligatorie verificarea prin calcul a cerinei de siguran pentru
situaia seismic de proiectare.

181
8.3.3. Regularitate úi neregularitate geometrică úi structurală

(1) Criteriile specifice de regularitate geometric i structural, în plan i în

elevaie, pentru cldirile cu perei structurali din zidrie folosite pentru situaia de
proiectare seismic sunt identice cu cele folosite pentru situaia persistent de
proiectare i pentru situaia tranzitorie de proiectare detaliate în Codul CR 6 i sunt în
concordan cu prevederile capitolul 4 din prezentul Cod. (0)

8.3.4. Factori de comportare

(1) Factorii de comportare "q" pentru structurile cu perei structurali din zidrie,
se vor lua din tabelul 8.10

Tabelul 8.10. Factori de comportare "q" pentru cldiri cu perei

structurali din zidrie
Regularitate Factorul de comportare q pentru tipul zidriei
Plan Elevaie ZNA ZC ZC+AR ZIA
Da Da
1,75 u/1 2,25 u/1 2,50 u/1 2,75 u/1
Nu Da
Da Nu
1,50 u/1 2,00 u/1 2,25 u/1 2,50 u/1
Nu Nu
1o Pentru structurile cu un singur nivel valorile "q" din tabelul 8.10 se reduc cu 15%
2o Pentru structurile cu perei din zidrie confinat i armat în rosturile orizontale
(ZC+AR) valorile "q" din tabel se vor folosi numai dac în toi pereii care preiau fora
seismic conform art.8.3.2.2.(3) armturile din rosturile de aezare respect cerinele
minime din acest Cod. Dac aceste condiii nu sunt respectate se vor lua valorile
corespunztoare zidriei confinate (ZC).

(2) Factorul de suprarezistena este definit prin expresia αu / α1 în care:

- αu reprezint 90% din fora seismic orizontal pentru care, dac efectele
celorlalte aciuni rmân constante, structura atinge valoarea maxim a forei
laterale capabile;
- α1 reprezint fora seismic orizontal pentru care, dac efectele celorlalte
aciuni rmân constante, primul element structural atinge rezistena ultim (la
încovoiere cu fora axial sau la forfecare).
(3) Calculul factorului de suprarezisten se poate face folosind orice procedeu de
calcul static neliniar. Valorile u/1 obinute prin calcul nu vor depi cu mai mult de
25% valorile forfetare date la (4).
(4) Dac nu se efectueaz un calcul static neliniar conform (3), pentru cldirile cu
nniv≥2 , în cazul zidriilor cu lege constitutiv -ε cu deformaiile specifice
mu/m1>>1,0 , valorile αu/α1 se vor lua dup cum urmeaz:
- cldiri cu structura din zidrie nearmat (ZNA) : αu/α1=1,10
- cldiri cu structura din zidrie armat (ZC, ZC+AR, ZIA) : αu/α1=1,25

182
(5) Pentru structurile cu perei din zidrie cu lege constitutiv liniar cu
εmu/εm1≅1,0 pentru toate tipurile de elemente pentru zidrie din argil ars i din BCA,
factorii de comportare q se vor lua dup cum urmeaz: (0)
- pentru zidrie nearmat (ZNA): q=1,50
- pentru zidrie confinat (ZC) i pentru zidrie confinat i armat în rosturile
orizontale (ZC+AR): q=2,0.

8.4. Calculul seismic al clădirilor cu pereĠi structurali din zidărie

(1) Calculul seismic al cldirilor cu perei structurali din zidrie se va face

conform principiilor i regulilor generale din acest Cod, par. 4.5 cu precizrile
specifice date în cele ce urmeaz.
(2) Spectrul de rspuns elastic va fi calculat cu relaia (A.7.1.) din acest Cod.
Factorul de corecie dat de relaia (A.7.2) se va lua Ƨ=0,88, corespunztor fraciunii din
amortizarea critic Ʈ=8%.(0)

8.4.1. CondiĠii generale

(1) Modelul de calcul structural trebuie s reprezinte în mod adecvat proprietile

de rigiditate ale întregului sistem structural.
(2) Determinarea eforturilor secionale (N,M,V) în pereii structurali i a
deplasrilor laterale ale structurii se poate face prin procedee de calcul manual sau cu
orice program de calcul bazat pe principiile recunoscute ale mecanicii structurilor.
(3) Rigiditatea elastic a elementelor va fi calculat considerând deformaiile din
încovoiere i din forfecare ale zidriei nefisurate.
(4) Rezultate mai exacte se obin folosind rigiditatea zidriei fisurate:
(a) pentru pereii din zidrie nearmat (ZNA) :
(i) caracteristicile geometrice ale seciunii nefisurate din zidrie;
(ii) ½ din valoarea modulul de elasticitate secant de scurt durat al zidriei
(Ez) cu valoarea calculat în funcie de rezistena caracteristic fk
(iii) ½ din valoarea modulului de elasticitate transversal ; ( )
(b) pentru zidria confinat (ZC) i pentru zidria cu inim armat (ZIA): ( )
(i) caracteristicile geometrice ale seciunii întregi nefisurate (zidrie i
beton)
(ii) ½ din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent, de
scurt durat, (EZC(ZIA)) ;
(iii) ½ din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent
(GZC(ZIA)) . ( )
(5) Rigiditatea riglelor de cuplare din beton armat se va lua în calcul cu valorile
folosite pentru calculul cldirilor cu perei structurali din beton armat (a se vedea
CR2-1-1).
(6) În modelul de calcul pentru pereii cu goluri din zidrie nearmat nu se va ine
seama de efectul riglelor de cuplare. Acestea vor fi armate constructiv, astfel încât

183
 ­ T
S e (T )ξ ≠5% = ® g
( )
° a + S e (T )ξ =5% ⋅η − a g ⋅ , 0 ≤ T ≤T B
TB (A5.1)
°S e (T )ξ =5% ⋅η , T >T B
¯
unde:
Se(T)ȟ = 5% - spectrul de răspuns elastic corespunzător fracĠiunii din amortizarea critică
convenĠională, ȟ=5%;
Se(T)ȟ5% - spectrul de răspuns elastic corespunzător unei alte fracĠiuni din amortizarea
critică, ȟ5%;
Ș - factorul de corecĠie ce Ġine cont de amortizare, determinat cu relaĠia următoare:
10
η= ≥ 0 ,55 (A5.2)
5+ξ

A.6. AcceleraĠia seismică a terenului in România

(1) Valorile acceleraĠiei terenului pentru proiectare, ag sunt date în zonarea seismică
din Figura 3.1 úi corespund unui interval mediu de recurenĠă IMR=225 ani (20%
probabilitate de depăúire în 50 de ani).

(2) În Tabelul A1 sunt date valorile acceleraĠiei terenului pentru proiectare, ag din
Figura 3.1 úi ale perioadei de control (colĠ), TC din Figura 3.2 pentru 337 localitaĠi
urbane din România.

Tabel A1. Valorile acceleraĠiei terenului pentru proiectare, ag úi valorile perioadei de

control (colĠ), TC pentru localităĠile urbane din România (conform Fig. 3.1 úi Fig.3.2)
ag pentru
Nr. Localitate JudeĠ TC (s)
IMR=225ani
1 Abrud ALBA 0,7 0,10g
2 Adamclisi CONSTANğA 0,7 0,20g
3 Adjud VRANCEA 1,0 0,40g
4 Agnita SIBIU 0,7 0,20g
5 Aiud ALBA 0,7 0,10g
6 ALBA IULIA ALBA 0,7 0,10g
7 Aleúd BIHOR 0,7 0,10g
8 ALEXANDRIA TELEORMAN 1,0 0,25g
9 Amara IALOMIğA 1,0 0,30g
10 Anina CARAù-SEVERIN 0,7 0,20g
11 Aninoasa HUNEDOARA 0,7 0,10g
12 ARAD ARAD 0,7 0,20g
13 Ardud SATU MARE 0,7 0,15g

263
 ag pentru
Nr. Localitate JudeĠ TC (s)
IMR=225ani
14 Avrămeni BOTOùANI 0,7 0,15g
15 Avrig SIBIU 0,7 0,20g
16 Azuga PRAHOVA 0,7 0,25g
17 Babadag TULCEA 0,7 0,20g
18 BACĂU BACĂU 0,7 0,35g
19 Baia de Aramă MEHEDINğI 0,7 0,15g
20 Baia de Arieú ALBA 0,7 0,10g
21 BAIA MARE MARAMUREù 0,7 0,15g
22 Baia Sprie MARAMUREù 0,7 0,15g
23 Balú DOLJ 1,0 0,20g
24 Banloc TIMIù 0,7 0,25g
25 Baraolt COVASNA 0,7 0,20g
26 Basarabi CONSTANğA 0,7 0,20g
27 Băicoi PRAHOVA 1,0 0,35g
28 Băbeni VÂLCEA 0,7 0,20g
29 Băile Govora VÂLCEA 0,7 0,20g
30 Băile Herculane CARAù-SEVERIN 0,7 0,20g
31 Băile Olăneúti VÂLCEA 0,7 0,20g
32 Băile Tuúnad HARGHITA 0,7 0,20g
33 Băileúti DOLJ 1,0 0,15g
34 Bălan HARGHITA 0,7 0,20g
35 Bălceúti VÂLCEA 1,0 0,20g
36 Băneasa CONSTANğA 0,7 0,20g
37 Bârlad VASLUI 1,0 0,35g
38 Bechet DOLJ 1,0 0,20g
39 Beclean BISTRIğA NĂSĂUD 0,7 0,10g
40 Beiuú BIHOR 0,7 0,10g
41 Berbeúti VÂLCEA 0,7 0,20g
42 Bereúti GALAğI 0,7 0,35g
43 Bicaz NEAMğ 0,7 0,25g
44 BISTRIğA BISTRIğA NĂSĂUD 0,7 0,10g
45 Blaj ALBA 0,7 0,15g

264
 ag pentru
Nr. Localitate JudeĠ TC (s)
IMR=225ani
46 Bocúa CARAù-SEVERIN 0,7 0,15g
47 Boldeúti-Scăeni PRAHOVA 1,6 0,40g
48 Bolintin-Vale GIURGIU 1,6 0,30g
49 Borod BIHOR 0,7 0,10g
50 Borsec HARGHITA 0,7 0,10g
51 Borúa MARAMUREù 0,7 0,10g
52 BOTOùANI BOTOùANI 0,7 0,20g
53 Brad HUNEDOARA 0,7 0,10g
54 Bragadiru ILFOV 1,6 0,30g
55 BRAùOV BRAùOV 0,7 0,20g
56 BRĂILA BRĂILA 1,0 0,30g
57 Breaza PRAHOVA 0,7 0,35g
58 Brezoi VÂLCEA 0,7 0,20g
59 Broúteni SUCEAVA 0,7 0,15g
60 Bucecea BOTOùANI 0,7 0,20g
61 BUCUREùTI BUCUREùTI 1,6 0,30g
62 Budeúti CĂLĂRAùI 1,6 0,25g
63 Buftea ILFOV 1,6 0,30g
64 Buhuúi BACĂU 0,7 0,30g
65 Bumbeúti-Jiu GORJ 0,7 0,15g
66 Buúteni PRAHOVA 0,7 0,30g
67 BUZĂU BUZĂU 1,6 0,35g
68 Buziaú TIMIù 0,7 0,15g
69 Cajvana SUCEAVA 0,7 0,15g
70 Calafat DOLJ 1,0 0,15g
71 Caracal OLT 1,0 0,20g
72 Caransebeú CARAù-SEVERIN 0,7 0,15g
73 Carei SATU MARE 0,7 0,20g
74 Cavnic MARAMUREù 0,7 0,15g
75 Călan HUNEDOARA 0,7 0,10g
76 CĂLĂRAùI CĂLĂRAùI 1,0 0,25g
77 Călimăneúti VÂLCEA 0,7 0,25g

265
 ag pentru
Nr. Localitate JudeĠ TC (s)
IMR=225ani
78 Căzăneúti IALOMIğA 1,0 0,30g
79 Câmpia Turzii CLUJ 0,7 0,10g
80 Câmpeni ALBA 0,7 0,10g
81 Câmpina PRAHOVA 1,0 0,35g
82 Câmpulung ARGEù 0,7 0,30g

83 Câmpulung 0,7 0,15g

SUCEAVA
Moldovenesc
84 Ceahlău NEAMğ 0,7 0,20g
85 Cehu Silvaniei SĂLAJ 0,7 0,10g
86 Cernavodă CONSTANğA 1,0 0,20g
87 Chiúineu-Criú ARAD 0,7 0,10g
88 Chitila ILFOV 1,6 0,30g
89 Ciacova TIMIù 0,7 0,25g
90 Cisnădie SIBIU 0,7 0,20g
91 CLUJ-NAPOCA CLUJ 0,7 0,10g
92 Codlea BRAùOV 0,7 0,20g
93 Colibaúi ARGES 0,7 0,25g
94 Comarnic PRAHOVA 1,0 0,35g
95 Comăneúti BACĂU 0,7 0,35g
96 CONSTANğA CONSTANğA 0,7 0,20g
97 Copúa Mică SIBIU 0,7 0,15g
98 Corabia OLT 1,0 0,20g
99 Corugea TULCEA 0,7 0,20g
100 Costeúti ARGEù 1,0 0,25g
101 Cotnari IAùI 0,7 0,25g
102 Covasna COVASNA 1,0 0,25g
103 CRAIOVA DOLJ 1,0 0,20g
104 Cristuru Secuiesc HARGHITA 0,7 0,15g
105 Cugir ALBA 0,7 0,10g
106 Curtea de Argeú ARGEù 0,7 0,25g
107 Curtici ARAD 0,7 0,15g
108 Darabani BOTOùANI 0,7 0,15g
109 Dăbuleni DOLJ 0,7 0,20g

266
 ag pentru
Nr. Localitate JudeĠ TC (s)
IMR=225ani
110 Dărmăneúti BACĂU 0,7 0,35g
111 Dej CLUJ 0,7 0,10g
112 Deta TIMIù 0,7 0,20g
113 DEVA HUNEDOARA 0,7 0,10g
114 Dolhasca SUCEAVA 0,7 0,20g
115 Dorohoi BOTOùANI 0,7 0,15g
116 Dragomireúti MARAMUREù 0,7 0,10g
117 Drăgăúani VÂLCEA 1,0 0,20g
118 Drăgăneúti-Olt OLT 1,0 0,20g
119 DROBETA TURNU 0,7 0,15g
MEHEDINğI
SEVERIN
120 Dumbrăveni SIBIU 0,7 0,20g
121 Eforie Nord CONSTANğA 0,7 0,20g
122 Eforie Sud CONSTANğA 0,7 0,20g
123 Făgăraú BRAùOV 0,7 0,20g
124 Făget TIMIù 0,7 0,10g
125 Fălticeni SUCEAVA 0,7 0,20g
126 Făurei BRĂILA 1,0 0,30g
127 Feteúti IALOMIğA 1,0 0,25g
128 Fieni DÂMBOVIğA 0,7 0,30g
129 FierbinĠi-Târg IALOMIğA 1,6 0,35g
130 Filiaúi DOLJ 0,7 0,20g
131 Flămânzi BOTOùANI 0,7 0,20g
132 FOCùANI VRANCEA 1,0 0,40g
133 Fundulea CĂLĂRAùI 1,0 0,30g
134 Frasin SUCEAVA 0,7 0,15g
135 GALAğI GALAğI 1,0 0,30g
136 Găeúti DÂMBOVIğA 1,0 0,30g
137 Gătaia TIMIù 0,7 0,15g
138 Geoagiu HUNEDOARA 0,7 0,10g
139 Gheorgheni HARGHITA 0,7 0,15g
140 Gherla CLUJ 0,7 0,10g
141 Ghimbav BRAùOV 0,7 0,20g

267
 ag pentru
Nr. Localitate JudeĠ TC (s)
IMR=225ani
174 Măgurele ILFOV 1,6 0,30g
175 Mărăúeúti VRANCEA 1,0 0,40g
176 Medgidia CONSTANğA 0,7 0,20g
177 Mediaú SIBIU 0,7 0,20g
178 MIERCUREA CIUC HARGHITA 0,7 0,20g
179 Miercurea Nirajului MUREù 0,7 0,15g
180 Miercurea Sibiului SIBIU 0,7 0,15g
181 Mihăileúti GIURGIU 1,6 0,30g
182 MilisăuĠi SUCEAVA 0,7 0,15g
183 Mizil PRAHOVA 1,6 0,40g
184 Moineúti BACĂU 0,7 0,35g
185 Moldova Nouă CARAù-SEVERIN 0,7 0,25g
186 Moneasa ARAD 0,7 0,10g
187 Moreni DÂMBOVIğA 0,7 0,35g
188 Motru GORJ 0,7 0,15g
189 Murgeni VASLUI 0,7 0,30g
190 Nădlac ARAD 0,7 0,20g
191 Năsăud BISTRIğA NĂSĂUD 0,7 0,10g
192 Năvodari CONSTANğA 0,7 0,20g
193 Negreúti VASLUI 0,7 0,30g
194 Negreúti Oaú SATU MARE 0,7 0,15g
195 Negru Vodă CONSTANğA 0,7 0,20g
196 Nehoiu BUZĂU 1,6 0,40g
197 Novaci GORJ 0,7 0,15g
198 Nucet BIHOR 0,7 0,10g
199 Ocna Mureú ALBA 0,7 0,10g
200 Ocna Sibiului SIBIU 0,7 0,20g
201 Ocnele Mari VÂLCEA 0,7 0,25g
202 Odobeúti VRANCEA 1,0 0,40g
203 Odorheiul Secuiesc HARGHITA 0,7 0,15g
204 OlteniĠa CĂLĂRAùI 1,0 0,25g
205 Oneúti BACĂU 0,7 0,35g

269
E
ANEXA E. VERIFICAREA DEPLASĂRILOR LATERALE ALE
STRUCTURILOR

E.1. Verificarea deplasărilor laterale la starea limită de serviciu

(1) Verificarea la starea limită de serviciu are drept scop menĠinerea funcĠiunii
principale a clădirii în urma unor cutremure ce pot apărea de mai multe ori in viaĠa
construcĠiei, prin limitarea degradării elementelor nestructurale úi a componentelor
instalaĠiilor construcĠiei. Prin satisfacerea acestei condiĠii se limitează implicit úi
costurile úi durata reparaĠiilor necesare pentru aducerea construcĠiei în situaĠia
premergătoare seismului.
(2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
d rSLS = ν q d re ≤ d rSLS
,a (E.1)

d rSLS deplasarea relativă de nivel sub acĠiunea seismică asociată SLS

dre deplasarea relativă de nivel, determinată prin calcul static elastic sub încărcări
seismice de proiectare (vezi capitolul 4). Se ia în considerare numai
componenta deformaĠiei care produce degradarea pereĠilor înrămaĠi, extrăgând
partea datorată deformaĠiei axiale a elementelor verticale în cazul în care
aceasta are o contribuĠie semnificativă la valoarea deformaĠiei totale. Pentru
elementele structurale de beton armat, rigiditatea la încovoiere utilizată pentru
calculul valorii dre se va determina conform tabelului E.1. Pentru structuri
realizate din alte materiale, prevederi referitoare la valorile de proiectare ale
rigidităĠii elementelor structurale sunt date în capitolele relevante ale Codului.
ɋ factorul de reducere care Ġine seama de intervalul de recurenĠă mai redus al
acĠiunii seismice asociat verificărilor pentru SLS.
Valoarea factorului este: ɋ = 0,5.
q factorul de comportare specific tipului de structură (vezi capitolele 5..9) utilizat
la determinarea fortei seismice de proiectare
d rSLS deplasarea relativă de nivel sub acĠiunea seismică asociată SLS

d rSLS
,a valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel. În lipsa unor valori specifice
componentelor nestructurale utilizate, determinate experimental, se recomanda
utilizarea valorilor date in tabelul E.2.
(3) Valoarea deplasării relative de nivel d rSLS poate fi determinată alternativ prin
calculul dinamic liniar al structurii sub acĠiunea accelerogramelor asociate
cutremurului de proiectare, reduse corespunzător prin coeficientul ɋ. Calculul dinamic
liniar se recomandă în cazul structurilor cu o distribuĠie neregulată a rigidităĠii pe
verticală.
(4) În situaĠia în care componentele nestructurale (inclusiv pereĠi nestructurali de
zidărie úi panouri de zidărie înrămate în cadre), prin natura lor, nu pot suporta
deplasările recomandate în tabelul E.2 în condiĠiile de la (1), valorile d rSLS
, a se vor stabili

experimental.
292
(5) La verificarea faĠadelor cortină vitrate úi a altor faĠade agăĠate de structură,
valoarea de proiectare a deplasării laterale se ia cu 30% mai mare decât cea obĠinută
prin aplicarea relaĠiei E.1. Valorile admisibile ale deplasării relative de nivel constituie
date de temă pentru proiectantul ‫܈‬i producătorul fa‫܊‬adei. (0)

Tabelul E.1 Valori de proiectare ale modulelor de rigiditate pentru structuri de beton
Tipul de structură Natura legăturilor între componentele nestructurale úi
structura din beton armat
Componentele Componentele
nestructurale contribuie la nestructurale nu
rigiditatea de ansamblu a interacĠionează cu structura
structurii
Structuri de beton armat
Structuri tip cadre EcIg 0,5 EcIg
Structuri cu pereĠi 0,5 EcIg
Ec - Modulul de elasticitate al betonului
Ig - Momentul de inerĠie al secĠiunii brute (nefisurate) de beton

Tabelul E.2 Valori admisibile ale deplasării relative de nivel

Tipul de Componente Componente Componente
componente nestructurale din nestructurale din nestructurale care,
nestructurale materiale fragile, materiale cu prin natura
ataúate structurii capacitate mare de prinderilor, nu
deformare, ataúate interactioneaza cu
structurii structura sau fără
componente
nestructurale
Valoarea admisă a 0,005 h 0,0075 h 0,01h
deplasării de nivel
h – înălĠimea de nivel

E.2. Verificarea deformaĠiilor laterale la starea limită ultimă

(1) Verificarea deformaĠiilor laterale la starea limită ultimă are drept scop evitarea
pierderilor de vieĠi omeneúti la atacul unui cutremur major prin prevenirea prăbuúirii
elementelor nestructurale. Aceasta verificare este necesară în cazul construc‫܊‬iilor de
beton, cu excep‫܊‬ia celor cu sistem structural tip pere‫܊‬i sau sistem structural dual cu
pereĠi preponderenĠi, în cazul construcĠiilor de o‫܊‬el sau al constructiilor compozite.
(2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
d rULS = c q d re ≤ d rULS
,a (E.2)

d rULS deplasarea relativă de nivel sub acĠiunea seismica asociată ULS

293
q factorul de comportare specific tipului de structură (vezi capitolele 5..9)
dre definit in cadrul paragrafului E.1. În lipsa datelor care să permită o evaluare
mai precisă, rigiditatea la încovoiere a elementelor structurale de beton armat,
utilizată pentru calculul valorii dre, se consideră egală cu jumătate din valoarea
corespunzătoare secĠiunilor nefisurate, adică 0,5EcIg, cu excepĠia elementelor
structurilor cu pereĠi, pentru care rigidităĠile de proiectare se vor lua conform
CR 2-1-1.1, par.6.6. Pentru structuri realizate din alte materiale, prevederi
referitoare la valorile de proiectare ale rigidităĠii elementelor structurale sunt
date în capitolele relevante ale Codului.
d rULS
,a valoare admisibilă a deplasării relative de nivel. În lipsa unor valori specifice
componentelor nestructurale si modului de prindere pe structură utilizat,
determinate experimental, se recomanda utilizarea valorii de 0,025h (unde h
este înălĠimea de nivel)
c factorul de amplificare a deplasărilor
(3) Factorul de amplificare a deplasărilor, c, se determină în funcĠie de tipul
structurii, astfel:
(a) Pentru structuri de beton armat si structuri compozite de beton armat cu
armatura rigida:
T1 Tc .q (E.3)
1 < c = 3 − 2.3 ⋅ <
Tc 1.7
în care:
T1 este perioda proprie fundamentală de vibraĠie a clădirii
Tc este perioada de control a spectrului de răspuns
q este factorul de comportare al structurii utilizat la determinarea fortei seismice
de proiectare
(b) Pentru structuri de oĠel: ( )
­ ΩT Ω T
° + (1 − T ) c ≤ 3, daca T1 < Tc (E.4)
c=® q q T1
°̄ 1, daca T1 ≥ Tc
în care:
T1 perioda proprie fundamentală de vibraĠie a clădirii
Tc perioada de control a spectrului de răspuns
q factorul de comportare al structurii utilizat la determinarea fortei seismice de
proiectare
ΩT valoarea suprarezistenĠei sistemului structural care poate fi luată conform
prevederilor capitolului 6.
(4) Pentru structurile ce posedă neregularităĠi importante ale rigidităĠii úi/sau ale
rezistenĠei pe verticală, se recomandă verificarea prin calcul dinamic neliniar a
ULS
valorilor d r , după dimensionarea prealabilă a elementelor structurale.

294